Sunteți pe pagina 1din 24

ROLUL PILDELOR EVANGHELICE ÎN FORMAREA

CARACTERULUI RELIGIOS - MORAL AL ELEVILOR

Omul nu poate atinge desăvârşirea fără ajutorul lui Dumnezeu. Astfel, Părinţii
Bisericii, au considerat că educaţia religioasă trebuie să înceapă cât mai devreme, ţinându-se
cont de particularităţile de vârstă, pentru că această educaţie oferă o înţelegere pozitivă şi
superioară asupra valorii persoanei umane. Hristos îi îndeamnă pe Apostoli, după înviere să
educe din punct de vedere religios lumea. Astfel „responsabilitatea educatorului devine una cu
totul specială, prin faptul că educaţia reprezintă o acţiune creatoare ce-şi propune
perfecţionarea intelectuală şi spirituală a omului.”1
Eusebiu de Cezareea a subliniat încă din secolul III posibilitatea realizării educaţiei
religioase încă din copilărie, accentuând nevoia de a valorifica interesul copiilor de a cunoaşte
aspecte din domeniul religios. Aceste noţiuni religioase însuşite în copilărie contribuie major
la formarea personalităţii morale a elevului.
Înainte de schimbarea şi aerisirea programei la disciplina Religie, pildele se studiau
încă din ciclul primar. S-a făcut un mare bine când, studierea acestor pilde, s-a mutat la ciclul
gimnazial. Susţin acest lucru pentru că, nu o dată, s-au întâmpinat dificultăţi în rândul copiilor
de percepere a simbolurilor pildei. La vârstă ciclului primar copiii nu au dezvoltată o gândire
abstractă şi, de aceea, nu o dată, aceste pilde nu au fost înţelese de elevi. „...este bine ca totul
să plece de la inimă și să meargă la inimă. Orice se adresează elevilor să fie potrivit cu
psihologia lor; să nu li se dea nimic din ceea ce nu li se potrivește.”2

I. Ipoteze
În decursul celor opt ani de şcoală în care elevii află principiile învăţăturii creştine, ei
se familiarizează cu limbajul şi mesajul biblic. Un loc aparte îl ocupă pildele evanghelice în
cadrul acestora, care sunt atât de apreciate de elevi. Prin cercetarea de faţa am dorit să
urmăresc în ce măsură aceste pilde au un caracter formativ adică în ce măsură contribuie
aceste pilde evanghelice la formarea caracterului moral-religios la elevii din ciclul gimnazial.
Aceste pilde au fost studiate încă din clasele primare dar, studierea unora dintre ele
poate ridica probleme de percepţie a mesajului biblic datorită faptului că elevii mici nu posedă
încă gândire abstractă ci doar concretă.

II. Obiectivele cercetării

Profesorilor de religie le revine una din cele mai grele misiuni şi anume aceea de
forma, pe cât posibil, sufletul creştinului de mâine. Conţinuturi învăţării acestei discipline
trebuie să ţină seama de gradul de accesibilitate a mesajului transmis şi de posibilitatea
formativă a acestor conţinuturi. Aici un loc foarte important îl ocupa studierea pildelor
evanghelice, pilde ce oglindesc concret, comportamentul creştin.
Prin chestionarele aplicate elevilor din mai multe şcoli am dorit să cercetez
următoarele:
 Observarea modului în care sunt percepute pildele şi mesajele lor;
 Observarea autoevaluării elevilor prin prismă pildelor;

1
Dorin Opriş – Dimensiuni creştine ale pedagogiei moderne, Dimensiuni creştine ale pedagogiei moderne,
Editura Sf. Mina, Iaşi, 2010, p. 33
2
Vasile Coman Religie şi caracter. Contribuţii la cunoaşterea şi predarea religiei în perioada adolescenţei,
Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Oradea 1992, p. 51

1
 Observarea caracterului formativ al studierii pildelor în ciclul gimnazial.

III. Metoda

Metoda folosită chestionarul. S-au elaborat chestionare pentru fiecare nivel de clasă
unde se studiază în prezent pildele evanghelice. Subiecţii au fost selectaţi din patru şcoli
diferite, atât din mediul rural cât şi din mediul urban: Şcoala cu clasele I –VIII Sîntandrei şi
Şcoala cu clasele I-VIII Girişul de Criş din judeţul Bihor, Şcoala cu clasele I-VIII nr.6 Oradea
şi Grup şcolar industrial Sîg din judeţul Sălaj.
Tabel 1
Tabel subiecţi

Urban Rural Total

Fete Băieţi Total Fete Băieţi Total Fete Băieţi Total

Cls. a V-a 25 25 50 26 24 50 51 49 100

Cls. a VI-a 20 26 46 30 24 54 50 50 100

Cls. a VII-a 21 33 54 22 24 46 43 57 100

Cls. a VIII-a 22 24 46 30 24 54 52 48 100

IV. Analiza şi interpretarea rezultatelor cercetării

Clasa a V-a / Clasa a VI-a


Primul nivel de clasă care a fost supus acestei cercetări au fost elevii din clasele a V-a,
care au studiat pildele doar în această clasă. Elevii din clasa a VI-a au studiat aceste pilde în
clasa a IV-a fiind reluate în clasa a V-a, astfel cunoştinţele lor ar trebui să fie mai solide. Am
dorit să observ gradul în care cele două novele diferite de clase au perceput aceste conţinuturi.
Am ţinut să fac aceste paralele, între băieţi şi fete şi între rural şi urban pentru a fi mai
evidente, eventualele diferenţe de opinie.
Primul set de întrebări din chestionar au fost referitoare la Pilda samarineanului
milostiv: „Vi se par clare modelele prezentate în pildă înaintea explicaţiilor profesorului?”

Clasa a V-a Clasa a VI-a

Fig. 1

2
Din acest grafic reiese că o parte din elevi consideră că modele prezentate în pildă sunt
clare de la o primă lectură. Paradoxal, elevii clasei a V-a par a fi înţeles mai uşor pilda decât
cei din clasele a VI-a, cel puţin la cei din mediul rural; elevii din mediul rural din clasa a VI-a
care au mai avut ocazia să mai reia aceste pilde, nu reuşesc să înţeleagă foarte clar de la o
primă lectură, modele creştine prezentate în pildă. Acest lucru vină să ne vorbească despre
importanţa principiului accesibilităţii şi de particularităţile vârstelor. Pentru clasa a IV-a
anumite pilde sunt poate prea grele prin simbolurile pe care le poartă. De aceea susţin în
continuare că, s-a procedat foarte bine când aceste pilde au fost prevăzute doar de programa
claselor gimnaziale. La aceiaşi clasa a VI-a dar la mediul urban se vede un progres real între
cele două nivele de clase.
Cea de-a doua întrebare a fost: „ Fără explicaţii înţelegeţi sensul pildei?”

Clasa a V-a Clasa a VI-a

Fig. 2

Din aceste grafice se poate constata diferenţa dintre cele două medii şcolare, urban şi
rural precum şi dintre cele două nivele de clasă a V a şi a VI a. Elevii din mediul rural par să
nu înţeleagă fără explicaţii sensul pildei, poate şi din cauza lipsei de importanţă acordată
lecturii suplimentare care lărgeşte orizonturile cunoaşterii.
La elevii din clasa a VI-a se poate observa o creştere a răspunsului Da, asta pentru că
deţin deja mai multe informaţii din sfera cunoştinţelor religioase.
Întrebarea următoare „Sincer, cu care personaj vă identificaţi?” vine să vadă în ce
măsură elevii din gimnaziu se pot raporta la modele umane prezentate în pildă.

Clasa a V-a Clasa a VI-a

Fig. 3

3
Din graficele următoare se poate constata că, majoritatea elevilor se identifică sau se compară
cu samarineanul milostiv. Acest lucru vine să întărească ideea că elevii, la această disciplină
învaţă despre compasiune şi ajutorarea aproapelui, fapt pe care îl vor putea pune în practică în
viaţa de zi cu zi.
Totuşi, se poate constat că, la clasa a VI-a deja, apare şi posibilitatea comparării şi cu
celelalte categorii de personaje, lucru care vine să ne vorbească despre dezvoltarea conştiinţei
morale odată cu trecerea la o vârstă mai mare.
La următoarea întrebare elevii au fost rugaţi să răspundă daca consideră că pildele le
oferă un model de comportament creştin: „În urma explicaţiilor profesorului, recunoaşteţi în
această pildă un bun model de comportament creştin?”

Clasa a V-a Clasa a VI-a

Fig. 4

Se poate observa cu uşurinţă că, majoritatea elevilor consideră că această pilda le oferă
un bun model de comportamnet creştin. Această constatare nu poate decât să bucure şi să
întărescă ideea nevoii studierii acestor pilde pe tot parcursul şcolarităţii dar ţinând cont de
particulartităţile de vârstă.
Prin întrebarea: „Vă influenţează comportamentul această pildă ?” am încercat să
determin dacă studierea imediată a pildei, influenţează comportamentul elevilor.

Clasa a
V-a Clasa a
VI-a

Fig. 5

4
Răspunsurile la această întrebare sunt interpretabile. La clasa a V-a se observă o
diferenţă între mediul urban şi rural în sensul că elevii din mediul rural par să fie mai mult
influenţaţi pozitiv de studierea acestor pilde. La fel şi elevii din clasa a VI-a rural.
Dar, şi la mediul urban răspunsurile sunt interesante. În marea lor majoritate, elevii par
a fi influenţai pozitiv în ceea ce priveşte comportamentul lor, de studierea a acestei pilde la
ora de religie deşi la clasa a VI-a urban la fete se vede o oarecare ezitare. Multe au răspuns cu
nu ştiu.
În dorinţa de a observa dacă această pilda a Samarineanului milostiv le ridică întrebări
legate de viaţă şi de comportament creştin, am adresat următoarea întrebare: „V-a pus pe
gânduri această pildă?”
Fig. 6

Clasa a VI-a
Clasa a V-a

Din acest grafic reiese faptul că din nou, elevii de a V-a din mediul rural sunt mult mai
influenţaţi de studierea pildelor, acest lucru vorbind despre importanţa dată de mediul rural
vieţii spirituale. Cei din mediul urban, deşi mulţi au răspuns da, se poate observa o oarecare
detaşare a elevilor de realităţile spirituale ale vieţii cotidiene.
La elevii de clasa a VI-a, care au studiat aceste pilde doar în clasa a IV-a este
îmbucurător faptul că încă aceste pilde mai au un ecou în mintea lor, fapt care vine să ateste
importanţa pe care o dau elevii la aceste lecţii despre pildele evanghelice.
Doar elevilor din clasa a VI-a le-am pus următoarele întrebări, pentru că ei au avut
ocazia să studieze această pildă atât în clasa a IV-a cât şi în a V-a. „ Mai ţineţi minte această
pildă?”

Fig. 7

5
Interesante sunt răspunsurile elevilor din mediul rural care par să fi fot mult mai
receptivi la aceste conţinuturi ei răspunzând în proporţie de peste 80% Da.
La întrebarea „Când aţi înţeles-o mai uşor?” am dorit să urmăresc dacă pilda a fost
mai uşor înţeleasă în clasa a IV-a sau a V-a.

Fig. 8

Din grafic reiese clar că această pildă a fost mult mai uşor înţeleasă de elevi în clasa a
V-a lucru care vine să întărească ideea enunţată mai sus despre respectarea particularităţilor de
vârstă.
Următoarea pildă suspusă chestionării a fost Pilda bogatului nemilostiv. Prima
întrebare referitoare la această pildă a fost similară cu cea de la prima pildă din dorinţa de a
compara răspunsurile obţinute.
La întrebarea dacă înţeleg pilda la o primă lectură fără a primi explicaţii de la profesor,
elevii au răspuns în felul următor:

Clasa a V-a Clasa a VI-a

Fig. 9

Din răspunsurile elevilor reiese faptul că există o diferenţă între modalităţile de


percepţie a celor din mediul rural faţa de cei din mediul urban, cel puţin la clasa a V-a. Aici,
dacă elevii din şcoala urbană par să înţeleagă pilda fără explicaţie în proporţie de peste 40%,
nu acelaşi lucru se poate spune de elevii din mediul rural. În schimb la clasa a VI-a situaţia
pare să se schimbe. Elevilor le devine mai greu de înţeles pilda la o prima lectură.

6
La întrebarea „Cu care personaj vă identificaţi?” Elevii au răspuns în felul următor
reprezentat în figura 10.
La clasa a V-a, răspunsurile elevilor oscilează între varianta răbdătorului şi cea în care

Clasa a V-a Clasa a VI-a

Fig. 10

nu se pot pronunţa, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Aici se poate observa că aceşti
elevi nu se cunosc încă foarte bine pe ei înşişi, fapt de înţeles datorită vârstei lor mici, Totuşi,
o parte din băieţii din mediul urban, 27%, recunosc că sunt indiferenţi. Acest lucru este destul
de interesant şi vine să întărească ideea că această disciplină poate să modeleze caracterele
elevilor şi să-i facă conştienţi de greşelile pe care le comit.
La clasa a VI-a se poate observa, din nou, că conştiinţa elevilor este în formare şi nu
mai răspuns atât de mulţi că sunt răbdători; 20% din fetele din mediul urban şi 21% din băieţii
din mediul rural, se identifică cu indiferentul din pildă, lucru care vine să sugereze formarea
conştiinţei.
„Prin această pildă vi se oferă un model de viaţă creştină?” această întrebare vine să
observe dacă elevii consideră pilda despre bogatul nemilostiv model. O întrebare similară a
fost şi la pilda precedentă.
Răspunsurile elevilor reprezentate în figura 11 vin să demonstreze că elevii consideră

Clasa a V-a Clasa

a VI-a

Fig. 11

în proporţie de 75% că această pildă este una care le oferă un model de viaţă creştină. Acelaşi

7
lucru s-a demonstrat şi la pilda precedenţa unde în proporţie de tot peste 70% a fost acelaşi
răspuns. Aceste procente vin să demonstreze rolul educativ al pildelor.
În figura nr. 12 elevii au fost chestionaţi cu privire la faptul dacă această pildă studiată
le influenţează comportamentul. Ceea ce a reieşit din răspunsurile elevilor este mai mult decât
evident.

Clasa
Clasa a V-a
a VI-a

Fig. 12

Elevii din clasa a V-a din mediul rural consideră în proporţie de peste 80% că,
comportamentul lor este influenţat de studierea acestei pilde, adică e subliniat rolul educativ şi
formativ al pildei. La acelaşi nivel de clasa dar în mediul urban răspunsurile sunt mai
diversificate. Răspunsurile de da nu depăşesc 50%.
La clasa a VI-a din nou mediul rural pare să fie mai receptiv la mesajele morale ale
pildelor, elevii răspunzând proporţie de peste 50% că comportamentul lor este influenţat de
studierea acestei pilde. La mediul urban elevii devin nehotărâţi, apărând destul de multe
răspunsuri de nu ştiu.
Prin următoarea întrebare am dorit să observ cum se autoevaluează elevii din punct de
vedere al mântuiri: „Dacă ar fi să vă analizaţi în funcţie de această pildă acum, unde aţi
ajunge?”

Clasa Clasa

a V-a a VI-a

Fig. 13

Răspunsurile elevilor înclină cel mai mult înspre răspunsul Nu Ştiu. Aceste răspunsuri
ar putea veni în sprijinul ideii şi calităţii de smerenie creştină.

8
Pentru a demonstra rolul educativ al studierii pildelor evanghelice, şi la această pildă

Clasa Clasa
Clasa

a V-a a VI-a

Fig. 14

am pus întrebarea: „V-a pus pe gânduri această pildă?” Răspunsurile, reprezentate în figura
14 vin din nou, să facă deosebirea între mediul rural şi cel urban. Ca şi la pilda precedentă,
elevii din mediul rural par a fi mai receptivi la mesajele evanghelice, poate datorită
importanţei care se acordă spiritualităţii în mediul rural. În schimb elevii din mediul urban, cel
puţin la clasa a VI-a, au răspuns şi cu Nu. Ponderea acestui răspuns la clasa a VI-a este aceiaşi
cu cea de la precedenta pildă pusă în discuţie.
Următoarele două întrebări au fost puse doare elevilor din clasele a VI-a, pentru a
vedea dacă îşi mai amintesc studierea acestei pilde în anul şcolar precedent şi în ce clasă au
înţeles mai uşor pilda bogatului nemilostiv.

Fig. 15

Fig. 16

Din nou mediul rural se evidenţiază prin ponderea răspunsurilor afirmative, astfel
ei dovedind un mai mare interes acordat acestei teme. Dar şi la elevii din mediul urban
răspunsurile afirmative au o pondere de peste 50%, fapt îmbucurător.

9
Din nou, răspunsurile demonstrează că studierea acestei pilde a fost mai adecvată în
clasa a V-a, când elevii au perceput-o şi au înţeles-o mai bine.
Următorul set de întrebări au fost referitoare la Pilda vameşului şi a fariseului. Prima
întrebare este dacă elevii au înţeles pilda la o primă lectură, fără a primii explicaţii despre
semnificaţia ei.
La fel cum s-a procedat şi la pildele precedente, şi la pilda acesta prima întrebare a
fost: „Fără explicaţii înţelegeţi pilda?”

Clasa
Clasa
a VI - a
a V- a

Fig. 17

Din răspunsurile elevilor, atât cei din mediul urban cât şi cei din mediul rural, reiese
faptul că această pildă nu este înţeleasă atât de uşor fără explicaţiile profesorului. Totuşi,
fetele, par să fie puţin mai receptive şi o parte dintre ele par să înţeleagă această pildă de la o
primă lectură.
La întrebarea „În urma explicaţiilor profesorului, recunoaşteţi în această pildă un bun

Clasa
Clasa
a V- a
a VI - a

Fig. 18

model de comportament creştin?” Răspunsul majoritar a fost da, fapt ce vine din nou să
întărească ideea enunţată şi la pildele anterioare că, pildele oferă un exemplu de
comportament creştin şi educă moral elevii.

10
Când elevii au fost chestionaţi cu care personaj al pildei se identifică în viaţa de zi cu
zi, cu vameşul sau cu fariseul, răspunsurile au fost următoarele:
Din figura 19 reiese ca elevii din clasa a V-a, în marea lor majoritate se identifică cu

Clasa Clasa

a V- a a VI - a

Fig. 19

modelul vameşului şi prea puţini cu cel al fariseului. La clasa a VI-a răspunsurile sunt cu ceva
mai variate. Apar elevi care se identifică cu modelul fariseului şi elevi care nu se pot identifica
cu nici unul din modele prezentate.
La întrebările dacă şi se pare utilă studierea acestei pilde şi dacă îi pune pe gânduri,

Fig. 20

elevii din clasa a V-a au răspuns după cum este reprezentat în graficul nr.20.
Se evidenţiază răspunsurile elevilor din mediul rural care, în procent mult mai mare au
răspuns că studierea pildei li se pare utilă şi le dă de gândit. Şi răspunsurile elevilor din
mediul urban sunt pozitive, atât doar că o parte din elevi consideră că această pildă nu îi pune
pe gânduri.
La aceleaşi întrebări, elevii din clasa a VI-a au răspuns şi ei, după cum e reprezentat în
figura 21.

11
Fig. 21

Răspunsurile elevilor la prima întrebare vine să dovedească că studierea acestei pilde


este utilă pentru formarea caracterului elevilor. În ceea ce priveşte conştiinţa în formare a
elevilor, se pare că elevii din clasa a VI-a din mediul urban nu sunt foarte impresionaţi şi
această pildă nu le ridică probleme de conştiinţă. Elevii din mediul urban sunt, din nou, mai
sensibili la mesajul acestei pilde.
La întrebările „Mai ţineţi minte această pildă?” şi „Când aţi înţeles-o mai uşor?”
elevii clasei a VI-a au răspuns ca şi la precedentele pilde, şi anume,peste 70 % au susţinut că
mai ţin minte pilda studiată iar, peste 75% au înţeles această pildă mai uşor în clasa a V-a.
Următoarea pildă studiată şi supusă chestionării a fost Pilda celor zece fecioare.
O întrebare specifică acestei pilde a fost „Cu care tip de fecioare vă identificaţi?”

Clasa Clasa

a V- a a VI- a

Fig. 22

Precum se poate observa din figura nr. 22, elevii din clasa a V-a au optat pentru
răspunsul înţelepte. În schimba la clasa a VI-a se poate observa din nou o diferenţă între cele
două medii, urban şi rural. O parte din elevii din mediul urban au optat pentru răspunsul nu
mă pot pronunţa. În schimb elevii din mediul rural au optat în procent de peste 70% pentru
răspunsul înţelepte.

12
La întrebarea „Dacă ar fi să vă analizaţi în funcţie de această pildă acum, unde
credeţi că aţi ajunge”? elevii au răspuns după cum e reprezentat în graficul următor.

Clasa Clasa

a V- a a VI- a

Clasa Clasa

a V- a a VI-a

Fig. 23
Fig. 23

Se poate observa cu uşurinţă înclinaţia elevilor de clasa a VI-a spre răspunsul nu ştiu
fapt ce vine să întărească ideea formării conştiinţei şi a smereniei. Interesant este totuşi
răspunsul elevilor din mediul rural clasa a V-a care au optat peste 50% pentru răspunsul rai.
Următoare întrebare a fost: „Această pildă vă atrage atenţia asupra modului în care
vă trăiţi viaţa?” Răspunsurile elevilor vin să întărească ideea că studierea acestor pilde în

Clasa
Clasa

a V- a a VI-a

Fig. 24

clasele ciclului gimnazial îi face pe elevi să devină mai conştienţi de importanţa


moralei în viaţa lor cotidiană.
Şi la această pildă elevii clasei a VI-a au fost întrebaţi dacă îşi amintesc studierea
acestei pilde şi când au înţeles-o mai bine. La fel ca şi la precedentele pilde răspunsurile au
fost aceleaşi. La aceste întrebări elevii au răspuns în proporţie de peste 60% au răspuns că îşi
mai amintesc studierea acestei pilde şi peste 65% au înţeles-o mai bine în clasa a VI-a.

Clasa a VII-a

13
Clasa Clasa

a V- a a VI - a
În ceea ce priveşte clasa a VII-a au fost chestionate doar două pilde studiate în această
clasă, respectiv Pilda fiului risipitor şi Pilda talanţilor. La aceste pilde voi reda în paralel
răspunsurile celor două pilde, după cum urmează:

Pilda fiului risipitor Pilda talanţilor


Fig. 25

Din figura 25 se poate constata că, Pilda fiului risipitor a fost înţeleasă la o primă
lectură de peste 60% din elevi, atât de cei din mediul rural cât şi de cei din mediul urban.
Aceste răspuns poate vorbi de faptul că, în clasa a VII-a elevii încep să se obişnuiască cu
limbajul biblic şi cu modele oferite de pildele Mântuitorului.
În schimb la Pilda talanţilor, doar 40% din elevi au înţeles pilda la o primă lectură
fără explicaţii, restul optând pentru răspunsurile nu şi nu mă pot pronunţa. Poate aceste
procente vorbesc despre faptul că această pildă operează cu talantul, noţiune necunoscută
pentru elevii de azi.
La întrebarea „Cu ce model vă identificaţi?”, elevii au răspuns după cum e reprezentat
în figura 26.

Pilda fiului risipitor Pilda talanţilor


Fig. 26

Răspunsurile elevilor sunt interesante. La Pilda fiului risipitor, elevii din mediul
urban, în proporţie de peste 50% se identifică cu fiul cel mare şi doar 20% cu cel mic, restul

14
spunând că reprezintă un alt eventual model. În schimb elevii din mediul rural, au
răspunsurile oarecum răsturnate dacă putem spune asta. În procent de peste 40% se identifică
cu fiul mic şi doar 20% cu fiul mare, restul, destul de mulţi optând pentru alt model.
În ceea ce priveşte Pilda talanţilor, elevii din mediul urban cât şi cei din mediul rural
se identifică preponderent cu sluga cu doi talanţi. Interesant este faptul că o parte din elevii
mediului urban se consideră că posedă cinci talanţi.
La întrebarea „Vi se pare educativă şi de folos în viaţă studierea acestei pilde?”
Răspunsurile au fost după cum este reprezentat în figura 27.

Pilda fiului risipitor Pilda talanţilor


Fig. 27

Răspunsurile la această întrebare sunt mai mult decât grăitoare despre rolul acestor
pilde în formarea caracterului moral al elevilor. La ambele pilde. Elevii, în proporţie de peste
88% au răspuns că, studierea acestor pilde este educativă şi de folos pentru viaţă, deci pentru
formarea caracterului moral al lor. Aceste răspunsuri vin să întărească nu numai importanţa
studierii pildelor evanghelice cât şi studierea religiei în şcoală. Elevii par a fi foarte receptive
la mesajele biblice, mesaje care le modelează caracterul moral.
Întrebare următoare este pusă exact pentru a stabili dacă studierea acestor pilde le-a
ridicat elevilor întrebări privitoare la propria lor conştiinţă: „V-a pus această pildă să vă
analizaţi pe voi înşivă?”

Pilda fiului risipitor Pilda talanţilor


Fig. 28

15
Răspunsurile reprezentate în figura 28 arată că, în cea ce priveşte studierea Pilda
fiului risipitor, ridică probleme de conştiinţă la peste 68% din elevii din mediul urban, la 93%
din fetele din mediul rural iar la băieţii din mediul rural doar la 43%.
În ceea ce priveşte studierea pildei talanţilor, răspunsurile sunt cam aceleaşi ca la
pilda precedentă. Aceste răspunsuri întăresc ideea acestei cercetări, care încearcă să
demonstreze importanţa studieri acestor pilde în formarea caracterului moral la elevii din
ciclul gimnazial.
O ultimă întrebare adresată elevilor din clasa a VII-a s-a adresat după studierea Pildei
talanţilor şi anume: „Cunoaşteţi darurile pe care le-aţi primit de la Dumnezeu?”

Pilda talanţilor
Fig. 29

Elevii din mediul urban susţin în marea lor majoritate că îşi cunosc darurile pe care le-
au primit de la Dumnezeu. Elevii din mediul rural îşi cunosc aceste daruri într-un procent mai
mic dar totuşi procent ce trece de peste 50%.

Clasa a VIII-a
În cadrul clasei a VIII-a se studiază trei pilde, respectiv pilda viţei şi a mlădiţei, pilda
semănătorului şi pilda neghinei.
Prima pildă despre care i-am chestionar pe elev a fost pilda viţei şi a mlădiţei. Astfel,
răspunsurile elevilor la întrebarea „Aţi înţeles pilda la prima lectură fără explicaţii?” este
reprezentată în figura 30.
Din răspunsurile elevilor se poate uşor observa o oarecare diferenţă de percepţie a
mesajului biblic între elevii din mediul rural faţă de cei din mediul urban. Peste 40% din
aceşti elevi au răspuns că, nu înţeleg mesajul pildei la o primă lectură, dar foarte puţini din
elevi au optat pentru răspunsul nu mă pot pronunţa. La elevii din mediul urban în proporţie de
peste 30 % susţin că înţeleg acest mesaj, dar, răspunsul nu mă pot pronunţa e mai bine
reprezentat la mediul urban.

16
Fig. 30

La întrebarea „Ce credeţi că scoate în evidenţă pilda?”, am dorit să observ ce anume


au perceput elevii în urma studierii acestei pilde.

Fig. 31

Răspunsurile elevilor sunt interesante. Elevii din mediul rural au acordat o importanţă
mare răspunsului credinţa lucrătoare pe când elevii din mediul urban au acordat importanţă
mai mare răspunsului fapte bune. Rugăciunea a fost cea mai slab cotată ca opţiune. Precizez
că elevii putea opta pentru mai multe răspunsuri dar foarte puţini au făcut-o.
La întrebarea „Prin prisma acestei pilde sunteţi un bun creştin?” elevii au fost
provocaţi să se autoevalueze din punct de vedere creştin.
Deşi răspunsul cel mai des folosit de elevi, reprezentat în figura 32, a fost nu mă
pot pronunţa, interesant este că, foarte puţini elevi au optat pentru răspunsul nu. Răspunsul da
a fost şi el mai bine reprezentat la băieţi, care, se pare că au o părere mai bună despre ei înşişi.

17
Pilda viţei şi a mlădiţei
Fig. 32

Următoare întrebare „Cum credeţi că sunt roadele pe care le aduceţi ca şi


creştini?” tot la autoevaluarea creştină ar putea fi încadrată.

Fig. 33

Din răspunsurile elevilor reprezentate în figura 33 se poate cu uşurinţă observa că,


elevii celor două medii consideră, peste 50%, că roadele aduse de ei ca şi creştini sunt bune.
Acest lucru nu poate decât să bucure, vorbind despre utilitatea Religiei ca obiect de studiu şi
caracterul ei formativ.
Următoarea pildă supusă studiului este pilda semănătorului, pildă ce a mai fost
studiată de elevii clasei a VIII-a in clasa a IV-a.
Prima întrebare „Aţi mai studiat această pildă?” a fost pusă din dorinţa de a vedea
în ce măsură elevii îşi mai amintesc studierea acestei pilde şi semnificaţiile ei?

18
Fig. 34

Răspunsurile evidenţiază faptul că elevii îşi mai amintesc acestă pildă, deşi susţin în
continuare că acum, în clasa a VIII-a când au o putere mai mare de abstractizare, o înţeleg
mult mai bine.
La întrebarea „Ce vrea să ne transmită această pildă?” elevii au fost nevoiţi să scrie
cu cuvintele lor ceea ce au înţeles ei, după predare, că transmite această pildă. Din
răspunsurile elevilor am selectat răspunsurile cele mai sugestive şi cele care s-au repetat.
Tabel 2
Nr. Răspunsurile elevilor din mediul urban
crt.

1 Pilda ne învaţă să fim oameni buni şi să împlinim cuvântul lui Dumnezeu.

2 Pilda ne arată ce fel de oameni ajung în rai.

3 Pilda ne arată că în lume există mai multe feluri de oameni.

4 Pilda ne spune că orice om trebuie să asculte voia Domnului.

5 Pilda ne învaţă să nu ne lăsăm influenţaţi ci să ne gândim la consecinţe.

6 Pilda ne învaţă că, contează calitatea lucrului făcut nu cantitatea.

7 Pilda ne învaţă că trebuie să acceptăm doar învăţăturile bune.

8 Pilda ne arată că trebuie să avem grijă ce facem.

9 Pilda ne arată că trebuie să ne întrebăm ce fel de oameni suntem.

10 Pilda ne arată că trebuie să ne rugăm mai mult şi să facem fapte bune.

11 Pilda ne arată că orice om trebuie să primească şi să împlinească Cuvântul lui


Dumnezeu.

12. Pilda ne arată că Cuvântul lui Dumnezeu ajunge în sufletul omului în funcţie de
priorităţi.

19
Tabel 3
Nr. Răspunsurile elevilor din mediul rural
crt.

1 Pilda ne arată că în lume există mai multe feluri de oameni.

2 Pilda ne învaţă cum trebuie să primim Cuvântul lui Dumnezeu în sufletele noastre.

3 Pilda ne arată că trebuie să facem fapte bune pentru a ne mântui.

4 Pilda ne arată că în unii oameni „sămânţa” nu încolţeşte.

5 Pilda ne învaţă că, prin Hristos, care ne face legătura cu Dumnezeu, putem intra în rai.

6 Pilda ne arată că învăţătura lui Dumnezeu e primită diferit de oameni.

7 Pilda ne învaţă să împlinim cuvântul lui Dumnezeu.

Nu toţi elevii din mediul rural au răspuns la întrebarea acesta. De aici şi numărul mai
mic de răspunsuri din tabelul de mai sus. Totuşi, răspunsurile elevilor sunt interesante şi
demonstrează că elevii pot opera cu noţiuni religioase, cunoscând destul de multe din acest
domeniu. Elevii sunt conştienţi de multe realităţi ale vieţii religioase şi sunt influenţaţi pozitiv
de studierea acestei pilde.
Tot referitor la această pildă, am dorit să observ în ce măsura elevii sunt conştienţi de ispitele
cu care se confruntă sau dacă au această noţiune de ispită, astfel formulând întrebarea:
„Recunoaşteţi ispitele din viaţa voastră?”

Fig. 35

Figura 35 arată că, elevii din mediul urban recunosc mai uşor ispitele decât elevii din
mediul rural. În schimb elevii din mediul rural recunosc că aceste ispite le recunosc prea
târziu. Aceste răspunsuri sunt interpretabile dar totuşi arată că elevii ştiu ce e aceea o ispită şi,
uneori, o şi recunosc.
Din dorinţa de a observa caracterul formativ al această pilde am pus următoarea
întrebare: „V-a pus pe gânduri această pildă?”

20
Fig. 36

Răspunsurile reprezentate în figura 36 demonstrează că studierea acestei pilde


ridică probleme de conştiinţă, elevii întrebându-se în ce categorie de oameni de încadrează.
Ultima pildă studiată în ciclul gimnazial şi care a fost supusă chestionării în această
cercetare este pilda neghinei. Această pildă, la un moment dat, a fost înlăturată din studiul la
clasa. După noua programă, studiul ei a revenit în clasa a VIII - a.
Prima întrebare referitoare la această pildă a fost: „După studierea acestei pilde ce consideraţi
că sunteţi?”

Fig. 37

Se pare că această pildă şi această întrebare au ridicat probleme elevilor, majoritatea


răspunzând că nu se pot pronunţa.
La întrebarea ce ne transmite Hristos prin această pildă elevii au fost rugaţi să se
exprime prin cuvintele lor, dorind astfel să observ ce anume au perceput elevii din studierea
acestei pilde.
Tabel 4
Nr. Răspunsurile elevilor din mediul urban
crt.

1 Pilda această reprezintă judecata unde se vor alege oamenii buni de cei răi.

21
2 Pilda această e un exemplu pentru cei ce nu ştiu cum e să fii bun.

3 Pilda acesta este un mod de a ne pregăti pentru viitor.

4 Pilda acesta ne transmite să fim buni şi să facem fapte bune pentru că vom fi judecaţi.

5 Hristos ne transmite că trebuie să ne gândim la faptele noastre şi la viaţa viitoare.

6 Pilda acesta ne învaţă cum să ne comportăm.

Tabel 5
Nr. Răspunsurile elevilor din mediul rural
crt.

1 Pilda ne arată că fiecare culege ce a semănat.

2 Pilda ne învaţă că la sfârşitul lumii vom plătii pentru faptele noastre.

3 Pilda ne arată că trebuie să încercăm să ne îndreptăm pentru ce depinde de noi


apropierea sfârşitului lumii.

4 Pilda ne arată că Dumnezeu are răbdare cu oamenii să se întoarcă la El dar, la sfârşitul


lumii vom da socoteală.

5 Pilda ne învaţă că trebuie să fim buni şi să ne îndreptăm pentru a intra în rai.

6 Pilda ne arată că oamenii virtuoşi se vor mântui.

7 Pilda ne învaţă să fim ca şi sămânţa bună.

Răspunsurile elevilor sunt interesante şi demonstrează că, în urma studierii religiei, şi


implicit a pildelor evanghelice, elevii deţin numeroase cunoştinţe religioase care îi ajută să
înţeleagă realităţile spirituale ale vieţii şi dovedesc o gândire morală ceea ce îşi şi doreşte să
obţină studierea acestei discipline.
La întrebarea „În funcţie de această pildă, cum ar trebui să ne trăim viaţa?!” am dorit
sa observ din nou caracterul formativ al studierii acestei pilde. Răspunsurile au fost pe măsura
aşteptărilor. Marea majoritate a elevilor au răspuns că viaţa trebuie trăită făcând fapte bune şi
foarte puţini au optat pentru varianta de a trăi viaţa sau că nu îi interesează. Toate aceste
răspunsuri sunt reprezentate în figura 38.

22
Fig. 38
Ultima întrebare a acestei cercetări a fost adresată la toate pildele şi anume „V-a pus
pe gânduri această pildă?”

Fig. 39

Din figura 39 se poate observa, ca la mai toate pildele că elevii din mediul rural sunt
mult mai sensibili la mesajele pildelor pe când elevii din mediul urban par a fi puţin mai
detaşaţi de acest domeniu.

V. Concluzii
În urma parcurgerii tuturor întrebărilor adresate elevilor cu privire la studierea pildelor
din ciclul gimnazial am ajuns la următoarele concluzii:
 În predarea pildelor trebuie ţinut cont de particularităţile de vârstă ale elevilor,
fiind necesară o abordare specifică fiecărei vârste în parte, pentru a nu se
pierde valoarea formativă a pildelor.
 Am constat că o serie de elevi nu au înţeles modele prezentate în pilde atunci
când li s-a predat la o vârstă mai mică.
 Atunci când s-a ţinut cont de particularităţile de vârstă şi s-au făcut modificări
ale programei, elevii au recunoscut în toate pildele modele de comportament
creştin, necesare mântuirii.
 Elevii au arătat că sunt influenţaţi pozitiv de studierea acestor pilde,
majoritatea ridicându-le probleme de conştiinţă. Acest lucru demonstrează că
studierea pildelor are un caracter formativ al caracterului moral al elevilor.
 S-a constatat o diferenţă între nivelul de percepere a mesajelor religioase ale
pildelor între elevii din mediul rural şi cel urban, elevii din mediul rural fiind
mult mai influenţaţi de mesajele acestora. Acest lucru poate proveni şi din
importanţa pe care încă o are în mediul rural viaţa religioasă şi apropierea de
Biserică, apropiere care se mai pierde în mediul urban.
23
 Ca o concluzie generală, se poate cu uşurinţă extrage ideea că, pildele au un
caracter formativ, contribuind activ la formarea conştiinţei morale a elevilor.

Bibliografie

Dorin Opriş – Dimensiuni creştine ale pedagogiei moderne, Dimensiuni creştine ale
pedagogiei moderne, Editura Sf. Mina, Iaşi, 2010

Vasile Coman Religie şi caracter. Contribuţii la cunoaşterea şi predarea religiei în perioada


adolescenţei, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Oradea 1992

Autor

Prof. Natalia Nicoleta Roman

Şcoala cu clasele I-VIII Sîntandrei, jud. Bihor

24