Proiect de Absolvire A Cursului de Evaluator de Riscuri in Domeniul SSM

ASOCIAŢIA ROMĂNĂ PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
- ARSSM -
Nr. ord. Reg. Asociaţii / fundaţii 53 / PJ / 2005; CIF: 18776854
Str. Echinocţiului nr. 57, sector 5 Bucureşti
Adr. coresp: Str. Piata Valter Maracineanu nr. 1-3, etaj 6, camera 28-30, sector 1 Bucureşti
Tel: 021/312.04.74; e-mail: officearssm@yahoo.com
ASOCIATIA ROMANA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
PROIECT DE ABSOLVIRE
AL CURSULUI DE EVALUATOR DE RISC SI AUDITOR IN
DOMENIUL SSM
EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE

PRIN METODA SUVA
LA SOCIETATEA S.C. BETA S.R.L.
PENTRU LOCUL DE MUNCA SOFER DE AUTOTURISME SI
CAMIONETE
ABSOLVENT: BORS MARIUS
IUNIE 2014
1
- ARSSM -
CUPRINS
CAPITOLUL 1. DESCRIEREA OBIECTIVULUI
1.1 DATE GENERALE ASUPRA ORGANIZĂRII ŞI ACTIVITĂŢII SC BETA SRL……………………………….2
CAPITOLUL 2. PREGĂTIREA EVALUĂRII. DOCUMENTARE

2.1 CARACTERISTICILE LOCULUI DE MUNCĂ ANALIZAT – SOFER………………………………….…………4
2.1.1 Procesul de muncă…………………………………………………………………………………………….……4
2.1.2 Mijloace de productie........................................................................…………………………......................5
2.1.3 Mediul de munca................................................................................... …………………………..................6
2.1.4 Descrierea proceselor de lucru........................................... …………………………..................................6
CAPITOLUL 3. IDENTIFICAREA PERICOLELOR SI ESTIMAREA RISCURILOR

3.1 GENERALITĂŢI………………………………………………………………………………………………..……..7
3.2 METODA DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ –
SUVA…………………………………………………………………………………………………………………………9
3.2.1 Pregatirea demersului…………………………………………………….……………………………………10
3.2.2 Subdivizarea in procese……………………………………………………………………………………….10
3.2.3 Identificarea proceselor, sectoarelor de activitate şi a grupurilor de persoane
critice..................................................................................... ………………………............................10
3.2.4 Utilizarea de mijloace auxiliare disponibile………………………………………………………...………11
3.2.5 Formarea unei echipe interdisciplinare……………………………………………………………………..12
3.2.6 Procurarea documentaţiei, definirea timpului necesar, calendarul reuniunilor……………………..12
3.2.7 Aprecierea riscurilor……………………………………………………………………………………………13
3.2.8 Estimarea riscurilor………………………………………………………………………….…………………17
3.2.9 Determinarea cauzelor faptelor............................................................. ………………………..............20
3.2.10 Evaluarea riscurilor…………………………………………………………………………………….……….20
3.2.11 Formularea obiectivelor ssm……………………………………………………………………….…………21
3.2.12 Stabilrea unui profil de risc........................................................................ ………………………..........21
3.2.13 Definirea masurilor……………………………………………………………………………………………...22
3.2.14 Definirea riscurilor reziduale………………………………………………………………………………….23
Constituirea echipei de evaluare……………………………………………………………….……………………………………………..24

ANEXA 1……………………………………………………………………………….…………………………………………………………..25
Lista consecintelor………………………………………………………………………………….…………………………………………...26
ANEXA 2…………………………………………………………………………………..………………………….……………………………28
ANEXA 3……………………………………………………………………………………………………………...……………………………31
ANEXA 4……………………………………………………………………………………………………………...……………………………32
CAPITOLUL 4. STABILIREA MĂSURILOR DE SECURITATE. PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE

4.1 Principii generale…………………………………………………………………….………………………………33
4.1.1 Strategia managerială în domeniul prevenirii…………………………………………..…………………….33
4.1.2 Propagarea securitatii muncii……………………………………….………………………….……………… 34
4.1.3 Caile de prevenire si eliminarea a riscurilor…………………………………………………………..………35
CAPITOLUL 5. EVALUAREA EFICIENTEI MĂSURILOR. AUDITUL DE EVALUARE A PERFORMANŢEI INTREPRINDERII ÎN

DOMENIUL SSM
5.1 GENERALITĂŢI……………………………………….……………………………………….……………………38
5.2 METODA DE EVALUARE A CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE……………………………..…….39
5.2.1Structura metodei……………………………………….……………………………………………………39
5.2.2Structura fişelor şi modul de utilizare………………………………………………………...………….41
5.2.3Aplicarea metodei la nivelul managementului organizaţiei…………………………………………..42
5.3 EVALUAREA CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE A S.C. BETA S.R.L…………………………....45
5.3.1 Evaluarea managementului organizaţiei…………………………………...…………………………45
5.3.2 Evaluarea activităţii locului de muncă analizat………………………………………………………46
5.4 MĂSURI CORECTIVE/PREVENTIVE PENTRU NIVELUL DE CONFORMARE ŞI SECURITATE
GENERAL STABILIT…………………………………………………………………………………………….………..66
5.5 NIVELUL DE SECURITATE GENERAL AL LOCULUI DE MUNCĂ ELECTRICIAN. ………………………..66
5.6 NIVELUL DE CONFORMITATE GENERAL PENTRU MANAGEMENTUL SECURITǍŢII ŞI SǍNǍTǍŢII ÎN
MUNCǍ……………………………………….…………………………………………………………………..…………68
5.7 CONCLUZII……………………………………….…………………………………..………………………………..68
5.8 EVALUAREA EFICIENŢEI MĂSURILOR PROPUSE ŞI A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE
ÎN MUNCĂ…………………………………………………………………………………….……………………….……69
6. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………….………………………………………..……………………70
1
- ARSSM -
CAPITOLUL 1. DESCRIEREA OBIECTIVULUI – SC BETA SRL
1.1 DATE GENERALE ASUPRA ORGANIZĂRII ŞI ACTIVITĂŢII SC BETA SRL
SC BETA SRL provine din fosta întreprindere de morarit si panificatie (IMP R) iar
din anul 2002 face parte din cadrul Grupului de Firme RACOVA, atingand in 2011 o
cifra de afaceri de 30 milioane Euro si un numar de 674 salariati. Ca parte a unui mare
grup de firme compus din societati cu domenii de activitate cu specific agricol, atat
producator de materie prima cat si procesator, societatea isi regaseste rapid identitatea
pe piata locala si zonala, consolidand si remodeland un adevarat brand, castigandu-si
astfel locul de lider pe piata in industria locala de morarit si panificatie.
Principalul obiect de activitate al SC BETA SRL il reprezinta moraritul si
panificatia. Astfel strategiile societatii au urmarit in special dezvoltarea activitatilor
specifice cat si procesarea superioara a materiei prime si optimizarea productiei de
panificatie. Daca la început societatea producea o gamă restrânsă de produse de
panificaţie , in anul 2002, dupa integrarea sa in Grupul RACOVA, domeniul de activitate
s-a diversificat, astfel ca în momentul actual SC BETA SRL produce o gama variata de
fainuri, de produse de panificaţiesi patiserie comercializate in magazine din judeţul
Galati cât şi din judeţele vecine.
In ceea ce priveste procesarea materiei prime, a graului, SC BETA SRL dispune
de 2 mori de grau cu o capacitate totala de macinis de peste 77.500t anual iar prin
asigurarea materiei prime necesare s-au creat premisele pentru optimizarea productiei
de panificatie aceasta fiind de peste 13.000 tone anual, productie globalizata la nivel
de societate.
SC BETA SRL detine 7 fabrici de paine – Galati, Radauti, Falticeni, Gura
Humorului, Campulung, Vatra Dornei si Solca, 2 covrigarii - Galati si Gura
Humorului si o fabrica de biscuiti-napolitane - Galati.
Obiectivele viitoare ale societatii sunt marirea si modernizarea capacitatii de
productie a unor unitati, cresterea cotei de piata si obtinerea rolului de lider la nivel
regional precum si diversificarea productiei prin achizitionarea unei linii de paste
fainoase.
SC BETA SRL este cea mai mare unitate de panificatie din judetul Galati, fiind
astfel lider de piata in industria locala de panificatie. Societatea dispunde de 7 fabrici de
paine amplasate in Galati, Falticeni, Gura Humorului, Campulung, Vatra Dornei,
Radauti si Solca ce insumeaza o capacitate de productie de aprox. 60 t/zi. In perioada
2002-2012 toate unitatile au beneficiat de investitii in modernizarea infrastructurii sau
echipamentelor de lucru asigurandu-se astfel imbunatatirea structurii de productie,
cresterea calitatii produselor precum si largirea gamei sortimentale creandu-se astfel
premisele pentru acoperirea si castigarea de noi segmente de piata.
Tehnologia folosita pentru realizarea produselor de panificatie este metoda
indirecta prin coacearea painii in cuptorul tunale la fabrica din Galati si in cuptoare
multivatra in celelalte fabrici. Specialitatile din paine sunt realizate in cuptoare rotative la
unitatile din Galati si Gura Humorului. Pe langa fabricile de paine, SC BETA SRL detine
2
- ARSSM -
si doua unitati de covrigarie localizate in Galati si Gura Humorului.

Oferta pentru produsele de panificatie si patiserie, pentru care se folosesc retete
naturale, destinate consumului zilnic, numara peste 40 sortimente de paine si
specialitati din paine de diferite gramaje si circa 30 de specialitati de patiserie. Alaturi de
acestea, in functie de sezon si cerere, in cele doua 2 dintre unitatile de patiserie se
realizeaza si produse de cofetarie.
Produsele de panificatie sunt comercializate sub marca BETA iar din gama
sortimentala mentionam :
- panificatie - paine alba, paine neagra, paine de secara, paine cu cartofi, paine
intermediara, paine graham, paine cu seminte, paine cu dovleac si morcov, paine la
tava, paine digeste, paine cu malai, paine cu fibre, paine hipoglucidica
- specialitati din paine - colaci traditionali, colacei, chifle, semilune, lipii, covrigi,
franzele, cornuri bicolore, batoane, japoneze
- patiserie - cozonaci extra, cozonaci traditionali, pasca, placinte cu diferite umpluturi,
melci cu nuca sau crema de vanilie, prajitura Monica, strudele cu branza sau cu mere,
rulouri cu branza sarata sau ciuperci, pateuri cu branza, rasucele, saratele, minipateuri,
turta dulce, blat de pizza, aluat foietaj congelat, caroline, foi cremsnit, blat de tort,
pandişpan, tarat cu fructe, cornulete, etc.
Distributia produselor se realizeaza in judetul Galati prin intermediul propriei
retele de magazine sau cu mijloacele de transport proprii in judetele Botosani si Neamt,
eliminandu-se in aces mod intermediarii, vanzarea facandu-se direct catre clienti.
Prezenta lucrare are ca obiect de analiză activităţile ce se desfăşoară în cadrul brutariei

in care se realizeaza produse de panificatie in cadrul S.C. BETA S.R.L. Galaţi domeniul
de activitate principal fiind : fabricarea painii, favricarea prajiturilor si a produselor
proaspete de patiserie, COD CAEN : 1071 , transporturi rutiere de marfuri, COD
CAEN:4941.
Activitatea se desfăşoară grupat într-un perimetru bine definit, cu ajutorul
personalului calificat.
3
- ARSSM -
CAPITOLUL 2. PREGĂTIREA EVALUĂRII. DOCUMENTARE
2.1 CARACTERISTICILE LOCULUI DE MUNCĂ ANALIZAT – SOFER DE

AUTOTURISME SI CAMIONETE
2.1.1 Procesul de muncă
Procesul de munca are drept scop conducerea autovehicului pe drumurile publice,

transportul materiei prime pentru fabricarea covrigilor si distribuirea acestora,
preocupãrile de bazã axându-se pe securitatea rutierã si a mediului, îndeplinirea
activitãtii conform planificãrii, asigurarea documentelor necesare si solutionarea tuturor
situatiilor ivite în timpul executãrii cursei
Activitatea în covrigarie se realizează cu un număr de 14 lucrători,12 brutari ,un

vanzator si doi soferi asigurându-se o activitate în două schimburi la producerea
produselor de panificatie .
Programul de lucru
În cadrul covrigariei activitatea este permanentă, două schimburi 8 ore/zi, 5 zile pe
săptămână, pe parcursul întregului an. Se respectă timpul legal de odihnă prevăzut de
Codul Muncii.
În structura de personal se regăsesc:
CATEGORIA NUMĂR MEDIU SCRIPTIC VECHIME ÎN MESERIE

DE TOTAL FEMEI BARBATI <4 ani >4 ani
PERSONAL
Brutari 20 12 8 8 12
Vanzatori 10 10 0 5 5
Soferi 3 0 3 1 2
4
- ARSSM -
2.1.2 Mijloace de producţie
 Autoutilitara (VOLKSWAGEN CADDY (3 buc);

 Roata de rezervă;
 Cric;
 Stingător;
 Trusă scule (ciocan, levier, chei);
 Trusa de prim ajutor.


Sarcina de muncă
o să respecte orarul de lucru;

o să se asigure că produsele transportate au documente însoţitoare şi că
acestea sunt complete şi corecte;
o să se asigure că produsele sunt corect aşezate şi în siguranţă;
o să participe fizic la încărcat/descărcat produsele;
o să răspundă solicitărilor de serviciu ale altor persoane din firmă numai cu
acordul managerului de unitate;
o să nu transporte alte persoane din afara firmei fără acordul managerului
de unitate;
o să păstreze curăţenia mijlocului de transport;
o să verifice zilnic starea tehnică a maşinii;
o să nu plece în cursă dacă constată defecţiuni/nereguli ale autovehiculului
şi să anunţe imediat managerul de unitate pentru a se remedia
defecţiunile;
o să alimenteze cu combustibil şi să completeze uleiul de motor de câte ori
este necesar de la furnizorii de combustibil indicaţi de managerul unităţii;
o să asigure integritatea şi utilizarea în condiţii normale a mijlocului de
transport;
o să programeze traseul optim pentru a minimiza consumul de combustibil;
5
 să informeze în timp util superiorul despre datele de revizie periodică,
defecţiunile apărute sau nereguli sesizate în exploatarea maşinii;
 să se asigure că maşina este prevăzută cu toate cele necesare în caz de vreme
nefavorabilă;
 să utilizeze mijlocul de transport numai în interesul firmei;
 să anunţe în timp util expirarea termenului de valabilitate a permisului;
 să participe la instructajul periodic.
 să îndeplinească atributiile specificate in fisa de post sau alte sarcini trasate în
mod direct de peroana ierarhic superioara.
2.1.3 MEDIUL DE MUNCĂ
Executantul îşi desfăşoară activitatea în incinta autovehiculului, în aer liber, si la

punctele de lucru. Temperatura normală: mai ridicată în anotimpul cald, mai scăzută
în anotimpul rece
Executant:

Personalul existent în interiorul unității în momentul evaluarii riscurilor: 

- SOFER DE AUTOTURISME SI CAMIONETE - 3 persoane;
2.1.4 DESCRIEREA PROCESELOR DE LUCRU
Programul de lucru
În cadrul covrigariei activitatea este permanentă, două schimburi 8 ore/zi, 5 zile

pe săptămână, pe parcursul întregului an. Se respectă timpul legal de odihnă prevăzut
de Codul Muncii.
Livarea şi transportul produselor

Livrarea covrigilor se realizează atât imediat după scoaterea din cuptor
respectiv în stare caldă, cât şi după răcire, ambalare respectiv depozitare, în ordinea
depozitării şi în funcţie de destinaţiile stabilite.
Transportul se face în autovehicule special amenajate.
6
CAPITOLUL 3. IDENTIFICAREA PERICOLELOR ŞI ESTIMAREA RISCURILOR
3.1 GENERALITĂŢI
În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este

considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de
accidentare şi îmbolnăvire profesională.
În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice
pericol, iar riscul-posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial (Dicţionarul
explicativ al limbii române, editat sub egida Academiei României).
Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini
securitatea ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire
este zero.
Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se
exclud reciproc. În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot
atinge asemenea stări cu caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus
complet pericolul potenţial de accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc
"rezidual", fie şi numai datorită imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii
corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creşte, pe măsură ce elementele sistemului
de muncă se degradează prin "îmbătrânire".
În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin "niveluri de securitate", respectiv
"niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate/risc. Definind
securitatea ca o funcţie de risc y = f(x), unde se poate afirma că un sistem va fi cu atât
mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă riscul este zero, din
relaţia dintre cele două variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă riscul
tinde către infinit, securitatea tinde către zero (fig. 3.1):
1 1
y  ; y 0
0 
+∞
SECURITATE
y = f(x)
0
Fig. 1 Relaţia risc - securitate
RISC +∞
Fig. 3.1 Relaţia risc-securitate
În acest context, în practică se admite o limită de risc minim, respectiv un nivel al

riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur,
ca şi o limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de
securitate, încât să nu mai fie permisă funcţionarea sistemului.
Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin
probabilitatea cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire
profesională, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor. Într-adevăr, dacă se
admite un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de gravitatea şi probabilitatea
7
de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunghi F1, dezvoltat pe verticală;
rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat F2 sau printr-un
dreptunghi F3 extins pe orizontală (fig. 3.2).
5
4
F1
3
F2
2
F3
1
0 1 2 3 4 5 6 7 x
Fig. 3.2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor caracterizate

prin cupluri diferite de gravitate – probabilitate
În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă putem atribui unor
cupluri gravitate - probabilitate diferite acelaşi nivel de risc.
Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe
axele de coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura
dintre cele două variabile: gravitate-probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie
de gravitate şi probabilitate, standardul CEN - 812/85 defineşte o astfel de curbă drept
"curbă de acceptabilitate a riscului" (fig. 3.3).
Riscul evenimentului A
Y
INACCEPTABIL
Gravitatea
(Securitate)
Riscul evenimentului B
Curba C
C=X•Y
ACCEPTABIL
Probabilitatea X
(Risc)
Fig. 3.3 Curba de acceptabilitate a riscului
8
Această curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil.
Astfel, riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă
foarte mică, situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul
evenimentului B, cu consecinţe mai puţin grave, dar cu o probabilitate mai mare de
apariţie, ale cărui coordonate se situează deasupra curbei, este inacceptabil.
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile.
O asemenea tratare a riscului ridică două probleme:
- cum se stabilesc coordonatele riscului (cuplul gravitate - probabilitate);
- ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de
acceptabilitate de cele de inacceptabilitate.
3.2 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE

PROFESIONALĂ. METODA SUVA
Descrie o metodă de analiză şi apreciere a riscurilor la posturile de lucru în

desfăşurarea proceselor de muncă. O astfel de analiză este necesară pentru toate
organizaţiile care prezintă riscuri particulare.
Directiva Cadru face apel la toţi specialiştii în securitatea muncii, medicina
muncii, ergonomie, angajatori, persoane desemnate, instanţe ale lucrătorilor (Legea
319/2006). Directiva 89/389 tratează integrarea securităţii şi sănătăţii în muncă în
organizarea proceselor ce se petrec în intreprindere. Pericolele trebuie identificate în
mod sistematic, riscurile sunt evaluate, iar masurile stabilite trebuie puse în aplicare.
Scopul acestui demers nu este numai de natură umană, el este de asemenea
pentru reducerea costurilor directe şi indirecte ale accidentelor de muncă şi ale
îmbolnăvirilor profesionale.
Începând cu anul 2006 întreprinderile sunt obligate să respecte aceste dispoziţii.
Pentru orice intreprindere în care există riscuri particulare trebuie efectuată o
analiză a riscurilor de catre specialişti în securitatea muncii, utilizând o metodă
recunoscută.
În spiritul Directivei, analiza riscurilor corespunde cu evaluare acestora
respectând demersul aşa cum, acesta este definit in norma EN 1050 - Securitatea
maşinilor - “principii pentru aprecierea riscurilor”.
Orice intreprindere trebuie să fie în măsură să efectueze cel puţin o evaluare
globală a riscurilor sau detailată dacă aceasta este nesesară.
Spre exemplu:
 analiza proceselor/metodelor;
 analiza aparatelor, instalaţiilor tehnice (analiza echipamentelor de muncă);
 analiza posturilor de muncă şi a proceselor de muncă.
Analiza proceselor şi analiza metodelor, ca şi evaluarea riscurilor trebuie
efectuate înainte de realizarea lor practică, de punerea lor în funcţiune, de stabilirea
metodelor de lucru sau a proceselor. Aceste analize sunt de competenţa fabricanţilor
sau a furnizorilor, ele facând parte din declaraţia de conformitate (directiva maşini).
Metoda prezentată mai jos este specializată pe aprecierea riscurilor la locurile de
muncă în defăşurarea activităţilor de muncă.
9
Etapele metodei
1. Determinarea limitelor sistemului - definirea sistemului;

2. Identificarea fenomenelor periculoase;
3. Estimarea riscului;
4. Evaluarea riscului;
5. Căutarea măsurilor de reducere a riscului - estimarea riscului rezidual.
Metoda Suva de identificare a fenomenelor periculoase, caracteristice sistemului

analizat, este caracterizată de un “brainstorming“ metodic la care participa o echipă de
experţi de diferite specialităţi.
Acest procedeu poate fi utilizat atât pentru sistemele existente, cât şi pentru cele
aflate în faza de proiectare. Metoda Suva ajută la identificarea fenomenelor potenţial
periculoase de la posturile de muncă, în desfăşurarea proceselor ce se petrec în
instalatiile tehnice.
Metoda Suva este bazată pe norma EN 1050 - Securitatea maşinilor - ‘principii
pentru aprecierea riscurilor’. Pe de altă parte aceasta metoda se sprijină şi pe:
 procedeul HAZOP, un procedeu de cercetare sistematică a disfunctionalităţilor,
particularizat pentru analiza instalaţiilor din industria chimică şi petrochimică;
 ghidul de evaluare a pericolelor;
 analiza statistică a pericolelor efectuată de asigurator.
3.2.1 Pregătirea demersului
Structura intreprinderii:
 subdiviziuni (procese);
 sectoare de activitate;
 grupuri de persoane.
Înainte de a începe procesul de apreciere a riscurilor este important de a repera

toate celelalte procese şi sectoare de activitate.
Pentru intreprinderile care au posturi de muncă în schimbare continuă, care
angajează salariaţi (care au nevoie de protecţie) este recomandat de a enumera
diferitele grupuri de persoane şi grupuri de profesii.
Echipa de evaluare a inclus evaluatori autorizaţi, ingineri, specialişti pentru
pericolele evaluate (electricieni), medicul de medicina muncii, membrii compartimentului
prevenire şi protecţie, conducătorul locului de muncă. Pentru finalizarea procesului de
evaluare s-au consultat medicul de medicina muncii.
3.2.2 Subdivizarea în procese
Toate întreprinderile au activităţile subdivizate în procese. Problema care trebuie

luată în considerare este un proces care la rândul său sa fie subdivizat în procese
particulare.
Dacă intreprinderea dispune de un sistem de gestionare axat pe procese (spre
exemplu are implementat un sistem de management al calităţii conform standardului
ISO 9001) diferitele procese pot fi reprezentate direct.
1. Subdivizare în raport de grupuri profesionale şi de grupuri de persoane
Această subdivizare este recomandată pentru intreprinderile ale căror angajaţi lucrează
frecvent în posturi de lucru care nu sunt fixe, dar şi pentru intreprinderile care angajează
grupuri particulare de persoane (persoane care necesită o protecţie suplimentară, cum
ar fi tinerii, persoane cu dizabilităţi, femei gravide.
10
2. Subdivizare în procese/sectoare de activitate şi grupuri de persoane: o
problemă de combinaţii
Un aspect care trebuie luat în considerare este o posibilă combinare a diferitelor
subdiviziuni. Spre exemplu o intreprindere subdivizată în procese care în procesul de
apreciere a riscurilor necesită analiza lor în funcţie de sectoarele de activitate - cerinţă
rezultată din clasificarea sectoarelor.
3.2.3 Identificarea proceselor, sectoarelor de activitate şi a grupurilor de

persoane critice
Această etapă trebuie să ne permită să decidem de unde trebuie să începem o

analiză aprofundată a riscurilor din intreprindere sau dintr-o ramură.
Etapele următoare trebuie realizate pentru diferite sectoare de activitate, procese
şi grupuri de persoane:
 consultarea statisticilor (intreprindere/ramură) referitor la numărul de zile de
concedii medicale datorate accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale;
 aflaţi dacă există riscuri particulare potrivit autoevaluării efectuate de
intreprindere;
 procedaţi la vizitarea amplasării posturilor de activitate şi intervievaţi
colaboratorii fiecărei intreprinderi.
În final trebuie să putem răspunde la trei întrebări referitoare la: procesele de
muncă, sectoarele de activitate şi la grupurile de persoane sau de profesii expuse:
1. Este numărul zilelor de absenţă prea ridicat în raport cu mijloacele existente
în intreprindere sau în ramura de activitate?
2. Există riscuri particulare?
3. În urma vizitei în intreprindere şi a interviurilor cu colaboratorii au fost
identificate deficienţe tehnice şi / sau organizationale?
Dacă răspunsul la una sau la multe din aceste întrebări este afirmativ, atunci ne
aflăm în prezenţa unui proces sau sector de activitate sau grup de persoane/meserii
critic ceea ce înseamnă că acela este locul de unde trebuie să începem analiza
riscurilor.
3.2.4 Utilizarea de mijloace auxiliare disponibile
Vom proceda întâi la o determinare a riscurilor pe procese, sectoare de activitate

sau grupuri de persoane expuse. Identificăm dacă există mijloace auxiliare disponibile
pentru evaluarea riscurilor identificate.
a. Intreprinderi pentru care există soluţii pe domeniul acestora de

activitate.
IMM-uri care s-au grupat/organizat şi care au adoptat o soluţie comună de a respecta

prevederile Directivei Cadru şi care dispun şi de alte mijloace auxiliare adaptate la
specificul acestora.
Grupul astfel creat a procedat el însuşi la aprecierea riscurilor aferente
proceselor din sectorul acestora de activitate (este o apreciere colectivă a riscurilor).
Aceste aprecieri ale riscurilor sunt utilizate ca o bază comună pentru elaborarea listelor
de control sau a instrucţiunilor de securitate. Adesea aceste mijloace auxiliare nu
acoperă toate sectoarele de activitate din intreprindere şi este necesar de a fi utilizate
mijloace auxiliare suplimentare (liste de control ale unor instituţii specializate) sau
intreprinderea a făcut apel la specialişti în securitatea muncii pentru o evaluare
11
suplimentară a riscurilor. Aceste soluţii individuale sunt puse la dispoziţia intreprinderii
din sectorul de activitate considerat de către specialişti în securitatea muncii.
b. Intreprinderi fără o soluţie comună
Aceste intreprinderi nu au acces direct la mijloace auxiliare specifice. Acestea

trebuie să le găsească singură, dacă există deja pentru sector, procesul tehnic sau
grupul de persoane considerat sau să utilizeze liste de control puse la punct de
specialişti în securitatea muncii. Diferite organizaţii şi organisme specializate pot în
egală măsură să pună la dispoziţie diverse liste de control. Adaptarea şi utilizarea
listelor de control este în responsabilitatea fiecărei intreprinderi. Pentru procesele
complexe este indicat să se procedeze la aprecierea riscurilor în asociere cu specialişti
în securitatea muncii şi cu colaboratorii acestora (medici de medicina muncii, ergonomi,
pshihologi, experti).
3.2.5 Formarea unei echipe interdisciplinare
O condiţie importantă pentru realizarea unei aprecieri a riscurilor cât mai exactă şi
completă este realizarea unei echipe interdisciplinare. Această echipă trebuie să fie
formată din 3, 5 membri conduşi de un şef de echipă. Munca în echipă este organizată
şi animată de şeful de echipă.
3.2.6 Procurarea documentaţiei, definirea timpului necesar, calendarul

reuniunilor
Pregătirile necesare sunt determinate după mărimea şi complexitatea sectoarelor

de activtate şi a proceselor.
Documentele următoare sunt necesare pentru descrierea proceselor şi
sectoarelor de activitate:
 Descrierea procedeului;
 Fotografii, schiţe sau grafice (diagrame de flux) ale instalaţiilor;
 Caracteristicile materiilor prime;
 Instrucţiuni de utilizare;
 Dispozitive se protecţie;
 Instalaţii speciale;
 Concepte de securitate;
 Certificat de conformitate.
Planificarea secvenţelor de control face parte din etapa de pregătire. Într-o
instalaţie care funcţionează în flux discontinuu ordinea de control nu este dictată
automat de diagrama de flux (figura 3.3).
12
Fig. 3.3 Managementul riscului
Deci multiple sarcini trebuie realizate în acelaşi timp şi atunci poate că este
necesar de a reprezenta diferitele etape de muncă şi stabilirea timpului necesar şi a
calendarului reuniunilor. Stabilirea timpului necesar depinde de nivelul de aprofundare
al analizei, a randamentului echipei şi al calităţii documentelor puse la dispoziţie de
către organizaţie.
3.2.7 Aprecierea riscurilor
1. Limitele sistemului de munca

a. Definirea limitelor sistemului – definirea sistemului
Înainte de a incepe analiza trebuie să definim limitele sistemului din sectorul de

activitate sau din procesul analizat. Prin urmare trebuie să definim într-o manieră
precisă ce face parte din sistem, adică ce trebuie să luam tot timpul în considerare
pentru identificarea fenomenelor periculoase şi ce este situat în afara sistemului. Este
indicat de a diviza procesele sau sectoarele mari în elemente mai mici. Dacă un sector
de activitate sau proces conţine o linie complexă de producţie compusă din mai multe
instalaţii, atunci sectoarele sau procesele parţiale în care am divizat linia trebuie să
corespundă (în măsura în care este posibil) unei faze sau unui procedeu. Interfaţa
ansamblului sistemului cu mediul, precum şi interfaţa diferitelor sectoare sau procese în
care acesta este divizat trebuie evidenţiate şi definite. Este necesar de a specifica tipul
fenomenelor periculoase analizate, trebuie indicat la cine sau la ce se referă aceste
produse, (operatori, echipamente, mediu). Pe de altă parte trebuie clarificate şi puse în
evidenţă şi interacţiunile cu instalaţiile vecine care trebuie reţinute, precum şi aspectele
care nu necesită inspectarea.
La finalul determinării limitelor sistemului, pentru instalaţii şi maşini următoarele
puncte trebuie să fie clarificate:
 “faza de viaţă” luată în considerare (construcţie, montaj, recepţie, utilizare,
casare);
 modul de funcţionare luat în considerare (funcţionare normală, curăţenie,
reparaţii, reglaj, instalare);
 limitele maşinii considerate pentru o utilizare normală;
 inventarierea completă a modurilor de utilizare previzibilă a maşinii (industrial,
comercial, casnic);
13
 pregătirea (formarea) utilizatorilor potenţiali;
 împrejurimile (mediul) cuprinzând: instalaţii vecine şi interacţiunile dintre acestea,
toate persoanele potenţial expuse;
 genul fenomenelor periculoase evidenţiate, la cine si/sau la ce se referă acestea
(operatori, instalaţii, mediu,);
 aspecte care trebuie luate în considerare, dar care nu necesită control sau
inspecţii suplimentare (statica construcţiilor, tipul procesele chimice).
Având în vedere cele menţionate mai sus, la definirea sistemului trebuie declarat
modul de exploatare analizat, adică în exploatare normală, particulară sau mentenanţă.
Aceste trei moduri de exploatare sunt definite mai jos.
Exploatare normală - Instalatia îndeplineşte funcţia pentru care a fost
concepută.
Exploatare particulară - Se referă la pregatirea, transformarea, instalarea,
reglarea, verificarea, eliminarea erorilor, curăţirea instalaţiei.
Mentenanţă - control (măsurare, controlare, înregistrare), determinarea
(compararea) parametrilor de funcţionare reali cu cei prevăzuţi;
 întretinere (curăţire şi întreţinere), măsuri pentru a păstra funcţionarea
instalaţiei la parametri prevăzuti (proiectaţi);
 readucerea parametrilor de funcţionare a instalatiei la cei prevăzuţi din faza
de concepere a acesteia (înlocuirea unor componente sau subansamble,
ameliorarea funcţionării sau îmbunătăţirea acesteia). Atenţie la adaptarea la
progresul tehnic.
b. Descrierea activităţilor (om /maşină /mediu)
La început trebuie stabilite diferitele etape de derulare a activităţii pe sectoare de

activitate şi/sau procese de fabricaţie. Toate etapele trebuie consemnate în ordine
cronologică, la fel şi cele operatorii. Etapele necesare pentru instalarea unei maşini,
spre exemplu transportul acesteia din punctul A în punctul B, nu pot fi omise, chiar dacă
colaboratorii care execută aceasta operaţiune nu constituie o ameninţare (pericol) direct
sau evident.
În anumite situaţii unele activităţi pot fi regrupate. Procedând în acest fel putem
să reducem durata necesară pentru aprecierea riscurilor, dar se va reduce şi precizia
aprecierii. O astfel de regrupare este indicată în absenţa unor riscuri majore sau când
nu analizăm o anumită configurare particulară să punem în evidenţă principalele
fenomene periculoase ale sectorului, pentru că utilizăm o soluţie de ramură şi vom pune
în evidenţă doar riscurile specifice intreprinderii.
Activităţile trebuie formulate pentru cele trei moduri de exploatare:
 normală;
 particulară;
 mentenanţă.
Notiţele preluate după instrucţiuni sunt necesare pentru a descrie activităţile sau
în caz contrar, descrierea activităţilor este utilă pentru întocmirea noilor instrucţiuni,
dacă acestea nu sunt încă disponibile. În mod normal o activitate nu este descrisă de o
acţiune. Pentru descrierea activităţilor trebuie ca acestea sa fie structurate, dacă este
posibil, în maniera următoare:
 material;
 activitate;
 punct de plecare şi punct de sosire.
Activitatile pot fi formulate în comun la reuniunile echipei sau încă din faza de pregatire.
14
c. Identificarea fenomenelor periculoase în echipă
În cursul acestei etape trebuie să identificăm fenomenele periculoase care pot

aparea în desfăşurarea activităţilor descrise. Un membru al echipei este însărcinat să
redacteze procesul-verbal. Şeful de echipă alege primul proces parţial, evidenţiază
activităţile pentru toţi membri echipei. Echipa începe analiza cu prima activitate. Utilizâd
un braimstorming structurat, echipa caută fenomenele periculoase care pot surveni în
activitatea descrisă. Este important de a recenza şi acele fenomene periculoase pentru
care, în acest moment pare puţin probabil sau chiar imposibil, ca acestea să ducă la un
eveniment.
Şeful de echipă trebuie să supravegheze ca procesul sau sectorul examinat sunt
analizate într-o manieră cât mai completă. De aemenea trebuie ales un ritm de muncă
care sa nu plictisească sau să streseze echipa. În cazul în care o discuţie între doi
experţi se prelungeşte, este indicat să le propunem să-şi noteze fiecare punctul său de
vedere în procesul-verbal şi acestea să fie clarificate în afara reuniunii.
Dacă avem nevoie, putem utiliza şi alte liste de fenomene periculoase – anexa
EN 1050, broşura AISS “prevenirea riscurilor mecanice” – soluţii practice.
Nr Fenomene periculoase Evenimente periculoase

1 Fenomene Prin contact cu elemente in - strivire, zdrobire
periculoase miscare neprotejate - taiere
mecanice - soc
- sectionare
- perforare, intepare
- antrenare, incuiere
- prindere, infaturare
Prin contact cu suprafete - sectionare, taiere
periculoase - frecare, abraziune
Prin contact cu mijloace de - rasturnare si coliziune cu o
transport sau echipamente de persoana
munca aflate in miscare - zdrobire, strivire
- cadere, proiectarea de materiale
si coliziunea acestora cu o
persoana
Nr Fenomene periculoase Evenimente periculoase
2 Alunecare, pas gresit, impiedicare, prabusire - cadere
3 Fenomene periculoase Prin contact cu elemene aflate - electrocutare
electrice sub tensiune - arsuri cutanate, cancer al pielii,
Prin apropiere de elemente leziuni ale corneei
aflate sub tensiune inalta
Prin scurt-circuit, suprasarcini
prin arcuri electrice
4 Contact cu substante Inhalatii sau ingestii - intoxicare
nocive (chimice sau Contact cu aerosoli, gaze, - asfixiere
biologice) vapori, lichide, solide, - arsuri
microorganisme, virusi,…
5 Pericolul de incendiu Din cauza: - arsuri
sau explozie -solidelor, lichidelor, gazelor - inhalarea gazelor in cazul unui
inflamabile incendiu
-atmosferei explozive - efectul suflului exploziei
-explozibilor - incendiu si consecintele acestuia
-sarciniilor electrostatice
6 Fenomene periculoase Prin contact cu un mediu sau - arsuri sau degeraturi
termice suprafete fierbinti sau reci - alte boli
7 Fenomene fizice Zgomot - leziuni ale urechii
particulare Ultrasunete - leziuni ale urechi, iritarea
celulelor nervoase
15
Vibratii - leziuni vasculare si ale nervilor
Radiatii neionizante - leziuni ale ochilor si ale pielii
 ultraviolete modificari ale tesuturilor, leziuni
 laser ale corneei
 campuri - aritmie, iritare a celulelor
electromagnetice nervoase si musculare
Radiatii ionizante - distrugerea celulelor
Regimuri barice - leziuni ale urechii
- leziuni vasculare
8 Constrangeri legate de - climat - boli, indispozitie
mediul de munca - iluminat necorespunzator - oboseala rapida
- erori in manipulare
9 Nerespectarea - munca repetitiva
principiilor *ex. utilizarea unei foarfece o
- inflamatii ale tendoanelor
ergonomice perioada indelungata, montare
- leziuni ale aparatului locomotor
cu precizie ridicata in cicluri
scurte
- munca statica
*ex. montari de precizie, lucru
cu lupa sau microscopul fara
repausul membrelor - leziuni ale aparatului locomotor
- ridicare, purtare de sarcini (coloana vertebrala, articulatii ale
grele intr-o postura inadecvata membrelor)
- postura inadecvata sau - surmenaj
impusa (de ex.) - ranire datorata unei deficiente
 lucru cu bratele ridicate, de concentrare (cauza indirecta,
deasupra umerilor factor favorizant)
 munca in pozitie
inghenuncheat, culcat,
agatat etc.
 munca cu rotatii repetate
ale trunchiului sau ale
capului
 munca intr-o pozitie impusa
10 Constrangeri psihice - surmenaj, suprasolicitare,
monotonie
- munca in conditii de izolare
- munca sub tensiune psihica
- asumarea de responsabilitati
- boli, indispozitie
dificile (importante, vitale,...)
- oboseala rapida
-perturbarea activitatii datorata
unor intreruperi sau distragerea - erori in manipulare
atentiei
- efectuarea sarcinii intr-un
climat daunator (constrangeri,
conflicte, frica,...)
11 Evenimente - defectarea unui circuit de - consecinte diferite
neprevazute comanda sau a unei bucle de
avertisment
- disfunctionalitatea comenzilor
12 Defectarea alimentarii -nefurnizarea, sau intreruperea - consecinte diferite
cu energie furnizarii energiei energiei
13 Organizare inadecvata - desfasurarea inadecvata a - consecinte diferite
a activitatii activitatii (organizare, executie)
- orarul de munca (munca in
schimburi impuse, munca de
noapte, absenta pauzelor,)
- calificare insuficienta
- instruire insuficienta
- competentele si
responsabilitatile nu sunt clar
definite
16
d. Definirea vătămărilor
Fiecare fenomen periculos poate antrena un eveniment susceptibil care să

cauzeze o vătămare (o leziune fizică şi sau un atentat la starea de sănătate). Pentru
fiecare fenomen periculos identificat trebuie să evaluăm vătămarea posibilă şi să
înregistrăm (prin notări în tabele sau grile) acest lucru. Acest lucru este efectuat de
echipa de evaluare.
3.2.8 Estimarea riscurilor prin estimarea probabilităţii de producere şi a

gravităţii vătămării
Riscul - reprezintă valoarea cuantificată a unui fenomen periculos. Această

valoare este compusă din gravitatea vătămării (G) şi probabilitatea (P) de producere a
acestei vătămări. Probabilitatea P de apariţie a vătămării este definită în maniera
următoare:
P = functie de (e, po, L) (3.1)
Ea este determinată de:

 frecvenţa şi/sau durata expunerii la fenomenul periculos considerat
 (po) probabilitatea de apariţie a evenimentului periculos considerat
 posibilitatea de evitare sau de limitare a vătămării printr-un comportament
adecvat (al organizaţiei, persoanelor implicate sau al măsurilor existente)
Riscul este o functie R = f(G);

este functie de si de
riscul gravitatea probabilitatea de aparitie a
vatamarii vatamarii
frecventa si durata
relativ la gravitatea de expunere la
fenomenul probabila a fenomenul periculos
periculos vatamarii ce poate
probabilitatea de aparitie a
considerat fi cauzata de evenimentului periculos
fenomenul
periculos posibilitatea de evitare sau
considerat de limitare a vatamarii
Ca regulă generală, probabilitatea ca un eveniment periculos ce se produce şi

gravitatea asociată vătămării corespondente nu pot fi întotdeauna precizate cu
exactitate. Este indicat de a se proceda într-o manieră prudentă, spre exemplu:
“ne aşteptăm la o probabilitate ridicată de producere şi la vătămări importante”.
Gravitatea vatamarilor poate fi subdivizata in 5 categorii:
17
Tabelul 3.1 Determinarea gravitatii vatamarilor si a consecintelor posibile G
Categ. Gravitatea vatamarii Definirea consecintelor
I foarte grave deces
II grave invaliditate grava
III putin grave invaliditate lejera
IV usoare vatamare cu oprirea activitatii
V foarte usoare vatamare fara oprirea activitatii
 invaliditate gravă – incapacitate de muncă pentru profesia în cauză sau pentru o

profesie echivalentă, influenţă mare asupra calităţii vieţii
 invaliditate lejeră – reducerea capacităţii de muncă pentru profesia în cauză sau
pentru o profesie echivalentă, influenţă redusă asupra calităţii vieţii.
Atentatele la sănătate legate de factorii ergonomici sau de organizarea locurilor de
muncă, sunt în creştere continuă. Pentru evaluarea acestor riscuri trebuie apelat la un
specialist în securitatea muncii. Ergonomia tratează adaptarea condiţiilor de muncă la
capacităţile şi caracteristicile corpului uman, precum şi posibilitatea de adaptare a
acestuia la sarcinile de muncă. Psihologia muncii cercetează interacţiunile dintre om şi
munca sa. Ea examinează, înainte de toate, conceperea posturilor de muncă, dar si
calificarea, formarea şi randamentul omului în îndeplinirea muncii sale. Diferite mijloace
auxiliare de analiză sunt puse la dispoziţie atât de ergonomie, cât şi de psihologia
muncii. La această ora există numeroase publicaţii care prezintă metode de analiză şi
evaluarea riscurilor asociate activităţii fizice şi mentale ale operatorilor.
În continuare se prezintă două metode calitative de estimare a probabilităţii.
Varianta 1. Procedura de urmat pentru o apreciere colectivă a riscurilor

(pentru o ramură cu activităţi similare)
Probabilitatea P este subdivizată în 5 categorii. Estimarea se referă pentru 1000 de

colaboratori care exercită aceeaşi activitate. Ca şi mijloace ajutatoare vom utiliza (în
măsura în care acestea există) datele statistice ale ramurii analizate, referitor la
accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale. Cifrele ce figurează în tabloul
următor nu reprezintă decât nişte valori indicative.
Tabelul 3.2 – Determinarea probabilităţii P (varianta 1)

Categ. Definirea probabilitatii P
A frecvent > de odata pe luna
B ocazional < de odata pe luna
> de odata pe an
C rar < de odata pe an
> de odata la 5 ani
D improbabil < de odata la 5 ani
> de odata la 20 de ani
E aproape < de odata la 20 de ani
imposibil > de odata la 100 de ani
Varianta 2. Procedura de urmat pentru o apreciere colectivă a riscurilor

(pentru o intreprindere sau sector care are posturi de muncă particulare)
Pentru evaluarea probabilităţii într-o intreprindere sau sector care are posturi de
muncă particulare se pleacă de la starea actuală, adică luăm în calcul instalaţiile şi
organizarea activităţilor aşa cum se găsesc ele în momentul evaluării. Pentru evaluarea
probabiltăţilor există două posibilităţi.
18
a. Posibilitatea
Probabilitatea P este subdivizată în 5 categorii, aşa cum am indicat şi pentru

varianta 1. Apoi vom defini prima oară categoria “frecvent”. Aceasta va fi baza de
definire a celorlalte 4 categorii.
Tabelul 3.3 – probabilitate P (varianta 2)
Categ. Definirea probabilitatii P

A frecvent
B ocazional
C rar
D improbabil
E aproape imposibil
b. Probabilitatea
Vom defini un indice de probabilitate P care este determinat de trei elemente

evaluate în mod individual. Pentru a face aceasta evaluare vom formula următoarea
ipoteză:
P = e + 2po + L (3.2)
Am atribuit un punctaj dublu elementului “po”, pentru ca probabilitatea de aparitie
a unui eveniment periculos care rezultă din normele tehnice de securitate şi de
activitate are un loc mai important decât celelalte două elemente. Această formulă este
bazată pe prezentarea probabilităţii în norma EN 1050 “ securitatea maşinilor – principii
pentru aprecierea riscului”.
Tabelul 3.4 – Indice de frecvenţă si durata de expunere la fenomenul periculos (e)
e Durata de expunere
5 40h/saptamana – program complet
4 20h/saptamana – program 50%
3 8h/saptamana – 1zi/saptamana
2 4h/saptamana – ½ zile/ saptamana
1 2h/saptamana – 1 zi/ luna
Probabilitatea de apariţie a unui fenomen periculos este definită de urmatoarea

manieră:
Tabelul 3.5 – Indică probabilitatea de apariţie a unui eveniment periculos po
5 Este evident ca acest eveniment se va produce (nu exista masuri de

5
prevenire)
Este de asteptat ca acest eveniment sa se produca (slabe masuri de
4 prevenire)
Evenimentul este posibil sa se produca (exista masuri, dar este evident
3 ca acestea nu sunt suficiente)
Eveniment imaginabil, dar nu este imposibila producerea lui (exista
2 masuri)
1 Este dificil de imaginat producerea evenimentului (masurile sunt luate in
1 acord cu progresul tehnic)
19
Tabelul 3.6 – Indica posibilitatea de evitare sau de limitare a vatamarii L
5
5  pericol nesesizat
 lipsa de masuri, instructiuni
 personal insuficient calificat, format, instruit
3 3  existenta a una sau doua din criteriile de la punctul 1(de

mai jos), dar care nu sunt suficiente
 pericol identificat(sesizat)
1 1  exista instructiuni efectuate (si actualizate periodic)
 buna calificare, instruire, formare a personalului
Probabilitatea P (indice) de producere a unei vătămari G rezultă din însumarea

valorilor elementelor sale componente :
P = e + 2po + L (3.3)
Rezultatul acestei însumări poate fi evaluat cu ajutorul tabloului de mai jos.
Relaţia între diferitele valori numerice şi încadrarea acestora în categorii de la A la E a
fost temeinic verificată în practică.
Tabelul 3.7 – Probabilitatea (varianta 2) P

Categ. Definirea probabilitatii P = e + 2po + L
A frecvent 19, 20
B ocazional 17, 18
C rar 14, 15, 16
D improbabil 11, 12, 13
E aproape imposibil 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10
3.2.9 Determinarea cauzelor faptelor
Un eveniment indezirabil (accident sau îmbolnăvire profesională) se produce

având la bază un fenomen periculos şi un eveniment declanşator. În plus, cauze si
fapte variate (diferite) antrenează acest eveniment. Pentru a putea găsi măsurile de
securitate adecvate este necesar să procedăm la o examinare sistematică a relaţiilor de
cauzalitate care conduc la acest eveniment nedorit. Faptele sau cauzele care sunt la
originea acestui eveniment pot fi de origine tehnică, deficienţe în materie de organizare
sau de formare.
3.2.10 Evaluarea riscurilor
Pentru a evalua riscurile vom utiliza o matrice a riscurilor. In figura 3.4 este
prezentată o matrice a riscurilor subdivizată în trei zone. Aceasta soluţie corespunde
situaţiei dintr-o intreprindere, dar acest lucru nu înseamnă ca ea este valabilă pentru
toate intreprinderile. Riscurile sunt apreciate prin estimarea probabilităţii şi a gravităţii
vătămării, în conformitate cu tabelele anterioare.
Matricea riscurilor este definită de catre membrii echipei interdisciplinare
de evaluare în colaborare cu angajatorul (managerul intreprinderii).
20
A 3 2 1 1 1
B 3 2 1 1 1
C 3 2 2 1 1
D 3 2 2 2 1
E 3 3 3 2 2
V IV III II I
Gravitatea vatamarii
Fig. 3.4 – Matrice de riscuri
În cazul de faţă aceştia au decis ca riscurile încadrate în diferite zone ale matricei
să fie incadrate (ierarhizate) în trei zone:
1. riscuri importante;
2. riscuri medii;
3. riscuri scăzute.
riscuri importante
zona 1
securitatea nu este asigurata
riscuri medii
zona 2
securitatea nu este asigurata
riscuri scazute
zona 3
securitatea este in mare parte asigurata
Fig. 3.5 – Definirea zonelor
Riscurile din zona 1 sunt tratate cu prioritate, următoarele sunt tratate riscurile
din zona a doua, iar riscurile din zona a treia sunt tratate ultimele. Definirea priorităţilor
trebuie facută înainte de a începe tratarea riscurilor (analiza acestora, stabilirea asupra
căror componente vom acţiona şi elaborarea măsurilor de prevenire). Subdivizarea
matricei în cele trei zone este bazată pe concepţia personală (a organizaţiei, cea
convenită cu echipa de evaluare, cea stabilită prin politica de securitate si sanatate) şi
depinde de obiectivele de securitate pe care le avem stabilite. Trebuie respectate şi
prevederile legislative aplicabile, ordonanţele şi directivele. Obiectivele de securitate
trebuie să ţină cont în acelaşi timp şi de interesele de exploatare ale instalaţiei, dar şi de
interesele utilizatorilor, ale riveranilor, ale colaboratorilor etc. Pentru o intreprindere care
exploatează aceleaşi instalaţii, dar în altă locaţie, obiectivele de securitate pot diferi.
Aceasta îşi poate stabili exigenţe mai ridicate la care va trebui să aloce şi resurse
adecvate sau mai scăzute (corelate cu situaţia economică), dar acestea trebie să
respecte cel puţin cerinţele minime de sănătate şi securitate prevăzute în legislaţia
aplicabilă.
3.2.11 Formularea obiectivelor de sănătate şi securitate
Pentru a putea stabili ierarhizarea riscurilor şi alocarea zonelor din matrice pentru
fiecare risc, intreprinderea trebuie să-şi definească priorităţile în acţiunea de protejare a
sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.
Pentru aceasta trebuie definite obiectivele de prevenire şi protecţie specifice
fiecărui eveniment periculos identificat. În acest sens vom stabili, chiar şi pentru
evenimente care par putin probabile a se produce, condiţiile în care acestea pot avea
loc, dar şi măsurile de prevenire şi protecţie adecvate acestora.
21
3.2.12 Stabilrea unui profil de risc
Se procedează la o estimare a riscurilor pentru fiecare fenomen periculos.

Diferitele riscuri sunt înscrise după aceea în matricea riscurilor. Profilul riscului
constituie baza gestinonarii riscurilor. Fiecare risc constatat este comparat cu obiectivul
de securitate. Dacă acest obiectiv nu este atins trebuie luate din nou măsurile de
protecţie adecvate.
În măsura posibilităţilor, riscurile trebuie să fie eleminate. Dacă riscurile nu pot fi
eliminate, atunci trebuie cel putin redusă probabilitatea de a se întampla. Odată ce
măsurile au fost luate, riscurile trebuie să se situeze în colţul inferior stâng al matricei.
3.2.13 Definirea măsurilor
Dacă se constată cu ocazia unei aprecieri a riscurilor că sistemul de muncă nu

este suficient de sigur sau că riscul este prea ridicat pentru grupa de persoane
examinată, atunci măsurile potrivite trebuie să fie regândite pentru eliminarea sau
reducerea riscurilor.
Evaluând încă odată riscul cu măsura aleasă, se controlează dacă măsura
reduce efectiv riscul. Trebuie de asemenea verificată cu aceasta ocazie dacă punerea
în aplicare a noilor măsuri de protecţie implică fenomene periculoase suplimentare şi
dacă în acest caz aceste fenomone periculoase trebuie să fie adaugate la lista
fenomenelor periculoase constatate şi trebuie procedat la o nouă apreciere a riscurilor.
Găsirea unei soluţii potrivite pentru problemele de securitate se clasifică în primul
rând dacă fenomenele periculoase pot fi suprimate prin reamplasarea de substanţe
periculoase. Dacă nu este posibilă suprimarea fenomenului periculos se procedează
de maniera urmatoare:
a) eliminarea sau reducerea fenomenelor periculoase printr-o ameliorare a construcţiei
sau prin utilizarea de substanţe mai putin nocive;
b) măsurile tehnice de protecţie împotriva fenomenelor periculoase care nu pot fi
suprimate (diminuarea probabilităţii ca evenimentul să se producă şi reducerea
dimensiunii pericolului);
c) măsuri organizatorice (modificarea organizării muncii, amenajarea timpului de lucru,
formarea, instrucţiuni de lucru, informaţii despre riscurile reziduale şi modul de
admininstrare;
d) măsurile relative de personal (EIP, formare).
În general, trebuie combinate măsurile pentru obţinerea securităţii cerute
(impuse). Este important ca fiecare măsură de securitate să permită reducerea
frecvenţei şi gravităţii evenimentelor periculoase. Pentru a face acest lucru nu trebuie
numai să luam în calcul cheltuielile pe termen scurt, dar de asemenea calculele de
rentabilitate pe termen lung. Adesea o măsură relativ scumpă este rentabilă, căci ea
permite reducerea numărului de zile de absenţă pe termen lung şi producerea de
economii pe multiple planuri.
Este importantă respectarea principiului următor în alegerea măsurilor de
securitate. Persoanele trebuie să fie implicate în găsirea soluţiilor. Dacă o soluţie sau o
măsură a fost aleasă trebuie specificată în scris, dacă se schimbă trebuie să fie
motivată şi aduse lămuriri suplimentare legate de schimbare. Trebuie să se fixeze bine
detaliile.
Pentru anumite evenimente este necesar sa facem o cercetare aprofundata
asupra cauzelor posibile.
Analiza prin metoda arborelui cauzal permite o identificare sistematică a tuturor
cauzelor care conduc la evenimente nedorite. Metoda este un mijloc practic pentru
evaluarea raportului cost/utilitate a măsurilor de securitate.
22
3.2.14 Desemnarea riscurilor reziduale
În practică nu este posibil să eliminam riscurile în ansamblu. Din raţionamente de

cost şi de capacitate este adeseori imposibil să punem în practică simultan toate
măsurile necesare reducerii riscurilor.
Punerea în aplicare a acestor măsuri se face treptat, în etape şi acestea trebuie
aplicate pentru că riscurile reziduale există.
Angajatorul este obligat să informeze salariaţii despre riscurile reziduale şi
tipurile acestor riscuri. Riscurile reziduale existente în zona 1 şi 2 după punerea în
aplicare a măsurilor sunt notate după metoda SUVA pe un formular. În acest formular
se va avea grijă să se indice de ce s-a procedat la reducerea suplimentară a riscurilor.
Conducerea trebuie să fie informată asupra riscurilor reziduale şi să-şi dea acordul
semnând formularul.
23
Societatea : S.C. BETA S..R.L.
Cod Unic de Înregistrare : RO 69696969
Număr de înmatriculare la Registrul Comerţului : J17/251/2010
Adresa: GALATI
Decizia nr. 14 / 08.11.2013
SEVASTRE MARIUS având funcţia de Reprezentant Legal al S.C. BETA S.R.L. în temeiul art. 12 alin.
1 lit. a) din Legea nr. 319/2006, privind evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă:
DECIDE:
Art. 1 Constituirea echipei de evaluare cu următoarea componenţă:
SEVASTRE MARIUS
CIOCAN GIORGIAN
BORS MARIUS
STAN GEORGE
Art. 2 Identificarea si evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala se va realiza pe

baza Metodei de evaluare SUVA
Art. 3 Câte un exemplar din decizie se va comunica persoanelor nominalizate şi tuturor şefilor de
resort pentru aducerea la cunoştinţă a tuturor lucrătorilor.
Art. 4 Cu ducerea la îndeplinire a deciziei se însărcinează SEVASTRE MARIUS
Art. 5 Prezenta decizie intră în vigoare la data emiterii acesteia.
Reprezentant Legal,
24
Anexa 1
Interprinderea S.C. BETA S.R.L.
Bransa/domeniu FABRICAREA PAINII, FAVRICAREA PRAJITURILOR SI A PRODUSELOR PROASPETE DE PATISERIE, COD CAEN : 1071
Proces/Sector de activitate TRANSPORTURI RUTIERE DE MARFURI, COD CAEN:4941
Proces partial/Parte de sector /Persoana(e) Sofer de autoturisme si camionete Responsabilul echipei
Gravitatea vătămării G Probabilitate P

A
Aprecierea riscului Mod de exploatare I = Deces A = Frecvent
B II = Invaliditate gravă B = Ocazional
□ Dupa proces □ Exploatare Normala III = Invaliditate lejeră C = Rar
C
IV = Incapacitate cu oprirea lucrului D = Improbabil
□ Dupa Sector □ Exploatare
D V = Incapacitate fără oprirea lucrulu E = Aproape imposibil
Particulara
□ Dupa personal
E
□ Mentenanta
V IV III II I
Activitate Observatii
Deplasarea se poate face în regim pietonal, cu autovehiculul, cu alte mijloace de transport în comun ;
1 Deplasarea la / de la locul de muncă
Verificarea plinurilor (Lichid de racire, ulei motor, combustibil, lichid frana, lichid pt spalat barbrizul).
2 Verificarea autovehiculului la plecarea in cursa și In cazul unor probleme minore aparute la autovehicul se va incerca remedierea acestora.
eventuale interventii minore asupra In cazul unei pene se va ridica masina pe cric, utilizand uneltele din trusa de scule, se va inlocui roata
autovehiculului (inlocuire roti in caz de pana, afectata cu roata de rezerva.
completare cu lichide consumabile, etc)
.
Deplasarea auotvehiculului la statia de carburanti si alimentarea acestuia.
3 Alimentarea autovehiculului cu combustibil
Deplasare cu autovehiculul la furnizorii de materii prime si preluarea acestora. Transportul materiilor prime la
4 Transport si manipulare materii prime si produse covrigarie si descarcarea acestora. Incarcarea si distribuirea produselor finite la diferiti colaboratori.
finite.
Dupa distribuirea marfii incaseaza contravaloarea acesteia pe baza facturii emise. La finalul zilei preda
5 Incaseaza facturi pentru marfa distribuita
incasarile la sediul firmei.
25
L I S T A D E C O N S E C I N Ţ E P O S I B I L E ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Organe de simţ
Aparat respirator
Sistem osteoarticular
cardiovascular
Cutie craniană
Sistem nervos
Cutie toracică
Aparat digestiv
Aparat renal
Membru
Tegument
CONSECINŢE
Abdomen
Nr.
Muscular
Membru superior Ureche
Multiplă
Vertebrală
Aparat
Sistem
Coloana
crt. POSIBILE inferior
Ochi
Nas
Braţ Palmă
Externă
Coapsă
Gambă
Internă
Picior
Antebraţ Degete
D S D S
1. Plagă: - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- înţepătură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsură: - termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimică - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor interne - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
9. Electrocutare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
10. Asfixie - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Intoxicaţie - acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- cronică - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Îmbolnăviri respiratorii cronice - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
provocate de pulberi organice şi
substanţe toxice iritante (emfizem
pulmonar, bronşită etc.)
15. Astm bronşic, rinită vasomotorie - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
16. Boli prin expunere la temperaturi - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - - x
înalte sau scăzute (şoc, colaps
caloric, degerături)
17. Hipoacuzie, surditate de percepţie - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
26
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Organe de simţ
Aparat respirator
Sistem osteoarticular
cardiovascular
Cutie craniană
Sistem nervos
Cutie toracică
Aparat digestiv
Aparat renal
Membru
Tegument
CONSECINŢE
Abdomen
Nr.
Muscular
Membru superior Ureche
Multiplă
Vertebrală
Aparat
Sistem
Coloana
crt. POSIBILE inferior
Ochi
Nas
Braţ Palmă
Externă
Coapsă
Gambă
Internă
Picior
Antebraţ Degete
D S D S
18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, cancer - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
professional
20. Artroze cronice, periartrite, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
stiloidite, osteocondilite, bursite,
epicondilite, discopatii
21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, nodulii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
cântăreţilor
24. Astenopatie acomodativă, - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
agravarea miopiei existente
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite şi keratoconjunctivite - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
29. Îmbolnăviri datorate - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
compresiunilor şi decompresiunilor
30. Boli infecţioase şi parazitare x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
32. Sindrom cerebroastenic şi - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
tulburări de termoreglare (datorită
undelor electromagnetice de înaltă
frecvenţă)
33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinţe
27
Interprinderea S.C. BETA S.R.L. Anexa 2
A Gravitatea vătămării G Probabilitate P
□ Dupa proces □ Exploatare Normala C = Rar
C III = Invaliditate lejeră
□ Dupa Sector □ Exploatare Particulara IV = Incapacitate cu oprirea lucrului D = Improbabil
D V = Incapacitate fără oprirea lucrului E = Aproape imposibil
□ Dupa personal □ Mentenanta
E
V IV III II I
Pericol Risc Zona

Nr. Functie/Activitate Nr. Vatamari
Fenomen periculos Eveniment periculos
G P 1-3
1.1 Alunecare, impiedicare, pas gresit/cadere la acelasi nivel Fractura, incapacitate cu oprirea lucrului
1. Deplasarea la / Deplasare la/de la locul de munca și IV C 2
de la locul de pe caile de acces la locul de 1.2 Lovire de către mijloacele de transport terestre Deces, Leziuni, fracturi, invaliditate
muncă efectuare al sarcinilor de muncă. I D 1
Verificarea plinurilor (Lichid de 2.1 Lovire şi/sau strivire asupra membrelor superioare si/ sau Leziuni, fracturi – incapacitate cu oprirea
racire, ulei motor, combustibil, lichid inferioare lucrului II C 1
2. Verificarea
frana, lichid pt spalat barbrizul). 2.2 Prinderea/ taierea/ ruperea/ strivirea mainilor sau a altor parti a Leziuni, fracturi, invaliditate lejera
autovehiculului la
In cazul unor probleme minore corpului de catre organele de masini ale autovehiculului. (curea de III C 2
plecarea in cursa
aparute la autovehicul se va incerca alternator, ventilator, etc.)
și eventuale
remedierea acestora. 2.3 Lucrul cu substante toxice (benzina, motorina, etc) Iritatii, dermatoze de la contactul epidermei cu
interventii minore
In cazul unei pene se va ridica substante toxice-Incapacitate fara oprirea
asupra
masina pe cric, utilizand uneltele din lucrului V D 3
autovehiculului
trusa de scule, se va inlocui roata
afectata cu roata de rezerva.
Deplasarea auotvehiculului la statia 3.1 Incident rutier în timpul deplasării, sau staţionarii pe parcursul Deces, Leziuni, fracturi, invaliditate
de carburanti si alimentarea curselor efectuate pe durata programului de lucru I D 1
3. Alimentarea
acestuia. 3.2 Explozii la lucrul cu substante inflamabile cand se face alimentarea Deces, arsuri
autovehiculului
cu combustibil autovehiculului. I D 1
Lucrul cu foc deschis, fumatul în zona stațiilor de alimentare cu
combustibil
28
E
V IV III II I
Pericol Risc Zona

Nr. Functie/Activitate Nr. Vatamari
Fenomen periculos Eveniment periculos
G P 1-3
Deplasare cu autovehiculul la 4.1 Incident rutier în timpul deplasării, sau staţionarii pe parcursul Deces, Leziuni, fracturi, invaliditate
furnizorii de materii prime si curselor efectuate pe durata programului de lucru I D 1
preluarea acestora. Transportul
materiilor prime la covrigarie si 4.2 Solicitare permanenta a atentiei in timpul deplasarilor, decizii Oboseala psihica, incapacitate fara oprirea
descarcarea acestora. Incarcarea dificile in timp scurt. lucrului V B 3
si distribuirea produselor finite la
4. Transport si diferiti colaboratori. 4.3 Alunecare, impiedicare, pas gresit/cadere la acelasi nivel
manipulare Fractura/ strivire - incapacitate cu oprirea
materii prime si lucrului IV C 2
produse finite.
4.4 Lovirea, strivirea corpului de catre materia prima si marfa Fractura, incapacitate cu oprirea lucrului
depozitata si transportata. IV C 2
4.5 Afecţiuni musculo-scheletice (AMS) cauzate de manipulările Afecţiuni ale muşchilor, articulaţiilor,
manuale şi activităţi repetitive tendoanelor, ligamentelor şi nervilor IV D 2
Dupa distribuirea marfii incaseaza 5.1 Acte de violenta amenintari sau insulte din partea unor agresori ce Deces, plaga, leziuni
contravaloarea acesteia pe baza pot afecta integritatea fizica sau psihica. I D 1
5 Incaseaza
facturii emise. La finalul zilei preda
facturi pentru
incasarile la sediul firmei. 5.2 Infecţii, dermatoze de la manipularea banilor, produselor, spălarea Dermatoze, boli infectioase
marfa distribuita
sau dezinfectarea insuficientă a mâinilor; IV D 2
29
Anexa 2/3
P = e + 2po + L
Pericol
Nr e po L P Definirea probabilitatii
Fenomen periculos / Eveniment periculos
1.1 Alunecare, impiedicare, pas gresit/cadere la acelasi nivel 5 3 3 14 C - rar
1.2 Lovire de către mijloacele de transport terestre 5 3 1 12 D - improbabil
2.1 Lovire şi/sau strivire asupra membrelor superioare si/ sau inferioare 5 3 3 14 C - rar
2.2 Prinderea/ taierea/ ruperea/ strivirea mainilor sau a altor parti a corpului de catre 5 5 3 14 C - rar
organele de masini ale autovehiculului. (curea de alternator, ventilator, etc.)
2.3 Lucrul cu substante toxice (benzina, motorina, etc) 5 2 3 12 D - improbabil

3.1 Incident rutier în timpul deplasării, sau staţionarii pe parcursul curselor efectuate pe 5 3 1 12 improbabil
D - improbabil
durata programului de lucru
3.2 Explozii la lucrul cu substante inflamabile cand se face alimentarea autovehiculului. 5 2 3 12 D - improbabil
Lucrul cu foc deschis, fumatul în zona stațiilor de alimentare cu combustibil
4.1 Incident rutier în timpul deplasării, sau staţionarii pe parcursul curselor efectuate pe 5 3 1 12 D - improbabil
durata programului de lucru
4.2 5
Solicitare permanenta a atentiei in timpul deplasarilor, decizii dificile in timp scurt. 5 3 17 B - ocazional
4.3 Alunecare, impiedicare, pas gresit/cadere la acelasi nivel 5 3 3 14 C - rar
4.4 Lovirea, strivirea corpului de catre materia prima si marfa depozitata si 5 3 3 14 C - rar
transportata.
4.5 Afecţiuni musculo-scheletice (AMS) cauzate de manipulările manuale şi activităţi 5 2 3 12 D - improbabil

repetitive
5.1 Acte de violenta amenintari sau insulte din partea unor agresori ce pot afecta 5 2 3 12 D –improbabil
integritatea fizica sau psihica.
5.2 Infecţii, dermatoze de la manipularea banilor, produselor, spălarea sau 5 2 3 12 D - improbabil
dezinfectarea insuficientă a mâinilor;
30
E
V IV III II I
Risc Viza
Nr. Zona Detalii Respon-
Nr. Cauza Obiective Nr. Masuri TOP rezidual Data
FenPer (masuri acceptate) sabil
G P 1-3
1 Nerespectarea codului Prevenirea si reducerea I D 1 Conducator loc
1.2 1  Instruirea lucratorilor  Instruirea lucratorilor
rutier riscului 1 E 2 munca
1 Neutilizarea corecta a Administrator,
Prevenirea si reducerea 1  Instruirea adecvata II C 1  Instruirea adecvata
2.1 echipamentelor de lucru Conducator loc
riscului 2  Dotarea cu EIP IV D 2  Dotarea cu EIP
2 Lipsa EIP munca
1 Nerespectarea Conducator loc
Prevenirea si reducerea I D 1
3.2 semnalizarilor din statiile de 1  Instruire adecvata  Instruire adecvata munca
riscului I E 2
carburanti
1 Lipsa EIP Administrator,
1  Instruirea adecvata IV C 2  Instruirea adecvata
4.4 2 Nerespectarea Eliminarea riscului Conducator loc
2  Dotarea cu EIP IV E 3  Dotarea cu EIP
instructiunilor de lucru munca
1 Nerespectarea  Instruire adecvata Administrator,
 Instruirea adecvata
instructiunilor intrene Prevenirea si reducerea 1  Dotarea cu I D 1 Conducator loc
5.1  Dotarea cu echipament
2 Lipsa echipamente pentru riscului 2 echipamente pentru I E 2 munca
pentru autoaparare
autoaparare autoaparare
31
E
V IV III II I
Risc Zone
Pericol/Fenomen
Nr Masuri Risc rezidual/Observatii 1-3 (vezi nota 1) Semnatura Data
periculos/Eveniment periculos G P 1-3
1.2 Lovire de către mijloacele de Masurile nu sunt suficiente pentru atingerea
transport terestre  Instruirea lucratorilor I E 2 obiectivului. Sunt necesare masuri
suplimentare
2.1 Lovire şi/sau strivire asupra  Instruirea adecvata Masurile nu sunt suficiente pentru atingerea
membrelor superioare si/ sau  Dotarea cu EIP IV D 2 obiectivului. Sunt necesare masuri
inferioare suplimentare
3.2 Explozii la lucrul cu substante  Instruire adecvata Masurile nu sunt suficiente pentru atingerea
inflamabile cand se face obiectivului. Sunt necesare masuri
alimentarea autovehiculului. suplimentare
I E 2
Lucrul cu foc deschis, fumatul în
zona stațiilor de alimentare cu
combustibil
4.4 Lovirea, strivirea corpului de catre  Instruirea adecvata Masurile sunt suficiente si managerul isi
materia prima si marfa depozitata si  Dotarea cu EIP IV E 3 asuma riscul
transportata.
5.1 Acte de violenta amenintari sau  Instruire adecvata Masurile nu sunt suficiente pentru atingerea
insulte din partea unor agresori ce  Dotarea cu echipamente pentru autoaparare I E 2 obiectivului. Sunt necesare masuri
pot afecta integritatea fizica sau suplimentare
psihica.
Nota 1: Masurile de securitate au fost in marea majoritate de natura organizatorica si au condus la diminuarea zonei de risc, a probabilitatii si a gravitatii. Pentru a se reduce la
un nivel de risc acceptat sunt necesare si investitii in echipamente individuale de protectie şi sisteme de semnalizare.
32
CAPITOLUL 4. STABILIREA MĂSURILOR DE SECURITATE. PLANUL DE
PREVENIRE ŞI PROTECŢIE – SOFER DE AUTOTURISME SI CAMIONETE
Având în vedere că majoritatea riscurilor sunt generate de mediul de muncă ce

pot apare datorita unor deficiente la nivelul factorului uman, rezultă că măsurile care
sunt necesare a fi luate pentru a diminua nivelul de risc al factorilor identificaţi sunt
preponderent organizatorice, conform măsurilor propuse în Planul de prevenire şi
protecţie de mai jos, pentru locul de muncă evaluat (SOFER DE AUTOTURISME SI
CAMIONETE - vezi anexa 3 de la capitolul 3).
Analizând rezultate obtinuţe se constată că majoritatea factorilor de risc o
reprezintă cei specifici celor două elemente componente ale sistemului de muncă:
EXECUTANTUL ŞI MEDIUL DE MUNCĂ.
Pentru diminuarea riscurilor existente, elementele de bază le reprezintă
cunoaşterea legislaţiei aplicabile referitoare la securitatea muncii, a instructiunilor
proprii de securitatea muncii, precum şi a celor de functionare a echipamentelor
utilizate în procesul muncii. În acest scop este esenţial ca pentru stabilirea
periodicităţii efectuării instructajelor atât a celor de securitatea muncii, cât şi a celor
profesionale, să se ia în considerare gradul de insuşire de către personalul instruit a
materialelor prezentate, fiind recomandată utilizarea testelor şi chestionarelor grilă
pentru a stabili eficienţa instruirilor. În scopul realizârii unor evaluări cât mai reale a
efectelor factorilor de risc in timp, mai ales al celor specifici mediului de munca asupra
organismului uman, este necesară urmărirea stării de sănătate a angajatului de către
medicul de medicina muncii.
De asemenea, o importanţă deosebită o are asigurarea echipamentelor de
protecţie corespunzatoare riscurilor specifice pentru fiecare loc de muncă, care
trebuie să fie certificate din punct de vedere al securităţii (marca CE) şi verificarea
utilizării acestor echipamente (mască, antifoane, căşti de operator), realizând astfel
reducerea la minim a nivelului de risc pentru factorii care nu pot fi eliminaţi.
Pentru a urmări şi tine sub control nivelul factorilor de risc este necesară
reevaluarea periodică a locurilor de muncă, mai ales pentru cele în care apar
modificări ale mijloacelor de producţie, ale sarcinii de muncă şi/sau a mediului de
muncă, modificări care pot duce la o creştere a nivelului de risc.
În scopul realizării unor evaluări cât mai reale a efectelor factorilor de risc în timp,
mai ales al celor specifici mediului de muncă, asupra organismului uman este
necesară urmărirea stării de sănătate a angajaţilor de către medicul de medicina
muncii pe grupe profesionale, precum şi determinarea periodică a nivelului de noxe.
4.1 PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE A RISCURILOR

PROFESIONALE
Integrarea acţiunii de prevenire a riscurilor profesionale la nivelul unei societăţi

reprezintă o etapă superioară a muncii de prevenire şi trebuie să reflecte preocuparea
factorilor de decizie de a realiza condiţiile minimale de igienă şi de securitate la nivelul
firmei. Integrarea securităţii la nivelul firmei comportă două componente.
4.1.1 Strategia managerială în domeniul prevenirii
Aceasta se reflectă în:

 raportul între costul accidentelor şi costul prevenirii: Trebuie avute în vedere
costurile directe (costurile directe ale accidentelor, majorarea cotizaţiilor la risc
profesional etc.), dar mai ales costurile indirecte (imobilizări, pierderi ale imaginii de
33
marcă etc.). Studii clasice arată că pentru acelaşi cost sunt mai puţine accidente,
dacă se investeşte în prevenirea accidentelor decât dacă nu se investeşte. Însă acest
argument nu va fi suficient totdeauna pentru a convinge un angajator să procure
mijloace de prevenire adesea mai mult costisitoare decât rentabile.
 necesitatea de a se conformă unor reglementări: Trebuie avute în vedere legi,
decrete, norme generale şi/sau specifice privind securitatea muncii, dar şi alte
reglementări privind punerea pe piaţă a echipamentelor tehnice şi a substanţelor
periculoase, relaţiile cu diverşi parteneri de afaceri etc.
 ameliorarea productivităţii: Investiţiile substanţiale în securitate contribuie direct
(datorită performanţelor echipamentelor tehnice noi) sau indirect (prin realizarea unui
confort în muncă sporit) la mărirea productivităţii muncii.
 îmbunătăţirea organizării muncii: Reducerea stocurilor, ameliorarea traseelor,
diminuarea intervenţiilor manuale, diminuarea opririlor accidentale şi o bună
planificare a activităţii, concură la îmbunătăţirea securităţii.
 similitudinea între obiectivele calitate – securitate: Eliminarea defectelor implică o
analiză sistematică de cercetare a disfuncţionalităţilor, a erorilor, a incidentelor.
Realizarea acestei acţiuni se concretizează în cazul sistemelor gestionate în cadrul
unui program de asigurare a calităţii. Aceleaşi metode de analiză sunt utilizate la
prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, fapt ce permite
integrarea sistemului de calitate a securităţii în sistemul general de asigurare a
calităţii.
 menţinerea unui bun climat social: Condiţiile de lucru improprii duc mereu la stări
de conflict sau chiar de mişcări sociale care prejudiciază societatea din multe puncte
de vedere. Plecând de la ideea că unitatea a făcut alegerea, ca din motivele indicate
mai sus, să integreze securitatea muncii într-un plan de cheltuieli, nu-i rămâne decât
să-şi promoveze această politică la toate nivelurile.
4.1.2 Propagarea securităţii muncii
S.C. BETA S.R.L. ţine cont şi de problemele de securitate a muncii la toate

nivelurile şi aplică următoarele metode:
 discutarea sistematică a obiectivelor de securitate în acelaşi timp cu obiectivele
tehnice, economice şi financiare în şedinţe şi analize de lucru;
 integrarea securităţii în formarea de bază a responsabilului cu prevenirea şi după
aceea practicarea unei formări specifice de securitate;
 luarea în considerare a “comportamentului preventiv” de la angajare şi
repartizarea la locul de muncă până la avansarea în funcţie, a acordării de stimulente
sau a aplicării de sancţiuni. Acest criteriu se va aplica la toate nivelurile ierarhice.
Responsabilii cu prevenirea pot fi şi ei apreciaţi după rezultatele în activitatea de
prevenire.
Aceste ultime considerente trebuie să aibă în vedere posibilitatea introducerii
unor erori de comportament. Factorul uman reacţionează diferit la sancţiuni şi
recompense. Dacă sancţiunea sau recompensa nu sunt legate intrinsec de obiectivul
urmărit, individul va căuta şi va găsi multiple mijloace de a-şi atinge scopul de a nu fi
penalizat sau de a-şi obţine recompensa dorită. Politica de interese ce se bazează pe
securitatea în muncă conduce la disimularea accidentelor de muncă pentru a scădea
indicatorii (de exemplu, indicele de frecvenţă), fără a se îmbunătăţi prea mult condiţiile
de securitate din unitate.
Dacă toate nivelurile ierarhice sunt implicate în definirea obiectivelor de
securitate şi dacă implicarea angajaţilor în securitatea muncii este realizată, sarcinile
de securitatea muncii pot dispare din întreprindere. O hiperintegrare de acest tip nu
34
este totalmente de dorit, pentru că, deşi securitatea este problema tuturor, ea riscă să
devină problemă nimănui, dacă ea nu este susţinută de specialişti capabili să facă
investigaţii şi să promoveze măsuri novatoare legate de încadrare, pregătire,
prevenirea riscurilor profesionale etc.
4.1.3 Căile de prevenire şi eliminare a riscurilor profesionale
Literatura de specialitate prezintă o serie de principii generale pentru

prevenirea sau limitarea riscurilor profesionale, care se aplică încă din faza de
concepţie şi care se concretizează în următoarele recomandări:
 Evitarea riscurilor profesionale prin alegerea echipamentelor tehnice cel mai puţin
periculoase încă din faza de concepţie a postului. La alegerea soluţiei tehnice va
trebui să se ţină cont, pe lângă analiza economică, şi de analiza factorilor de risc.
 Evaluarea riscurilor ce nu pot fi evitate din punct de vedere tehnic, în sensul
cunoaşterii tuturor factorilor de risc pentru personalul expus la riscurile ce nu au
putut fi evitate.
 Combaterea riscurilor direct la sursă în ideea asigurării protecţiei colective prin
carcasări, protecţii restrictive, avertizări optice şi sonore etc.
 Adaptarea lucrului în sensul optimizării ergonomice a sistemului om-maşină
acţionând asupra concepţiei locului de muncă, a organizării muncii, a metodelor de
lucru.
În realizarea obiectivelor de mai sus va trebui să se ţină cont de stadiul
dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei în sensul adoptării celor mai performante soluţii de
prevenire a factorilor de risc. Aplicarea principiilor generale de prevenire trebuie să
ţină pasul cu descoperirile ştiinţei şi tehnicii.
Prevenirea riscurilor trebuie să se integreze într-un ansamblu coerent care să
cuprindă organizarea locului de muncă şi asigurarea condiţiilor de lucru. Alegerea
echipamentelor tehnice, precum şi organizarea locului de muncă în condiţiile în care,
pe lângă analiza eficienţei economice s-a avut în vedere şi realizarea unor condiţii
optime de muncă, asigură integrarea prevenirii riscurilor profesionale în procesul de
muncă.
 Înlocuirea a tot ce este periculos cu altceva mai puţin periculos sau chiar
nepericulos (asigurarea protecţiei anticorosive cu vopsele pe bază de apă care
elimină total riscul de intoxicaţie).
 Prioritare trebuie să fie măsurile de protecţie colectivă, iar protecţia individuală
trebuie aleasă doar atunci când nu se cunoaşte o altă soluţie. La protecţia
individuală trebuie recurs, în ultimă instanţă, ca o măsură suplimentară sau
provizorie. Nu trebuie să se uite că echipamentul individual de protecţie nu este
decât ultimul obstacol între lucrător şi factorul de risc la care acesta este expus.
Când se recurge la utilizarea echipamentul individual de protecţie trebuie avut în
vedere că el are o durată de viaţă limitată şi în raport invers proporţional cu
agresivitatea mediului de muncă.
 Informarea tuturor lucrătorilor cu privire la factorii de risc existenţi în societate
inclusiv cu metodele de protejare. Informarea şi sensibilizarea personalului prin
afişarea procedurilor de lucru, a unor afişe sugestive sau prin marcarea cu
etichete corespunzătoare are drept scop conştientizarea acestuia.
Un muncitor conştient de riscurile la care se expune prin practicarea meseriei
sale şi care posedă cunoştinţele necesare privitoare la metodele de prevenire, devine
un partener viabil în procesul de muncă. Instruirea trebuie să urmărească, în raport cu
fiecare post de lucru, o cât mai bună concordanţă între dimensiunea obiectivă şi cea
subiectivă a riscului şi de a corecta atât comportamentele hiperprudente, hiperezitante
35
cât şi pe cele hazardante, necugetate, impulsive. Conţinutul procesului de instruire
desemnează totalitatea informaţiilor aferente sferei noţiunii de securitate a muncii
care, prin asimilarea lor, conduc la formarea deprinderilor de securitate a muncii,
dezvoltă orientarea corectă faţă de riscuri, stimulând totodată capacitatea de
mobilizare faţă de sarcina de muncă şi faţă de procesul de instruire. Informaţiile
transmise în procesul de instruire se regăsesc sub formă de cărţi, manuale, broşuri,
cursuri, decrete, legi, norme, normative, reglementări de ordine interioară etc.
Transmiterea lor la subiecţii supuşi procesului de instruire se face utilizând diverse
mijloace în cadrul metodelor de instruire.
În condiţiile economiilor contemporane, în care tehnologiile s-au diversificat
foarte mult iar echipamentele tehnice au devenit din ce în ce mai complexe, relaţia om
- echipament tehnic s-a transformat tot mai mult într-o relaţie echipă - echipament
tehnic. Într-un astfel de sistem, cum de altfel s-a mai arătat, accidentul rezultă la
întâlnirea între un element periculos şi o greşeală umană. Din această cauză,
programul măsurilor de prevenire trebuie să ţină cont de cele cinci forme de
prevenire:
 Eliminarea elementului periculos
Dacă s-a identificat un element periculos, trebuie analizat dacă nu este posibilă
înlocuirea lui cu alt element mai puţin periculos sau dacă nu cumva se poate renunţa
definitiv la el.
 Diminuarea elementului periculos
Acest deziderat se poate realiza acţionând asupra unuia sau în mod simultan asupra
mai multora dintre elementele definitorii ale riscurilor (expunerea potenţială,
probabilitatea de producere şi gravitatea consecinţelor). De exemplu, prin reducerea
tensiunii de lucru la o instalaţie de iluminat de la 220v la 12 sau 24v se reduce gradul
de expunere la risc. Tot o reducere a gradului de expunere la risc se poate realiza şi
prin lucrul în echipe succesive într-o atmosferă agresivă (cu o concentraţie aflată
peste limita maximă admisă). Un alt element asupra căruia se poate acţiona îl
reprezintă probabilitatea de producere. De exemplu, dacă într-o instalaţie electrică
(aflată la o tensiune de 220v sau 380v) sunt luate toate măsurile de electrosecuritate,
deşi posibilitatea (teoretică) de producere a unui eveniment nedorit există,
probabilitatea de producere este atât de mică încât poate fi considerată imposibilă.
Deşi reprezintă o intervenţie posterioară, trebuie să se aibă în vedere şi
măsurile de diminuare a consecinţelor. Rapiditatea cu care se acordă primul ajutor şi
calitatea acestuia pot fi determinante în reducerea consecinţelor unui accident.
 Reducerea probabilităţii de întâlnire între elementul periculos şi om
În această situaţie intervine responsabilul cu prevenirea din cadrul societăţii care va
trebui să-şi pună sistematic întrebarea: unde, când, cum şi de ce această întâlnire
este posibilă; dacă această întâlnire poate fi evitată în condiţiile sistemului dat sau
sistemul dat trebuie modificat.
 Creşterea rezistenţei umane
Această acţiune este deosebit de importantă, dar în acelaşi timp deosebit de grea
datorită complexităţii umane. Din punct de vedere tehnic creşterea rezistenţei umane
se poate face:
- material: cu mijloace individuale de protecţie. (La alegerea acestora se va ţine
cont că ele reprezintă ultima barieră între risc şi om; că nu trebuie să
stânjenească mişcările omului; că nu trebuie să introducă riscuri
suplimentare. În paralel trebuie acţionat şi în plan psihologic pentru
incitare la utilizarea acestuia).
- fiziologic: de exemplu, adaptarea omului la căldură. (Acţiunile de adaptare a
organismului uman la condiţii diferite de lucru, altele decât cele
36
normale, trebuie să aibă în vedere posibilităţile individuale de
rezistenţă precum şi particularităţile anatomo-fiziologice ale celor
antrenaţi. Ele trebuie elaborate împreună cu medicul de medicina
muncii).
- psihologic: constatând scăderea nivelului de risc al soferului prin antrenament în
condiţii cât mai aproape de real sau prin utilizarea simulatoarelor mai
ales în sistemul tehnologic cu risc înalt (servere). Acţiunile întreprinse
în această direcţie trebuie să urmărească crearea unor deprinderi
(automatisme) de reacţie la apariţia riscului, care să evite apariţia
spaimei sau şi mai grav a panicii. De asemenea, trebuie să creeze
sentimentul de posibilitate de stăpânire a riscului în anume condiţii.
Toate acestea, pentru a elimina apariţia inhibiţiilor la declanşarea unor
riscuri. Un SOFER conştient de riscurile la care se expune prin
practicarea meseriei sale şi care posedă cunoştinţele necesare
privitoare la metodele de prevenire, devine un partener viabil în
procesul de muncă. Formarea şi informarea lui trebuie să
urmărească, în raport cu fiecare post de lucru, o cât mai bună
concordanţă între dimensiunile obiectivă şi subiectivă ale riscului şi de
a corecta atât comportamentele hiperprudente, hiperezitante cât şi pe
cele hazardante, necugetate, impulsive. Conţinutul procesului de
informare desemnează totalitatea informaţiilor aferente sferei noţiunii
de securitate a muncii care, prin asimilarea lor, conduc la formarea
deprinderilor de securitate a muncii, dezvoltă orientarea corectă faţă
de riscuri stimulând totodată capacitatea de mobilizare faţă de sarcina
de muncă şi faţă de procesul de instruire.
 Controlul asigurării condiţiilor de securitate
Acesta reprezintă practica cea mai veche de analiză a riscurilor şi apreciere a
nivelului de securitate pentru un sistem de muncă. Obiectivul urmărit constă în
identificarea, prin observarea vizuală directă şi măsurători simple, a anomaliilor sau
insuficienţelor prezentate de echipamentele tehnice, instalaţiile tehnologice sau
construcţii etc. în raport cu standardele de securitate şi normele în vigoare. În aceste
analize riscul apare ca fiind echivalent cu o deficienţă de aplicare a reglementării,
susceptibilă de a provoca un accident sau o îmbolnăvire profesională.
Prin opoziţie, nivelul de securitate este considerat satisfăcător atunci când
reglementările specifice sunt respectate. Gradul de abatere de la reglementări
reprezintă un criteriu calitativ pentru evaluarea securităţii sistemului analizat; cu cât
abaterile sunt mai mari, cu atât securitatea sistemului este considerată mai mică.
Astfel se poate acţiona pentru:
 eliminarea sau reducerea pericolului prin măsuri tehnico-organizatorice;
 reducerea nivelului de expunere prin măsuri organizatorice;
 reducerea gravităţii consecinţelor probabile prin organizarea primului ajutor,
a serviciului de salvare, a planurilor operative de alarmare.
37
CAPITOLUL 5. EVALUAREA EFICIENŢEI MĂSURILOR. AUDITUL DE EVALUARE
A PERFORMANŢEI INTREPRINDERII ÎN DOMENIUL SSM
5.1 GENERALITĂŢI
În domeniul securităţii şi sănătăţii în munca auditul este definit ca fiind un

“proces sistematic de obţinere a aprecierilor despre acţiuni şi evenimente de natura
securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru a stabili gradul de conformitate al aprecierilor,
cu criterii prestabilite, precum şi de comunicare a rezultatelor către cei interesaţi”.
Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă este definit, după SR EN ISO
19011:2010, ca fiind “un proces sistematic, independent şi documentat pentru
obţinerea dovezilor auditului şi evaluarea obiectivităţii acestora, pentru a determina
măsura în care sunt îndeplinite criteriile auditului”
Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă este un proces, în sensul definit de SR
EN ISO 9001:2008, pentru că utilizează resurse umane, financiare, tehnice şi de timp
pentru a transforma datele de intrare în date de ieşire, acestea din urmă constituind
rezultatele auditului.
Dovezile auditului sunt constituite din totalitatea informaţiilor obţinute prin
interviuri, examinarea documentelor (înregistrărilor) şi examinarea conformităţii
activităţilor şi a condiţiilor cu prevederile reglementărilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă. Dovezile auditului trebuie să fie corecte, să poată fi verificate şi să
fie relevante pentru criteriile auditului.
Criteriile auditului sunt formate de totalitatea prevederilor legale, standardelor şi
a cerinţelor specifice unităţii faţă de care auditorul compară dovezile de audit
colectate privind obiectivul auditat. Criteriile de audit sunt identificate înainte de
începerea auditului şi sunt selectate în funcţie de tipul de audit şi de scopul efectuării
auditului.
În funcţie de cele două categorii de audituri, criteriile pot fi diferenţiate astfel:
 cerinţe ale legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă şi/sau
principii, reguli de bună practică – pentru auditul de conformitate;
 cerinţe ale modelului de sistem (referenţialului) pentru auditul de
sistem.
Caracterul de “proces sistematic” al auditului securităţii şi sănătăţii în muncă
presupune ca această activitate să fie programată şi planificată în funcţie de tipul şi
scopul auditului.
Cea de-a doua caracteristică a auditului securităţii şi sănătăţii în muncă, de
“proces independent”, se traduce prin faptul că această activitate nu trebuie
desfăşurată de persoane care au responsabilităţi directe privind obiectivele auditate,
tocmai pentru a se asigura obiectivitatea auditului. Caracterul de proces independent
al auditului nu implică efectuarea acestuia exclusiv de către auditori din afara
organizaţiei auditate, dar această precizare nu trebuie folosită pentru minimizarea
rolului consultanţei externe în acest domeniu. Astfel, angajatorul poate să asigure
auditarea de securitate şi sănătate în muncă a unităţii cu ajutorul instituţiilor abilitate.
Caracterul de “proces documentat” al auditului de securitate şi sănătate în
muncă rezultă din faptul că toate etapele acestui proces se desfăşoară pe baza unor
documentaţii.
Auditul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie programat din timp, iar
desfăşurarea sa se face conform unei planificări stabilite în faza de pregătire.
O mare parte din dovezile auditului sunt obţinute prin examinarea unor
documente (înregistrări) specifice.
37
De asemenea, constatările auditului sunt cuprinse în documente specifice
(rapoartele de neconformitate şi raportul de audit).
Asemenea oricărei activităţi desfăşurate, auditul securităţii şi sănătăţii în muncă
trebuie să aducă un beneficiu.
Rezultatele obţinute în urma efectuării auditului de securitate şi sănătate în
muncă sunt multiple şi includ, pe lângă efectele în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, cum sunt identificarea punctelor slabe ale obiectivului şi creşterea eficienţei
acţiunilor preventive şi alte efecte importante pentru existenţa unei organizaţii, cum
sunt creşterea productivităţii, reducerea unor cheltuieli şi îmbunătăţirea imaginii de
piaţă.
Eficienta acţiunilor din planul de prevenire şi protecţie constă în:
 Asigurarea unui nivel de securitate acceptabil, din punct de vedere tehnic,
economic si social;
 Reducerea la maxim a frecvenţei concediilor medicale;
 Diminuarea gravităţii contravenţiilor semnalizate de ITM teritorial;
 Diminuarea numărului de plângeri ale salariaţilor;
 Reducerea cheltuielilor cu EIP, ca urmare a creşterii gradului de protecţie
colectivă;
 Reducerea costurilor.
5.2 METODA DE EVALUARE A CONFORMĂRII CU CERINŢELE LEGALE
Metoda de auditare a conformităţii cu prevederile legislaţiei în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă are la bază metoda de evaluare a nivelului de
securitate elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti. Din punct de vedere principial, metoda
de evaluare a nivelului de securitate corespunde cerinţelor unei metode de audit,
deoarece permite aprecierea în mod sistematic a gradului de conformitate cu
prevederile legislaţiei în vigoare.
Metoda de auditare a conformităţii prezentată în continuare a păstrat, parţial,
conţinutul fişelor din metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti, acestea fiind
actualizate în raport cu modificările apărute în legislaţie. Cu toate acestea, metoda
elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti prezintă o serie de aspecte care, fie nu sunt
relevante, fie nu corespund cerinţelor unei metode de audit.
Astfel, metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti nu oferă indicaţii privind
modalitatea prin care se apreciază un anumit indicator. După cum se arată în
standardul SR EN ISO 19011:2010 ale cărui cerinţe pot fi extinse şi la auditul în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, modalităţile prin care trebuie culese
informaţiile în vederea stabilirii constatărilor auditului sunt:
 analiza documentelor;
 interviuri directe cu personalul de la diferite niveluri cu responsabilităţi în
problematica auditată;
 observarea directă a activităţilor auditate.
Modul de acordare a punctajelor pentru fiecare indicator şi modul de calcul al
punctajului obţinut şi al punctajului maxim posibil de la metoda elaborată de
I.N.C.D.P.M. Bucureşti au fost modificate în sensul asigurării unei mai mari flexibilităţi
în aprecierea indicatorilor, a simplificării modului de calcul şi a unei adaptări mai bune
la cerinţele unei metode de audit.
De asemenea, au fost concepute modele pentru raportul de acţiuni
corective/preventive şi calculul nivelului de securitate/conformitate general,
documente obligatorii care trebuie să rezulte în urma efectuării unui audit de
securitate şi sănătate în muncă.
38
5.2.1 Scopul metodei
Caracterul de proces documentat al auditului securităţii şi sănătăţii în muncă

presupune efectuarea acestei activităţi pe baza unor documente cu rol de referinţă şi
înregistrare a efectuării auditului. Aceste documente pot include:
 liste de verificare a criteriilor auditului;
 formulare pentru înregistrarea informaţiilor (constatări ale auditului,
înregistrări ale întâlnirilor cu auditatul etc.);
 formulare pentru înregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de
neconformitate, rapoarte de acţiuni corective/preventive, raportul de audit.
Metoda de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă vizează componenta

auditului securităţii şi sănătăţii în muncă care se referă la conformitatea cu prevederile
legislaţiei şi are ca scop evaluarea conformităţii locurilor de muncă şi a ansamblului
unităţii cu aceste prevederi, precum şi cu prevederile altor reglementări aplicabile
unităţii auditate.
În cadrul unui audit de conformitate, criteriile de audit sunt constituite din:
 Legea securităţii în muncă nr. 319/2006;
 Legislaţia aplicabilă în domeniul SSM;
 instrucţiunile proprii de securitate a muncii;
 alte reglementări aplicabile unităţii auditate (cerinţe organizaţionale
specifice).
Având un caracter general, metoda de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă
cuprinde numai criteriile de audit care derivă din prevederile Legii securitătii în muncă
nr. 319/2006 şi celelalte normative aplicabile referitoare la SSM.
Metoda a fost completată cu criteriile care rezultă din instrucţiunile proprii de
securitate a muncii, rolul elaborării acestor liste de verificare (fişe) revenind echipei de
audit.
Securitatea muncii presupune absenţa pericolelor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională în procesul de muncă. Această stare este, însă, o stare
ipotetică spre care se tinde în toate acţiunile preventive. În realitate, există niveluri de
securitate a muncii. Nivelul de securitate al unui sistem de muncă este un indicator
invers proporţional cu nivelul de risc: cu cât nivelul de risc este mai mare, cu atât
nivelul de securitate este mai mic.
Prin evaluarea conformităţii se determină:
 gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin
nivelul de securitate, indicator convenţional ce exprimă global starea de
securitate a muncii într-un sistem de muncă;
 eventualele neconformităţi faţă de criteriile auditului şi măsurile
corective/preventive care trebuie luate pentru eliminarea acestor
neconformităţi.
Auditul de conformitate trebuie efectuat în cadrul analizei iniţiale care precede
elaborarea şi implementarea unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă, având rolul de a stabili situaţia iniţială a unităţii din punct de vedere al
securităţii şi sănătăţii în muncă şi de a servi ca punct de referinţă pentru măsurarea şi
monitorizarea performanţelor sistemului de management care se vor efectua ulterior.
De asemenea, pe parcursul funcţionării sistemului de management al securităţii şi
sănătăţii în muncă, auditul de conformitate oferă, pe lângă evaluarea gradului de
respectare a prevederilor legislaţiei şi o apreciere calitativă a eficienţei elementelor
sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Nivelul de securitate
39
trebuie să constituie unul din indicatorii de performanţă pe baza cărora se realizează
analiza managementului securităţii şi sănătăţii în muncă.
5.2.2 Structura metodei
Metoda este structurată pe trei seturi de fişe independente (figura 5.1):

 fişe privind riscurile generale;
 fişe privind riscurile specifice;
 fişe privind managementul securităţii şi sănătăţii la nivelul unităţii.
PARTEA I
Prezentarea metodei
Lege nr. 319/2006
PARTEA II
Normative Fişe privind riscuri
specifice generale
securitatii muncii LOC DE MUNCĂ
Normative
specifice PARTEA III
securitatii muncii/ Fişe privind riscuri
instrucţiuni proprii specifice
Lege nr.
319/2006 PARTEA IV
Managementul
securităţii şi sănătăţii în UNITATE
Lege nr.
muncă
319/2006/Norme de
aplicare a legii
319/2006
Fig. 5.1 Structura metodei de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă
Metoda cuprinde 17 fişe de riscuri generale, care au fost modificate faţă de

metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti pentru asigurarea conformităţii cu
structura noilor normative referitoare la securitatea în muncă:
 I - Iluminat;
 II - Zgomot;
 III - Vibraţii;
 IV - Ambianţa termică;
 V - Agenţi chimici;
 VI - Agenţi cancerigeni şi mutageni;
 VII - Agenţi biologici;
 VIII - Ventilare industrială;
 IX - Echipamente tehnice;
 X - Amenajarea locului de muncă;
 XI - Amenajarea spaţiilor de lucru;
 XII - Incendii şi explozii;
 XIII - Electrosecuritate;
40
 XIV - Sarcinile de muncă;
 XV - Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale;
 XVI - Protecţia colectivă şi individuală;
 XVII - Organizarea primului ajutor
Fişele de riscuri specifice decurg din prevederile specifice de securitatea
muncii. Fiecărui normativ îi corespunde o fişă de riscuri specifice. Pentru situaţiile în
care prevederile legislative nu acoperă toate riscurile identificate la un anumit loc de
muncă, fişele de riscuri specifice pot fi completate cu prevederi din instrucţiunile
proprii de securitatea muncii.
Fişele de riscuri generale şi fişele de riscuri specifice se utilizează ca liste de

verificare în cadrul auditurilor de conformitate efectuate la nivelul locurilor de muncă.
Fişele privind managementul securităţii şi sănătăţii în muncă au la bază
prevederi ale Legii securităţii în mună nr. 319/2006 şi ale Normelor de aplicarea a
cesteia şi au ca scop evaluarea gradului în care angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile
care-i revin în domeniul managementului securităţii şi sănătăţii în muncă, conform
legislaţiei în vigoare.
Fişele privind managementul securităţii şi sănătăţii în muncă se axează pe
cinci obiective de bază, şi anume:
 implicarea conducerii (fişa A);
 strategia, planurile şi procedurile privind securitatea şi sănătatea în muncă (fişa
B);
 consultarea salariaţilor (fişa C);
 identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor (fişa D);
 instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului şi propaganda în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă (fişa E).
Structura acestor fişe a fost păstrată, deoarece cele 5 obiective constituie
obiective de bază ale oricărui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă, indiferent de modelul adoptat.
5.2.3 Structura fişelor şi modul de utilizare
Fişele sunt concepute sub formă de check-list-uri (liste de verificare) şi sunt

formate dintr-un număr de indicatori (întrebări) care se referă la diferite aspecte ale
riscului analizat sau modul în care sunt respectate prevederile din legislaţie cu privire
la acest risc. Toate fişele din cadrul metodei au aceeaşi structură şi cuprind
următoarele informaţii:
 codul indicatorului, format din numărul fişei şi numărul de ordine al
indicatorului în cadrul fişei;
 textul indicatorului;
 modalitatea de verificare a indicatorului respectiv;
 punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;
 punctajul acordat.
Dovezile auditului reprezintă totalitatea informaţiilor care se evaluează în raport
cu criteriile de audit. Metodele care trebuie să fie utilizate pentru obţinerea acestor
informaţii sunt:
 analiza documentelor;
 interviuri cu angajaţii de la diferite niveluri;
 observarea directă a activităţilor desfăşurate.
41
Având în vedere aceste cerinţe, pentru fiecare indicator se menţionează şi
modalităţile prin care pot fi culese informaţiile pe baza cărora să se facă aprecierea
indicatorului respectiv:
 D: prin analiza documentelor relevante;
 I: prin interviuri cu angajaţii care desfăşoară activitatea la care se referă
indicatorul analizat şi cu cei care au responsabilităţi privind această
activitate, de la toate nivelurile;
 O: prin observare directă de către echipa de auditori a activităţii
desfăşurate.
Deoarece nu toţi indicatorii au aceeaşi importanţă din punct de vedere al

gravităţii sau frecvenţei accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale care
pot să apară în cazul nerespectării lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui
indicator a fost stabilit în mod diferenţiat, astfel:
 5 puncte pentru indicatorii mai puţin importanţi;
 10 puncte pentru indicatorii de importanţă medie;
 15 puncte pentru indicatorii importanţi;
 20 puncte pentru indicatorii foarte importanţi.
Punctajul maxim se acordă în cazul în care cerinţele din legislaţie la care face
referire indicatorul analizat sunt implementate şi respectate în totalitate. Pentru o
îndeplinire parţială a acestor cerinţe, punctajul acordat se reduce în mod gradat, până
la acordarea a 0 puncte, în cazul în care aceste cerinţe sunt total nesatisfăcute în
cadrul obiectivului auditat.
În cazul în care în cadrul unei fişe analizate există indicatori care nu au
relevanţă, ţinând seama de condiţiile specifice obiectivului auditat, la rubrica
prevăzută pentru înscrierea punctajului acordat se va face precizarea „Neaplicabil”.
Prin evaluarea dovezilor auditului în raport cu criteriile de audit se generează
constatările auditului, care cuprind două categorii de rezultate:
 identificarea eventualelor observaţii şi/sau neconformităţi în raport cu criteriile
de audit şi identificarea măsurilor corective/preventive;
 determinarea nivelului de securitate al obiectivului auditat.
Observaţiile şi neconformităţile identificate pentru fiecare obiectiv auditat (loc
de muncă) sunt înregistrate în raportul de acţiuni corective/preventive, parte
componentă a documentelor auditului.
Pentru fiecare fişă utilizată se calculează punctajul obţinut, prin însumarea
punctajelor acordate fiecărui indicator. În cazul în care în cadrul fişei utilizate există
indicatori care au fost notaţi cu „Neaplicabil”, trebuie recalculat şi punctajul maxim
posibil, având în vedere că în cadrul acestei valori nu trebuie să se ia în considerare
indicatorii notaţi cu „Neaplicabil”. Punctajul maxim posibil pentru fişa respectivă va fi
obţinut prin scăderea punctajelor maxime corespunzătoare indicatorilor notaţi cu
„Neaplicabil”.
Valorile punctajelor obţinute şi ale punctajelor maxime posibile pentru fiecare
fişă utilizată se centralizează într-un tabel care prezintă nivelul de securitate general
pentru obiectivul auditat. Modelul acestui tabel este prezentat în tabelul 5.1.
NIVELUL DE SECURITATE GENERAL

Cod Denumire Punctaj Nivel de securitate
fişǎ Maxim Acordat
RISCURI GENERALE
I Iluminat 175
II Zgomot 295
III Vibraţii 175
42
Cod Denumire Punctaj Nivel de securitate
fişǎ Maxim Acordat
IV Ambianţǎ termicǎ 260
V Agenţi chimici 870
VI Agenţi cancerigeni şi mutageni 285
VII Agenţi biologici 365
VIII Ventilare industrialǎ 495
IX Echipamente tehnice 590
X Amenajarea locului de muncǎ 160
XI Amenajarea spaţiilor de lucru 370
XII Incendii şi explozii 280
XIII Electrosecuritate 420
XIV Sarcinile de muncǎ 495
XV Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale 295
XVI Protecţia colectivǎ şi individualǎ 215
XVII Organizarea primului ajutor 135
RISCURI SPECIFICE
TOTAL Nivel de securitate

general
Tabelul 5.1 Nivelul de securitate general
Nivelul de securitate reprezintă raportul dintre punctajul maxim posibil şi punctajul

acordat, raport care se exprimă procentual. Nivelul de securitate se calculează pentru fiecare
fişă utilizată.
Nivelul de securitate general reprezintă media aritmetică a nivelurilor de securitate
obţinute pentru fiecare fişă şi defineşte în mod convenţional starea de securitate a sistemului
de muncă auditat.
Pentru auditarea managementului securităţii sănătăţii în muncă la nivelul unităţii, pe
baza fişelor A – E, se utilizează modelul raportului de acţiuni corective/preventive şi nivelul de
conformitate general, prezentat în tabelul 5.2. Nivelul de conformitate, la fel ca şi nivelul de
securitate se determină ca raport între punctajul acordat şi punctajul maxim posibil, exprimat
în procente.
NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL

Cod Denumire Punctaj Nivel de
fişǎ Maxim Acordat conformitate
A Implicarea conducerii 530
B Strategie, planuri, proceduri 255
C Consultarea angajaţilor 210
D Identificarea, evaluarea şi prevenirea 285
riscurilor
E Instruirea, perfecţionarea, formarea 300
personalului şi propaganda în domeniul
s.s.m.
TOTAL 1580
Tabelul 5.2 Nivelul de conformitate general al managementului securităţii şi sănătăţii în muncă
Tabelul 5.3 Relaţia de corespondenţă între nivelul de securitate şi

nivelul de risc al obiectivului analizat
Nivel de securitate Nivel de risc

91-100% Risc mic
81-90% Risc mediu
71-80% Risc mare
sub 71% Risc foarte mare
43
5.3 AUDITAREA CONFORMITǍŢII CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ – LOCUL DE MUNCĂ ELECTRICIAN
5.3.1 Planul de audit
Nr. Contract : Echipa de audit: EA*

Referentiale: Legislatia naţională, Directive Europene de profil, Politica Conducător echipa de
managerului privind securitatea angajaţilor, obiectivele de SSM pe anul 2011, audit:
instrucţiuni proprii de securitatea muncii
Perioada auditului: Auditor : lucratorul
desemnat pe linie de
SSM
Organizatia: SC BETA SRL Expert : SOFER
Locul, sediul: Bucureşti, Calea Dorobanţilor, Nr. 191 Tipul auditului : planificat
Reprezentant
Referential Locul auditat Data Ora Auditori
auditat
- Sedinta de 09.00- EA Lucrator desemnat
deschidere 09.30 pe linie de SSM; şef
atelier mecanizare
HG 1091/2006 (1989/654/CEE); SOFER 09.30- EA Conducator loc de
HG 971/2006 (92/58/CEE); 14.30 munca, sofer
HG 1146/2006 (89/655/CEE;95/93/CE;
2001/45/CE) ;HG 1048/2006
(89/656/CEE); HG 1051/2006 22.10.
(1990/269/CEE); HG 355/2007 ; 2011
OUG 99/2000
- Pregătirea şedinţei 14.30- EA -
de închidere 16.00
- Sedinta de 16.00- EA
inchidere 17.00
Tabelul 5.4 Lista normativelor aplicabile locului de muncă auditat
Criterii de audit
Nr.
Denumire normativ Legislaţie
Crt. Legislaţie UE
naţională
1 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de HG 1091/2006 1989/654/CEE
muncă
2 Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de HG 971/2006 92/58/CEE
sănătate la locul de muncă
3 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utlizarea în HG 1146/2006 89/655/CEE
muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă 95/93/CE
2001/45/CE
44
Criterii de audit
Nr.
Denumire normativ Legislaţie
Crt. Legislaţie UE
naţională
4 Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare HG 1028/2006 1990/270/CEE
la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
5 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utiIizarea de HG 1048/2006 89/656/CEE
către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la
locul de muncă
6 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea HG 1051/2006 1990/269/CEE
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în
special de afecţiuni dorsolombare
7 Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la HG 493/2006 2003/10/CE
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot HG 601/2007
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii HG 601/2007
9 Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă pentru HG 1218/2006 98/24/CE
asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de 91/322/CEE
prezenţa agenţilor chimici 2000/39/CE
2006/15/CE
10 Protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea HG 1092/2006 2000/54/CE
la agenţi biologici în muncă
11 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru protecţia HG 1093/2006 2004/37/CE
lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi
cancerigeni sau mutageni la locul de muncă
12 Protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile HG 1875/2005 83/477/CEE
datorate expunerii la azbest HG 601/2007 91/382/CEE
98/24/CE
2003/18/CE
13 Cerinţe minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia HG 1058/2006 99/92/CEE
sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc
datorat atmosferelor explosive
expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri
electromagnetice
15 Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru şantierele HG 300/2006 92/57/CEE
temporare sau mobile HG 601/2007
16 Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la HG 1007/2006 92/29/CEE
asistenţa medicală la bordul navelor
17 Cerinţe minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în HG 1049/2006 92/104/CEE
muncă în industria extractivă de suprafaţă şi subteran
18 Cerinţe minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii HG 1050/2006 92/91/CEE
lucrătorilor din industria extractivă de foraj
19 Cerinţe minime de securitate şi sănătate la bordul navelor de HG 1135/2006 93/103/CEE
pescuit
20 Protecţia tinerilor la locul de muncă HG 600/2007 94/33/CE
21 Supravegherea sănătăţii lucrătorilor HG 355/2007 -
22 Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme Ordonanţă de -
pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă urgenţă 99/2000
23 Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la Ordin 706/2006 -
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice
artificial
5.3.2 Fişele utilizate
În urma analizei prezentate în capitolul anterior, privind activitǎţile care se desfǎşoarǎ

în cadrul SC BETA SRL s-a stabilit cǎ pentru realizarea auditului de conformitate cu
prevederile legislaţiei în domeniul securitǎţii şi sǎnǎtǎţii în muncǎ, la nivelul acestui loc de
muncǎ, sunt aplicabile urmǎtoarele fişe:
45
Fişe privind riscurile generale:
a) I - Iluminatul;
b) IV - Ambianţa termică;
c) V – Agenţi chimici;
d) VIII – Ventilarea industrială;
e) IX - Echipamente tehnice;
f) X - Amenajarea locului de muncă;
g) XI – Amenajarea spaţiilor de muncă;
h) XII – Incendii şi explozii;
i) XIII -Electrosecuritate
j) XIV - Sarcinile de muncă;
k) XV – Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale;
l) XVI - Protecţia colectivă şi individuală;
m) XVII - Organizarea primului ajutor
Pentru auditarea managementul securitǎţii şi sǎnǎtǎţii la nivelul unitǎţii sunt aplicabile

toate cele 5 fişe (A – E) din cadrul metodei de auditare a conformitǎţi cu prevederile legislaţiei
în domeniul securitǎţii şi sǎnǎtǎţii în muncǎ.
FIŞA I
ILUMINATUL
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
Condiţiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul D 20 20
I.1
secţiei sau atelierului?
Nivelul de iluminare de la locul de muncă corespunde cerinţelor D 15 15
I.2
sarcinii de muncă?
I.3 Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări)? I 15 15
Sursele luminoase sau reflecţiile lor sunt vizibile în centrul câmpului I,O 10 10
I.4
vizual al locului de muncă?
I.5 S-au luat măsuri pentru evitarea zonelor de umbră? O 10 10
Sistemul de iluminat corespunde caracterisiticilor locului de muncă? O 20 20
 iluminatul general uniform se foloseşte acolo unde se execută
activităţi similare pe toată suprafaţa încăperii sau când poziţia
locurilor de muncă sau a persoanelor se modifică frecvent în timpul
lucrului;
I.6  iluminatul general localizat se foloseşte la locurile de muncă unde
sunt necesare niveluri de iluminare diferite şi nu este posibilă
utilizarea iluminatului local;
 iluminatul combinat se foloseşte la locurile de muncă unde sunt
necesare niveluri diferite de iluminare, iar iluminatul general nu
poate asigura cerinţele de calitate corespunzătoare.
Angajaţii pot să modifice individual iluminatul locului lor de muncă în I,O 10 10
I.7
funcţie de precizia sarcinii pe care trebuie să o realizeze?
Angajaţii pot recepţiona uşor informaţiile necesare realizării sarcinii de I,O 15 15
I.8
muncă?
Lucrările care solicită eforturi pentru aparatul vizual sunt executate D 10 10
I.9
totdeauna de aceiaşi angajaţi?
Erorile, defectele, rebuturile sunt mai frecvente la sfârşitul I 5 5
I.10
schimbului/săptămânii?
I.11 Sunt respectate pauzele prevăzute în cursul schimbului de lucru? I 5 5
Sistemul de iluminat artificial este în permanenţă în stare de I,O 10 10
I.12
funcţionare?
Se asigură curăţarea regulată a geamurilor (asigurarea iluminatului I,O 10 5
I.13
natural)?
I.14 Există sistem de iluminat de siguranţă? O 10 0
46
Maxim Acordat
După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de iluminat s-a făcut D 10 10
I.15
verificarea nivelului de iluminare?
TOTAL 175 160
FIŞA IV
AMBIANŢA TERMICĂ
Criterii:
4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de
către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

Maxim Acordat
IV.1 Angajaţii sunt expuşi la căldură, frig, curenţi de aer sau la intemperii? I,O 20 20
IV.2 Salariaţii se plâng de căldură, frig, curenţi de aer sau intemperii? I 20 20
Activitatea lor comportă probleme de natură termică (transpiraţie de I,O 15 151
IV.3
postură ş.a.)?
IV.4 Există un sistem de climatizare eficient? I,O 15 02
IV.5 Sistemul de climatizare este întreţinut în mod regulat? D,I,O 15 15
La locul de muncă analizat, munca prezintă disconfort din punct de I,O 15 15
IV.6
vedere al ambianţei termice?
IV.7 La locul de muncă analizat, angajaţii sunt constrânşi la imobilitate? I,O 10 N/A
La locul de muncă analizat angajaţii sunt expuşi frecvent la surse de I,O 15 15
IV.8
căldură sau de frig?
La locul de muncă analizat angajaţii sunt obligaţi să manipuleze I 15 15
IV.9
corpuri care nu sunt la temperatura mediului ambiant?
În cazul ambianţelor calde sau reci, angajaţilor li se acordă D,I 20 20
IV.10
echipamentele individuale de protecţie adecvate?
IV.11 Aceste echipamente asigură protecţia împotriva riscurilor existente? I,O 20 20
Aceste echipamente permit realizarea sarcinilor de muncă în condiţii I,O 15 10
IV.12
corespunzătoare?
La locul de muncă analizat, salariaţii sunt expuşi surselor de radiaţii I,O 15 N/A
IV.13
calorice (cuptoare, flăcări deschise, infraroşii ş.a.)?
Există dispozitive de protecţie împotriva surselor de căldură sau de O 15 N/A
IV.14
frig?
IV.15 Sunt prevăzute pauze în sistemul de organizare a muncii? D,I 15 15
IV.16 Salariaţii au la dispoziţie o încăpere cu temperatură normală? O 5 5
IV.17 Salariaţii au la dispoziţie băuturi răcoritoare sau calde? D,I 15 15
TOTAL 260 220 200
FIŞA V
AGENŢI CHIMICI
Criterii:
3. HG 1875/22.12.2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate
expunerii la azbest
4. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate
la locul de muncă
1 Numai pe timpul verii
47
7. HG nr.1218/06.09.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă
pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici
8. Ordin 753/16.10.2006 privind protecţia tinerilor în muncă
Maxim Acordat
V.1 Generalităţi D 20 20
Există o listă a tuturor substanţelor sau produselor periculoase folosite
la locul de muncă analizat?
V.2 Există instrucţiuni de utilizare, manipulare, stocare şi de prevenire a D 20 10
efectelor substanţelor sau produselor periculoase folosite?
V.3 Sunt cunoscute efectele toxice ale acestor substanţe sau produse? D,I 20 10
V.4 Dintre produsele cu acelaşi efect conducerea persoanei juridice a ales D,I 15 10
pe cel mai puţin periculos?
V.5 S-au precizat persoanele care numai ele pot utiliza sau manipula D,I 20 20
substanţele sau produsele periculoase?
V.6 Angajaţii se plâng de iritaţii ale pielii sau ale mucoaselor? I 10 10
V.7 Se utilizează pictograme pentru substanţele şi produsele periculoase? O 15 15
V.8 Angajaţii care utilizează substanţele sau produsele respective cunosc I 15 15
semnificaţia pictogramelor?
V.9 Substanţele şi produsele periculoase sunt recepţionate de la furnizori cu D 15 15
fişele lor de securitate?
V.10Aceste fişe sunt transmise la medicul de întreprindere? D,I 15 5
V.11Există instalaţii de captare (hote fixe sau mobile) şi de evacuare a O 15 N/A
vaporilor sau a pulberilor generate de substanţele sau produsele
periculoase?
V.12Sunt întreţinute în mod corespunzător aceste instalaţii de captare şi D 20 N/A
evacuare?
V.13Există locuri special amenajate pentru depozitarea deşeurilor I,O 15 15
periculoase?
V.14Există instalaţii în stare de funcţionare pentru măsurarea concentraţiilor D,O 15 N/A
periculoase?
V.15Există mijloace în stare de funcţionare, pentru prevenirea şi stingerea O 20 20
incendiilor?
V.16S-au luat măsurile corespunzătoare pentru prevenirea şi combaterea D,O 20 20
electricităţii statice?
V.17S-au luat măsurile corespunzătoare pentru prevenirea apariţiei de D,O 20 20
scântei, suprafeţe fierbinţi, flăcări neprotejate?
V.18S-au luat măsuri de restrângere a accesului în zonele periculoase a D,O 15 15
persoanelor neautorizate?
V.19Se efectuează periodic controale de sănătate a salariaţilor expuşi la D,I 15 15
efectele substanţelor periculoase?
V.20Salariaţii care vin în contact cu substanţele şi produsele periculoase, D,I 20 103
sunt dotaţi cu echipamente individuale de protecţie corespunzătoare?
V.21Sunt elaborate proceduri speciale pentru tratarea deşeurilor D 15 15
periculoase?
V.22Se cunoaşte precis circuitul, la nivel de secţie, atelier, întreprindere, a D,I 15 15
substanţelor şi produselor periculoase?
V.23Care au fost acţiunile pentru determinarea existenţei agenţilor chimici D 20 0
periculoşi la locurile de muncă?
V.24Angajatorul dispune de evaluarea riscurilor ce decurg din prezenţa D 15 15
agenţilor chimici periculoşi la locurile de muncă?
V.25Au fost luate măsuri de eliminare sau reducere la minim a riscurilor D,I 20 10
privind securitatea şi sănătatea angajaţilor în procesele de muncă care
implică agenţi chimici periculoşi?
V.26S-a analizat posibilitatea evitării folosirii unui agent chimic periculos prin D 15 N/A
înlocuirea lui cu un agent chimic sau proces tehnologic mai puţin
periculos?
3 Da, dar nu le utilizează în permanenţă pe durata programului de lucru (în timpul execuţiei)
48
Maxim Acordat
V.27Dacă natura activităţii nu permite eliminarea riscului prin înlocuire, se D 15 15
aplică măsuri de prevenire şi protecţie adecvate?
V.28Există planuri şi proceduri pentru situaţii de urgenţă? D 20 20
V.29Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt cunoscute de D,I 20 20
angajaţi?
V.30Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt verificate prin D 20 20
exerciţii practice efectuate periodic?
V.31Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă cuprind precizări D 20 20
privind:
 limitarea accesului angajaţilor în zona afectată;
 asigurarea EIP pentru angajaţii care au acces în zona afectată;
 modalităţile de avertizare şi comunicare
V.32Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt cunoscute de D 20 20
serviciile de urgenţă interne şi externe?
V.33Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au la dispoziţie toate informaţiile D,I 20 20
necesare privind agenţii chimici periculoşi cu care se lucrează?
V.34Producerea sau folosirea agenţilor chimici enumeraţi în HG 1218/2006 D 20 N/A
anexa 3 se face numai în condiţiile prevăzute de HG menţionată?
V.35Cum se asigură supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor? D 20 N/A
V.36Utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruză), a sulfatului de plumb şi D 20 N/A
a miniului de plumb se face în condiţiile prevăzute de HG 1218/2006?
V.37Medicul de medicina muncii cunoaşte obligaţiile care-i revin privind D,I 20 20
dosarele medicale?
V.38Angajatorul cunoaşte obligaţiile care-i revin în situaţia în care sunt D,I 20 20
semnalate efecte asupra stării de sănătate a unui angajat?
V.39Azbest D 20 N/A
S-a realizat evaluarea de risc astfel încât să se determine natura şi
gradul de expunere al angajatului la pulberea degajată din azbest şi/sau
din materiale cu conţinut de azbest?
V.40Cum se realizează notificarea activităţilor în care lucrătorii sunt expuşi D,I 15 N/A
sau sunt susceptibili de a fi expuşi la pulbere cu conţinut de azbest?
V.41Ce măsuri s-au luat pentru reducerea expunerii angajaţilor la pulberea D 20 N/A
generată din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest, până la
o valoare sub limita maximă admisibilă?
V.42Cum se realizează măsurarea concentraţiei de fibre de azbest în aer? D 15 N/A
V.43Dacă este necesară utilizarea EIP s-au luat măsuri ca purtarea acestora D,I 15 N/A
să fie limitată pentru fiecare angajat la minimum necesar?
V.44Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora sunt consultaţi asupra măsurilor D,I 15 N/A
care trebuie luate în cazul în care se prevede o depăşire a valorilor
limimtă stabilite, înainte ca activităţile respective să se desfăşoare?
V.45Lucrările de demolare sau de îndepărtare a azbestului şi/sau a D 20 N/A
materialelor cu conţinut de azbest se realizează pe baza unui plan de
lucru?
V.46Angajatorul asigură informarea adecvată a angajaţilor care desfăşoară D,I 20 N/A
activităţi ce implică expunerea la azbest şi/sau a reprezentanţilor
acestora?
V.47Angajatorul asigură evaluarea stării de sănătate a angajaţilor? D 20 N/A
V.48Medicul de medicina muncii furnizează angajaţilor vizaţi informaţii şi D,I 15 N/A
recomandări cu privire la evaluarea stării lor de sănătate?
V.49Există un registru de expunere a angajaţilor la azbest şi/sau materiale D,I 20 N/A
care conţin azbest?
- este indicată natura şi durata activităţii şi a expunerii;
 medicul de medicina muncii are acces la acest registru;
 fiecare angajat are acces la propriile rezultate;
 angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au acces la rezultatele
colective anonime cuprinse în acest registru
TOTAL 870 540 465
49
FIŞA VIII
VENTILARE INDUSTRIALĂ
Criterii:
Maxim Acordat
VIII.1 S-a analizat posibilitatea suprimării sau reducerii surselor de degajare D,I 15 10
a noxelor?
VIII.2 S-au efectuat măsurători ale nivelului de noxe? D 15 0
VIII.3 Locul de muncă analizat este poluat cu noxe provenind de la alte I,O 15 15
locuri de muncă?
VIII.4 Dacă nu este posibilă suprimarea sau reducerea surselor de degajare D,O 20 N/A
a noxelor s-au luat măsuri alternative corespunzătoare?
 închiderea utilajelor în carcase în care se creează depresiune;
 utilizarea instalaţiilor de ventilare locală;
 utilizarea instalaţiilor de ventilare generală.
VIII.5 Instalaţia de ventilare asigură eliminarea sau reducerea până la D 20 N/A
limitele admise a noxelor?
 fumuri, gaze şi vapori toxici sau nocivi;
 substanţe sau amestecuri explozive;
 substanţe iritante sau mirositoare;
 pulberi de orice natură;
 căldură;
 umiditate;
 curenţi de aer.
VIII.6 Echipamentele tehnice susceptibile să producă poluarea aerului la O 20 15
locul de muncă sunt prevăzute din concepţie cu sisteme eficiente de
captare a noxelor?
VIII.7 Echipamentele tehnice care degajă noxe foarte periculose sunt I,O 20 N/A
amplasate în încăperi separate sau cabine dacă nu este posibilă
carcasarea sau utilizarea unor instalaţii de ventilare locală eficiente?
VIII.8 Instalaţiile de ventilare destinate combaterii noxelor foarte periculoase D 20 N/A
sau cu pericol ridicat de incendiu/explozie sunt întreţinute
corespunzător?
verificare periodică prin măsurători şi determinări specifice;
remedierea operativă a deficienţelor constatate.
VIII.9 Pulberile foarte periculoase sau cu pericol ridicat de incendiu/explozie I,O 20 N/A
sunt îndepărtate corect?
VIII.10 Depozitarea pulberilor periculoase se face corect? I,O 20 N/A
VIII.11 Există instalaţii de ventilare de avarie corespunzătoare? D,I 20 20
VIII.12 Dacă aerul de combustie pentru agregatele de ardere se ia din D,I 15 N/A
interior se asigură introducerea forţată a aerului de compensare?
VIII.13 Prizele de aer proaspăt captează aerul din zone neimpurificate sau D,I 20 N/A
sunt prevăzute cu sisteme de tratare a aerului captat?
VIII.14 Instalaţiile de ventilare pentru introducerea aerului proaspăt şi cele D 20 N/A
prevăzute cu camere de amestec pentru recirculaţia aerului
corespund cerinţelor normelor în vigoare?
VIII.15 Instalaţiile de ventilare sunt realizate corespunzător particularităţilor D,O 20 N/A
noxelor pentru care sunt destinate?
VIII.16 Aerul poluat cu pulberi, fum, gaze sau vapori este epurat înainte de I,O 15 N/A
evacuarea în atmosferă?
VIII.17 Sunt asigurate dispozitive şi aparate pentru controlul funcţionării I 15 N/A
instalaţiilor de ventilare şi controlul microclimatului?
VIII.18 Sunt asigurate sisteme fixe şi portabile pentru detecţia şi măsurarea D,I 20 20
concentraţiilor de gaze sau pulberi toxice, inflamabile sau explozive?
VIII.19 La punerea în funcţiune a sistemului de ventilare s-a verificat D 20 N/A
respectarea parametrilor din proiect?
50
Maxim Acordat
VIII.20 În cazul modificării fluxului tehnologic sau modificarea sortimentelor D 15 15
de produse, s-a asigurat protecţia împotriva noilor noxe apărute?
VIII.21 Există instrucţiuni privind modul de utilizare, întreţinere, supraveghere D 15 N/A
şi control al instalaţiilor de ventilare?
VIII.22 Există o fişă tehnică a instalaţiei de ventilare? D 15 N/A
VIII.23 Instalaţia de ventilare este întreţinută în mod corespunzător? D,I,O 20 N/A
VIII.24 Instalaţia de ventilare are prevăzute măsuri pentru combaterea D 20 N/A
electricităţii statice?
VIII.25 S-a verificat prin măsurători eficacitatea legăturii la pământ? D 20 20
VIII.26 Salariaţii care lucrează în spaţii închise (recipienţi, conducte, puţuri, O 20 54
galerii ş.a.) sunt protejaţi în mod corespunzător expunerii la noxe prin
sisteme de captare şi ventilare corespunzătoare?
VIII.27 În cazul existenţei unor noxe reziduale, salariaţii sunt dotaţi cu D,O 20 20
mijloace individuale de protecţie corespunzătoare?
TOTAL 495 160 85
FIŞA IX
ECHIPAMENTE DE MUNCĂ
(maşini, instalaţii mobile, instalaţii de ridicat)
Criterii:
la locul de muncă
5. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în
muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
La alegerea echipamentelor tehnice s-au luat în considerare şi
IX.1 D,I 15 15
aspectele privind securitatea şi sănătatea în muncă?
IX.2 Verificările şi întreţinerea echipamentelor tehnice sunt efectuate şi D,I 20 20
înregistrate corespunzător?
IX.3 Utilizarea echipamentelor tehnic este permisă numai angajaţilor D,I 15 15
desemnaţi şi instruiţi adecvat?
IX.4 Reglarea, repararea, modificarea sau întreţinerea echipamentelor D,I 15 15
tehnice este permisă numai angajaţilor desemnaţi şi instruiţi
adecvat?
IX.5 Angajaţii dispun de informaţii adecvate şi de instrucţiuni scrise D,I,O 20 20
privind utilizarea echipamentelor tehnice?
IX.6 Echipamentul tehnic este amplasat, instalat şi utilizat I,O 15 15
corespunzător?
IX.7 Există pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnică sau alt D 20 20
document similar?
IX.8 Există pentru fiecare echipament tehnic un document în care să fie D 20 20
specificate măsurile de protecţie a muncii?
IX.9 Echipamentul tehnic este prevăzut cu mijoace de protecţie O 20 20
adecvate?
IX.10 Probele experimentale ale echipamentelor tehnice sunt executate D,I 15 15
sub conducerea unei persoane desemnate şi cu aplicarea unor
măsuri speciale de protecţie a muncii?
IX.11 Echipamentele tehnice sunt prevăzute cu avertizări şi marcaje O 15 15
corespunzătoare?
4 Depinde de structura puţului sau camerei de vizitare a executantului. Nu este responsabilitatea TVR.
51
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
IX.12 Echipamentele tehnice respectă principiile ergonomice de proiectare I,O 15 15
şi utilizare?
IX.13 Sistemele de comandă asigură exploatarea echipamentului tehnic în I,O 15 15
condiţii de securitate?
IX.14 Echipamente tehnice mobile, cu sau fără autopropulsie I,O 20 20
Echipamentele tehnice mobile sunt construite astfel încât să se
asigure exploatarea în condiţii de securitate?
IX.15 Angajaţii care conduc echipamentele tehnice mobile sunt instruiţi D,I 20 20
corespunzător?
IX.16 S-au stabilit măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru D,I 20 20
prevenirea accidentării angajaţilor care se deplasează pe jos?
IX.17 Instalaţii sub presiune, de ridicat şi transportat D 20 20
Instalaţiile sub presiune, de ridicat şi transportat sunt avizate tehnic
şi verificate de ISCIR?
IX.18 Intervenţiile la aceste instalaţii se realizează numai de către personal D 20 20
calificat, instruit şi autorizat în acest scop?
IX.19 Echipamentele tehnice sunt marcate în mod corespunzător? O 20 20
IX.20 Echipamentele tehnice sunt realizate astfel încât să se asigure I,O 20 20
exploatarea în condiţii de securitate?
IX.21 Exploatarea echipamentelor tehnice se face în mod corect? I,O 20 20
IX.22 Echipamente tehnice prevăzute pentru lucrul temporar la D,I 20 20
înălţime
Alegerea echipamentului tehnic s-a făcut pe baza unei analize a
cerinţelor de securitate?
IX.23 S-au identificat măsuri adecvate de reducere a riscurilor, în funcţie D,I 20 20
de tipul de echipament ales?
IX.24 Utilizarea scărilor se face în mod corect? D,I 20 20
IX.25 Utilizarea schelelor se face în mod corect? D,I 20 20
IX.26 Tehnicile de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor asigură D,I 20 20
îndeplinirea cerinţelor de securitate?
IX.27 Echipamente pentru fluide energetice D,I,O 20 20
Dispozitivele de siguranţă, aparatura de măsură, control, reglare şi
protecţie sunt în stare de funcţionare?
IX.28 Există instrucţiuni de utilizare şi instrucţiuni de protecţie a muncii D 20 20
pentru fiecare fluid energetic?
IX.29 Există un program propriu de prevenire şi lichidare a avariilor şi a D 20 20
urmărilor acestora?
IX.30 Echipamente portabile şi unelte manuale I,O 15 15
Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic
îndeplinesc cerinţele de securitate din punct de vedere constructiv?
IX.31 Uneltele manuale asigură îndeplinirea cerinţelor de securitate din I,O 20 20
punct de vedere constructiv şi al condiţiilor de utilizare?
IX.32 Uneltele manuale sunt verificate la începutul fiecărui schimb, fiind I,O 15 15
utilizate numai cele cu o stare tehnică corespunzătoare?
TOTAL 590 590
Fişa X
AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ
(principii ergonomice)
Criterii:
52
Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim Acordat
X.1 Angajaţii au sesizat probleme ale vederii (lăcrimare, usturimi)? I 15 15
X.2 Membrii comitetului de sănătate şi securitate în muncă au fost I 15 N/A
consultaţi la amenajarea locului de muncă?
X.3 Dotarea locului de muncă este suficientă în perioadele de vârf I 20 20
ale activităţii?
X.4 În perioadele de vârf, dificultăţile de a ordona priorităţile în I 15 15
comenzi (oprirea unei comenzi pentru a porni o altă comandă
mai urgentă) creează încurcături la locul de muncă?
X.5 Există probleme specifice cu anumite produse particulare? I 10 N/A
X.6 Operatorii reclamă unele dificultăţi în urmărirea în acelaşi timp I 15 10
a informaţiilor vizuale necesare şi efectuarea comenzilor?
X.7 Există obstacole care împiedică observarea corectă a I,O 15 N/A
semnalelor luminoase, a comenzilor sau a pieselor?
X.8 În cazul locurilor de muncă care reclamă poziţia şezut, pot fi I 15 15
reduse distanţele şi frecvenţa deplasărilor pentru
aprovizionare, evacuarea pieselor, control?
X.9 Persoanele care lucrează în poziţia şezând pot să-şi întindă I,O 10 10
picioarele?
X.10Locurile de muncă cu operatori în poziţie în picioare pot fi I,O 10 55
modificate astfel încât operatorii să stea în poziţie şezând?
X.11Există angajaţi de talie mică sau mare care se plâng de dureri I 10 10
de spate?
X.12Persoanele care se plâng de dureri de picioare lucrează în I 10 10
poziţia în picioare?
TOTAL 160 105 100
Fişa XI
AMENAJAREA SPAŢIILOR DE LUCRU
(clădiri şi alte construcţii)
Criterii:
Maxim Acordat
XI.1 În spaţiile de lucru analizate (atelier, secţie) cu zone de lucru (chiar I,O 20 20
punctuale) unde există pericolul căderilor de la înălţime, s-au luat
măsurile necesare pentru a se evita asemenea accidente?
XI.2 Sarcinile sunt deplasate deasupra salariaţilor? O 15 N/A
XI.3 S-au luat măsuri ca noxele de la un loc de muncă să nu se propage şi O 15 N/A
la alte locuri de muncă?
XI.4 Culoarele destinate special pentru circulaţie sunt amenajate O 20 20
corespunzător?
XI.5 Culoarele destinate circulaţiei autovehiculelor sunt clar separate de O 15 0
cele destinate circulaţiei persoanelor?
XI.6 Amplasamentele necesare stocării materialelor sau materiilor prime, I,O 5 5
sunt suficiente pentru perioadele de vârf ale activităţii?
XI.7 Zonele comune diferitelor locuri de muncă sunt suficiente în condiţiile I,O 15 15
în care în fiecare dintre acestea se desfăşoară o activitate de vârf?
XI.8 Instalaţiile tehnico-utilitare sunt amenajate corespunzător? I,O 15 15
XI.9 Locurile, echipamentele şi materialele sanitare sunt suficiente? I,O 15 15
5 Nu poate fi controlată poziţia la cei care lucrează în cămine de vizitare sau puţuri. S-a optat pentru măsuri
organizatorice de alternare a activităţii de costrângere la ortostatism cu alte activităţi care permit mişcarea sau
poziţia şezând.
53
Maxim Acordat
XI.10 Pentru amenajarea unui loc de muncă, s-au elaborat iniţial planuri de D 10 10
amenajare în diferite variante de amplasare?
XI.11 În cazul achiziţionării unui nou utilaj, se ia în considerare necesitatea D 10 N/A
ca acesta să se integreze în circuitul de materii prime şi materiale, în
circuitul produselor finite, al personalului, în planul general de
întreţinere, de curăţenie?
XI.12 Care sunt dovezile care atestă îndeplinirea cerinţelor de securitate D,I 20 20
pentru instalaţiile electrice?
XI.13 Căile şi ieşirile de urgenţă corespund cerinţelor de securitate? D 20 20
XI.14 Ferestrele şi luminatoarele sunt funcţionale şi asigură exploatarea în D 20 20
condiţii de securitate?
XI.15 Uşile şi porţile corespund cerinţelor de securitate în exploatare? D 20 20
XI.16 Căile de circulaţie corespund cerinţelor de securitate în exploatare? D,I 20 20
XI.17 Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer corespund numărului de D 20 20
lucrători şi sarcinilor de muncă?
XI.18 Încăperile pentru odihnă sunt amenajate corespunzător? O 20 N/A
XI.19 Instalaţiile sanitare sunt suficiente şi amenajate corespunzător? O 15 15
XI.20 Încăperile pentru acordarea primului ajutor sunt amenajate, dotate şi O 20 0
semnalizate corespunzător?
XI.21 În cazul în care există lucrători cu dizabilităţi, ce măsuri s-au luat O 20 N/A
pentru amenajarea locurilor de muncă în raport cu nevoile speciale
ale acestora?
XI.22 Locurile de muncă în aer liber sunt amenajate şi rotate în raport cu O 20 20
cerinţele de securitate?
TOTAL 370 290 245
FIŞA XII
INCENDII ŞI EXPLOZII
Criterii:
Maxim Acordat
S-au efectuat investigaţii privind sursele potenţiale de incendii şi D,I 20 20
XII.1
explozii?
Se cunosc localizările şi cantităţile de materiale inflamabile şi D,I 15 15
XII.2 explozive care se găsesc în secţia (atelierul) în care este plasat locul
de muncă analizat?
Există în secţie (atelier) suficiente mijloace de prevenire şi stingere a I,O 20 20
XII.3
incendiilor?
Sunt acestea adaptate la tipul de foc contra căruia trebuie să se I,O 20 20
XII.4
lupte?
XII.5 Materialele combustibile sunt separate de sursele de foc existente? I,O 20 20
XII.6 Mijloacele de stingere a incendiilor sunt uşor accesibile? O 15 15
Angajaţii cunosc măsurile care trebuie luate în cazul unui început de I 20 20
XII.7
incendiu (şi/sau explozie)?
În secţie (atelier) este pus la punct un plan de prevenire împotriva D 20 20
XII.8
riscurilor de incendiu (şi/sau explozie)?
Există "permis de foc" la toate locurile unde se lucrează cu foc D 15 N/A
XII.9
deschis?
Amenajările de evacuare a personalului sunt menţinute în O 15 15
XII.10
permanenţă în stare funcţională?
Sistemele de prevenire şi semnalizare a incendiilor sunt în stare I,O 20 20
XII.11
perfectă de funcţionare?
Zonele de acces ale pompierilor sunt menţinute tot timpul în stare O 15 15
XII.12
degajată?
54
Maxim Acordat
Afişele şi indicatoarele privind incendiile sunt obiectul unor O 10 10
XII.13
permanente actualizări?
XII.14 Verificarea extinctoarelor se face în termenul prevăzut de norme? I,O 20 20
În cazul degajării în atmosferă a unor substanţe infamabile sau în I,O 20 N/A
XII.15 amestec cu aerul explozive (ex. făină, zahăr, praf de lemn, solvenţi)
există sisteme de captare eficiente?
În locurile de muncă unde apar pericole datorită încărcărilor I,O 15 N/A
XII.16
electrostatice, există dispozitive pentru anihilarea acestor fenomene?
TOTAL 280 230 220
FIŞA XIII
ELECTROSECURITATE
Criterii:
Maxim Acordat
Echipamentele tehnice electrice sunt proiectate, construite, montate, D 20 20
întreţinute şi exploatate, astfel încât să fie respectate limitele admise
XIII.1
ale curenţilor prin corpul omului, ale impedanţei electrice a corpului
uman, ale tensiunilor de atingere şi de pas şi ale tensiunilor de lucru?
La exploatarea echipamentelor electrice există: D 20 20
- instrucţiuni de exploatare;
- instrucţiuni de protecţie împotriva pericolului de electrocutare;
XIII.2 - instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului ajutor în caz
de electrocutare
- program de verificări periodice ale echipamentelor electrice şi
mijloacelor de protecţie împotriva pericolului de electrocutare.
Care sunt măsurile tehnice pentru protecţia muncii împotriva D 20 20
XIII.3
electrocutării prin atingere directă?
Care sunt măsurile organizatorice aplicate pentru protecţia împotriva D,I,O 20 20
XIII.4
electrocutării prin atingere indirectă?
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, se D,I,O 20 20
XIII.5 aplică şi măsuri organizatorice sau numai măsuri şi mijloace de
protecţie tehnice?
La efectuarea intervenţiilor la instalaţiile, utilajele, echipamentele şi I,O 20 20
XIII.6 aparatele care utilizează energie electrică există formele de lucru
prevăzute de legislaţie?
Carcasele şi învelişurile exterioare ale instalaţiilor şi echipamentelor I,O 20 20
XIII.7
electrice corespund prevederilor legale?
Reţelele izolate faţă de pământ sunt prevăzute cu protecţie automată I,O 15 15
XIII.8
prin controlul rezistenţei de izolaţie?
La instalaţiile de înaltă tensiune sunt prevăzute blocări mecanice sau I,O 20 20
electrice astfel încât deschiderea carcaselor şi a îngrădirilor de
XIII.9
protecţie să nu fie posibilă decât după scoaterea de sub tensiune a
echipamentului electric respectiv?
Dispozitivul de blocare este astfel construit încât să nu poată fi I,O 20 20
XIII.10
manevrat decât cu o sculă specială?
Automacaralele care lucrează în apropierea LEA sunt echipate cu I,O 20 20
XIII.11 dispozitive de semnalizare a intrării braţului în zona de influenţă a
acestora?
Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa I de protecţie I,O 20 20
XIII.12
sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare?
55
Maxim Acordat
Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa II de protecţie O 15 15
XIII.13
Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa III de protecţie O 15 15
XIII.14
XIII.15 Cablurile şi firele electrice sunt în stare bună de utilizare? I,O 15 15
Calitatea izolaţiilor cablurilor, conductorilor şi aparatelor electrice, este I,O 20 20
XIII.16 adaptată la condiţiile specifice locale (apă, produşi chimici, praf,
riscuri de deteriorare mecanică etc.)?
În locurile de muncă prezentând riscuri de incendii şi explozii (ex: I,O 20 20
XIII.17 cabine de vopsire), materialele şi echipamentele electrice sunt
prevăzute să funcţioneze în atmosfere potenţial explozive?
Exploatarea, întreţinerea, reglarea , repararea şi punerea sub I,O 20 20
tensiune a echipamentelor de muncă sau instalaţiilor electrice se
XIII.18
realizează numai de către personal calificat în meseria de electrician
auitorizat din punct de vedere al securităţii muncii?
XIII.19 Electricienii sunt autorizaţi de către organe abilitate în acest sens? O 15 15
Observaţiile constatate de către electricieni cu ocazia reviziilor D,I 15 15
XIII.20 efectuate sunt consemnate într-un document (ex: condică de
procese-verbale)?
Este întocmită şi respectată lista verificărilor periodice pentru fiecare D,I 20 20
XIII.21
utilaj electric?
Echipamentele tehnice electrice sunt proiectate, construite, montate, D,I 15 15
întreţinute şi exploatate, astfel încât să fie respectate limitele admise
XIII.22
ale curenţilor prin corpul omului, ale impedanţei electrice a corpului
uman, ale tensiunilor de atingere şi de pas şi ale tensiunilor de lucru?
La exploatarea echipamentelor electrice există: D,I 15 15
- instrucţiuni de exploatare;
- instrucţiuni de protecţie împotriva pericolului de electrocutare;
XIII.23 - instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului ajutor în caz
de electrocutare
- program de verificări periodice ale echipamentelor electrice şi
mijloacelor de protecţie împotriva pericolului de electrocutare.
TOTAL 420 400
FIŞA XIV
SARCINILE DE MUNCĂ
Criterii:
3. HG 1051/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare
5. Ordin 753/16.10.2006 privind protecţia tinerilor în muncă
Maxim Acordat
Organizarea timpului de muncă şi de odihnă, munca în D 20 N/A
schimburi
XIV.1 Timpul de muncă, regimul pauzelor, munca în schimburi şi
intensitatea acesteia sunt stabilite în cadrul contractului colectiv de
muncă?
Angajaţii lucrători de noapte a căror activitate se desfăşoară în D,I 20 N/A
XIV.2 condiţii speciale/deosebite sau care implică eforturi fizice sau
mentale deosebite lucrează maximum 8 ore în 24 de ore?
Lucrătorii de noapte şi lucrătorii în schimburi beneficiază de D,I 20 N/A
XIV.3 asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă
corespunzător naturii activităţii desfăşurate?
56
Maxim Acordat
Efortul fizic I,O 20 15
XIV.4 Locul de muncă este conceput astfel încât să se elimine operaţiile
manuale de manipulare?
Dacă nu este posibilă eliminarea operaţiilor manuale de I,O 20 20
XIV.5 manipulare, există la locul de muncă mijloace tehnice pentru a le
limita?
Dacă salariaţii trebuie să ridice sau să depună sarcini, greutatea I,O 15 15
fiecărei sarcini, înălţimea la care sarcina trebuie apucată şi la care
XIV.6
trebuie depusă, numărul de sarcini pe oră care trebuie deplasate (în
perioade normale şi de vârf), sunt cunoscute?
Salariatul trebuie să se aplece pentru a apuca sarcina şi a o ridica I,O 15 15
XIV.7
la semi-înălţime?
XIV.8 Trebuie să ridice sarcina deasupra umerilor? I,O 15 15
Trebuie să aşeze sau să apuce o sarcină la o distanţă mai mare de I,O 15 15
XIV.9
30 cm de axa corpului?
XIV.10 Salariatul trebuie să efectueze rotaţii ale corpului chiar fără sarcină? I,O 15 15
Salariatul este obligat să ridice sau să poarte sarcina în regim I,O 15 15
XIV.11
potenţial dezechilibrat?
Manipularea sarcinilor (apucare şi depunere) se face într-o manieră I,O 15 15
XIV.12
continuă pe o durată mai mare de o oră?
Purtarea sarcinilor se efectuează pe o durată mai mare de 5 min. I,O 15 15
XIV.13
pentru fiecare sarcină?
Transportul sarcinii pe o scară sau pe un plan înclinat se face la o I,O 15 15
XIV.14
distanţă mai mare de 25 cm pe verticală?
Angajaţii au sesizat dificultăţi din punct de vedere al efortului depus I,O 20 10
XIV.15
la manipularea manulă a sarcinilor?
S-a verificat respectarea limitelor maxime admise pentru ridicare, D,I,O 20 15
XIV.16
purtare, tragere şi împingere manuală a maselor?
Sarcinile manipulate au viteze reziduale, sunt calde, reci sau au un I,O 15 N/A
XIV.17
conţinut instabil?
Sarcinile manipulate au gabaritul mare (două laturi mai mari de 75 I,O 15 5
XIV.18
cm) sau sunt incomode?
Mişcările privind manipularea sarcinilor se derulează într-un spaţiu I,O 15 15
XIV.19
restrâns?
Amenajările existente la locul de muncă permit accesul direct la I,O 10 N/A
XIV.20
căruciorul automotor?
Suprafeţele solului sunt glisante sau denivelate, nepermiţând I,O 10 10
XIV.21
utilizarea de exemplu a transpaletelor?
Efortul mental I 15 15
XIV.22 La conceperea sarcinii de muncă s-a ţinut cont şi de conţinutul şi
intensitatea efortului mental?
Munca femeilor D,I 20 20
S-a evaluat natura, gradul şi durata de expunere a angajatelor
XIV.23 (femei gravide, lăuze şi care alăptează) la agenţi, procese sau
condiţii de muncă ce pot constitui riscuri pentru securitatea şi
sănătatea acestora?
XIV.24 Ce măsuri s-au luat pentru prevenirea a acestor riscuri? D,I 20 20
Munca tinerilor D,I 20 N/A
XIV.25 S-au evaluat riscurile specifice existente pentru tineri, legate de
activitatea pe care aceştia o desfăşoară?
Se asigură evaluarea şi supravegherea medicală periodică a D,I 20 N/A
XIV.26
tinerilor?
Tinerii sunt informaţi asupra riscurilor şi măsurilor de prevenire D,I 20 N/A
XIV.27
stabilite?
La încadrarea tinerilor s-a ţinut cont de riscurile specifice pentru D,I 20 N/A
XIV.28
securitatea şi sănătatea acestora?
XIV.29 Programul de lucru al tinerilor este stabilit corespunzător? D,I 20 N/A
TOTAL 495 310 280
57
FIŞA XV
CIRCULAŢIE, RISCURI ORIZONTALE ŞI VERTICALE
Criterii:
la locul de muncă
Maxim Acordat
Căile de circulaţie ale persoanelor şi ale produselor sunt întreţinute în O 20 20
XV.1
mod corespunzător?
XV.2 Starea suprafeţelor căilor de circulaţie este corespunzătoare? O 15 15
Există o separare netă între zonele destinate circulaţiei persoanelor şi O 20 20
XV.3
cele destinate circulaţiei maşinilor?
Calificarea conducătorilor autovehiculelor destinate transportului intern D,I 20 20
XV.4
este corespunzătoare?
Există informaţii suficiente pentru persoanele exterioare întreprinderii D 15 56
XV.5
privind regulile de circulaţie în întreprindere?
XV.6 Există balustrade la pasajele situate la înălţime? O 20 N/A
Persoanele care lucrează la înălţime sunt dotate cu echipamente D,I,O 20 20
XV.7
individuale de protecţie corespunzătoare?
Există sisteme de prevenire a riscurilor de coliziune sau de deranjare I,O 15 15
XV.8
reciprocă a echipamentelor care lucrează la aceeaşi înălţime?
Calificarea operatorilor de la instalaţiile de ridicat este D,I 20 20
XV.9
corespunzătoare?
Instalaţiile pentru transportul pe verticală sunt adaptate la numărul de D,I 15 N/A
XV.10
persoane transportat?
Instalaţiile pentru transportul pe verticală sunt adaptate dimensiunilor D,I 15 N/A
XV.11
produselor transportate?
XV.12 Scările sunt dotate cu mână curentă? O 15 15
XV.13 Picioarele scărilor sunt dotate cu dispozitive antiderapante? O 15 15
XV.14 Instalaţiile pentru transportul pe verticală sunt certificate? D,I 20 N/A
XV.15 Există semnalizări corespunzătoare (semafoare, pictograme)? O 15 15
XV.16 Sunt delimitate sectoarele periculoase? O 15 N/A
XV.17 Există plase pentru a se evita căderea obiectelor? O 20 N/A
TOTAL 295 190 180
FIŞA XVI
PROTECŢIA COLECTIVĂ ŞI INDIVIDUALĂ
Criterii:
3. HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de
către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locurile de muncă.
Maxim Acordat
XVI.1 Există sisteme de separare între zonele cu riscuri şi cele fără riscuri? O 15 15
Protecţia colectivă face parte integrantă din politica generală de D,I 15 15
XVI.2
prevenire din întreprindere?
XVI.3 Lucrătorii sunt consultaţi la alegerea sistemelor de protecţie colectivă? D,I 15 15
În planul de intervenţii al întreprinderii sunt detaliate zonele D 15 15
XVI.4
periculoase?
6 Nu sunt afişate, dar se transmit la preluarea de la poartă a vizitatorilor

58
Maxim Acordat
Calitatea echipamentelor individuale de protecţie este D,I 15 15
XVI.5
corespunzătoare?
Dotarea cu echipamente individuale se face conform reglementărilor în D,I 20 20
XVI.6
vigoare?
XVI.7 Mănuşile de protecţie sunt adaptate condiţiilor specifice de lucru? D,I 15 15
XVI.8 Dar încălţămintea de protecţie? D,I 15 15
XVI.9 Dar costumul de protecţie? D,I 15 15
XVI.10 Dar ochelarii de protecţie? D,I 15 15
XVI.11 Dar antifoanele pentru protecţia auzului? D,I 15 15
XVI.12 Dar casca de protecţie? D,I 15 15
Lucrătorii folosesc în mod corect şi curent echipamentele individuale I,O 15 10
XVI.13
de protecţie?
Lucrătorii posedă informaţii referitoare la echipamentele individuale de I,O 15 15
XVI.14
protecţie?
TOTAL 215 115 90
FIŞA XVII
ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR
Criterii:
la locul de muncă
5. Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de materiale ce
intra in dotarea posturilor de prim-ajutor fara cadre medicale
Maxim Acordat
Echipamentele de prim ajutor existente în întreprindere sunt adaptate I,O 15 15
XVII.1
riscurilor specifice?
Există truse de prin ajutor corespunzătoare reglementărilor în O 20 20
XVII.2
vigoare?
XVII.3 Conţinutul lor este verificat periodic? D 15 15
Există indicatoare care să semnalizeze locul de amplasare a O 15 15
XVII.4
truselor?
XVII.5 Este accesibil locul de amplasare a truselor? O 15 15
Personalul de la locul de muncă cunoaşte modul de utilizare a I 15 15
XVII.6
truselor de prim ajutor?
XVII.7 Sunt elaborate instrucţiuni pentru acordarea primului ajutor? D 20 20
Personalul de la locul de muncă are cunoştinţele necesare acordării I 20 20
XVII.8
primului ajutor?
TOTAL 135 135
Fişele privind managementul securitǎţii şi sǎnǎtǎţii la nivelul unitǎţii
FIŞA A
IMPLICAREA CONDUCERII
Criterii:
Maxim Acordat
A.1 Obligaţiile angajatorului privind securitatea şi sănătatea D 20 N/A
în muncă
Contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii cuprinde
clauze referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă?
59
Maxim Acordat
A.2 În contractele individuale de muncă sunt stipulate prevederi D 20 20
privind securitatea şi sănătatea în muncă?
A.3 În regulamentele de organizare şi funcţionare a unităţii sunt D 20 20
stabilite obligaţii şi răspunderi în domeniul SSM?
A.4 Unitatea este autorizată din punct de vedere al protecţiei D 20 20
muncii?
A.5 Angajatorul a stabilit atribuţiile şi răspunderea angajaţilor în D 15 15
domeniul SSM corespunzător funcţiilor exercitate?
A.6 Lucrătorii desemnaţi au experienţa, cunoştinţele, aptitudinile D 15 15
şi calificarea necesare în domeniul SSM?
A.7 Angajatorul a stabilit în scris atribuţiile şi răspunderile ce revin D 15 15
lucrătorilor în domeniul SSM?
A.8 Conducătorul serviciului intern de prevenire şi protecţie are I 10 10
acces la directorul general?
A.9 Structura funcţiei de securitate şi sănătate în muncă sunt D,I 15 15
făcute cunoscute în cadrul unităţii la nivelul tuturor
salariaţilor?
A.10 Există o politică proprie de prevenire a accidentelor de muncă D 20 20
şi a îmbolnăvirilor profesionale?
A.11 Această politică este cunoscută de către angajaţi? I 20 20
A.12 Este implementat un sistem de management al securităţii şi D 20 20
sănătăţii în muncă?
A.13 Conducerea unităţii cunoaşte şi respectă prevederile D,I 20 20
referitoare la obligaţiile pe care le are în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă ?
A.14 Dar obligaţiile privind informarea şi măsurile tehnico- D,I 20 20
organizatorice necesare pentru informarea, instruirea
lurătorilor?
A.15 Conducerea unităţii cunoaşte şi respectă obligaţiile ce-i revin D,I 20 20
privind organizarea primului ajutor, stingerea incendiilor,
evacuarea lucrătorilor şi situaţiile de pericol grav şi iminent?
A.16 Drepturile angajaţilor I 20 20
Costurile financiare ale măsurilor de prevenire referitoare la
securitatea şi sănătatea în muncă sunt suportate în
exclusivitate de către angajator?
A.17 Sunt asigurate condiţiile necesare pentru ca lucrătorii D,I 20 20
desemnaţi să îşi poată îndeplini atribuţiile specifice?
 acordarea timpului necesar exercitării atribuţiilor;
 participarea la cursuri de formare şi perfecţionare în
domeniul SSM.
A.18 Principii şi criterii de organizare I 20 20
Angajatorul cunoaşte şi respectă principiile care stau la baza
organizării activităţii de protecţie a muncii?
A.19 Angajatorul aplică principiile generale de prevenire în I 20 20
implementarea măsurilor de asigurare a securităţii şi sănătăţii
în muncă a angajaţilor?
A.20 Angajatorul a organizat un serviciu intern de prevenire şi D,I 20 20
protecţie şi comitet de securitate şi sănătate în muncă?
A.21 Există o coordonare a acţiunilor de prevenire a riscurilor de D,I 20 20
accidentare şi îmbolnăvire profesională în situaţia în care se
utilizează locuri de muncă în comun cu alţi angajatori?
A.22 Servicii interne de prevenire şi protecţie I,O 20 20
Serviciul intern de prevenire şi protecţie dispune de spaţiul şi
dotările necesare bunei desfăşurări a activităţii?
A.23 Numărul de angajaţi ai serviciului de securitate a muncii este D 20 20
suficient?
A.24 Lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie D 20 20
desfăşoară numai activităţi de prevenire şi protecţie şi cel
60
Maxim Acordat
mult activităţi complementare (ex. PSI, protecţia mediului)?
A.25 Cum este asigurată coordonarea în cazul existenţei mai D 20 N/A
multor servicii interne de prevenire şi protecţie?
A.26 Organizarea Comitetului de Securitate şi Sănătate în D 20 N/A
Muncă
Contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau
regulamentul de organizare şi funcţionare conţin prevederi
privind modalitatea de desemnare a reprezentanţilor
angajaţilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă?
A.27 Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se întruneşte cel D,I 20 N/A
puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar?
A.28 Angajarea şi repartizarea personalului la locurile de D,I 20 20
muncă; examenele medicale la angajare şi periodice
Se asigură fondurile şi condiţiile necesare pentru efectuarea
examenului medical la angajare, a controlului medical
periodic şi a examenului medical la reluarea activităţii?
TOTAL 530 455 455
Fişa B
STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI
Criterii:
Maxim Acordat
B.l Există un document care să ateste existenţa unei strategii la D 20 207
nivelul unităţii în domeniul s.s.m. ?
B.2 Documentul care cuprinde strategia unităţii în domeniul s.s.m. D 20 20
cuprinde toate elementele principale?
– o formulare clară a implicării conducerii în asigurarea unui
nivel corespunzător al s.s.m. pentru toţi angajaţii;
– obiectivele strategiei;
– identificarea responsabilităţilor;
– mecanismele consultative;
– procesul de analiză;
– semnăturile din partea conducerii şi a reprezentantului
angajaţilor.
B.3 S-au întreprins acţiuni pentru ca angajaţii să cunoască D,I 20 208
existenţa şi conţinutul documentului care atestă strategia în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă?
B.4 Strategia, planurile şi procedurile s.s.m. au fost elaborate D,I 15 0
urmare a consultării tuturor categoriilor de angajaţi?
B.5 Strategia, planurile şi procedurile privind s.s.m. sunt reevaluate D,I 15 15
şi reanalizate periodic prin consultarea cu reprezentanţii
angajaţilor?
B.6 Planurile şi procedurile în domeniul s.s.m. rezultă din D,I 20 20
informaţiile culese prin monitorizarea problemelor la nivelul
locurilor de muncă, în vederea respectării prevederilor
legislaţiei, altor reglementări naţionale aplicabile şi prin
prelucrarea statisticii accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale?
B.7 Sunt stabilite termene precise privind atingerea unor obiective D,I 15 15
7Politica, obiective, Plan pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns

8Prezentarea politicii şi obiectivelor în domeniul SSM şi testarea Planului pentru situaţii de urgenţă şi
capacitate de răspuns
61
Maxim Acordat
conţinute în strategia, planurile şi procedurile în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă?
B.8 S-au elaborat şi există documente incluzând planuri care D,I 20 209
prevăd evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor existente
la locurile de muncă din cadrul unităţii?
B.9 S-a întreprins o planificare privind realizarea obiectivelor din D,I 15 15
planurile pentru evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor,
având prevăzute clar şi responsabilităţile?
B.10 Planurile elaborate în domeniul s.s.m. sunt discutate cu cei D,I 15 10
care sunt afectaţi de aplicarea lor?
B.11 Şefii de secţii şi de ateliere răspund de punerea în aplicare a D,I 15 15
planurilor de s.s.m., li s-a delegat autoritatea şi
responsabilitatea necesară pentru îndeplinirea acestor
obiective?
B.12 Sunt disponibile suficiente resurse financiare pentru finanţarea D,I 20 20
obiectivelor din planurile privind s.s.m?
B.13 Rezultatele obţinute în domeniul SSM constituie indicatori D 10 10
privind aprecierea activităţii şefilor de secţii, ateliere sau a
conducătorilor locurilor de muncă?
B.14 Obiectivele semnificative incluse în planurile privind s.s.m. sunt D,I 20 20
analizate periodic în şedinţele consiliului de administraţie?
B.15 Contractele încheiate cu agenţii economici care au lucrări pe D,I 15 N/A
teritoriul unităţii, conţin prevederi privind asigurarea s.s.m.?
TOTAL 255 240 220
FIŞA C
CONSULTAREA ANGAJAŢILOR
Criterii:
Maxim Acordat
C.1 Directorii din cadrul societăţilor cunosc responsabilităţile I 15 15
care le revin în ceea ce priveşte consultarea salariaţilor în
domeniul SSM?
C.2 Conducerea de vârf prezintă cel puţin o dată pe an D 20 N/A
comitetului de s.s.m. un raport scris cu privire la situaţia
securităţii şi sănătăţii în muncă, la acţiunile care au fost
întreprinse şi eficienţa acestora, precum şi programe de
protecţie a muncii pentru anul următor?
C.3 Există un mecanism care asigură un feed-back prompt şi D,I 10 10
corect angajaţilor privind deciziile conducerii în probleme de
SSM?
C.4 Angajaţilor li s-a explicat rolul şi atribuţiile C.S.S.M.? D,I 15 N/A
C.5 S-au distribuit anunţuri sau alte documente informative care D,I 15 N/A
să explice rolul şi atribuţiile CSSM?
C.6 Membrii CSSM sunt cunoscuţi de angajaţi? I 15 N/A
C.7 Cu ocazia instructajului introductiv general sau al D,I 15 15
instructajului la locul de muncă, se poartă discuţii cu privire
la mecanismul existent privind consultarea angajaţilor?
C.8 Directorul general participă la unele din şedinţele CSSM? D,I 10 N/A
9 Planuri de masuri pentru reducerea riscurilor de imbolnavire profesionala elaborate de catre un

evaluator de risc autorizat si reinnoite anual, in functie de evolutia nivelului de risc pe fiecare loc de
munca si a nivelului de risc global, pe organizatie
62
Maxim Acordat
C.9 Modificările propuse a se efectua la locurile de muncă şi D,I 20 20
care ar putea afecta nivelul de SSM sunt comunicate
angajaţilor? Aceştia sunt consultaţi înainte de a se
implementa aceste modificări?
C.10 Există exemple care atestă că procesul consultativ este D,I 15 15
viabil şi eficient?
C.11 Procesele verbale încheiate cu ocazia şedinţelor CSSM D,I 15 N/A
reflectă modul de soluţionare a problemelor propuse? Sunt
incluse termene şi responsabilităţi?
C.12 Hotărârile CSSM sunt afişate la loc vizibil spre a fi consultate D,O 15 N/A
de angajaţi?
C.13 Statistica la zi a accidentelor de muncă şi a bolilor D,I 10 N/A
profesionale este pusă la dispoziţia comitetelor de securitate
şi sănătate în muncă, pentru a se putea efectua analizele
necesare şi a se identifica tendinţele constatate?
TOTAL 190 95 95
FIŞA D
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI PREVENIREA RISCURILOR
Criterii:
Maxim Acordat
D.l Conducerea la vârf din cadrul societăţii este conştientă de I 20 20
responsabilităţile care îi revin în domeniul managementului
riscurilor?
D.2 Se pot da exemple concrete privind implicarea conducerii în D 20 20
vederea identificării, evaluării şi prevenirii riscurilor?
D.3 Se respectă procedura stabilită de legislaţie privind modul de D 15 15
înregistrare şi raportare a accidentelor de muncă?
D.4 S-a stabilit o procedură general valabilă la nivelul societăţii D 15 15
privind efectuarea inspecţiilor de SSM la locurile de muncă?
D.5 Procedura generală de efectuare a inspecţiilor SSM conţine D 20 20
elementele de bază?
-definirea responsabilităţilor;
-stabilirea frecvenţei inspecţiilor la fiecare loc de muncă;
-stabilirea procedurilor de consultare cu CSSM.;
-recomandarea unor acţiuni corective adecvate locurilor de
muncă, cu termene de finalizare;
-stabilirea priorităţilor acţiunilor corective;
-asigurarea feed-back-ului pentru CSSM.
D.6 Există un control privind modul de finalizare a acţiunilor D 15 15
corective hotărâte cu ocazia inspecţiilor de SSM?
D.7 S-a asigurat instruirea personalului care se ocupă cu D 15 15
inspecţiile de SSM, în legătură cu tehnicile şi procedurile
folosite în acest scop?
D.8 Au fost identificate şi s-au alcătuit documentele necesare D 15 15
privind riscurile existente la toate locurile de muncă?
D.9 Riscurile existente la locurile de muncă s-au identificat şi s-au D 15 1510
evaluat prin:
-analiza privind gravitatea şi frecvenţa accidentelor de muncă
10 Prin metoda SUVA

63
Maxim Acordat
şi a îmbolnăvirilor profesionale din cadrul societăţii;
-analiza tendinţelor în acest domeniu;
-analiza strategiei şi a procedurilor;
-luarea în considerare a prevederilor legislaţiei şi altor
reglementări aplicabile;
-analiza informaţiilor primite de la furnizorii de echipamente
de muncă?
D.10 S-au aplicat măsuri de prevenire pentru riscurile existente la D 20 20
locurile de muncă?
D.11 Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind D 20 20
identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor la locurile de
muncă?
D.12 Există exemple care atestă faptul că frecvenţa inspecţiilor a D 15 15
fost stabilită în funcţie de ierarhizarea riscurilor la locurile de
muncă?
D.13 Există dovezi care să ateste faptul că concluziile reieşite sin D 15 15
statistica accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale sunt
utilizate la elaborarea planurilor pe unitate privind securitatea
şi sănătatea în muncă?
D.14 Există informaţii cu privire la fiecare angajat referitoare la: D 15 15
-nivelul de pregătire;
-experienţa în muncă (vechime);
-nivelul de instruire;
-factorii de sănătate care îl pot expune anumitor riscuri?
D.15 Există stabilite anumite proceduri care prevăd ca atunci când, D 10 10
ca urmare a unor modificări apar noi riscuri la locul de muncă,
se apelează la fişele angajaţilor respectivi în vederea luării
unor măsuri vizând asigurarea s.s.m.?
D.16 Echipamentele de muncă procurate de societate după D 20 20
septembrie 1996 sunt certificate din punct de vedere al SSM? (100%)
În ce procent din totalul de ET?
D.17 Echipamentele individuale de protecţie (EIP) procurate de D 20 20
întreprindere sunt certificate şi avizate din punct de vedere al (100%)
s.s.m.? În ce procent din totalul de EIP?
TOTAL 285 285
FIŞA E
INSTRUIREA, PERFECŢIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI ŞI PROPAGANDA ÎN

DOMENIUL S.S.M.
Criterii:
Maxim Acordat
E.l Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în D 20 20
muncă la nivelul întreprinderii/unităţii se face în timpul
programului normal de lucru?
E.2 Instruirea se face de către lucrătorii nominalizaţi conform D 20 20
legislaţiei în vigoare, pentru fiecare din cele 3 faze?
E.3 La instruirea sunt folosite mijloace, metode şi tehnici I,O 20 20
adecvate?
E.4 Angajatorul a asigurat baza materială necesară instruirii D,O 20 20
adecvate?
64
Maxim Acordat
E.5 Fişa de instruire individuală este completată corect şi la zi? D 20 20
E.6 Conducătorul locului de muncă are fişa de instruire şi copia D 15 15
fişei de aptitudini completată de medicul de medicina muncii
în urma examenului medical la angajare?
E.7 După terminarea instructajului introductiv general, personalul D 10 10
instruit este supus verificării cunoştinţelor pe bază de teste?
E.8 Instructajul la locul de muncă se face tuturor persoanelor D 20 20
prevăzute de legislaţie?
E.9 Instructajul la locul de muncă respectă prevederile D 20 20
legislaţiei?
E.10 Instructajul periodic se efectuează conform prevederilor D 20 20
legislaţiei?
E.11 Instructajul periodic se efectuează în mod suplimentar celui D 20 20
programat în cazurile indicate de legislaţie?
E.12 Conţinutul instruirii este cel prevăzut de legislaţie, D 15 15
corespunzător celor 3 faze?
E.l3 Este respectată periodicitatea instruirilor periodice conform D 10 10
prevederilor legislaţiei?
E.14 Există preocupări la nivelul conducerii socităţii privind D 20 20
formarea şi perfecţionarea personalului specializat în
conformitate cu prevederile legislaţiei?
E.l5 Documentaţiile cu caracter tehnic de informare şi instruire în D,I,O 20 20
domeniul SSM realizate în cadrul unităţii sau achiziţionate
sunt avizate de Comisia de abilitare şi avizare din zona de
competenţă corespunzătoare?
E.16 Conducerea societăţii alocă suficiente resurse pentru D 20 N/A
organizarea şi dotarea serviciilor interne de prevenire şi
protecţie?
TOTAL 300 290 290
5.4 RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE. PLANUL DE MĂSURI
Cod Descrierea Acţiuni Responsabil Termen de Costuri

indicator neconformitǎţii corective/preventive realizare
Nu există un Se va studia Director decembrie 5 000 Euro
sistem de iluminat necesitatea execuţiei Economic 2011
I.14 de siguranţă al unui sistem de iluminat
traseelor de siguranţă pentru
subterane traseele subterane
Angajatorul va lua
Nu au fost
măsuri de organizare şi
identificate
verificare periodică ale
instrucţiuni de
măsurilor tehnice de
lucru pentru
protecţie împotriva Lucrător
XIII.2 intervenţie la 15.11.2011 -
atingerilor directe şi de desemnat
instalaţiile
elaborare a unor
electrice şi un
instrucţiuni de lucru
plan de verificări
pentru fiecare intrvenţie
periodice.
la instalaţia electrică.
Nu există Se vor achiziţiona de la Resp. Achiziţii 30.11.2011 -
instrucţiuni de furnizor fişe tehnice de
utilizare, securitate pentru toate
V.2
manipulare, produsele
stocare şi de aprovizionate (care
prevenire a reclama acesta –
65
Cod Descrierea Acţiuni Responsabil Termen de Costuri
indicator neconformitǎţii corective/preventive realizare
efectelor grunduri, vopseluri,
substanţelor sau soluţii pentru
prod4uselor ignifugare, substanţe
periculoase electroizolante)
folosite pentru
toate categoriile
de produse
achiziţionate
(care reclama fişă
tehnică de
securitate)
Nu sunt Se va instrui conducător 30.10. 300 Euro pt.
cunoscute corespunzător loc de muncă 2011 deplasare si
efectele toxice ale personalul de execuţie multiplicarea
V.3
acestor substanţe implicat materialelor
sau produse de
către lucrători
B.4 Strategia, Se va elabora şi Lucrător 07.12.2011 100 Euro pt.
planurile şi transmite către desemnat multiplicarea
procedurile s.s.m. completare angajaţilor, materialelor
nu au fost un chestionar de
elaborate urmare evaluare a percepţiei
a consultării angajaţilor referitor la
tuturor SSM
categoriilor de
angajaţi
Bugetul pentru atingerea nivelului de conformare propus ia în calcul:

 resursele necesare pentru implementarea acţiunilor corective şi preventive;
 resurse necesare pentru instruirea şi constientizarea personalului;
 resurse necesare pentru formare profesională şi dezvoltare competenţe;
 resurse necesare pentru inspecţii, control şi evaluare (ex: deplasare, cazare,
diurnă);
 resurse necesare pentru asigurări de sănătate;
 resurse necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.
5.5 NIVELUL DE SECURITATE GENERAL AL LOCULUI DE MUNCĂ SOFER

NIVELUL DE SECURITATE GENERAL
fişǎ Maxim Acordat securitate
RISCURI GENERALE
I Iluminat 175 - 160 91.43%
II Zgomot 295 - - N/A
III Vibraţii 175 - - N/A
IV Ambianţǎ termicǎ 260 220 200 90.90%
V Agenţi chimici 870 540 465 86.11%
VI Agenţi cancerigeni şi mutageni 285 - N/A N/A
VII Agenţi biologici 365 - N/A N/A
VIII Ventilare industrialǎ 495 160 85 53.12%
IX Echipamente tehnice 590 - 590 100%
X Amenajarea locului de muncǎ 160 105 100 95.24%
XI Amenajarea spaţiilor de lucru 370 290 245 84.48%
XII Incendii şi explozii 280 230 220 95.65%
XIII Electrosecuritate 420 - 400 95.24%
XIV Sarcinile de muncǎ 495 310 280 90.32%
XV Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale 295 190 180 94.74%
66
XVI Protecţia colectivǎ şi individualǎ 215 115 90 78.26%
XVII Organizarea primului ajutor 135 - 135 100%
TOTAL Nivel de
securitate
general
6820 3480 3150 90.52%
5.6 NIVELUL DE CONFORMITATE GENERAL PENTRU MANAGEMENTUL

SECURITǍŢII ŞI SǍNǍTǍŢII ÎN MUNCǍ
NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL

fişǎ Maxim Acordat conformitate
A Implicarea conducerii 530 455 455 100%
B Strategie, planuri, proceduri 255 240 220 91.66%
C Consultarea angajaţilor 190 95 95 100%
D Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor 285 - 285 100%
E Instruirea, perfecţionarea, formarea 300 290 290 100%
personalului şi propaganda în domeniul s.s.m.
TOTAL 1560 1365 1345 98.53%
5.7 CONCLUZII
În urma efectuării auditului de conformitate cu legislaţia în domeniul securitǎţii şi

sǎnǎtǎţii în muncǎ la SC BETA SRL pot fi formulate următoarele concluzii:
5.7.1 Auditarea de conformitate
 organizaţia are un sistem de management al sănătăţii şi securităţii în muncă

implementat, nivelul de securitate general fiind de 90.52%, reflectând o bună
coordonare în aplicarea legislaţiei de securitatea muncii;
 ponderea acţiunilor corective care presupun investiţii este nesemnificativă (iluminare de
siguranţă, semnalizarea căilor de acces) făcând posibilă implementarea lor în
termenele stabilite. Majoritatea acţiunilor corective dispuse sunt de natură
organizatorică, conducând prin aplicarea lor la îmbunătătirea semnificativă a
procentului de îndeplinire a prevederilor legislative;
 vor fi considerate ca fiind prioritare în implementare acele acţiuni corective care conduc
la diminuarea până la eliminare a riscurilor de intoxicare sau iritare datorate
necunoaşterii prescripţiilor de securitate al producătoriului pentru produsele cu care se
lucrează;
 de asemenea, se va considera prioritară informarea angajaţilor referitor la problemele
de securitatea muncii şi a rezultatelor evaluării de risc pentru fiecare loc de muncă,
astfel încât să se prevină riscul de producere al îmbilnăvirilor profesionale şi al
accidentelor de muncă;
 se va avea în vedere cu prioritate rezolvarea problemei accidentelor de muncă prin
instruirea operatorilor referitor la importanţa respectării normativelor specifice de
securitatea muncii, precum şi a instrucţiunilor proprii de securitatea muncii;
 rezultatele prezentului audit de conformitate se vor corobora cu raportul medicului de
medicina muncii, precum şi cu cele ale evaluării de risc în scopul elaborării unei
strategii realiste în domeniul SSM.
5.7.2 Auditarea managementului securitǎţii şi sǎnǎtǎţii în muncǎ
 nivelul de conformitate general este de 98.53 %, ceea ce demonstrează faptul că, atât
conducerea societăţii, cât şi serviciul de prevenire şi protecţie cunosc şi respectă în
integral obligaţiile ce le revin potrivit legislaţiei în vigoare în domeniul securitătii şi
sănătăţii în muncă;
67
 dintre cele 5 direcţii de acţiune ale managementului vizate în această etapă a auditului,
un accent mai puternic trebuie pus pe aspectele privind alocarea eficientă a resurselor
de orice natură (tehnice, organizatorice, financiare, umane) în vederea aplicării planului
de prevenire şi protecţie propus;
 chiar dacă managementul de la cel mai înalt nivel este suprasolicitat este evidentă
preocuparea acestuia pentru formarea profesională continuă a membrilor CSSM şi
disponibilizarea fondurilor de investiţii;
 este necesară identificarea şi testarea unor indicatori de performanţă ai sănătăţii şi
securităţii în muncă la locul de muncă evaluat, precum şi utilizarea acestor indicatori în
evaluarea performanţelor angajaţilor cu funcţie de conducere;
 este necesară implicarea activă a angajaţilor în stabilirea strategiei în domeniul SSM
(inclusiv alegerea EIP);
 se recomandă dezvoltarea servicului intern de prevenire şi protecţie în vederea
acoperirii teritoriale a problemelor de securitatea muncii.
5.8 MĂSURAREA PERFORMANŢEI SISTEMULUI DE SĂNĂTATE ŞI

SECURITATE ÎN MUNCĂ
Pentru măsurarea performanţei sistemului de sănătate şi securitate în muncă în

cadrul SC BETA SRL s-au utilizat următoarele metode:
 inspecţii sistematice la locul de muncă evaluat utilizând liste de control;
 inspecţii asupra instalaţiilor electrice pentru a verifica siguranţa şi starea acestora;
 evaluarea comportamentului angajaţilor pentru a identifica locurile de muncă
nesigure şi practicile care ar putea necesita corecţie;
 analiza documentaţiei şi a înregistrărilor;
 analiza comparativă faţă de bunele practici de securitate şi sănătate în alte
organizaţii;
 evaluări prealabile ale unor noi instalaţii/materiale/substanţe chimice/procese/
proceduri metode de muncă;
 inspecţii ale maşinilor, instalaţiilor speciale, pentru a verifica dacă părţile care au
legătură cu securitatea sunt montate şi înstare de funcţionare (dispozitive de
siguranţă);
 evaluarea comportamentelor umane, pentru a identifica practicile de lucru nesigure
şi care cer o corectare.
68
6. BIBLIOGRAFIE
1. *, Memento pour l’evaluation des risques professionnels.

2. *, Seguridad en el trabajo (Introducción) – fundación MAPFRE
3. *, Stadiul actual al metodelor de evaluare a riscurilor şi de apreciere a securităţii muncii într-un
sistem, INDCPM, 1996.
4. *, LEGEA nr. 41/1994 din 17 iunie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de
Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune – Republicare
5. *, H.G. nr. 1091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul
de muncă. Monitorul oficial nr. 739 din 30 august 2006
6. *, H.G. nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea în munca de către lucrători a echipamentelor de munca. Monitorul oficial nr. 815 din 3
octombrie 2006
7. *, H.G. nr. 1028 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Monitorul Oficial cu nr. 710 din data
de 18 august 2006
8. *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. …/.2006,
revizuită 2010.
9. *, H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, versiune actualizata la
21.01.2008. Monitorul Oficial, Partea I, nr. 45 din 21.01.2008.
10. *, H.G. nr. 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă. Monitorul Oficial, Partea I nr. 683 din 09/08/2006
11. *, Legea nr. 319/2006 privind protecţia muncii
12. *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
646/26.07.2006.
13. *, Ordonanta de urgenta nr. 99/2000 din 29/06/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele
cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca. Monitorul Oficial, Partea I
nr. 304 din 04/07/2000
14. *, SR EN ISO 19011: 2010 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii şi/sau de
mediu, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2010.
15. *, SR OHSAS 18001:2008 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.
Specificaţie, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2008
16. Băbuţ, G., Moraru, R., Matei, I., Băncilă, N., Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă, Editura Focus, Petroşani, 2002.
17. Boisselier J Prévention et gestion des risques industriels dans l’entreprise, Paris, 1980
18. Chadelat J.F., La sécurité sociales – des aspects économiques et financière, Revue Française des
affaires sociales, Franţa, nr. 4, 1980
19. Charbonnier J., Aspects de la gestion de la sécurité sociale, Revue de la sécurité sociale, Franţa,
nr. 202.
20. Comitetul responsabil pentru Normele Britanice, Ghid pentru sistemele de management ale
securităţii şi sănătăţii în muncă (traducere INCDPM, 2001).
21. Darabont Al. Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă. Partea I, Risc şi securitate în
muncă, I.C.S.P.M., Bucureşti, nr. 3-4/1994, p. 57-115;
22. Darabont Al. Nisipeanu S. Darabont D. – Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă, Bucureşti, Ed.
AGIR 2002
23. Darabont Al. Pece Şt. – Protecţia muncii – manual pentru învăţământul universitar, Ed. Didactică şi
Pedagogică RA. Bucureşti.
24. Darabont Al. Pece Şt. Dăscălescu A. – Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă, Bucureşti,
Ed. AGIR vol l, ll 2001
25. Darabont Al. Tănase N. cu colaborare Mincă G.- Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în
muncă - parte l – ICSPM Bucureşti 1997.
69
26. Darabont, Al. ş.a., Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă, Institutul de Cercetări
Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii, Bucureşti, 1997.
27. Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G., Darabont, D., Evaluarea calităţii de securitate a
echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucureşti, 2001
28. Darabont, Al., Nisipeanu, S., Darabont, D., Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura AGIR,
Bucureşti, 2002.
29. Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă (vol. I şi II),
Editura AGIR, Bucureşti, 2001.
30. Darabont, D. – Auditarea de securitate şi sănătate în muncă, Editura Universităţii „Lucian Blaga”
din Sibiu, 2004.
31. Darabont, D., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă. Ghid de evaluare a conformării cu
cerinţele legale, Editura AGIR, Bucureşti, 2010.
32. Hotarare nr. 355/2007 din 11/04/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 332 din 17/05/2007
privind supravegherea sanatatii lucratorilor
33. HOTĂRÂRE nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni
dorsolombare
locul de munca
36. HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de munca
37. Mincă G – Ghid privind utilizarea echipamentelor tehnice
38. Mincă G – Metodă pilot de autoevaluare a riscurilor profesionale
39. Mincă G - Prevenirea – un demers global – introducere în studiul prevenirii riscurilor profesionale –
revista ICSPM - RISC ŞI SECURITATE - Bucureşti 1997.
40. Moraru R, Băbuţ G. Matei I., Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale, Ed. Focus, Petroşani,
2002.
41. Moraru, R., Băbuţ, G., Analiză de risc, Editura Universitas, Petroşani, 2000.
42. Moraru, R., Băbuţ, G., Matei, I., Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale, Editura Focus,
Petroşani, 2002.
43. Nisipeanu, S., Ştepa, R., Implementarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă, Editura Fundaţiei Culturale Libra, Bucureşti, 2003.
44. NORME METODOLOGICE din 11 octombrie 2006 de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi
sănătăţii în muncă nr. 319/2006
45. Pece Şt., Evaluarea securităţii sistemelor, Risc şi securitate în muncă, I.C.S.P.M., Bucureşti, nr. 1-
2/1995, p.46;
46. Pece, Şt., Evaluarea riscurilor în sistemul de muncă, Editura Rubin, Galaţi, 2008.
70

Proiect de Absolvire A Cursului de Evaluator de Riscuri in Domeniul SSM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Absolvire A Cursului de Evaluator de Riscuri in Domeniul SSM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIAŢIA ROMĂNĂ PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

ASOCIATIA ROMANA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE

ABSOLVENT: BORS MARIUS

CAPITOLUL 2. PREGĂTIREA EVALUĂRII. DOCUMENTARE

CAPITOLUL 3. IDENTIFICAREA PERICOLELOR SI ESTIMAREA RISCURILOR

Constituirea echipei de evaluare……………………………………………………………….……………………………………………..24

CAPITOLUL 4. STABILIREA MĂSURILOR DE SECURITATE. PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE

CAPITOLUL 5. EVALUAREA EFICIENTEI MĂSURILOR. AUDITUL DE EVALUARE A PERFORMANŢEI INTREPRINDERII ÎN

CAPITOLUL 1. DESCRIEREA OBIECTIVULUI – SC BETA SRL

1.1 DATE GENERALE ASUPRA ORGANIZĂRII ŞI ACTIVITĂŢII SC BETA SRL

si doua unitati de covrigarie localizate in Galati si Gura Humorului.

Prezenta lucrare are ca obiect de analiză activităţile ce se desfăşoară în cadrul brutariei

CAPITOLUL 2. PREGĂTIREA EVALUĂRII. DOCUMENTARE

2.1 CARACTERISTICILE LOCULUI DE MUNCĂ ANALIZAT – SOFER DE

2.1.1 Procesul de muncă

Procesul de munca are drept scop conducerea autovehicului pe drumurile publice,

Activitatea în covrigarie se realizează cu un număr de 14 lucrători,12 brutari ,un

În structura de personal se regăsesc:

CATEGORIA NUMĂR MEDIU SCRIPTIC VECHIME ÎN MESERIE

2.1.2 Mijloace de producţie

 Autoutilitara (VOLKSWAGEN CADDY (3 buc);

o să respecte orarul de lucru;

2.1.3 MEDIUL DE MUNCĂ

Executantul îşi desfăşoară activitatea în incinta autovehiculului, în aer liber, si la

- SOFER DE AUTOTURISME SI CAMIONETE - 3 persoane;

2.1.4 DESCRIEREA PROCESELOR DE LUCRU

În cadrul covrigariei activitatea este permanentă, două schimburi 8 ore/zi, 5 zile

Livarea şi transportul produselor

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este

Fig. 3.1 Relaţia risc-securitate

În acest context, în practică se admite o limită de risc minim, respectiv un nivel al

Fig. 3.2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor caracterizate

3.2 EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE

Descrie o metodă de analiză şi apreciere a riscurilor la posturile de lucru în

1. Determinarea limitelor sistemului - definirea sistemului;

Metoda Suva de identificare a fenomenelor periculoase, caracteristice sistemului

3.2.1 Pregătirea demersului

Înainte de a începe procesul de apreciere a riscurilor este important de a repera

3.2.2 Subdivizarea în procese

Toate întreprinderile au activităţile subdivizate în procese. Problema care trebuie

3.2.3 Identificarea proceselor, sectoarelor de activitate şi a grupurilor de

Această etapă trebuie să ne permită să decidem de unde trebuie să începem o

3.2.4 Utilizarea de mijloace auxiliare disponibile

Vom proceda întâi la o determinare a riscurilor pe procese, sectoare de activitate

a. Intreprinderi pentru care există soluţii pe domeniul acestora de

IMM-uri care s-au grupat/organizat şi care au adoptat o soluţie comună de a respecta

b. Intreprinderi fără o soluţie comună

Aceste intreprinderi nu au acces direct la mijloace auxiliare specifice. Acestea

3.2.5 Formarea unei echipe interdisciplinare

3.2.6 Procurarea documentaţiei, definirea timpului necesar, calendarul

Pregătirile necesare sunt determinate după mărimea şi complexitatea sectoarelor

3.2.7 Aprecierea riscurilor

1. Limitele sistemului de munca

Înainte de a incepe analiza trebuie să definim limitele sistemului din sectorul de

b. Descrierea activităţilor (om /maşină /mediu)

La început trebuie stabilite diferitele etape de derulare a activităţii pe sectoare de

În cursul acestei etape trebuie să identificăm fenomenele periculoase care pot

Nr Fenomene periculoase Evenimente periculoase

Fiecare fenomen periculos poate antrena un eveniment susceptibil care să

3.2.8 Estimarea riscurilor prin estimarea probabilităţii de producere şi a

Riscul - reprezintă valoarea cuantificată a unui fenomen periculos. Această

Ea este determinată de: