5459 Proiect Curriculum Limba Romana Minoritati Primar

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII
AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM
pentru învățământul primar
proiect
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU PREDARE

ÎN LIMBILE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
CLASELE I-IV
CHIȘINĂU, 2018
1
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe an1

Obligatorie Limbă și comunicare I 99
II 99
III 132
IV 132
REPERE CONCEPTUALE
SCOPUL DE BAZĂ
Scopul de bază al învățării limbii române în instituțiile de învățământ cu predare în limbile

minorităților este să contribuie la învățarea eficientă a limbii române ca limbă de stat de către
elevii alolingvi, pentru a sprijini dezvoltarea lor personală, integrarea în viața socială, culturală,
economică și politică, pentru a le oferi posibilitatea să-și continue studiile în limba română,
precum și pentru încurajarea comunicării și cunoașterii interculturale.
Acest scop se fundamentează pe prevederile Codului educației al Republicii Moldova,

conform cărora formarea și dezvoltarea competenței de comunicare eficientă în limba română
este garantată de către stat.2 Odată cu stipularea obligativității studierii limbii române în toate
instituțiile de învățământ de orice nivel3, Codul educației impune asigurarea condițiilor necesare
pentru studierea limbii române în toate instituțiile de învățământ, inclusiv prin creșterea ponderii
disciplinelor studiate în limba română în instituțiile de învățământ general cu altă limbă de
predare4.
Realizarea scopului enunțat este sprijinită și de acțiunile prevăzute în Programul național

pentru îmbunătățirea calității învățării limbii române în instituțiile de învățământ general
cu instruire în limbile minorităților naționale (2016-2020)5. Programul accentuează
necesitatea alinierii documentelor curriculare în domeniu la prevederile Cadrului European
Comun de Referință pentru Limbi (CECRL), document care stă la baza însușirii limbilor
nematerne / străine în țările Uniunii Europene. Alinierea la documentul european presupune
redimensionarea curriculumului în sensul structurării competențelor în corespundere cu
nivelurile descrise în el. Curriculumul actualizat trebuie să se axeze pe asigurarea formării
competențelor necesare pentru comunicarea eficientă și integrarea sociolingvistică și
profesională a cetățenilor alolingvi. Din acest punct de vedere, Programul se axează pe revederea
modalităților de structurare a studiului disciplinei Limba și literatura română, la capitolele
competențe, conținuturi, modalități de predare, învățare și evaluare.
1
Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
2
Codul educației al RM nr.152 din 17.07.2014 , Art. 9, p. 7, http://lex.justice.md/md/355156/
3
Ibidem, Art. 10, p. 3.
4
Ibidem, Art. 10, p. 4.
5
Programul naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu
instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020) , aprobat prin HG nr. 904 din 31.12.2015
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=362694
2
ABORDĂRI ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
Formarea competențelor-cheie
În conformitate cu Cadrul de Referință al Curriculumului Național6, „competența școlară este un

sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin
învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse
contexte și situații”.
În conformitate cu prevederile Codului educației, finalitatea principală a educației în ansamblu

constă în formarea unui caracter integru și dezvoltarea unui sistem de competențe care include
cunoștințe, abilități, atitudini și valori ce permit participarea activă a individului la viața socială
și economică7.
Astfel, fiecare disciplină școlară trebuie să contribuie, într-o măsură mai mică sau mai mare (în
funcție de posibilitățile oferite de competențele și conținuturile acesteia) la dezvoltarea
competențelor-cheie enumerate în Cod8 și care corespund celor prevăzute la nivel european în
Recomandarea Parlamentului European si a Consiliului privind competențele cheie pentru
învățarea pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC)9.
Din acest punct de vedere, disciplina Limba și literatura română în instituțiile de învățământ cu
predare în limbile minorităților poate contribui cu succes la dezvoltarea competențelor-cheie
transversale:
Competențele de comunicare (în limba română, în limba maternă, în limbi străine): În mod
evident, formarea acestor competențe de comunicare este vitală pentru dezvoltarea personală a
elevilor, integrarea lor în viața socială, culturală, economică și politică. Nu în ultimul rând,
competențele de comunicare în limba de stat trebuie să ofere elevului posibilitatea de a-și
continua studiile în limba română. În esență, strategiile și tehnicile de predare folosite în cadrul
acestor discipline se pot completa perfect, asigurând formarea unui vorbitor cult, conștient,
capabil să înțeleagă și să producă mesaje orale și scrise în diferite contexte de comunicare, să
selecteze, să prelucreze și să prezente informații din diverse surse, relevante pentru scopul
comunicării.
Competențe în matematică, științe și tehnologie: Elevii învață operațiile matematice de bază și
noțiunile esențiale din științe și tehnologie în limba maternă. Dar pas cu pas, însușirea acestora și
în limba română le va permite, pe măsura dezvoltării competențelor de comunicare și a
vocabularului specific, să înțeleagă texte relevante din diferitele domenii ale vieții, inclusiv
scheme, grafice sau alte tipuri de informații vizuale, să conștientizeze aspectele etice, de
durabilitate și de impact asupra vieții umane din perspectiva dezvoltării științei și tehnologiei.
Competențe digitale: La orele de Limba și literatura română trebuie valorificate toate
oportunitățile de a dezvolta la elevi abilitățile de a căuta, a colecta și a procesa informația și a o
folosi într-o manieră critică, apreciind relevanța acesteia, diferențiind între real și virtual și
recunoscând legăturile dintre acestea. Elevii vor fi ajutați să folosească instrumente digitale
6
Cadrul de Referință al Curriculumului Național, aprobat de Consiliul Național pentru Curriculum al MECC,
30.05.2017.
7
Codul educației al RM, Art. 11.
8
Ibidem.
9
Recomandarea Parlamentului European si a Consiliului privind competențele cheie pentru învățarea pe parcursul
întregii vieți (2006/962/EC)
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006H0962&from=EN
3
pentru a produce, prezenta și înțelege informații complexe, să aplice tehnologiile informaționale
pentru dezvoltarea gândirii critice, a creativității și a inovației.
Competența de a învăța să înveți va fi formată în mod consecvent prin implementarea a diverse
strategii de învățare: conștientizarea nevoilor de comunicare și a intereselor proprii, căutarea de
informații din diverse surse de referință în limba română (dicționare, enciclopedii, resurse
internet). Este importantă dezvoltarea capacităților de autoreflecție și analiză a elevilor, pentru a-
i ajuta să-și stabilească obiective concrete de învățare.
Competențele sociale și civice sunt imperios necesare pentru a crește cetățeni activi și
responsabili. La Limba și literatura română, elevii vor cunoaște și utiliza modele de vorbire și
registre sociale adecvate pentru a face față diferitelor situații de comunicare de zi cu zi, pentru a
cunoaște mai bine contextul social, regulile de comportament, normele și practicile sociale,
valorile interlocutorilor, drepturile și obligațiunile personale în calitate de cetățean. Lucrul în
grup, activitățile de tip proiect realizate în comunitate, în afara sălilor de clasă și participarea
activă la activitățile axate pe promovarea tradițiilor și valorilor culturale ale cetățenilor
Republicii Moldova poate contribui la consolidarea acestei competențe-cheie.
Competențele antreprenoriale și spiritul de inițiativă al elevilor vor fi susținute prin
încrederea și curajul pe care îl oferă capacitatea de comunicare în limba română, într-un mediu în
care aceasta este vorbită în calitate de limbă de stat. Comunicarea în limba de stat sporește
șansele elevilor pentru expunerea opiniilor, propunerilor și ideilor personale, pentru înțelegerea
acestora de către colegii lor vorbitori de română, pentru implementarea de comun acord și
împreună a ideilor de inițiative sociale, culturale și economice în beneficiul societății. De
asemenea, competențele de comunicare în limba română trebuie să constituie un avantaj în
dezvoltarea profesională și a carierei.
Competențele de exprimare culturală și de conștientizare a valorilor culturale pot fi
formate prin familiarizarea cu cultura română, precum și cu valorile culturale ale etniilor
conlocuitoare în Republica Moldova. Elevii vor fi sprijiniți să înțeleagă și să respecte diferite
sisteme de valori, bazate pe specificul cultural, să înțeleagă importanța comunicării
interculturale, a toleranței și a diversității.
Abordarea comunicativ-funcțională
Procesul de predare-învățare-evaluare a limbii române ca limbă nematernă se axează pe
abordarea comunicativ-funcțională, care presupune că:
 Activitățile de predare-învățare-evaluare se axează pe comunicarea autentică și
semnificativă, pe interacțiune.
 Situațiile de învățare presupun utilizarea la maximum a mesajelor / textelor autentice.
 Elevilor li se oferă oportunități de a se axa nu doar pe comunicarea în limba-țintă, ci și pe
procesul de învățare în sine.
 Îmbunătățirea permanentă a experiențelor personale ale elevilor este în centrul atenției.
 Învățarea la clasă este sprijinită prin activizarea și punerea în practică a celor învățate în
viața reală, în afara lecțiilor.
 Cele patru deprinderi de bază – audierea, vorbirea, lectura și scrierea - sunt
abordate în mod integrat și holistic;
 Învățarea este abordată ca un proces de creație, care implică inclusiv încercări și erori.
4
Centrarea pe cel ce învață
În cazul studierii limbii române ca limbă nematernă, centrarea pe elev se realizează, în mod
primordial, prin:
 Asigurarea participării active a elevilor în procesul de învățare;
 Crearea contextelor și condițiilor pentru utilizarea conștientă și creativă a cunoștințelor de
limba română de către elevi;
 Sprijinirea elevilor în construirea propriilor strategii de învățare;
 Racordarea conținuturilor propuse în curriculum și în materialele didactice la interesele
elevilor;
 Implementarea diferitelor metode, tehnici și forme de învățare activă (tehnici variate de
dezvoltare a competențelor de audiere, vorbire, lectură și scriere; tehnici de dezvoltare a
gândirii critice; situații de comunicare simulate și autentice; lucru în perechi, lucru în
grup etc.);
 Schimbarea de facto a rolului profesorului, de la cel al intermediarului sau
transmițătorului de cunoștințe la cel al facilitatorului sau al partenerului care îi ghidează
pe elevi în procesul de dobândire a cunoștințelor, de formare a abilităților și de dezvoltare
a atitudinilor și valorilor.
Sprijinirea elevilor pentru succes în învățare. Principii de bază
Profesorul de limba română, care este interesat de succesul elevilor săi, trebuie să asigure
respectarea câtorva principii de bază în procesul de predare:
 Asigurarea relevanței: Conținutul și unitățile de limbă trebuie să fie relevante pentru
elevi. Altfel spus, vocabularul și elementele de construcție a comunicării trebuie să poată
fi utilizate de către elevi în situații reale de comunicare. Elementele de gramatică sau
cuvintele mai puțin uzuale, mai rar întâlnite nu prezintă o prioritate în învățare.
 Menținerea interesului: Interesul elevilor, în special al celor de vârstă mică, trebuie
asigurat prin varietatea exercițiilor și sarcinilor. Creativitatea profesorului trebuie să
implice din plin diferite forme de activitate (individual, în perechi și în grup). Activitățile
trebuie să fie variate, să implice mișcarea fizică activă a elevilor, folosirea de obiecte
reale și imagini, activitatea în mediul clasei, dar și în afara clasei, utilizarea jocurilor
didactice adecvate temelor și tipurilor de lecții.
 Dozarea efortului: Numărul de cuvinte sau de structuri gramaticale noi va fi dozat în
corespundere cu vârsta elevilor și capacitatea lor de asimilare a unităților noi. Sarcinile de
același tip vor fi evitate, insistând asupra diversificării lor în funcție de conținut și de
specificul grupului de elevi.
 Asigurarea înțelegerii: Arsenalul de materiale vizuale (imagini, gesturi, mimică,
obiecte) trebuie să fie mereu la îndemână și folosit în mod adecvat, pentru a se asigura că
elevii înțeleg tot ce li se predă. Profesorul trebuie să folosească un limbaj simplu, dar
corect, în corespundere cu vârsta elevilor și nivelul de competență stabilit pentru clasa
respectivă.
 Crearea unui mediu propice de învățare: Elevii, pentru a studia în mod eficient, au
nevoie de un mediu prietenos de învățare. Profesorul trebuie să asigure eliminarea
oricăror situații stresante, generatoare de inhibare și anxietate. Elevii trebuie să simtă
sprijinul profesorului și al colegilor, pentru a depăși frica de a greși și a avea succes în
învățare.
 Evidența cunoștințelor și abilităților elevilor de comunicare în limba maternă:
Profesorul va avea grijă să cunoască nivelul de competență al elevilor la limba maternă
5
pentru a putea ajuta elevii să aplice strategiile de succes și în cazul învățării limbii
nematerne.
CADRULUI EUROPEAN COMUN DE REFERINȚA PENTRU LIMBI. NIVELURILE

DE REFERINȚĂ
Cadrul European Comun de Referința pentru Limbi (CECRL)10:

 oferă o bază comună pentru elaborarea programelor de limbi moderne, documentelor de
referinţă, conţinutului examenelor şi criteriilor de examinare, a manualelor etc. în
Europa;
 descrie în mod exhaustiv ce trebuie să înveţe persoanele care studiază o limbă, pentru a
o utiliza în scopuri comunicative;
 enumeră competențele pe care acestea trebuie să le dezvolte, pentru a avea un
comportament lingvistic eficient;
 defineşte nivelurile de competenţă, care permit de a măsura progresul celui ce învață la
fiecare etapă a procesului de învăţare şi în orice moment al vieţii.
În conformitate cu recomandările CECRL, rezultatele învățării elevilor sunt structurate pe 3 niveluri

generale care, la rândul lor, se împart în 6 niveluri de referință:
A B C
Utilizator elementar Utilizator independent Utilizator experimentat
A1 A2 B1 B2 C1 C2
Introductiv Intermediar Nivel-prag
Avansat sau Măiestrie sau
sau de sau de sau Autonom
independent perfecţiune
descoperire supravieţuire independent
Tabelul 1. Nivelurile CECRL
Descrierea nivelurilor comune de referință
Nivelul A1 - Nivelul introductiv sau de descoperire (Le niveau introductif ou découverte;
Breakthrough) - este nivelul elementar de utilizare a limbii, la care elevul este capabil să
participe la activități interactive simple, poate să răspundă la întrebări simple privitor la propria
persoană, la locul de trai, la oamenii pe care îi cunoaște, la lucrurile pe care le posedă și poate
formula același tip de întrebări; poate să intervină cu enunțuri simple în domeniile care îl privesc
sau care-i sunt cunoscute și să răspundă la aceste întrebări, fără a se limita la simpla reproducere
a unor expresii și fraze tip.
Nivelul A2 - Nivelul intermediar sau de supraviețuire (Le niveau intermédiaire ou de survie;
Waystage) - la acest nivel comunicarea reflectă raporturile sociale, cum ar fi: utilizarea
formulelor cotidiene de politețe și de adresare; ducerea la bun sfârșit a unui schimb foarte scurt
de mesaje; răspunsul la întrebări despre activitatea proprie și despre timpul liber și formularea de
10
Cadrul Cadrului European Comun de Referința pentru Limbi. Predare, învățare, evaluare. Comitetul Director
Pentru Educație, Diviziunea Politici Lingvistice, Strasbourg,
https://www.coe.int/t/dg4/linguistic/source/cefr_moldave.pdf
6
întrebări similare; invitația și răspunsul la o invitație; înaintarea sau acceptarea unei propuneri;
participarea la o conversație simplă într-un magazin, oficiu poștal, bancă sau alt loc public;
colectarea informațiilor despre o călătorie; utilizarea transportului public: autobuz, tren și taxi;
solicitarea unor informații de bază; solicitarea explicațiilor pentru a găsi drumul și oferirea unor
astfel de explicații; cumpărarea biletelor; furnizarea și solicitarea produselor și serviciilor de uz
cotidian.
Nivelul B1 - Nivelul-prag sau intermediar (Le niveau seuil; Threshold )– vorbitorul la acest nivel
este caracterizat îndeosebi prin două trăsături. Prima este capacitatea de a continua, a susține o
interacțiune și de a obține ceea ce își dorește în situații diferite, de exemplu: de regulă,
urmărește punctele principale ale unei discuții relativ lungi care-l privește, cu condiția ca dicția
să fie clară și limbajul - de tip standard; se pronunță sau solicită păreri într-o discuție neoficială
între prieteni; prezintă sub o formă simplă și ușor de înțeles opinia principală pe care vrea s-o
transmită; se inspiră cu ușurință dintr-o gamă largă de forme simple pentru a reda esențialul din
ceea ce vrea să spună; poate să întrețină o conversație sau o discuție, chiar dacă pe alocuri este
greu de înțeles când încearcă să explice ce anume dorește; poate fi înțeles chiar dacă alegerea
cuvintelor, a formelor gramaticale, precum și corectarea greșelilor sunt evidente, mai ales în
timpul enunțurilor lungi. Cea de a doua trăsătură este capacitatea de a face față cu iscusință
problemelor vieții cotidiene, de exemplu: a se descurca într-o situație imprevizibilă în transportul
public; a face față întâmplărilor esențiale care pot surveni în timpul organizării unei călătorii la o
agenție, sau pe parcursul călătoriei; a interveni fără pregătire într-o conversație despre subiecte
familiare; a face o reclamație; a da dovadă de inițiativă în timpul unei întrevederi sau consultații
(de exemplu, abordarea unui subiect nou), rămânând totuși foarte dependent de interlocutor în
interacțiune; a cere cuiva să reformuleze cele spuse într-o manieră mai clară sau să-și explice
afirmațiile.
Nivelul B2 - Nivelul avansat (Le niveau avancé; Vantage) sau utilizator independent, superior
Nivelului prag, desemnat drept o „competență operațională limitată” (compétence
opérationnelle limitée; Limited Operational Proficiency) - indică o avansare importantă în
comparație cu nivelurile precedente. Elevul își expune opiniile și le susține în cursul unei
discuții, prezentând explicații potrivite, argumente și comentarii; exprimă un punct de vedere
asupra unui subiect, prezentând rând pe rând avantajele și inconvenientele unor opțiuni diferite;
formulează o argumentare logică; elaborează o argumentare apărând sau înlăturând un anumit
punct de vedere; expune o problemă, sugerând clar că partenerul la negocieri trebuie să facă
concesii; se întreabă asupra cauzelor, consecințelor, situațiilor ipotetice, ia parte activă la o
discuție neoficială într-un context familiar, face comentarii, exprimă clar punctul său de vedere,
evaluează alegerile posibile, formulează ipoteze și răspunde la ele. La acest nivel, elevul
comunică deja cu multă naturalețe, ușurință și eficacitate, și poate să corecteze singur cele mai
multe greșeli.
Nivelul C1 - Nivelul autonom sau de competență operațională efectivă (compétence efficace;
Effective Proficiency), sau „competență operațională adecvată” (compétence opérationnelle adéquate;
Adecuate Operational Proficiency), corespunde unui nivel de competență avansat, potrivit pentru
îndeplinirea sarcinilor și studiilor mai complexe. Acest nivel este caracterizat prin utilizarea unei
game extinse de discursuri care permite o comunicare nestingherită și spontană, precum rezultă
din exemplele care urmează: elevul poate să se exprime cu naturalețe și spontaneitate, aproape
fără efort. Stăpânește cu măiestrie un vast repertoriu lexical, ale cărui lacune sunt ușor
compensate cu perifraze. Sunt atestate puține strategii de evitare și modalități evidente de căutare
a unor expresii; doar un subiect dificil din punct de vedere conceptual poate împiedica
7
desfășurarea naturală a discursului. La nivelul C1, elevul poate să aleagă o expresie potrivită
pentru a introduce un comentariu prin care să atragă atenția auditoriului sau să câștige timp
pentru a menține această atenție, în timp ce se gândește; produce un discurs clar, bine construit și
fără ezitări, care denotă utilizarea bine controlată a structurilor, a elementelor de legătură și a
acordului gramatical.
Nivelul C2 - Nivelul de măiestrie sau perfecțiune („măiestria globală” (maîtrise globale;
Comprehensive Mastery, sau„competență operațională globală” (compétence opérationnelle globale;
Comprehensive Operational Proficiency) - cu toate că Nivelul C2 a fost numit nivelul de
măiestrie, nu se pretinde că persoana care comunică la acest nivel poate egala sau atinge
competența unui vorbitor nativ. Scopul este de a caracteriza gradul de precizie, de adecvare și de
naturalețe a stăpânirii limbii pe care îl denotă discursul elevilor care au atins nivelul superior.
Descriptorii de la acest nivel includ: transmiterea cu precizie a subtilităților de sens, folosind cu
suficientă exactitate o gamă largă de modalizatori (desigur, probabil, bineînțeles etc.); stăpânirea
perfectă a expresiilor idiomatice și familiare însoțită de conștientizarea conotațiilor; revenirea și
reformularea unei dificultăți pe neobservate, astfel încât interlocutorul abia dacă-și dă seama de
aceasta.
REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII LA FINELE CICLULUI PRIMAR
Predarea-învățarea-evaluarea limbii române în învățământul primar se axează pe dezvoltarea la

elevi a competențelor de comunicare în limba română la nivel elementar, pentru a-i ajuta să
formuleze întrebări și răspunsuri simple, pe teme cunoscute, să participe la activități interactive,
să interacționeze cu succes în situații cotidiene simple.
În conformitate cu recomandările CECRL, constituite pe baza experiențelor avansate de aplicare

a acestui cadru, rezultatele învățării la finele ciclului primar vor fi în corespundere cu cele
prevăzute de Nivelul A2 (numit Nivelul intermediar sau de supraviețuire). Se propune corelarea
nivelurilor de competență lingvistică cu nivelurile de studiu după cum urmează:
Clasele Nivelurile Descriere Descrierea globală

CECRL
Educația A1.1 A1. Nivelul Elevul poate să înțeleagă și să utilizeze
timpurie, pentru introductiv sau expresiile familiare și cotidiene, precum și
nivelul Audiere și de descoperire enunțuri foarte simple care vizează
preșcolar Vorbire (Le niveau satisfacerea nevoilor concrete. Poate să se
introductif ou prezinte sau să prezinte pe cineva, poate să-i
Clasa I A1.1 découverte; pună întrebări unei persoane privitor la ea (de
pentru Breakthrough). exemplu, despre locul de trai, relațiile,
Audiere și lucrurile care-i aparțin etc.). Poate să
Vorbire răspundă la același fel de întrebări. Poate să
Clasa a II-a A1.2 comunice într-un mod simplu, dacă
interlocutorul vorbește lent și clar și este
cooperant.
Clasa a III-a A2.1 A2. Nivelul Elevul poate să înțeleagă fraze izolate și
intermediar sau expresii folosite frecvent care țin de
Clasa a IV-a A2.2 de supraviețuire domeniile priorităților sale nemijlocite (de
(Le niveau exemplu, informații personale și familiale
intermédiaire ou simple, cumpărături, anturajul apropiat,
de survie; munca). Poate să comunice în cadrul unor
8
sarcini simple și obișnuite care nu cer decât
Waystage).
un schimb de informații simplu și direct
despre subiecte familiare și obișnuite. Poate
să descrie cu mijloace simple studiile sale,
anturajul său apropiat și să evoce subiecte
care corespund nevoilor sale imediate.
Tabelul 2. Corelarea nivelurilor comune de referință pentru competența lingvistică la ciclul
primar.
Descrierea detaliată a nivelurilor subiacente (A1.1, A1.2, A2.1, A2.2), cu axare pe cele patru
deprinderi integratoare – audierea, lectura, vorbirea și scrierea – este prezentată în Anexa 1 la
prezentul document. Aceasta a fost elaborată cu respectarea nivelurilor de competență lingvistică
stabilite de CECRL.
CONSIDERAȚII PRIVIND PREDAREA-ÎNVĂȚAREA ÎN SCOPUL FORMĂRII

COMPETENȚELOR SPECIFICE ALE DISCIPLINEI
…
CONSIDERAȚII PRIVIND EVALUAREA
În conformitate cu prevederile Codului educației al Republicii Moldova11, în învățământul

primar, evaluarea rezultatelor învățării este criterială și se efectuează prin descriptori.
Documentele de referință în domeniu definesc evaluarea criterială prin descriptori (ECD) și

elementele definitorii ale acesteia astfel12:
„Evaluarea criterială prin descriptori reprezintă un sistem de eficientizare permanentă și

diferențiată a predării, învățării și evaluării prin introducerea criteriilor și descriptorilor, fără
acordarea notelor.
Criteriile de evaluare sunt seturi de calități importante care se regăsesc în produsele învățării și
care trebuie să se prezinte ca un sistem: „criteriu = calitate a procesului și produsului învățării de
către elev”.
Descriptorii reprezintă criterii calitative de evaluare care descriu modul de manifestare a

competențelor elevului și permit determinarea gradului de realizare a acestora (minim, mediu,
maxim); constituie indicatori operaționali direct observabili în comportamentul performanțial al
elevilor şi la nivelul rezultatelor şi produselor activității concrete a acestora.”
Scopul principal al evaluării rezultatelor învățării constă în sprijinirea dezvoltării elevilor,

motivarea acestora pentru învățarea conștientă, dezvoltarea stimei de sine a elevilor, stimularea
interesului față de învățarea limbii române.
Astfel, descriptorii generali pentru măsurarea comportamentului observabil și a performanței

elevilor în învățământul primar descriu modul de manifestare a competențelor elevului în
procesul realizării finalităților curriculare pe două dimensiuni intercondiționate:
11
Codul educației al RM, Art. 16, p. 5.
12
Mariana Marin, Valentina Gaiciuc, Ludmila Ursu [et al.] Evaluarea criterială prin descriptori în învățământul
primar. Clasa I. Ghid metodologic, 2017.
9
 dimensiunea cumulativă (decizională) vizează nemijlocit performanțele elevului la
disciplinele școlare și permite atribuirea calificativelor: foarte bine, bine, suficient;
 dimensiunea formativă (formatoare, dinamică) vizează comportamentul performativ al
elevului și permite stabilirea gradului de sprijin necesar în obținerea nivelului de
performanță: independent, ghidat de învățător, cu mai mult sprijin.
Figura reprodusă mai jos prezintă modul de corelare a dimensiunilor formativă și cumulativă
ale aprecierii rezultatelor școlare în contextul ECD, propus în documentele de referință pentru
ciclul primar13:
Figura 1. Corelarea dimensiunilor formativă și cumulativă ale aprecierii rezultatelor școlare în

contextul ECD.
Răspunsurile orale ale elevilor, lucrările / produsele scrise sau activitățile practice vor fi
apreciate de profesori cu mult tact, ajutând elevii să conștientizeze modalitățile de depășire a
dificultăților și să sărbătorească fiecare element de progres în învățare.
Exemple de produse școlare și de criterii de succes sunt prezentate în materialele metodologice

publicate până acum14, dar activitatea de elaborare a acestora este la început de cale.
13
Mariana Marin, Valentina Gaiciuc, Ludmila Ursu [et al.] Evaluarea criterială prin descriptori în învățământul
primar. Clasa I. Ghid metodologic, 2017.
14
http://mecc.gov.md/sites/default/files/metodologia_privind_evaluarea_criteriala_prin_descriptori._clasele
_i-ii._rus.pdf ;
https://mecc.gov.md/sites/default/files/metodologiya_vnedreniya_kriterialnogo_ocenivaniya_cherez_desk
riptory_iii_klass.pdf
10
Este important ca, în cadrul elaborării criteriilor de succes și descriptorilor, precum și a
activităților / probelor de evaluare, să fie urmărite aspectele recomandate în Cadrul European de
Referință pentru Limbi, care includ volumul, corectitudinea exprimării, fluența, interacțiunea
și coerența. Descrierea globală a criteriilor de performanță pe aceste aspecte este prezentată în
Anexa 2.
CRITERII DE SELECTARE A TEXTELOR

La structurarea materiei în scopul dezvoltării vorbirii se vor selecta texte variate:
literare, nonliterare, instructive, de popularizare a științei, originale și adaptate, urmărindu-se
ca acestea să reflecte fenomenele gramaticale preconizate pentru etapa dată și să respecte
valorile și criteriile indicate:
valori fundamentale, general-umane, naționale, de familie, individuale, educaționale;
valoric-estetic: opere reprezentative ale scriitorilor clasici și contemporani, din creația
populară orală (basme, legende, snoave, folclorul copiilor) și din cultura universală (mituri,
texte creștine etc.);
tematic: să se integreze în sfera de interese ale elevului, să ilustreze teme specifice
universului copilăriei, cu deschidere către valorile umanității, raportate la particularitățile de
vârstă ale elevilor și la lexicul fundamental prevăzut;
formativ: să contribuie la dezvoltarea competenței de comunicare, să stimuleze gustul
pentru lectură și pentru învățare în general.
COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI15
1. Receptarea mesajelor orale în diverse situaţii de comunicare, demonstrând interes în procesul

de învăţare a limbii române.
2. Producerea de mesaje orale în situații de comunicare dialogată și monologată, manifestând
atenție pentru calitatea exprimării și îmbunătățirea continuă a acesteia.
3. Receptarea mesajelor / textelor scrise, manifestând dorința de a utiliza informațiile noi în
situații variate de comunicare.
4. Producerea mesajelor / textelor scrise, aplicând normele limbii române literare pentru
realizarea unei comunicări eficiente.
5. Practicarea comunicării orale și scrise în limba română, demonstrând acceptare, respect pentru
valorile național-europene, deschidere pentru implicarea activă și responsabilă în viața social-
culturală a comunității.
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONȚINUT
CLASA
I II III IV
Copilul în familie 30 35 50 30
Copilul şi natura 25 20 50 40
Copilul în societate 24 30 20 42
Copilul și Patria 20 14 12 20
dintre care:
Practica raţională a limbii 78 75 103 101
Lectură particulară - 3 4 6
Excursii 3 3 3 3
15
Competențele specifice ale disciplinei vizează toată perioada școlară, clasele I-XII.
11
Evaluări 2 2 4 4
Recapitulări 6 6 8 8
La discreția profesorului 10 10 10 10
În total: 99 99 132 132
12
CLASA I
Unități de competențe Unități de conținut16 Activități de învățare
(sub-competențe) și produse școlare recomandate
Competența specifică 1. Receptarea mesajelor orale în diverse situaţii de comunicare, demonstrând interes în procesul de învăţare a limbii române.
1.1. Identificarea, izolat şi în contexte, a  Contexte tematice: Activităţi:
sunetelor şi a grupurilor de sunete specifice • Copilul în familie • indicarea sunetelor, silabelor, cuvintelor prin
limbii române. • Copilul şi natura diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui deget,
1.2. Recunoașterea sensului unor cuvinte în • Copilul în societate unui obiect;
enunțuri scurte, articulate clar și lent, în contexte • Copilul și Patria • exerciţii de imitare, repetiţie, pronunţie;
cunoscute.  Acte de vorbire: • reproducerea modelelor de vorbire;
1.3. Înțelegerea unui mesaj/text oral scurt pe Formule de salut Prezentări • mimarea unei acţiuni;
teme familiare, articulat clar şi rar de către un Identificări Permisiuni • exerciţii de determinare a valorii de adevăr a unei
vorbitor cunoscut. Mulțumiri Răspunsuri afirmații (tip adevărat / fals, da / nu);
1.4. Identificarea unor date, nume, localităţi. Atitudini și sentimente pozitive Atitudini și • corelarea mesajelor cu imagini, acțiuni;
1.5. Distingerea sensului unor enunțuri. sentimente negative • îndeplinirea unei instrucţiuni;
1.6. Exprimarea reacției verbale și/ sau A cere informații asupra unui fapt • răspuns nonverbal sau verbal scurt la întrebări de
nonverbale la un mesaj audiat (instrucțiuni). Influențarea acțiunilor verificare;
1.7. Formularea ghidată a răspunsurilor și Instrucțiuni Descrieri • realizarea unui desen în baza unui text audiat;
întrebărilor simple în limitele ariei tematice Sfaturi Ajutor • jocuri lexicale;
cunoscute. Invitația Enumerarea • vizionarea/ audierea unor emisiuni pentru copii,
1.8. Redarea ghidată a conţinutului textului/  Elemente de construcție a comunicării: desene animate, spoturi etc.
mesajului audiat. Specificul vorbirii orale Produse:
• cuvinte, cântece, poezii memorate;
Situații de comunicare
• desene, imagini, serii de imagini;
Vocabularul Pronunția
• răspunsuri la întrebări;
Modele de vorbire Dialogul • texte reproduse succint;
Întrebări Replici • reacții verbale sau nonverbale etc.
Textul oral Cuvântul Silaba
N. B. Conținuturile gramaticale se includ
în modele de vorbire. Terminologia
gramaticală nu se utilizează de către
profesor și elevi.
16
A se vedea detalierile de conținuturi (p.15)
13
Competența specifică 2. Producerea de mesaje orale în situații de comunicare dialogată și monologată, manifestând atenție pentru calitatea
exprimării și îmbunătățirea continuă a acesteia.
2.1 Reproducerea unor sunete şi grupuri de  Contexte tematice: Activităţi:
sunete specifice limbii române, izolat şi în • Copilul în familie • modificarea monologurilor, dialogurilor simple în
cuvinte. • Copilul şi natura baza imaginilor, cuvintelor, situațiilor;
2.2 Utilizarea vocabularului în diferite situații • Copilul în societate • exersarea unor formule de salut, de adresare,
de comunicare. • Copilul și Patria prezentare şi solicitare;
2.3 Reproducerea literală a modelului de  Acte de vorbire: • formularea de sarcini, instrucţiuni adresate
vorbire. Formule de salut Prezentări colegilor;
2.4 Completarea modelului de vorbire cu Identificări Permisiuni • reproducerea succintă a mesajului;
informaţii noi. Mulțumiri Răspunsuri • descrierea unor imagini, benzi desenate, obiecte,
2.5 Aplicarea modelelor de vorbire în contexte Atitudini și sentimente pozitive Atitudini și locuri, persoane;
similare și noi. sentimente negative Descrieri • formularea întrebărilor și răspunsurilor simple;
2.6 Producerea diferitor tipuri de enunțuri A cere informații asupra unui fapt • jocuri lexicale;
(enunțiative, interogative, exclamative) simple în Influențarea acțiunilor Instrucțiuni • jocuri de rol;
situații de comunicare uzuale. Sfaturi Ajutorul • exerciții de imitare, repetiție, pronunție.
2.7 .Construirea unor mesaje scurte în situații de Invitația Enumerarea
comunicare uzuale.  Elemente de construcție a comunicării: Produse:
2.8Descrierea unor persoane, ființe, obiecte etc. Specificul vorbirii orale  propoziții enunțiative, interogative simple și scurte;
cu/ fără repere (întrebări, plan etc.).  descriere a unor ființe, lucruri;
Situații de comunicare
2.9 Formularea răspunsurilor și a  relatare despre un eveniment;
Vocabularul Pronunția
întrebărilor simple în dialog, situații familiare de  dialog (în baza reperelor, în baza situaţiilor
comunicare. Modele de vorbire Întrebări
cotidiene de comunicare);
2.10 Exprimarea unei cereri simple pentru a Răspunsuri Replici Dialogul  convorbire la telefon (simulată / autentică).
obține un obiect din mediul cunoscut. Textul oral Cuvântul Silaba  jocuri-dramatizare.
2.11 Aplicarea normelor ortoepice: accentul, N. B. Conținuturile gramaticale se includ
pronunția. în modele de vorbire. Terminologia
profesor și elevi.
Competența specifică 5. Practicarea comunicării orale și scrise în limba română, demonstrând acceptare și respect pentru valorile naționale și
europene și deschidere pentru implicarea activă și responsabilă în viața socială și culturală a comunității.
5.1 Identificarea, în contexte de comunicare  Contexte tematice: Activităţi:
cunoscute, a unor elemente de cultură specifice • Copilul în familie  prezentarea succintă a unor informații;
(nume de persoane, localități, râuri etc.). • Copilul şi natura  descrierea succintă a unor experiențe personale;
14
5.2 Descrierea unor elemente de cultură • Copilul în societate  reproducerea dialogurilor, completarea sau
specifice (sărbători, tradiții etc.). • Copilul și Patria modificarea lor;
 Acte de vorbire:  jocuri de rol;
Prezentări Identificări
Răspunsuri Atitudini și sentimente pozitive Produse:
A cere informații asupra unui fapt  solicitarea sprijinului din partea profesorului,
Descrieri Invitația Enumerarea colegilor pentru realizarea actelor de comunicare;
 Elemente de construcție a comunicării:  convorbire la telefon (simulată / autentică);
Specificul vorbirii orale Vocabularul  jocuri-dramatizare.
Situații de comunicare Pronunția

Modele de vorbire Dialogul
Întrebări Replici
profesor și elevi.
La sfârșitul clasei I, elevul va fi capabil:
• să identifice şi să pronunțe corect sunete, grupuri de sunete specifice limbii române;
• să recunoască și să utilizeze în bază de repere, în diferite situații de comunicare, cuvinte, expresii în corespundere cu aria tematică;
• să îndeplinească instrucțiuni simple privind activitatea cotidiană;
• să înțeleagă conținutul unor texte scurte;
• să distingă sensul unor cuvinte, enunțuri;
• să descrie obiecte, persoane, locuri, fenomene, evenimente etc. din universul apropiat;
• să aplice modelele de vorbire studiate în contexte similare și noi;
• să formuleze răspunsuri scurte și întrebări simple în situații familiare de comunicare;
• să redea ghidat conținutul textului/ mesajului audiat;
• să construiască mesaje scurte cu/fără repere;
• să improvizeze dialoguri scurte în situații de comunicare familiare;
• să exprime cereri simple pentru a obține un obiect din mediul cunoscut;
• să alcătuiască diverse tipuri de enunțuri simple (enunțiative, interogative, exclamative) în situații de comunicare uzuale,
manifestând ca atitudini specifice predominante:
 atenție pentru receptarea mesajelor orale în situații cunoscute de comunicare;
 interes pentru schimbul de mesaje în limba română;
15
 curiozitate pentru activitățile şcolare;
 participare activă;
 atitudine pozitivă, atenție și concentrare.
DETALIERI ALE CONŢINUTURILOR DE ÎNVĂȚARE
CONTEXTE TEMATICE ACTE DE VORBIRE ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

COPILUL ÎN FAMILIE Formule de salut: salutul Specificul vorbirii orale: pronunție, intonație, tempo, ritm. Situații de
Să facem cunoștință! salutul de întâlnire, răspunsul la salutul comunicare conform ariei tematice.
• Formule de salut de întâlnire, salutul la despărţire, Vocabularul. Însușirea a 250-300 de cuvinte, expresii, proverbe.
• Nume, prenume, vârstă, loc formule de adresare, adresare directă.
de trai Prezentări: autoprezentarea, Pronunția. Sunete / grupuri de sunete specifice limbii române [ă, â,î]
• Cine sunt eu? prezentarea cuiva, prezentarea după consoanele c, g, h; sunetul [o] protonic; diftongii (oa, ea, ie, iu, io
• Familia mea obiectelor, ființelor, locului de trai, etc.) triftongii (ioa, eai, eau, iai, iau, iei, oai); consoanele d, t, n urmate
• Mama e bibliotecară mobilierului. de e, i.
Jucării. Activităţi de joc Identificări: a cere identificarea Modele de vorbire care reflectă aria tematică și conținuturile gramaticale
Camera mea cuiva /a ceva, a identifica. propuse mai jos. Dialogul în situații de comunicare familiare. Răspunsul
• Obiecte de mobilier Permisiuni: cererea simplă a la întrebări, formularea întrebărilor, adresarea către interlocutor.
În bucătărie permisiunii imediate, acordarea Propoziții/ replici care conțin un mesaj, o întrebare, un răspuns,
• Veselă permisiunii imediate. o rugăminte. Textul oral (monologul). Descrierea orală a lucrurilor,
• Alimente Mulțumiri: formule simple pentru a ființelor, fenomenelor. Alcătuirea orală a textelor. Cuvântul. Cuvinte
Ce purtăm? mulțumi și a răspunde la mulțumiri. care denumesc lucruri/ființe (cine? ce?); cuvinte care exprimă acțiuni (ce
• Îmbrăcăminte Răspunsuri: răspunsuri afirmative și face?); cuvinte care denumesc însușiri (cum este/ sunt?).
• Încălţăminte negative scurte. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe, alcătuirea cuvintelor cu anumite
COPILUL ŞI NATURA Descrieri: mărimea, înălțimea, silabe. Sunetul. Rostirea corectă a sunetelor și a grupurilor de sunete
Animalul preferat culoarea, hrana preferată. specifice limbii române (în comparație cu limba maternă). „Scrierea”
• Animale domestice Atitudini și sentimente pozitive: (prin desen) a diferitor „litere”, asocieri cu obiecte din natură (cu ce
• Animale sălbatice formule elementare de exprimare a seamănă?)
• Cum sunt animalele? plăcerii, fericirii, bucuriei,
În grădină admirației, dorinței, necesității, Conținuturi gramaticale
• Fructe încurajării sau liniștirii cuiva.
• Legume Atitudini și sentimente negative: N. B! Terminologia gramaticală, propusă mai jos, nu se utilizează de
• Culori neplăcerea, tristețea, regretul, frica. către profesor și elevi. Conținuturile gramaticale sunt incluse în
16
Despre timp A cere informații asupra unui fapt. modele de vorbire.
• Zilele săptămânii
• Lunile anului Verbul. Timp, persoană, număr. Modul indicativ: timpul prezent, timpul
• Anotimpuri trecut (perfectul compus), timpul viitor (viitorul I).
COPILUL ÎN SOCIETATE Prezentări: prezentarea cuiva, Modul conjunctiv: timpul prezent.
prezentarea obiectelor, mobilierului
La școală școlar. Substantivul. Genul. Numărul. Articolul hotărât şi nehotărât. Cazurile.
• Rechizite Descrieri: mărimea, forma, culoarea.
• Mobilier Influențarea acțiunilor: a accepta, Pronumele. Pronumele personal. Pronumele de politeţe. Pronumele
• Să numărăm! a refuza. posesiv. Pronumele demonstrativ.
• Colegi Instrucțiuni: a da indicații,
• Preferințe instrucțiuni, a cere indicații. Numeralul. Numeralul cardinal. Numeralul ordinal.
• Ne place sportul Sfaturi: a cere sfaturi, a da sfaturi. Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul. Topica adjectivului.
Ajutorul: a cere/ a acorda ajutor.
Atitudini și sentimente pozitive: Adverbul. Adverbe de loc, de timp, de mod.
plăcerea, dorința. Prepoziţiile.
COPILUL ȘI PATRIA Atitudini și sentimente pozitive: Conjuncţiile (și, dar /iar).
plăcerea, bucuria, admirația, dorința. Interjecţiile.
Trăiesc în Moldova Invitația: a invita, a accepta o Sintaxa. Propoziţia. Propoziţiile simple şi dezvoltate.
• Harta Republicii Moldova invitație.
• Orașe Enumerarea: localități, instituții. N.B! Modelele de vorbire și minimul lexical fundamental se
• Râuri Descrierea: formule de descriere a propun în Ghidul de implementare a curriculumului.
• Oameni buni calităților/trăsăturilor unor persoane. Texte recomandate:
• Din înțelepciunea populară Informație: a prezenta informații Folclor: Din folclorul copiilor, Proverbe, ghicitori. Plugușorul. Cu
• Sărbători despre ceva/cineva. semănatul. Colinde. Frământări de limbă. Numărători.
Ion Creangă, Mihai Eminescu, George Coşbuc, Elena Farago, Otilia

Cazimir,
Constantin Dragomir, Iulian Filip, Spiridon Vangheli, Grigore Vieru,
Vasile Romanciuc, Dumitru Matcovschi,
Victor Dumbrăveanu, Arcadie Suceveanu, Ianoș Țurcanu,
Anatol Ciocanu, Petru Cărare, Gheorghe Blănaru, Liviu Deleanu
Nicolae Esinencu ș.a.
17
VOLUMUL PRODUSELOR
CLASA I II III IV
Vocabular ( nr. de cuvinte, expresii la sfârșit de an școlar) 250-300 250-300 350-400 350-400
Monolog /mesaj/descriere (nr. de enunțuri) 3-4 4-5 5-6 5-6
Dialog (nr. de replici) 3-4 3-4 5-6 5-6
Scriere (nr. de enunțuri) - 1-2 3-4 4-5
Lectură particulară (nr. de pagini) - 1 1-2 2-3
Tehnica citirii (nr. de cuvinte pe minut, la sfârșit de an - 20-30 31-60 61-100

școlar)
C L A S A A II-A
Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare

Competența specifică 1. Receptarea mesajelor orale în diverse situaţii de comunicare, demonstrând interes în procesul de învăţare a limbii
române.
1.1. Recunoașterea sensului unor cuvinte în  Contexte tematice: Activități:
enunțuri bine articulate, a enunțurilor în • Copilul în familie • exerciții de imitare, repetiție, pronunție;
contexte cunoscute, într-un tempo lent. • Copilul şi natura • exerciții de împărțire a cuvintelor în silabe;
1.2.Îndeplinirea instrucțiilor în circumstanțe • Copilul în societate • exerciții de ascultare a diferitelor mesaje cu
cunoscute. • Copilul și Patria varierea intensității rostirii;
1.3. Identificarea personajelor textului.  Acte de vorbire: • îndeplinirea unei instrucțiuni.
1.4.Evidențierea aspectelor generale de conținut Permisiuni Ajutor Descrieri • jocuri didactice;
într-un mesaj pe teme familiare. Atitudini și sentimente pozitive • asocierea cuvintelor cu imagini, acțiuni;
1.5. Formularea după model a răspunsurilor și A cere informații Enumerări • realizarea unui desen pentru a indica o scenă
întrebărilor simple în limitele ariei tematice A influența pe cineva Informații semnificativă din mesajul audiat;
18
cunoscute.  Elemente de construcție a comunicării: • povestirea unui fragment audiat;
1.6. Formularea întrebărilor după repere. Specificul vorbirii orale Vocabularul • formularea de răspunsuri și întrebări în baza
1.7. Exprimarea atitudinii faţă de cele audiate Scrisul Modele de vorbire Dialogul mesajelor audiate;
prin mijloace verbale şi nonverbale. Textul oral Cuvântul Silaba • precizarea unor aspecte din textul audiat;
Textul oral (monologul). • jocuri de mișcare pe un cântec pentru copii;
Cuvântul. Conținuturi gramaticale Verbul • vizionarea / audierea emisiunilor pentru
Modul conjunctiv Modul imperativ copii, desene animate, spoturi, etc.
Substantivul Pronumele Numeralul
Adjectivul Adverbul Prepoziţiile Produse:
Conjuncţiile Interjecţiile Sintaxa Propoziţia • răspuns la întrebări;
• desene, colaje;
N. B. Conținuturile gramaticale se includ • dialog după model;
în modele de vorbire. Terminologia • rezumarea mesajului audiat.
profesor și elevi.
2.1. Utilizarea vocabularului în diferite situații de  Contexte tematice: Activităţi:
comunicare. • Copilul în familie • exerciții de reproducere, de completare, de
2.2. Dezvoltarea modelului de vorbire cu • Copilul şi natura transformare, de continuare a diferitelor tipuri
informaţii despre sine și despre alte persoane • Copilul în societate de mesaje;
din mediul cunoscut. • Copilul și Patria • alcătuirea diverselor tipuri de propoziții;
2.3. Aplicarea modelelor de vorbire în contexte  Acte de vorbire: • realizarea textelor după repere;
noi. Permisiuni Ajutor Descrieri • descrierea unor imagini, benzi desenate,
2.4. Alcătuirea diverselor tipuri de propoziţii Atitudini și sentimente pozitive obiecte, locuri, persoane;
(afirmative, negative), utilizând lexicul A cere informații Enumerări • memorizarea dialogurilor simple;
cunoscut. A influența pe cineva Informații • discuții libere;
2.5. Descrierea unor imagini, persoane,  Elemente de construcție a comunicării: • exerciții de împărțire a cuvintelor în silabe;
personaje, obiecte, ființe cu și fără repere. Specificul vorbirii orale Vocabularul • exerciții de însușire a topicii;
2.6. Crearea unor texte neoficiale (felicitări, Scrisul Modele de vorbire Dialogul • aprecierea celor văzute, auzite, trăite etc.
invitații) după repere. Textul oral Cuvântul Silaba Produse:
2.7. Relatarea succintă a întâmplărilor/ faptelor Textul oral (monologul). • lectura imaginilor;
19
văzute sau trăite. Cuvântul. Conținuturi gramaticale Verbul • dialog;
2.8. Improvizarea unui dialog prin analogie, Modul conjunctiv Modul imperativ • convorbire la telefon (simulate / autentice);
aplicând norme elementare de etichetă verbală Substantivul Pronumele Numeralul • povestire;
și de comportament nonverbal. Adjectivul Adverbul Prepoziţiile • felicitări;
2.9 Aplicarea normelor ortoepice: accentul, Conjuncţiile Interjecţiile Sintaxa Propoziţia • invitații;
pronunția literelor/ grupurilor de litere specifice • informații prezentate succint;
limbii române. N. B. Conținuturile gramaticale se includ • aplicarea etichetei verbale și a
în modele de vorbire. Terminologia comportamentului nonverbal;
gramaticală nu se utilizează de către • jocuri de dramatizare;
profesor și elevi. • colaborarea în echipă etc.
Competența specifică 3. Receptarea mesajelor / textelor scrise, manifestând dorința de a utiliza informațiile noi în situații variate de
comunicare.
3.1.Identificarea grupurilor de litere şi a  Contexte tematice: Activităţi:
literelor specifice limbii române în cuvinte. • Copilul în familie • asocierea sunetului cu litera, grupurilor de
3.2. Citirea corectă, conştientă cu glas tare a • Copilul şi natura litere cu sunetele;
silabelor, cuvintelor, propozițiilor, textelor • Copilul în societate • formarea cuvintelor, utilizând literele
scurte. • Copilul și Patria învățate;
3.3. Formularea răspunsurilor la întrebări.  Acte de vorbire: • citirea în cor, în lanț, pe roluri;
3.4. Formularea întrebărilor după model. Permisiuni Ajutor Descrieri • conversație dirijată;
3.5. Selectarea unor cuvinte, informații Atitudini și sentimente pozitive • răspuns la întrebări;
conform anumitor criterii. A cere informații Enumerări • exerciții de tip adevărat/ fals;
3.6. Reproducerea sumară a textului citit. A influența pe cineva Informații • exerciții de selectare a informației-cheie din
textul citit;
 Elemente de construcție a comunicării:
Specificul vorbirii orale Vocabularul Produse:
Scrisul Modele de vorbire Dialogul • citirea corectă, conștientă cu glas tare;
Textul oral Cuvântul Silaba • realizarea fișelor și mini-posterelor;
Textul oral (monologul). • cuvinte-cheie selectate/grupate, după anumite
Cuvântul. Conținuturi gramaticale Verbul criterii;
Modul conjunctiv Modul imperativ • imagini corelate cu tema mesajului;
Substantivul Pronumele Numeralul • enunțuri completate cu informații potrivite;
Adjectivul Adverbul Prepoziţiile • expunerea sumară a textului etc.
20
Conjuncţiile Interjecţiile Sintaxa Propoziţia

profesor și elevi.
Competența specifică 4. Producerea mesajelor / textelor scrise, aplicând normele limbii române literare pentru realizarea unei comunicări
eficiente.
4.1. Scrierea lizibilă, izolată și în cuvinte, a  Contexte tematice: Activităţi:
literelor mici și mari însușite, a grupurilor de • Copilul în familie • exerciții de scriere caligrafică a literelor și a
litere specifice limbii române. • Copilul şi natura cuvintelor, ortogramelor, de respectare a
4.2. Copierea literelor, silabelor, cuvintelor, • Copilul în societate intervalelor;
propozițiilor. • Copilul și Patria • exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe la
4.3.Folosirea cerințelor de scriere a grupurilor  Acte de vorbire: capăt de rând;
de litere, ortogramelor, a normelor de trecere a Permisiuni Ajutor Descrieri • transcrierea cuvintelor, enunțurilor;
cuvintelor pe silabe la capăt de rând. Atitudini și sentimente pozitive • dictare de cuvinte;
4.4.Scrierea grupurilor de cuvinte, a A cere informații Enumerări • completarea cuvintelor cu litere, grupuri de
propozițiilor scurte după dictare. A influența pe cineva Informații litere, a enunțurilor cu diverse cuvinte;
4.5.Alcătuirea propozițiilor după model și  Elemente de construcție a comunicării: • alcătuirea diferitor tipuri de enunțuri după
repere. Specificul vorbirii orale Vocabularul model, schemă, imagini etc.
4.6.Folosirea normelor ortografice și de Scrisul Modele de vorbire Dialogul • exerciții de restabilire a ordinii cuvintelor
punctuație în propoziții. Textul oral Cuvântul Silaba într-un enunț
Textul oral (monologul).
Cuvântul. Conținuturi gramaticale Verbul Produse:
Modul conjunctiv Modul imperativ • scrierea lizibilă, corectă a cuvintelor,
Substantivul Pronumele Numeralul propozițiilor și textelor mici, respectând spațiul,
Adjectivul Adverbul Prepoziţiile înclinația și aspectul îngrijit;
Conjuncţiile Interjecţiile Sintaxa Propoziţia desene pe bază de litere etc.
profesor și elevi.
21
Competența specifică 5. Practicarea comunicării orale și scrise în limba română, demonstrând acceptare și respect pentru valorile
naționale și europene și deschidere pentru implicarea activă și responsabilă în viața socială și culturală a comunității.
5.1. Descrierea sumară a unor tradiţii populare,  Contexte tematice: Activităţi:
sărbători calendaristice. • Copilul în familie  descrierea succintă a unor experiențe personale;
5.2.Descrierea succintă a bucatelor tradiționale. • Copilul şi natura  jocuri didactice;
5.3. Prezentarea, în baza reperelor, a hărții • Copilul în societate  exerciții de simulare a situațiilor;
Republicii Moldova și a simbolurilor naționale. • Copilul și Patria  descrierea unei fotografii, imagini;
 Acte de vorbire:  conversație ghidată etc.
Prezentări Descrieri Informații Produse:
Atitudini și sentimente pozitive  dialog;
A cere informații Enumerări  listă de cuvinte;
A influența pe cineva  lectura imaginilor;
 Elemente de construcție a comunicării:  triade;
Specificul vorbirii orale Vocabularul  integrame etc.
Scrisul Modele de vorbire Dialogul
Textul oral (monologul).
Cuvântul. Conținuturi gramaticale Verbul
Modul conjunctiv Modul imperativ
Substantivul Pronumele Numeralul
Adjectivul Adverbul Prepoziţiile
Conjuncţiile Interjecţiile Sintaxa Propoziţia
în modele de vorbire, terminologia
gramaticală, nu se utilizează de către
profesor și elevi.
La sfârșitul clasei a II-a, elevul va fi capabil:

• să recunoască sensul unor cuvinte în enunțuri;
• să utilizeze, în diferite contexte de comunicare, vocabularul însușit;
• să distingă sensul unor enunțuri și texte scurte;
• să îndeplinească diferite instrucții în circumstanțe cunoscute;
• să identifice personajele textului;
22
• să evidențieze aspectele generale de conținut într-un mesaj pe teme familiare;
• să formuleze și să răspundă la întrebări în limitele ariei tematice cunoscute;
• să exprime atitudinii faţă de cele audiate prin mijloace verbale şi nonverbale;
• să dezvolte modelul de vorbire cu informații despre sine și despre alte persoane din mediul cunoscut;
• să aplice modelele de vorbire în contexte noi;
• să alcătuiască diverse tipuri de propoziții;
• să creeze diverse tipuri de texte după repere;
• să povestească succint, într-o formă coerentă, întâmplări / fapte văzute sau trăite;
• să improvizeze dialoguri prin analogie replici;
• să citească corect, conștient cu glas tare;
• să pronunțe corect cuvintele în conformitate cu normele ortoepice ale limbii române;
• să selecteze din dintr-un mesaj audiat sau citit cuvinte, informații conform anumitor criterii;
• să scrie lizibil, corect, izolat și în cuvinte, literele mici și mari însușite, grupurile de litere specifice limbii române;
• să copieze litere, silabe, cuvinte, propoziții;
• să scrie grupuri de cuvinte, propoziții scurte după dictare,
• interes pentru receptarea mesajelor orale în diferite situații de comunicare;
• interes pentru schimbul de mesaje în limba română cu interlocutori cunoscuți;
• atenție și toleranță față de partenerii de dialog în diferite situații de comunicare.

COPILUL ÎN FAMILIE Formule de salut: salutul/ răspunsul Specificul vorbirii orale: pronunție, intonație, tempo, ritm. Situații de
Familia mea la salutul la întâlnire/ despărțire+ comunicare conform ariei tematice.
• Membrii familiei formule de adresare directă+dar Dvs. Vocabularul. Însușirea a 250-300 de cuvinte, expresii, proverbe.
• Ocupații în familie Prezentări: autoprezentarea, Pronunția. Sunete / grupuri de sunete specifice limbii române [ ă, â, î]
• Mă gătesc de școală prezentarea cuiva, prezentarea după consoanele c, g, h; sunetul [o] protonic; diftongii (oa, ea, ie, iu, io
• Locul de muncă obiectelor, ființelor, locului de trai, etc.) triftongii (ioa, eai, eau, iai, iau, iei, oai); consoanele d, t, n urmate de
• Parada profesiilor mobilierului. e,i.
23
• Ne odihnim împreună Identificări: a cere identificarea Citirea. Grupurile de litere: ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi, x [gz, cs]
• Ziua de naștere cuiva /a ceva, a identifica. diftongii, triftongii. Citirea silabelor, cuvintelor, propozițiilor, textelor
• Cu mama la doctor Atitudini și sentimente negative: scurte.
Poftă bună! durerea, tristețea, regretul, frica. Scrisul. Scrierea literelor, grupurilor de litere, silabelor, cuvintelor,
• Veselă Permisiuni: cererea simplă a propozițiilor scurte.
• Bucate permisiunii imediate, acordarea Modele de vorbire care reflectă aria tematică.
• Băutură permisiunii imediate. Dialogul în situații de comunicare familiare. Răspunsul la întrebări,
• Ce mâncăm? Mulțumiri: formule simple pentru formularea întrebărilor, adresarea către interlocutor. Propoziții /replici care
• Ce bem? a mulțumi și a răspunde la conțin un mesaj, o întrebare, un răspuns, o rugăminte.
mulțumiri. Textul oral (monologul). Descrierea orală a lucrurilor, ființelor,
Răspunsuri: răspunsuri afirmative fenomenelor. Alcătuirea orală a textelor. Prezentarea obiectelor,
și negative scurte. Descrieri: persoanelor etc.
mărimea, forma, culoarea, hrana Cuvântul. Cuvinte care denumesc lucruri/ființe (cine? ce?); cuvinte care
preferată. exprimă acțiuni (ce face?); cuvinte care denumesc însușiri (cum este/
Atitudini și sentimente pozitive: sunt?). Cuvinte cu sens asemănător, cu sens opus, familii de cuvinte
formule elementare de exprimare a
plăcerii, gustului, bucuriei, dorinței, Conținuturi gramaticale
necesității
COPILUL ŞI NATURA Descrieri: cald, frig, plăcut, N. B! Terminologia gramaticală, propusă mai jos, nu se utilizează de
Anotimpul preferat gustos, culoare, hrana preferată. către profesor și elevi. Conținuturile gramaticale sunt incluse în
• Semnele naturii Atitudini și sentimente pozitive: modele de vorbire.
• Ocupaţiile oamenilor formule elementare de exprimare a
Despre animale plăcerii, fericirii, bucuriei, Verbul. Timp, persoană, număr. Diateza activă și reflexivă. Modul
• Animale. Animalul preferat admirației, dorinței, necesității, indicativ: timpul prezent, timpul trecut (imperfectul, perfectul compus),
• Despre viața păsărilor gustului, dragostei față de ființele timpul viitor (viitorul l).
Ce gustoase sunt! naturii. Modul conjunctiv: timpul prezent.
• Fructe A cere informații asupra unui Modul imperativ (afirmativ, negativ). Ortografia.
• Legume fapt, fenomen al naturii. Substantivul. Genul. Numărul. Cazul. Articolul hotărât şi nehotărât.
COPILUL ÎN SOCIETATE Prezentări: prezentarea cuiva,
La școală prezentarea obiectelor, mobilierului Pronumele. Pronumele personal. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv.
• Activități la școală școlar. Pronumele demonstrativ. Pronumele nehotărât, pronumele negativ.
• Activități la lecție Descrieri: mărimea, forma, Ortografia.
• Lecția preferată culoarea,
24
• La recreație Influențarea acțiunilor: a accepta, Numeralul. Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Ortografia.
• În vacanță a refuza, a susține, a ajuta.
Prieteni Instrucțiuni: a da indicații, Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul. Topica adjectivului.
• Informații despre prieteni instrucțiuni, a cere indicații.
• Un prieten bun Sfaturi: a cere sfaturi, a da sfaturi. Adverbul. Adverbe de loc, de timp, de mod. Ortografia.
• Pasiuni Ajutorul: a cere/ a acorda ajutor.
• Convorbiri la telefon Atitudini și sentimente pozitive: Prepoziţiile.
Sărbători calendaristice plăcerea, dorința.
COPILUL ȘI PATRIA Atitudini și sentimente pozitive: Conjuncţiile (și, dar /iar).
• Patria mea plăcerea, bucuria, admirația, dorința Interjecţiile.
• Simboluri Invitația: a invita, a accepta o Sintaxa. Propoziţia. Propoziţiile simple și dezvoltate. Punctuația.
• Capitala invitație
• Oameni harnici Enumerarea: localități, instituții. N.B. Modelele de vorbire și minimul lexical fundamental se propun în
• Mulțumim pentru pace Descrierea: formule de descriere a Ghidul de implementare a curriculumului.
• Din creația populară calităților/trăsăturilor unor persoane Texte recomandate:
Informație: a prezenta informații Folclor: Din folclorul copiilor, Proverbe, ghicitori. Plugușorul. Cu
de spre ceva/cineva. semănatul. Colinde. Frământări de limbă. Numărători.
Ion Creangă, Mihai Eminescu, George Coşbuc, Elena Farago, Otilia

Cazimir,
Constantin Dragomir, Iulian Filip, Spiridon Vangheli, Grigore Vieru,
Vasile Romanciuc, Dumitru Matcovschi,
Anatol Ciocanu, Petru Cărare, Gheorghe Blănaru, Liviu Deleanu
25
C L A S A A III-A

române.
1.1. Identificarea sunetelor şi grupurilor de  Contexte tematice: Activităţi:
sunete, a diftongilor, triftongilor în contexte de • Copilul în familie • gruparea cuvintelor după anumite criterii (la
comunicare. • Copilul şi natura tema dată; care încep cu/conțin sunetul
1.2. Identificarea subiectului unui mesaj/ unei • Copilul în societate respectiv etc.);
discuții scurte, simple și articulate clar. • Copilul și Patria • exerciții de înțelegere globală de tipul da/nu,
1.3. Formularea întrebărilor de concretizare în  Acte de vorbire: adevărat/fals;
baza mesajului / textului audiat. Prezentări Identificări Răspunsuri • exerciții de dezvoltare a enunțurilor,
1.4. Desprinderea informației specifice. Descrieri Ajutorul Sfatul mesajelor prin exprimarea opiniei, atitudinii;
1.5.Formularea independentă a răspunsurilor Mulțumiri Atitudini și sentimente pozitive/ • jocuri didactice;
dezvoltate, exprimând opinii, atitudini simple. negative Invitația Enumerarea • formularea întrebărilor și răspunsurilor pe
1.6.Reproducerea selectivă, cu și fără repere, a Instrucțiuni A cere informații asupra unui fapt baza mesajului audiat;
mesajului audiat.  Elemente de construcție a comunicării: • ascultarea diverselor texte audio (cântece,
1.7.Asocierea conţinutului unui mesaj audiat cu monologuri, dialoguri, povești, reclame,
imagini, titluri ş.a. Vocabularul. Modele de vorbire Dialogul secvențe din desene animate) pe diferite teme
Textul oral (monologul). Cuvântul. cotidiene;
N. B! Conținuturile gramaticale sunt incluse în • raportarea unor imagini, titluri la anumite
modele de vorbire. secvențe ale mesajului audiat etc.
Terminologia gramaticală, propusă mai jos, în
unele cazuri, pentru comoditate, poate fi Produse:
utilizată de către profesor, deoarece la limba • rime;
maternă, începând cu clasa a III-a se utilizează • lectura imaginilor;
(cele indicate cu steluță*). • simulări ale unor situații concrete de
Verbul Substantivul Pronumele comunicare pe teme cotidiene;
Numeralul Adjectivul Adverbul • desene, colaje;
Prepoziţiile Conjuncţiile Interjecţiile • dialog;
Sintaxa Propoziţia • expunerea selectivă a textului audiat etc.
26
2.1.Răspunsul la întrebări și formularea  Contexte tematice: Activităţi:
întrebărilor referitoare la activitățile zilnice. • Copilul în familie • exerciții de corectare a greșelilor;
2.2. Exprimarea reacției la unele afirmații • Copilul şi natura • exerciții de exersare a topicii;
simple în cursul unei convorbiri. • Copilul în societate • exerciții de observare a unor mărci specifice
2.3.Construirea propoziţiilor / frazelor corecte • Copilul și Patria (de ex. număr, gen etc.);
din punct de vedere lexico-gramatical.  Acte de vorbire: • exerciții de completare, transformare,
2.4.Reproducerea, prin cuvinte proprii, a unui Prezentări Identificări Răspunsuri construire a unor mesaje după model, schemă,
text citit sau audiat. Descrieri Ajutorul Sfatul plan, imagine etc.;
2.5.Modificarea unui monolog simplu conform Mulțumiri Atitudini și sentimente pozitive/ • nararea la diferite timpuri și persoane în baza
circumstanțelor noi. negative Invitația Enumerarea unor modele de vorbire;
2.6.Povestirea unei întâmplări cunoscute, pe Instrucțiuni A cere informații asupra unui fapt • joc de rol;
baza reperelor, folosind lexicul însușit.  Elemente de construcție a comunicării: • compararea unor obiecte, ființe, fenomene;
2.7.Descrierea, sumară și în detalii, a unui • exerciții de dezvoltare a inițiativei
obiect, eveniment, fenomen, a unei ființe cu Vocabularul. Modele de vorbire Dialogul comunicative și a curajului de a interveni în
ajutorul reperelor (întrebări, plan, imagini etc.). Textul oral (monologul). Cuvântul. actul comunicării etc.
2.8. Prezentarea sumară a persoanelor N. B! Conținuturile gramaticale sunt incluse în
apropiate, cunoscute, folosind modele de modele de vorbire. Produse:
vorbire însuşite. Terminologia gramaticală, propusă mai jos, în • utilizarea vocabularului adecvat în diferite
2.9. Improvizarea unui dialog în baza unele cazuri, pentru comoditate, poate fi situații;
diverselor situații de comunicare, aplicând utilizată de către profesor, deoarece la limba • simularea diverselor situații;
norme elementare de etichetă verbală și de maternă, începând cu clasa a III-a se utilizează • scurte relatări pe baza reperelor;
comportament nonverbal. (cele indicate cu steluță*). • proiecte în perechi, grupuri mici;
Verbul Substantivul Pronumele interacțiune în activități de grup și în perechi
Numeralul Adjectivul Adverbul etc.
Prepoziţiile Conjuncţiile Interjecţiile
Sintaxa Propoziţia
Competența specifică 3. Receptarea mesajelor/ textelor scrise, manifestând dorința de a utiliza informațiile noi în situații variate de
comunicare.
3.1.Aplicarea strategiilor de lectură (globală,  Contexte tematice: Activităţi:
selectivă, pe roluri; cu voce, în gând). • Copilul în familie • Intitularea/ reintitularea unui text.
27
3.2.Citirea corectă, fluentă, conştientă a • Copilul şi natura • lectura lentă, rapidă; explicativă, dirijată;
textelor scurte, pe subiecte familiare. • Copilul în societate • exerciții de tipul alegere multiplă;
3.3.Identificarea evenimentelor centrale ale • Copilul și Patria • completarea unor enunțuri pe baza textului;
textului.  Acte de vorbire: • exerciții de înțelegere globală de tipul
3.4.Extragerea din text a unor informații de Prezentări Identificări Răspunsuri „completează”, „încercuiește”, „bifează”,
detaliu. Descrieri Ajutorul Sfatul „grupează”;
3.5.Caracterizarea unui personaj, utilizând Mulțumiri Atitudini și sentimente pozitive/ • formularea întrebărilor și răspunsurilor la
repere. negative Invitația Enumerarea întrebări pe baza textului citit;
3.6.Redarea ghidată a conţinutului textului în Instrucțiuni A cere informații asupra unui fapt • caracterizarea succintă a personajului după
limba română.  Elemente de construcție a comunicării: limbaj, fapte;
3.7.Construirea unui dialog în baza reperelor • redarea evenimentelor din text în baza unui
textuale. Vocabularul. Modele de vorbire Dialogul plan;
Textul oral (monologul). Cuvântul. • conversație dirijată;
N. B! Conținuturile gramaticale sunt incluse în • dramatizarea unor fragmente de text;
modele de vorbire. • exerciții de exprimare a primelor reacții față
Terminologia gramaticală, propusă mai jos, în de cele citite, folosind coduri diverse: desen,
unele cazuri, pentru comoditate, poate fi mimă, gest, schemă, sunet etc.
utilizată de către profesor, deoarece la limba Produse:
maternă, începând cu clasa a III-a se utilizează • lectura activă, cu creionul în mână;
(cele indicate cu steluță*). • organizatori grafici simpli;
Verbul Substantivul Pronumele • scenete;
Numeralul Adjectivul Adverbul • titluri adecvate textului;
Prepoziţiile Conjuncţiile Interjecţiile sonorizarea unor benzi desenate etc.
Sintaxa Propoziţia
Competența specifică 4. Producerea mesajelor/ textelor scrise, aplicând normele limbii române literare pentru realizarea unei comunicări
eficiente.
4.1.Scrierea literelor, silabelor, cuvintelor,  Contexte tematice: Activităţi:
propozițiilor, textelor scurte cu respectarea • Copilul în familie exerciții de scriere caligrafică a literelor și a
rigorilor de aranjare în pagină a unui text (titlu, • Copilul şi natura cuvintelor, ortogramelor, de respectare a
aliniat). • Copilul în societate intervalelor;
4.2.Folosirea normelor gramaticale, ortografice • Copilul și Patria • comentarea ortografierii corecte a cuvintelor,
și de punctuație învățate.  Acte de vorbire: a situațiilor de folosire a semnelor de
28
4.3.Alcătuirea propozițiilor în baza reperelor Prezentări Identificări Răspunsuri punctuație;
(cuvinte, îmbinări de cuvinte, imagini etc.). Descrieri Ajutorul Sfatul • substituirea cuvintelor într-o anumită
4.4.Redactarea unui text scurt în baza Mulțumiri Atitudini și sentimente pozitive/ categorie (de ex. singular / plural, prezent /
elementelor de reper (plan, imagini). negative Invitația Enumerarea trecut etc.);
4.5.Descrierea succintă a unor obiecte, ființe, Instrucțiuni A cere informații asupra unui fapt • alcătuirea propozițiilor care implică utilizarea
fenomene din mediul apropiat.  Elemente de construcție a comunicării: anumitor cuvinte, ortograme, fenomene
4.6.Răspunsul la întrebări simple privitor la Vocabularul. Modele de vorbire Dialogul gramaticale;
informații personale. Textul oral (monologul). Cuvântul. • construirea unor enunțuri, texte scurte
N. B! Conținuturile gramaticale sunt incluse în conform unui model dat etc.
modele de vorbire.
Terminologia gramaticală, propusă mai jos, în Produse:
unele cazuri, pentru comoditate, poate fi • copieri, transcrieri, dictări de enunțuri, în
utilizată de către profesor, deoarece la limba care se regăsesc normele gramaticale,
maternă, începând cu clasa a III-a se utilizează ortografice și de punctuație învățate;
(cele indicate cu steluță*). • compunere după o ilustrație;
Verbul Substantivul Pronumele • descrieri succinte după un început dat,
Numeralul Adjectivul Adverbul cuvinte reper, plan etc.
Prepoziţiile Conjuncţiile Interjecţiile • formulare completate;
Sintaxa Propoziţia • texte cu destinație specială: felicitarea,
invitația, bilețelul de informare, biletul
de mulțumire; răspuns la bilețel.
Competența specifică 5. Practicarea comunicării orale/ scrise în limba română, demonstrând acceptare, respect pentru valorile naționale,
europene și deschidere pentru implicarea activă, responsabilă în viața socială și culturală a comunității.
5.1. Descrierea unor locuri din Republica  Contexte tematice: Activităţi:
Moldova ce prezintă valori istorice, culturale, • Copilul în familie • completarea, modificarea unor texte;
peisagistice etc. • Copilul şi natura • vizionarea materialelor video;
5.2. Prezentarea unor sărbători de familie. • Copilul în societate • descrierea unor fotografii, imagini;
• Copilul și Patria • excursii etc.
 Acte de vorbire: Produse:
Prezentări Răspunsuri Descrieri • portofoliu tematic;
Ajutorul Sfatul Mulțumiri • poster/ pliant;
Atitudini și sentimente pozitive/ negative • vernisaj/ expoziție de fotografii;
29
Invitația Enumerarea • jurnale cu impresii după vizite la muzee
A cere informații asupra unui fapt și locuri etc.
Vocabularul. Modele de vorbire Dialogul
Textul oral (monologul). Cuvântul.
N. B! Conținuturile gramaticale sunt incluse în
modele de vorbire.
Terminologia gramaticală, propusă mai jos, în
unele cazuri, pentru comoditate, poate fi
utilizată de către profesor, deoarece la limba
maternă, începând cu clasa a III-a se utilizează
(cele indicate cu steluță*).
Verbul Substantivul Pronumele
Numeralul Adjectivul Adverbul
Prepoziţiile Conjuncţiile Interjecţiile
Sintaxa Propoziţia
La sfârșitul clasei a III-a, elevul va fi capabil:
• să identifice subiectul unui mesaj/ unei discuții scurte, simple;
• să formuleze întrebări de concretizare în baza mesajului / textului audiat;
• să formuleze independent răspunsuri dezvoltate, exprimând opinii, atitudini simple;
• să reproducă, prin cuvinte proprii, cu și fără repere, mesaje citite sau audiate;
• să construiască propoziții / fraze corecte din punct de vedere lexico-gramatical;
• să povestească întâmplări cunoscute pe baza reperelor;
• să descrie obiecte/ evenimente/fenomene/ființe/ persoane cu ajutorul reperelor (întrebări, plan, imagini etc.);
• să improvizeze un dialog în baza diverselor situații de comunicare, aplicând norme elementare de etichetă verbală și de comportament
nonverbal;
• să citească corect, fluent, conștient cu glas tare și în gând;
• să înțeleagă sensul global al textului cu sau fără repere;
• să extragă din text unele informații de detaliu;
• să caracterizeze o persoană, utilizând repere;
• să scrie litere, silabe, cuvinte, propoziții, texte scurte cu respectarea rigorilor de aranjare în pagină a unui text (titlu, aliniat);
• să folosească normelor gramaticale, ortografice și de punctuație învățate,
30
• interes pentru înțelegerea detaliată a mesajelor orale în diferite situații de comunicare;
• interes pentru schimbul de mesaje în limba română cu diferiți interlocutori;
• curiozitate pentru activități de învățare;
• colaborare și participare activă la diverse activități.

COPILUL ÎN FAMILIE Prezentări: autoprezentarea, Situații de comunicare conform ariei tematice.
prezentarea cuiva, prezentarea Vocabularul. Însușirea a 350-400 de cuvinte, expresii, proverbe, expresii
Despre membrii familiei obiectelor, ființelor, locului de trai, frazeologice.
• Cum sunt? mobilierului, ocupațiilor membrilor Modele de vorbire care reflectă aria tematică. Dialogul în situații de
• Ocupațiile membrilor familiei, profesia. comunicare familiare. Textul oral (monologul). Cuvântul. Sinonime,
familiei Identificări: a cere identificarea antonime, cuvinte înrudite.
• Caleidoscopul profesiilor cuiva /a ceva, a identifica.
Permisiuni: cererea simplă a N. B! Conținuturile gramaticale sunt incluse în modele de vorbire.
Casă și mediu de viață permisiunii imediate, acordarea Terminologia gramaticală, propusă mai jos, în unele cazuri, pentru
• Camere permisiunii imediate. comoditate, poate fi utilizată de către profesor, deoarece la limba
• Mobilier Răspunsuri: răspunsuri afirmative maternă, începând cu clasa a III-a se utilizează (cele indicate cu
și negative scurte. steluță*).
Cum să fim sănătoși? Descrieri: părțile corpului,
• Părțile corpului obiectele personale, ocupațiile Verbul*. Timp, persoană, număr.
• Obiecte de igienă personală cotidiene zilnice Modul indicativ*: timpul prezent, timpul trecut (perfectul compus), timpul
• Produse sănătoase Mulțumiri: formule simple pentru viitor (viitorul l).
• Regimul zilei a mulțumi și a răspunde la Modul conjunctiv: timpul prezent.
• Igiena mulțumiri. Modul imperativ.
• Meniu Atitudini și sentimente pozitive: Substantivul*. Genul. Numărul. Articolul hotărât şi nehotărât. Cazurile.
formule elementare de exprimare a
Sărbători în familie plăcerii, respectului, bucuriei, Pronumele*. Pronumele personal. Pronumele demonstrativ. Pronumele
gustului,dorinței, necesității etc. posesiv. Pronumele reflexiv.
COPILUL ŞI NATURA Descrieri: ziua de lucru/de odihnă,
ora, aspecte meteo în diferite Numeralul. Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Numeralul colectiv.
Timpul și vremea anotimpuri, semnele anotimpurilor,
31
• Cât e ora? păsări preferate, jocuri îndrăgite,
• Cum e vremea? obiceiuri, florei. Adjectivul*. Acordul adjectivului cu substantivul. Topica adjectivului.
• Zile de lucru/ odihnă Atitudini și sentimente pozitive:
Toamna formule elementare de exprimare a Adverbul. Adverbe de loc, de timp, de mod.
• Semnele toamnei plăcerii, bucuriei, admirației,
• Despre păsări dorinței, necesității, frumuseții, Prepoziţiile*.
• Păsările călătoare portului în anumite circumstanțe.
Iarna Instrucțiuni: a da indicații, Conjuncţiile
• Sărbători de iarnă instrucțiuni, a cere indicații. Interjecţiile.
• Jocuri de iarnă Atitudini și sentimente negative: Sintaxa. Propoziţia. Propoziţiile simple şi dezvoltate.
Primăvara dorul, neplăcerea, tristețea, regretul,
• Obiceiuri de primăvară frica. N.B. Modelele de vorbire și minimul lexical fundamental se propun în
• Flori de primăvară A cere informații asupra unui Ghidul de implementare a curriculumului.
Vara fapt.
• Semnele verii Ajutorul: a cere, a îndemna să Texte recomandate:
• Proiecte de vacanță ajute, să sprijine. Folclor: Din folclorul copiilor, Proverbe, ghicitori. Plugușorul. Cu
Sfaturi: a cere sfaturi, a da sfaturi. semănatul. Colinde. Frământări de limbă. Numărători.
COPILUL ÎN SOCIETATE Prezentări: prezentarea unor
lucruri, obiecte, interese. Ion Creangă, Mihai Eminescu, George Coşbuc, Elena Farago, Otilia
Agenda săptămânii Descrieri: mărimea, forma, Cazimir,
• Orarul culoarea, utilizarea, folosul. Constantin Dragomir, Iulian Filip, Spiridon Vangheli, Grigore Vieru,
• Rechizite. Unde se află? Influențarea acțiunilor: a accepta, Vasile Romanciuc, Dumitru Matcovschi,
• Timpul liber a refuza, a sprijini. Victor Dumbrăveanu, Arcadie Suceveanu, Ianoș Țurcanu,
Prieteni Sfaturi: a cere sfaturi, a da sfaturi. Anatol Ciocanu, Petru Cărare, Gheorghe Blănaru, Liviu Deleanu
• Interese Ajutorul: a cere/ a acorda ajutor. Nicolae Esinencu ș.a.
• Ajutorul reciproc Atitudini și sentimente pozitive:
plăcerea, dorința, comunicarea.
COPILUL ȘI PATRIA Atitudini și sentimente pozitive:
plăcerea, bucuria, admirația,
Prin Moldova dorința.
• Locuitori Invitația: a invita, a accepta o
• Bogății invitație.
• Călătorii prin Moldova Mulțumiri: formule de a mulțumi,
32
a răspunde cu formule simple, dar
elegante.
Enumerarea: localități, instituții,
date, cifre, distanțe.
Descrierea: formule de descriere a
calităților/trăsăturilor unor
persoane, a locurilor.
Informație: a prezenta/a cere
informații despre ceva/cineva.
C L A S A A IV-A

române.
1.1.Identificarea unor informații conform  Contexte tematice: • alegerea imaginilor care sugerează
anumitor criterii. • Copilul în familie semnificația mesajului;
1.2.Identificarea semnificației • Copilul şi natura • activități de confirmare a răspunsului corect
indicațiilor pentru a acționa în situații • Copilul în societate prin bifare / completare de tabel;
simulate și reale de comunicare • Copilul și Patria • exerciții de exprimare a primelor reacții față
cotidiană.  Acte de vorbire: de cele auzite folosind coduri diverse: desen,
1.3.Asocierea conţinutului unui mesaj Prezentări Răspunsuri Descrieri mimă, gest, schemă, sunet etc.
audiat cu anumite imagini, informații Atitudini și sentimente pozitive/ negative • vizionarea de scurtmetraje animate sau filme
cunoscute. A cere informații asupra unui fapt Instrucțiuni scurte pe teme de interes pentru clasa de elevi;
1.4.Formularea, la mesajele audiate, a Mulțumiri Ajutorul Sfatul • conversație dirijată etc.
opiniilor, atitudinilor în cuvinte, expresii Invitația Enumerarea
simple.  Elemente de construcție a comunicării: Produse:
1.5.Povestirea selectivă și integrală, prin Vocabularul Modele de vorbire Dialogul • integrame rezolvate;
cuvinte proprii, a mesajului audiat. Monologul Conținuturi gramaticale • triade;
1.6.Îndeplinirea instrucțiunilor simple de Verbul* Adverbul Substantivul* • simulări de situații pentru realizarea unui
33
orientare în vederea atingerii unui Adjectivul* Pronumele* Numeralul obiectiv;
obiectiv. Prepoziţia* Interjecţia Conjuncţia reacții verbale sau nonverbale etc.
Propoziţia* Punctuația

modele de vorbire. Terminologia gramaticală
nu se utilizează de către profesor și elevi. În
terminologia respectivă (doar cele indicate cu
steluță*).
2.1. Utilizarea adecvată a elementelor  Contexte tematice: Activităţi:
lexicale şi a modelelor de vorbire în • Copilul în familie 2.1 Memorarea proverbelor, zicătorilor,
demersuri comunicative noi. • Copilul şi natura poeziilor.
2.2.Utilizarea raporturilor de sinonimie • Copilul în societate • exerciții de însușire a unităților lexicale;
/ antonimie în situaţii de comunicare. • Copilul și Patria • exerciții lexicale de înțelegere a sensului
2.3.Formularea întrebărilor pentru un  Acte de vorbire: cuvintelor prin raportare la context;
eventual interviu cu persoane cunoscute, Prezentări Răspunsuri Descrieri • exerciții de reglare a intonației, a vitezei
pe teme de interes comun. Atitudini și sentimente pozitive/ negative proprii de a vorbi;
2.4.Exprimarea, în formule simple, a A cere informații asupra unui fapt Instrucțiuni • exerciții de utilizare în enunțuri proprii a
stării emotive, atitudinii față de oameni Mulțumiri Ajutorul Sfatul cuvintelor și structurilor lexicale învățate;
și lucruri, întâmplări și evenimente. Invitația Enumerarea • povestirea unor texte citite, a unor mesaje
2.5.Prezentarea unei informații despre  Elemente de construcție a comunicării: audiate la diferite timpuri și persoane;
sine, familie, activități actuale sau Vocabularul Modele de vorbire Dialogul • crearea unor texte în baza unei scheme, plan,
anterioare. Monologul Conținuturi gramaticale agende, imagini;
2.6.Improvizarea dialogurilor în baza Verbul* Adverbul Substantivul* • relatarea succintă ale unor întâmplări simple,
imaginilor, situațiilor de comunicare și Adjectivul* Pronumele* Numeralul din experiența proprie;
34
argumentarea simplă a aspectelor Prepoziţia* Interjecţia Conjuncţia • prezentarea, în ordine cronologică, a unor
enunțate. Propoziţia* Punctuația activități zilnice;
2.7.Iniţierea, întreţinerea şi încheierea • simularea unor situații de comunicare reale
dialogurilor scurte, cu replici simple, pe N. B! Conținuturile gramaticale sunt incluse în etc.
teme familiare. modele de vorbire. Terminologia gramaticală Produse:
• concurs de prezentări orale pe o temă
nu se utilizează de către profesor și elevi. În anunțată;
unele cazuri, pentru comoditate, poate fi • dialoguri;
utilizată de către profesor, deoarece la limba • recitarea pe de rost a textelor învățate;
maternă, începând cu clasa a III-a se utilizează • sonorizarea unor fragmente video,
interacțiunea între elevi prin întrebări și
terminologia respectivă (doar cele indicate cu răspunsuri (exprimarea acordului /
steluță*). dezacordului, formularea scurtă a unei păreri)
etc.
Competența specifică 3. Receptarea mesajelor/ textelor scrise, manifestând dorința de a utiliza informațiile noi în situații variate de
comunicare.
3.1.Automatizarea tehnicii lecturii cu  Contexte tematice: Activităţi:
voce și în gând, cu adaptarea intonației • Copilul în familie Formularea titlurilor în baza textului.
în funcție de semnele de punctuație și • Copilul şi natura • lectura lentă, rapidă; liniară, explicativă,
context. • Copilul în societate dirijată;
3.2.Deducerea sensului cuvintelor pe • Copilul și Patria • descoperirea unor „dovezi” în text,
baza contextului.  Acte de vorbire: referitoare la trăsăturile unui personaj;
3.3.Citirea corectă, fluentă, conştientă şi Prezentări Răspunsuri Descrieri • caracterizarea simplă a unui personaj;
expresivă a propoziţiilor / textelor Atitudini și sentimente pozitive/ negative • dramatizarea unui fragment;
(narative, descriptive, anunțuri, meniuri, A cere informații asupra unui fapt Instrucțiuni • reproducerea textului în lanț, în perechi; în
orare etc.). Mulțumiri Ajutorul Sfatul baza unui plan, imagini;
3.4.Identificarea numărului şi Invitația Enumerarea • ordonarea unui șir de enunțuri într-o
succesiunii secvenţelor unui text.  Elemente de construcție a comunicării: succesiune logică;
3.5.Selectarea informației necesare din • redarea conținutului textului, utilizând
mai multe surse și utilizarea ei în acte Vocabularul Modele de vorbire Dialogul expresii din text;
noi de comunicare. Monologul Conținuturi gramaticale • restabilirea, completarea și elaborarea
3.6.Povestirea conținutului după repere Verbul* Adverbul Substantivul* diverselor tipuri de plan, alcătuit din cuvinte,
35
(întrebări, scheme, imagini, plan etc.). Adjectivul* Pronumele* Numeralul îmbinări de cuvinte, enunțuri scurte;
3.7.Interpretarea faptelor unui personaj Prepoziţia* Interjecţia Conjuncţia • identificarea unor elemente relevante pentru
al textului prin exprimarea opiniilor și Propoziţia* Punctuația a formula o opinie;
atitudinilor. • exprimarea atitudinii față de cele citite.
3.8. Redarea conținutului unor texte • exerciţii de transformare a dialogului în
citite independent (lectură particulară). N. B! Conținuturile gramaticale sunt incluse în monolog
modele de vorbire. Terminologia gramaticală • memorarea proverbelor, zicătorilor,
poeziilor.
nu se utilizează de către profesor și elevi. În Produse:
unele cazuri, pentru comoditate, poate fi • concurs de lectură expresivă;
utilizată de către profesor, deoarece la limba • postere/ organizatori grafici pentru a indica
maternă, începând cu clasa a III-a se utilizează relația dintre personaje, cronologia
evenimentelor;
terminologia respectivă (doar cele indicate cu • liste cu aspecte semnificative ale textului și
steluță*). clasificarea acestora: trăsături, acțiuni, motive;
• lectură independentă a unor texte
recomandate;
• proiecte pe baza textelor citite;
• concursuri legate de conținutul
textelor/cărților citite;
fișa de lectură etc.
Competența specifică 4. Producerea mesajelor/ textelor scrise, aplicând normele limbii române literare pentru realizarea unei comunicări
eficiente.
4.1. Scrierea lizibilă, corectă și  Contexte tematice: Activităţi:
conștientă a cuvintelor, propozițiilor și • Copilul în familie • exerciții de scriere caligrafică a literelor și a
textelor scurte pe baza materiei învățate. • Copilul şi natura cuvintelor, a ortogramelor, de respectare a
4.2.Elaborarea planului unui text scurt. • Copilul în societate intervalelor;
4.3.Alcătuirea unor texte, redând • Copilul și Patria • exerciții de completare, transformare,
experiențe personale (cu sau fără repere).  Acte de vorbire: construire a unor mesaje după model, schemă,
4.4.Formularea întrebărilor simple, Prezentări Răspunsuri Descrieri plan, imagine etc.;
directe. Atitudini și sentimente pozitive/ negative • substituirea cuvintelor într-o anumită
4.5.Aplicarea, în textele redactate, a A cere informații asupra unui fapt Instrucțiuni categorie (de ex. singular/plural, prezent/trecut
36
normelor limbii române literare în limita Mulțumiri Ajutorul Sfatul etc.);
materiei lingvistice însușite. Invitația Enumerarea • alcătuirea propozițiilor care implică utilizarea
 Elemente de construcție a comunicării: anumitor cuvinte, ortograme, fenomene
gramaticale;
Vocabularul Modele de vorbire Dialogul • crearea mesajelor referitoare la informații de
Monologul Conținuturi gramaticale ordin personal, necesități imediate, persoane și
Verbul* Adverbul Substantivul* obiecte familiare;
Adjectivul* Pronumele* Numeralul • exerciții de evaluare/autoevaluare a redactării
Prepoziţia* Interjecţia Conjuncţia îngrijite și corecte a diverselor tipuri de texte
Propoziţia* Punctuația etc.
N. B! Conținuturile gramaticale sunt incluse în Produse:

modele de vorbire. Terminologia gramaticală • planul unui text;
• texte proprii, redactate cu și fără repere;
• copieri, transcrieri, dictări de enunțuri, în
unele cazuri, pentru comoditate, poate fi care se regăsesc normele gramaticale,
utilizată de către profesor, deoarece la limba ortografice și de punctuație învățate;
maternă, începând cu clasa a III-a se utilizează descrieri succinte după un început / sfârșit dat
etc.
steluță*).
Competența specifică 5. Practicarea comunicării orale/ scrise în limba română, demonstrând acceptare, respect pentru valorile naționale,
europene, deschidere pentru implicarea activă, responsabilă în viața socială și culturală a comunității.
5.1 Descrierea succintă a orașului  Contexte tematice: Activităţi:
Chișinău, capitala Republicii Moldova • Copilul în familie • excursii;
5.2. Descrierea unui loc important din • Copilul şi natura • întâlniri cu personalități de vază;
satul/orașul natal. • Copilul în societate • comunicări succinte în bază de imagini,
5.3. Prezentarea unei personalități • Copilul și Patria secvenţe de film;
cunoscute din Republica Moldova.  Acte de vorbire: • jocuri de rol etc.
5.4. Prezentarea simbolurilor de stat în Prezentări Răspunsuri Descrieri Produse:
baza imaginilor. Atitudini și sentimente pozitive/ negative • portofolii tematice;
37
A cere informații asupra unui fapt Instrucțiuni • jurnale de impresii;
Mulțumiri Ajutorul Sfatul • expoziții;
Invitația Enumerarea • postere etc.
Vocabularul Modele de vorbire Dialogul

Monologul Conținuturi gramaticale
Verbul* Adverbul Substantivul*
Adjectivul* Pronumele* Numeralul
Prepoziţia* Interjecţia Conjuncţia
Propoziţia* Punctuația

modele de vorbire. Terminologia gramaticală
steluță*).
La sfârșitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:

• să identifice informații conform anumitor criterii;
• să asocieze conținutul unui mesaj audiat cu anumite imagini, informații cunoscute;
• să formuleze opinii, atitudini, argumente în cuvinte, expresii simple;
• să povestească selectiv și integral, prin cuvinte proprii, un mesaj;
• să îndeplinească instrucțiuni simple de orientare în vederea atingerii unui obiectiv;
• să utilizeze adecvat elementele lexicale şi modelele de vorbire în demersuri comunicative noi;
• să utilizeze raporturile de sinonimie / antonimie în situații de comunicare;
• să formuleze întrebări pentru un eventual interviu cu persoane cunoscute, pe teme de interes comun;
• să creeze texte la temă, în corespundere cu aria tematică;
38
• să improvizeze dialoguri în baza imaginilor, situațiilor de comunicare;
• să deducă sensul unor cuvinte pe baza contextului;
• să citească corect, fluent, conştient şi expresiv propoziţii / texte;
• să identifice informații semnificative ale textului;
• să interpreteze faptele unui personaj al textului prin exprimarea opiniilor și atitudinilor;
• să selecteze informații necesare din mai multe surse și să le utilizeze în acte noi de comunicare;
• să scrie lizibil, corect și conștient cuvinte, propoziții și texte scurte pe baza materiei învățate;
• să elaboreze planului unui text scurt;
• dorință de a înțelege limbajul persoanelor/ vorbitorilor în mediile școlar și comunitar;
• interes pentru scrierea textelor proprii;
• preferințe pentru lectura independentă a cărților și a presei periodice pentru copii;
• acceptare și respect pentru valorile naționale;
• implicare responsabilă în diverse activități școlare.

COPILUL ÎN FAMILIE Prezentări: autoprezentarea, prezentarea Specificul vorbirii orale: pronunție, intonație, tempo, ritm.
cuiva, prezentarea ființelor, relațiilor dintre Situații de comunicare conform ariei tematice.
Copilul despre sine și familie acestea, starea personală, a membrilor Vocabularul. Însușirea a 350-400 de cuvinte, expresii,
• Calități familiei, activităților comune, tradiționale, proverbe, expresii frazeologice.
• Preferințe sportive.
• Relaţii de familie Răspunsuri: răspunsuri afirmative și Modele de vorbire care reflectă aria tematică. Dialogul în
Viață sănătoasă negative scurte. situații de comunicare familiare. Răspunsul la întrebări,
• Starea sănătăţii şi igienă Descrieri: starea personală, ocupații formularea întrebărilor, adresarea către interlocutor.
personală cotidiene, sportive. Propoziții /replici care conțin un mesaj, o întrebare, un
• Activităţi de odihnă (cu familia) Mulțumiri: formule simple pentru a mulțumi răspuns, o rugăminte. Textul oral (monologul). Descrierea
• Sportul și a răspunde la mulțumiri. orală a lucrurilor, ființelor, fenomenelor etc.. Alcătuirea
Sărbători şi tradiţii în familie Atitudini și sentimente pozitive: formule orală a textelor.
elementare de exprimare a plăcerii,
respectului, bucuriei, ,dorinței, necesității etc. Conținuturi gramaticale
39
COPILUL ŞI NATURA Descrieri: aspecte meteo, semne ale naturii,
semne populare, obiceiuri, animale preferate, N. B! Conținuturile gramaticale sunt incluse în modele
Fenomene ale naturii florei. de vorbire.
• Când plouă/ninge? Atitudini și sentimente pozitive: formule Terminologia gramaticală, propusă mai jos, în unele
• De ce bate vântul? elementare de exprimare a plăcerii, bucuriei,
cazuri, pentru comoditate, poate fi utilizată de către
• Semne populare admirației, dorinței, necesității, frumuseții.
• Obiceiuri populare Instrucțiuni: a da indicații, instrucțiuni de profesor, deoarece la limba maternă, începând cu clasa a
Sărbători și tradiții comportament cu diferite ocazii. III-a se utilizează terminologia respectivă (cele indicate
calendaristice Atitudini și sentimente negative: dorul, cu steluță*).
Lumea animală neplăcerea, tristețea, regretul.
• Caracteristici A cere informații asupra unui fapt. Verbul* (forma inițială*). Modul indicativ. Timpul prezent*.
• Mediul de trai Sfaturi: a cere sfaturi, a da sfaturi. Timpul trecut*: imperfectul, perfectul compus. Viitorul I.*
• Animale exotice Verbele reflexive*. Modul conjunctiv prezent. Modul
• Curiozități imperativ.
COPILUL ÎN SOCIETATE Prezentări: prezentarea unor persoane,
Prieteni și colegi lucruri, interese, reguli. Adverbul. Utilizarea după modele.
• Preferinţe și interese Descrieri: persoane, profesii, localități,
Substantivul*. Genul*, numărul*. Articolul hotărât şi
• La telefon, pe internet mijloace de transport, forma, culoarea,
• Reguli nescrise utilizarea, folosul unor alimente. nehotărât. Cazurile*.
Proiecte de viitor Influențarea acțiunilor: a accepta, a refuza, a Adjectivul*. Acordul adjectivului cu substantivul în gen,
• Profesia preferată sprijini. număr şi caz.* Utilizarea gradelor de comparaţie. Topica.
Locul natal Sfaturi: a cere sfaturi, a da sfaturi.
• Oraşul, satul Ajutorul: a cere/ a acorda ajutor de orientare Pronumele*. Pronumele personal*. Formele accentuate şi
• Orientarea în oraș într-un mediu rural, urban, ajutor medical. neaccentuate. Numeralul. Numeralul cardinal.
• Mijloace de transport Atitudini și sentimente pozitive: plăcerea,
• Reguli de circulaţie dorința, comunicarea. Prepoziţia*. Utilizarea după modele.
La medic Mulțumiri: formule de a mulțumi, a răspunde Interjecţia. Utilizarea.
Cumpărături cu formule simple, dar elegante.
• Alimente Conjuncţia. Utilizarea conjuncţiilor de coordonare.
• Cantități
• Costuri Propoziţia.* Utilizarea tipurilor de propoziţii după scopul
COPILUL ȘI PATRIA Atitudini și sentimente pozitive: plăcerea, comunicării, după formă, după alcătuire.
bucuria, admirația, dorința.
40
Despre Moldova Invitația: a invita, a accepta o invitație. Punctuaţia (în funcţie de materia studiată).
• Simboluri de stat Enumerarea: localități, instituții, date, cifre,
• Orașul Chișinău distanțe.
• Oameni cunoscuți Descrierea: formule de descriere a
Sărbători și tradiții naționale calităților/trăsăturilor unor persoane, a N.B. Modelele de vorbire și minimul lexical
locurilor. fundamental se propun în Ghidul de implementare a
Informație: a prezenta/a cere informații curriculumului.
despre ceva/cineva. Texte recomandate:
Folclor: Din folclorul copiilor, Proverbe, ghicitori.
Plugușorul. Cu semănatul. Colinde. Frământări de limbă.
Numărători.
Ion Creangă, Mihai Eminescu, George Coşbuc, Elena

Farago, Otilia Cazimir,
Constantin Dragomir, Iulian Filip, Spiridon Vangheli,
Grigore Vieru, Vasile Romanciuc, Dumitru Matcovschi,
Anatol Ciocanu, Petru Cărare, Gheorghe Blănaru, Liviu
Deleanu
CONTEXTE TEMATICE SINTEZĂ (PENTRU URMĂRIREA CONTINUITĂȚII)
CLASA I CLASA a II-a CLASA a III-a CLASA a IV-a

C O P I L U L Î N F A M I L I E
Să facem cunoștință! Familia mea Despre membrii familiei Copilul despre sine și familie
• Formule de salut • Membrii familiei • Cum sunt? • Calități
• Nume, prenume, vârstă, loc de • Ocupații în familie • Ocupațiile membrilor familiei • Preferințe
trai • Mă gătesc de școală • Caleidoscopul profesiilor • Relaţii de familie
• Cine sunt eu? • Locul de muncă Casă și mediu de viață Viață sănătoasă
• Familia mea • Parada profesiilor • - Camere • Starea sănătăţii şi igienă
41
• Mama e bibliotecară • Ne odihnim împreună • - Mobilier personală
Jucării. Activităţi de joc • Ziua de naștere Cum să fim sănătoși? • Activităţi de odihnă (cu familia)
Camera mea • Cu mama la doctor • Părțile corpului • Sportul
• Obiecte de mobilier Poftă bună! • Obiecte de igienă personală Sărbători şi tradiţii în familie
În bucătărie • Veselă • Produse sănătoase
• Veselă • Bucate • Regimul zilei
• Alimente • Băutură • Igiena
Ce purtăm? • Ce mâncăm? • Meniu
• Îmbrăcăminte • Ce bem? Sărbători în familie
• Încălţăminte
C O P I L U L Ş I N A T U R A
Animalul preferat Anotimpul preferat Timpul și vremea Fenomene ale naturii
• Animale domestice • Semnele naturii • Cât e ora? • Când plouă/ninge?
• Animale sălbatice • Ocupaţiile oamenilor • Cum e vremea? • De ce bate vântul?
• Cum sunt animalele? Despre animale • Zile de lucru/ odihnă • Semne populare
În grădină • Animale. Animalul preferat Toamna • Obiceiuri populare
• Fructe • Despre viața păsărilor • Semnele toamnei Sărbători și tradiții
• Legume Ce gustoase sunt! • Despre păsări calendaristice
• Culori • Fructe • Păsările călătoare Lumea animală
Despre timp • Legume Iarna • Caracteristici
• Zilele săptămânii • Sărbători de iarnă • Mediul de trai
• Lunile anului • Jocuri de iarnă • Animale exotice
• Anotimpuri Primăvara • Curiozități
• Obiceiuri de primăvară
• Flori de primăvară
Vara
• Semnele verii
• Proiecte de vacanță
C O P I L U L Î N S O C I E T A T E
La școală La școală Agenda săptămânii Prieteni și colegi
• Rechizite • Activități la școală • Orarul • Preferinţe și interese
• Mobilier • Activități la lecție • Rechizite. Unde se află? • La telefon, pe internet
• Să numărăm! • Lecția preferată • Timpul liber • Reguli nescrise
42
• Colegi • La recreație Prieteni Proiecte de viitor
• Preferințe • În vacanță • Interese • Profesia preferată
• Ne place sportul Prieteni • Ajutorul reciproc Locul natal
• Informații despre prieteni • • Oraşul, satul
• Un prieten bun • Orientarea în oraș
• Pasiuni • Mijloace de transport
• Convorbiri la telefon • Reguli de circulaţie
Sărbători calendaristice La medic
Cumpărături
• Alimente
• Cantități
• Costuri
C O P I L U L Ș I P A T R I A
Trăiesc în Moldova Patria mea Prin Moldova Despre Moldova
• Harta Republicii Moldova • Simboluri • Locuitori • Simboluri de stat
• Orașe • Capitala • Bogății • Orașul Chișinău
• Râuri • Oameni harnici • Călătorii prin Moldova • Oameni cunoscuți
• Oameni buni • Mulțumim pentru pace Sărbători și tradiții naționale
• Din înțelepciunea populară • Din creația populară
• Sărbători
43

Limbă

5459 Proiect Curriculum Limba Romana Minoritati Primar

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5459 Proiect Curriculum Limba Romana Minoritati Primar

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU PREDARE

Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe an1

Scopul de bază al învățării limbii române în instituțiile de învățământ cu predare în limbile

Acest scop se fundamentează pe prevederile Codului educației al Republicii Moldova,

Realizarea scopului enunțat este sprijinită și de acțiunile prevăzute în Programul național

În conformitate cu Cadrul de Referință al Curriculumului Național6, „competența școlară este un

În conformitate cu prevederile Codului educației, finalitatea principală a educației în ansamblu

Sprijinirea elevilor pentru succes în învățare. Principii de bază

CADRULUI EUROPEAN COMUN DE REFERINȚA PENTRU LIMBI. NIVELURILE

Cadrul European Comun de Referința pentru Limbi (CECRL)10:

În conformitate cu recomandările CECRL, rezultatele învățării elevilor sunt structurate pe 3 niveluri

REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII LA FINELE CICLULUI PRIMAR

Predarea-învățarea-evaluarea limbii române în învățământul primar se axează pe dezvoltarea la

În conformitate cu recomandările CECRL, constituite pe baza experiențelor avansate de aplicare

Clasele Nivelurile Descriere Descrierea globală

CONSIDERAȚII PRIVIND PREDAREA-ÎNVĂȚAREA ÎN SCOPUL FORMĂRII

În conformitate cu prevederile Codului educației al Republicii Moldova11, în învățământul

Documentele de referință în domeniu definesc evaluarea criterială prin descriptori (ECD) și

„Evaluarea criterială prin descriptori reprezintă un sistem de eficientizare permanentă și

Descriptorii reprezintă criterii calitative de evaluare care descriu modul de manifestare a

Scopul principal al evaluării rezultatelor învățării constă în sprijinirea dezvoltării elevilor,

Astfel, descriptorii generali pentru măsurarea comportamentului observabil și a performanței

Figura 1. Corelarea dimensiunilor formativă și cumulativă ale aprecierii rezultatelor școlare în

Exemple de produse școlare și de criterii de succes sunt prezentate în materialele metodologice

CRITERII DE SELECTARE A TEXTELOR

COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI15

1. Receptarea mesajelor orale în diverse situaţii de comunicare, demonstrând interes în procesul

REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONȚINUT

Situații de comunicare Pronunția

DETALIERI ALE CONŢINUTURILOR DE ÎNVĂȚARE

CONTEXTE TEMATICE ACTE DE VORBIRE ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Ion Creangă, Mihai Eminescu, George Coşbuc, Elena Farago, Otilia

Monolog /mesaj/descriere (nr. de enunțuri) 3-4 4-5 5-6 5-6

Dialog (nr. de replici) 3-4 3-4 5-6 5-6

Scriere (nr. de enunțuri) - 1-2 3-4 4-5

Lectură particulară (nr. de pagini) - 1 1-2 2-3

Tehnica citirii (nr. de cuvinte pe minut, la sfârșit de an - 20-30 31-60 61-100

Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare

N. B. Conținuturile gramaticale se includ

La sfârșitul clasei a II-a, elevul va fi capabil:

DETALIERI ALE CONŢINUTURILOR DE ÎNVĂȚARE

CONTEXTE TEMATICE ACTE DE VORBIRE ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Ion Creangă, Mihai Eminescu, George Coşbuc, Elena Farago, Otilia

Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare

DETALIERI ALE CONŢINUTURILOR DE ÎNVĂȚARE

CONTEXTE TEMATICE ACTE DE VORBIRE ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Unități de competențe Unități de conținut Activități de învățare

N. B! Conținuturile gramaticale sunt incluse în

N. B! Conținuturile gramaticale sunt incluse în Produse:

Vocabularul Modele de vorbire Dialogul

N. B! Conținuturile gramaticale sunt incluse în

La sfârșitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:

DETALIERI ALE CONŢINUTURILOR DE ÎNVĂȚARE

CONTEXTE TEMATICE ACTE DE VORBIRE ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Ion Creangă, Mihai Eminescu, George Coşbuc, Elena

CONTEXTE TEMATICE SINTEZĂ (PENTRU URMĂRIREA CONTINUITĂȚII)