gAPţTOlUL I

PRBfŢgKi.Te AMTBPPQXOSiCa ALE TAIKB1 TQcXmTKL

■If P i ^ a t m1

Evaluarea antropologică generali a picatului.

Taina Pocăinţa! a fa s t in s titu ită de Mînttiitorul "spre ie rta ­

rea păcatelor*.Sfin te Taină a M ă rtu risirii vindecă sufletul de păcat
ş i creează o nouă situ aţie oare este" caracterizată ca o nouă naşte­
re duhovnicească sau renaştere : Sfinte Taină a M ărtu risirii este
*teie- »ireiu M fte!si$*f'- _ ^
^păcatul însă aşte o adevărată problemă a personalităţii jumane.
Mu «şa -zla a problemă centrală,ei pretlamasOrlea altă probl«Biă,oricît

in m oaorgaaiţ da păcat.Aşadarjpăcatul este premisa antropologică a

Tainoi Pooăinţai.
Această constatare faoe necesar studiul ş i analiba păcatului,îs
cadrul dimenalunilor lu i antropologi ce»pentru mal buna în ţ e l^ e r e a
modulul în earo preotul duhovnic î ş i va exercita lucrarea de educaţie
duhovnicească în cadrul rîn d u ie lli Tainei Kărturiairll.Bubo vri cui tn&-
buia aşadar să cunoască oe este păcatul ca să f i e în stare să previn?
eu suc cea» In măsura po s lb ilu lu l .problemele ridicate da acesta; r
Răspunsul l a această întrebare trebuia să aibă în vedere cele

srt<e d efin it
te în evidenţă învăţătura B is e ric ii cu privire l e păcat.Potrivit în^»
y ^ ^ a ^ ^ flytta_..ej^-..,iiMnlr!sa. .jfl^elia.aia\^tonerAq,yaM^ii
călcarea ^ **' '
Dumnazeu.Bar ceea ee-JL interesează în mod special pe duhovnic este
aspectul subiectiv a l păcatului,modul în care omul tr ă ie ş te păcatul
ş i urmările «materiale* ale acestuia- în f iin ţ a lu i psiho-somaţică.

1) Caracterul sintetic a l păcatului

Ca tră ire subiecţivă,păcatul con stitu ie un eveniment complex şi^

foarte - l i f t :
M ^ F re o tik tu i duhovnic,deoarece eoest aspect s in te tic a l păcatului
Impune o m etodologie pastoral? p o tr iv ită în vederea n e u t r a liz ă r ii (âa*
l ă ţ u r ă r i i ) s t ă r ilo r duhovniceşti negative pe sare le creează păcatul;
Xntîlnlm caracterul s in te tic a l păcatului multe tex te din
Sfîn ta scriptu ră ş i mal a le s în textu l din Epistola S fîn tu lu i Iseob ,
c e m l*s v l5 »c a re defineşte ou tă ria acest caracter : "Pofta zămislind
naşte p ă c a tu l,Ia r păcatul,odată săvîrşit,aduce moartea*.
T C iaen ii f o lo s iţ i a lo i pentru indicarea tr ă i r U o r intime a
catu lu i su blin iată acea sinteză organică,pe care o în tîln im ruad. în
procesul n a ş te r ii.
Z ăm islirea»purtarea în pinteoe s i naşterea.ce tem en i fo lo s iţ i
în caisul a p a r iţie i păcatului,acoperă cu succes în tregu l ş ir de tră iri
dinamice ş i evo lu tive «a re ţin de în tregu l eveniment e 1 păcatului!»
Aşadar,păcatul nu este - după o în ţeleg ere simplă • o eimplă mişcare
p e ltic ă sau o simplă faptS.O atare în ţelegere privează păcatul de
caracterul lu i dinamic ş i mai alea de structura lu i variată ş i sinte­
tic ă . In fe lu l acesta însă nu esţe p o s ib il să f i e determinată cu pre­
c iz ie m etodologia pastorală,oare intenţionează vindecarea s itu a ţiilo r
negative pe oare le 'creează păcatul.

fi) Caracterul dramatic a l păcatului

în c e tu l are p rin excelenţă un caracter dramatle. Mu este vorbe

de o pur ş i simplă llp şS de armonie e tic ă sau doar de o lip s ă dubov-
nioaaacă»ln păcat se vede întreaga mărime ş i sdîncimo a m o rţil.e eve­
nimentului dramatic pe care-1 tră ie ş te fiin ţa umană, Fragaentul din
te x t u a lu l lad ov oare defineşte rezu ltatu l fin a l a l în tr e g ii învăţă»
t a r i re fe rito a re , la păcat exprimă în mod c la r oaraoteiuI dramatic a l
păcatulu i t «ia r păcatu l,6ăvî^it,n aşţe.m oaxţe« % Trăirea' m orţiş .du»,
bpvndoeşti pe care o naşte păcatul trebuie să ce în ţa l««g ă ,iie a setei'•
nea^ea tră ire a unor s itu a ţii care acţionatză n egativ îâ su fletu l c a »
ln iiS p r® exemplu j lupta (ca disensiunea ş i o o n flie tu l din IhterţpfgJ.
ca flC ta lu i),d u rerea ,d eta rio r»ra a ,a «o n ia ţ^ a îh a i»e , ceda a l t f e l o r i c e ^
t r g ir e negativă «o n s titu ie elemente e le s o r ţ ii duhovniceşti pe oare
l e naşte păcatul s ă v îr ş itl

3) Oaraotarul general a l păcatului

oela două ca re e te r i e tic i de mal sus ale păcatului scot în evident

ţ i în e c a la ş i timp încă un.element esen ţial a l aoastula , anume uimăit
l e pădatului pentru persoana umană luată oa în tre g . Omul care ţ ă ^ t u »
ie ş te suferă în întreaga Iu l fiin ţă .T e o r iile m edicinii psihosomatice
re fe r ito a r e la păcat ş i t e o r iile re fe rito a re Ie aaYroze,mai ales ce­
le care se ocupă ou Is te r ia (nevroze în to a r c e r ii^ schim bării) adeva»
reec deopotrivă aceste consecinţe ale păcătuiai
 - 3 *

Caraetarlatleile păcatului prezentate ani sus^anume caracterul

sintetlo*drem«tiQ şl stfisn l al® acestuiatd«ficaso lim ita,dar şi to r -
sa metodologiei duhovniceşti «are sş impună, deoarece pe baza acest» r
caracteristici w pot face deducţii referitoare la natura păcatului,
ele erîsd o valoare deosebită pentru că regl«a*ntean3 metogologl s pre­
otului duhovnio.Aotfa putea Mamaia dou* oonoluzii ©entr*letc»:re con­
stituie eele dau* «1«mante fundamentale ale îndrmaărli lui dutoml-
eeşti i 1) Picatul fuaetionaesă,*dlcă are o activitate neîncetată in
interiorul personalităţii osului eaxe păcătuieşte ţ ?) Bubovnieul în*
tîlaeşte în cedrul mărturisirii osul întreg. Gînduril«,siHţ%intel«,
dispoziţiile «1 orice « I ţ i mişcare (funcţie sun.eteascS,acţiune mu
reeeţln) a personalităţii Iu l se leagă Imediat de trăire® păcatului;

ix» l » p ,i 11

Stadiul neoeaar ei premergător s± păcatului aste totdeauna la-

pita. Acec sta trebuia aă fia distinsă în nod clar de *corp»lwp:ropritt<is
e l p£eatultti#pe&tru m e* în acest detaliu este prevăzută ei încercată
voinţaasului,ca în eele din uma« aă fie^îîSBii^aO dul Imputării mo»
rele (pezltivS seu negativi).sa cuvine se datornicul a* disting cel
puţin eele âo«§ aspecte ele iapltai»adică să o distingă drept iritare
e l drept dialog* V m
a ) lanlte ee iritare cete înţeleasa din punct de radere psiholo­
gici (dar Şi duhovnicesc) drept provocerea fu n cţiilo r psihologi® şl a
străfundului peraoHalitiţilwAdieă întîl&irea asului eu stimulul sera
deee le aieîrairea păcatului înas«®a« Ispită al îneereare*Onul întreg
•ntn îndacmat a l încurajat si aăvîrşease* p&dctul*Sste u til ca dutoe»
nieul aăcuaaaseS faptul e i ispita «fie ai eete «t e m i (adie* sine de
v

le sediul în »n j*r*t© r),fle ci eete interni (adică sine din cdlncul

sufletului) procoacă ai inciţi*
Instinctele , dorinţele*pornirile , di apoziU ii* *stimult i , de eeenenee
reprenantirila ei celelalte elemente ale puterii de Judecată sînt pto-
eoeete prin iap lti f i devin factorii cetiri ai procesului paitotofid# ee
duce le s&eîroivea picatului»
funcţiile pelhiee excitate provoca* automat & m »şl-l o t il# ei
purceadă le o alegere, leraoana croi tată şi provocat* de vreo ispiti
trebuie *8 aleagă uns din douS i fie să prima®se-S iepita (ş i s* pă©i-
tulaaeă),fle si o evita*
ă * w i« alegerii' sa fa ca aimţită .mal mui ^ftşţilnţ» menal* a
 persoanei deoarece conştiinţa morală porunceşte ceea oe trebuie f fieut
ş l 11 Îndeamnă pe om să fugă de is p ită şl,d e c i,d e săvârşirea p ă c a tu l
Voinţa, pro veoată ş i in citată,oa ş i c e le la lte fu n c ţii s u fle te ş ti,
. §* $ f n6^ a ^® .f l a i«ş # > a r 1® găseşte^
după oum se vede,într-o p o ziţie mai problematică fiindcă este constzdi
aăpe de o parte de oonşţiinţa morală,pe de altă partede dorinţele ş i
p o rn irile oontrare poruncilor aoeateiă^Posibil oa lupta in terioară de
tr ă ir e a is p it e i să Iile înţeleasă mal bine In lumina celui de-al şap­
te le a capitol «1 S p lsto lal către Romani a Apostolului P a velţA id sept
treoe toată drama creştinului oare lu p tă ,fie că v re a ,fie oă nu vrea
acest lucru?
Aşadar, concluzia generală a fu n c ţio n a lită ţii ( lu crării.} !a ţi te i
oa excitare se sintetizează în faptul oă aceasta nu constituie pur şi
simplu un imbold spre aăvîrşirea păcatulu i,ol,în fiecare situaţie,, o
;p>rebli^#sihaiegî«&j&:dsfcft^c*iij*®ă;.pejs$^
b) Is p ita oa dialba^4Aspectul evolu tiv al is p ite i,e a problemă
psihologi olt ş i Mikornicească a persoanei se prezintă maţ ales p i n di-
a lo ^ Is p iţ a provoacă un anume dialog in terior? Gazai caracteristic în
acest sens (oare,de a lt fe l,a r trebui p r iv it oa "arhetiplo" nu nuaalcu
sensul de p ro to tip ,c i ş l de caracter moştenit,prin tramaai topea păcat*
lu i strămoşesc) este cazul dialogului Svei cu şarpele în paradis (GesS
3jii^)f||.uoolo de faptul oă a lo i este vorba de dialogul "extern",în­
tregu l tablou r e fle c tă în aceiaşi timp schema analeagă a dialoga Î l i ie
t e r io r , oare s-a s f îr ş iţ ou în tărirea de a mînoa din pomul oprit?A5flfl*’

(d is p u ţi) in te rio r?
Această procedură d ia lectică a is p it e i este subliniată ş l în anu-

d i j g ^ I ou satana ş l pre|ntîmpină -işgşs|||lo £şjfc îndemnurile lu i spre

să vîrşlrea păoatuluilMenţionăm mai ales "fioara" Sfîntului Ioan ®lnai-
tu l (Q f; ş l lucrarea noastră "Blemente de psihologia niptloă,pag?43
ş?u?) 5
in timpul dialogului ou is p ita ,c e l i s p i t i t va reaoţiona ş i va bi­
rul Is p ita ş i în cele din uzmă o va neutraliza sau va f i învins de a-
o & g Ş t â w i * «asul lv fi> , ş i va, aoc#pţf Plflfk^>oărij.e f i fU g ţştii)Ş i;| ^
f a l " d S i l W a procedura" il'iioguiui estb volăff f '# **4 $
/

alogul se realizează ş i în primul caz,în oareEp o tr îv it p ă rin ţilo r n i^

n ic i,n e v o ito ru l în oele duhovniceşti preîntîmpină gîndurile rele ou "f
ură d esăvârşită", ou "discu ţie în obntradiotprîuw şl "o b ie c ţii"
pedepseşte pe acestea ou b ic iu l raţiu n ii sănătoaaâţAstfel,in. amleMflU
 - 5-

zori isp ita na constă întn-o simplă ir it a re ,c i provoacă o problemati­

zare interioară»oare poate f i înţeleasă numai oa dialog,ca dispută.
Aproape to ţi p ărin ţii n iptiel recunosc ş i în oszul negării sau
resp in gerii Isp ite i mai ales tre i sta d ii»şi anine i provocarea» oonsl»
ţire a ş l respingerea.
Unirea Înseamnă prin excelenţă aN vorbi aoeeaşi limbă cu ceea oe
ţ i se în făţişează »fia în mod pătimaş,fie fără de patimă (F ilo te i gina.
i t u l ). Aşadar chiar şi respingerea‘isp itei se supune în mod neees»
schemei dialeotloe psihologice ş i ‘duhovniceşti.

c) Bvaluarea psihologică ş l duhovnicească a is p lte ll Ispiţa»din

oriee punet de vedere am vedea-o, are desigur caracter negatlT.BeoarecM
ea îndeamnă ş i provoacă omul spre păcat» constitui a un pericol ş l o « -
mcninţare pentru viaţa omului.Dar duhovnicul este dator să conduce
a s tfe l pe penitent, în cît acest pericol să fie preîntîapinet în mod m -
decvat.
A?adar»dinoolo de măsurile luata sau fo lo site pentru realizarea»
acestui scop,duhovnicul trebuie să scoată în evidenţă celui care se
spovedeşte (cu multă artă ş i înţelepciune) aspe.cţul jM*8€îVYal ispitei
socotită drept încercare ş l exerciţiu. Mal în t îl da toete Uîntuitorul
însuşi,p^rin lucrarea Se »prin viaţa şi învăţătura Sa^a prezentat în
mod d a r aspectul pozitiv ş l ziditor a l isp ite i «înţeleasă ea Încorona.
Din punct de vedere .al încercării paihoduhovnioeşti îns*»Apostolul Ia-
oov na ţrananite în scris aspectul pozitiv al isp ite i în cunoscutei
^ «>o o tiţl»fra ţii' m ei,sini <&•
daţi în fe lu rite isp ite,ştiin d oă înoeroeres erodjnţeivbastre lueree-
. ( *•

ză răbdarea i Ia r răbdarea să-şi aibă lucrul ei desăvîrşit,oa să f i ţ i

4« nui^Ci.dPT i.s-o;
Această diagramă psihologică (isp ită - încercarea credinţei - răi
dare ■- desăvîrşire) arată că iapita»din punct de vedere a l aspecte Jnl
e l pQzltlT,constituie .(seu poate cdnstltui) punct de plecare în vedere
d e s ă tîrş irli ş i îm plinirii morale el duhovniceşti .Această constat» e
p e n iţe de asemenea să se sublinieze nevoia e v it ă r ii respingerii ispi­
t a l, eşe in c it să nu ea creezs pericolul unui cerc pslbo-eorastio v ie i-
o e î n flls ţ e o o lu i oare se mărţurleeşte.fenltentul trebuie să f i e _oog-
dUe in sşa f e l in cit aă nege ş l să respingă aspectul păcătos a l le g i»
te A, dar aă nu înlăture ispite ce atare şi şă in te n s ific e a stfe l forţa
lu i de re spÎngere .Iste vorba aici de punctul n otărltor al înfruntării
is p ite i de orice fe l.ilu iţi dintre p ă rin ţii n ip tio i ş i asceţi recoman­
dă evitarea respingerii (I s p it e i) chi&r ş i atunci oxnd e i îndeamnă pe
credincioşi să urpacă gîndurlle reia cu "ură daa^vîrşitS^iOrlcatttdi»-
eernăj&întul pastoral a l duhovnicului poate fixase în mod precis ,în
fiecare caz particular „forma Şi întinderea nerespingerii isplnel ® re
problematizează pe penitent*

d) H o a t o l

In acord cu ceea ca s-a spun mal înainte cu privire l a oara eteri î

t l c l l e principale ale păcatului»se impune cu necesitate precizarea,pa
c ît p o s ib il,e s ta d iilo r psihologioo-duhovnlceşti ale p&cstului.O ase­
menea proci mare nu este însă uşoară, dat fiin d că păcatul este acţiunea
psihică ş i duhovnicească a în tre gii personalităţi ţmana şi,deci,nu ea
poate face o analiză ş l o descriere precisă şi amănunţită s t r ă ir ilo r
generale dş,păcat ş l s itu a ţiilo r în cere e l pune pe e el ce păcătuieşte
Pentru acest motiv, de scrierea evenimentului păcatului prim ilor oameni
în paradi* (G en *III) ar putea f i socotită sufteientăpentru a f i înţe-
le s meoanistaul păcatului*
Dincolo de faptul că în cel de-al treilea capitol «1 Genezei aven
d escrieri cu totul generale,expresii si reprezentări simbolice,este po
s ih ll să distingem stadiile principale a tît în ceea ce priveşte pregă­
tir e a , e ît ş i în ceea cc priveşte săvîrşlres pă00 tulul .A st f e l , putem di a

tlnge următoarele faze sau stadii principale din procesul săvârşirii

păcatului *
- păcatul,în prima sa fază,este o experienţă şi o cunoaştere
străină da netursamului ie ş it din V i n i l e w creaţorulttl.lndată după
HÎnearea din fructul oprit,protopărinţii eu avut o experienţă necunos­
cută pînă în acel moment.*^ 11 s-au -deschis ochii lo r ş l au cunoscut
oă er^u gpi* ** *0^h*?»7)# Ao«usţă primă impresia avută în timpul eăvîn
ş ir lip ă o e t u lu i este foarte .semnificativă' din orlce punet ds vedexe
pslhologio ş i duhovnicesc*
păcatul se face sesizat oa o cunoaştere ş l o experienţă n ouă.ih că
a r f i o trăire asemenea ou celelalte activităţi şi facultăţi sufleteşti
e le enului,ntt »»a r face simţit oa un corp străin ai desigur corp al
morţii (*Glne mă va izbăvi de trupul morţii acesteia ?* - Hara,7»?ă)
fa ţă de fa c u ltăţile sufleteşti ale omului ş i defuncţiile acestora*

'-'f iş ş t u l £uee la almţiree en jd trăirea micşorării morale"Cşi

■*

s u fle te ş ti); Mei precis,în versetul 7 din cepe I I I a l Genezei se a n t ă

ş l se subliniază experienţa micşorării simţire de sine ("eu cunoscut
eă erau goi*• • ”)• Pupă experlerea «plinătăţii ®sre ae oferă prin "aş*
tlsfaeeree" în clin ărilor şi dorinţelor pacataeafe, personalitatea -£$8£MM
 - 7 -

e it nu cete nesimţitoare şj. indiferentă din punct de vedere moral)»

- cei d e-sl doilea «tedla e l p^mtulul (experlerea preotului)

dude le reacţie feţS de p?eat*
Micşorarea t r ă ir ii sim ţirii de sine duee persoana uman? le o reeo»
ţie,ad ică la o restaurare,pe c it p o sib il,* urmărilor prostului (" ş i ş j î
cusut frunze de amoehln ş l gi-nu f?eut cooperai ic te *- G en .III,7V. fen -
sonalltetee sănătoasă din punct de vedere p aidlc,ciii«r e l atunci cînd
săvXfşeşte păcatuld în mod liber,reacţionează automat împotrivi sist^»
m intelor e l t r ă ir ilo r de micşorare cere se leagă de trăirea el.Dup? oua
as apus tpai sus,numai în cezuri da Insensibilitate seu perversiune su­
fle tea seS ş l de indiferenţi morală nu se constată un atare mod de reac­
ţ ie i
Acest a l tre ile a stadiu e l t r ă ir ii pfioatului,dap& cum î l înţelege
flecare duhovnic,sate premisa psihologieS ş i duhovnicească a praîntîm-
p ln S rii ziditoare e simţSicin telor vlcsl ş i în general t a în tre g ii pro­
blem atici ridicate de p3oat;deoareoe semnalizarea de către duhom io e
re a c ţiilo r penitentului împotriva ezperierîl pioatului uşurează an lua-
ree pozitiv? a simţ ămlntalo r vinei*fiecare pieptos deranjat de rmauşş?C
r ile pe care le naşte s&vîrşlree picatului este totdeauna gete sS reso-
tloneze împotriva experienţei mere e acestuia*

gvaloarea p » U o 1 o g 1 o ’& q picatului

Ultima oonstetere dă şl măsura apreoierii sensului psihologie şl

duhovnicesc e l picatului potrivit eu lătur» pozitivă a se«l)eeigur,păca­
tul considerat în sine este un element psihologi o-dubomi cese negativ*
Insă desigur că forme reacţiei personalităţii u n s» împotriva experte*
păcatului poet* oensţitui punct de plseere ssu prtaaisA a progresii UI du-
hovnleesc e l acastele.Apostolul lavei cunoaşte deja cazul în « r e pă­
catul a dus în mod exeepţipnel le înmulţirea dumnezeiescului har i "aco­
lo unde e-s înmulţit păcatul a prleoait barul”(H orn.20)*1storle ulte­
rioară a v ie ţii bisericeşti m adeverit edssee acest prlnoipiu aproape
axiomatic e l Apostolului neamurilor»
a cea st? reelltate,dup? cum eeaneleexă însuşi Apostolul,înviţ* o8
"stăruia în păcat oft e£ oo înmulţească harul "Cărau*>,1) ,dar şi c* este
posibil ee aedul de e rcatţlona itilu punct de vedere împotriva P*e»tu2nl
sS de» valoare pozitiv? chiar cxpcrlcrll păeetuiui.în eccst eaz e d lr'
poa lb ii ee păcatul s? ac dovedească "punctul do plesere" al mai multor
încercări stăruitoare şi elstanatlos în vedere» » « ogarii unor nivele
mai înalte pe acera sfinţeniei* iixaoplu în ace*». sene poete f l dst fiu l
 - 0-
r i s i p i t o r din parabolă. Această apreciere psih ologică a păcatului
poate dbnduoe duhovnicii la o încercare metodică de evaluare p o zi­
t iv ă a t r ă i r i i păoatului de către cred in cio şi.In tr-a d evă r,m u lţi din
tre s f i n ţ i i B is e r ic ii noastre sîn t prezentaţi în slnazar ea avînd 1
început o v ia ţă plin ă de păcat ş i de fărăd elegi?!valu area p o z itiv ă
a e z p e r ie r ii păcatului era desigur un fa c to r dje bază în vederea
s fin ţe n ie i ş i a v i e ţ i i lo r u lte rio a re plină de virtute?

I? V in a
1? Pişe^iki^mîntul psihologic dintre vină ş l păcat

învăţătura dogmatică a Bl seri o ii arată că acolo unde e x is tă pfL,

catul acolo se a flă ş l vina? pi învaţă,aşadar, că păcatul ş l vina sini
dauă aspecte ale aceluiaşi fenomen,adică a l în c ă lc ă r ii v o ii lu i Bum*
ne zeu.
Yina in^esehţ# ş i.d in punct de vedere pâihologlc nu este socoti
tă drept stadiu oare. urmează păcatului i experlerea păcatului este
deodată Şi experiareji a vin ei.In să pentru motive didactice ş i pentru
o mai hună în ţeleg ere a evenimentelor psihice care se leagă de tr ă i­
rea păcatului ş i a vinei este p o s ib il să se facă o d is tin c ţie între
păcat ş i vină,din punct de vedere psihologie?
In încercarea de a face un discernămînt psihologic în tre păcat
ş l vină este p o s ib il să ne ajute d is tin c ţia în tre "pfcdoj ■ ş i^ v ^ a c ^
După cum se ş t ie $este mişcarea psihică în evolu ţie,este ac­
t iv it a t e a psihica? „To ţk0/v*.n este rezultatul lu c ră rii,a d ic ă evolu-

ţiil/abţluBee dela terminată,este eip erlerea evenimentului deja tr&-

ltÎAm put ea, de oi fsă acceptăm că trălrea/experlerea " ) păoa-

^ wf^aate <§i tsşălre a psihologica preea-*
'trăirea vine i?D in colo te ace staa
în s ă ,tră ire a păoatului ca a c tiv ita te parcurge un anumit drum,,oare aa
termină neapărat într-.un stadiu f in a l,în timp oe trăirea vinei se
continuă ş i dincolo de acest stadiu fIn a l.A s tfeX sîn timp oe tpfiirea
păcatului eBte în sine un eveniment sufletesc încheiat,aU că ^uwykx’J
vina sa (continuă ca t r ă ir e , de semnată în limba greao ă prin ouvîntul
•? Din aoest punct de vedere este p osib il să distingem trăl^
de^a s ă v îrş lt şijtrăirea vinei,, oare continuăraşadar?; ■
tră ire a vinei se distinge în stadiul care uimea ză ex p e rie rii păoatu-
lu l,d acă aoeăta se *vs apreoia prin priana schemei psihologice
— Intr-adevăr,trăirea vinei eate în o ric e sez tră ire )
 - 9-
a r e z u lt a t u lu i p ăcatu lu i tBCfS «P ic a tu l ca fa p tă sau ca e-
vdniment s u f le t e s c d e ja în tîm p lat are continuarea lu i» c a un ecou
s u f le t e a e ,în cen tru l a x io lo g ic a l persoanei umane (c o n ş tiin ţa mora-
l ă ) t oe ş i în în treag a l u i v ia ţă su fle te a sc ă ,
D is t in c ţ ia p sih o lo g ic ă e x iste n tă o r ic u i în tr e p ăcat ş i vină a-
re oca mai mare însem nătate pentru în fru n tarea problema t i c i l su fle ­
t e ş t i r id ic a te de vină,deoarece această d is t in c ţ ie scoate în evider
r

ţ â ţ a chi p deoaeMrt fa p tu l că dacă păoatul ea fa p tă a re un s f î r ş i t

ş i c o n stitu ie un eveniment p sih ic în c h e ia t ,t r ă ir e a v in e i se întinde
p î» ă cînd ea va f i în fru n tată c h ia r de către p e rso n a lita te a omului,
04 proh lem ă.Fsihanaliza ş i p s ih ia t r ia oonstată deopotrivă această
e x p e r ie n ţă .In f runtaree ştîn gace sau: l i p s i t ă de su cces a « p e r i e r i i
v in ei creeahă în cm cele mai m işcătoare drame s u f l e t e ş t i . In fin e ,
d is t i n c ţ i a p sih o lo g ică făc u tă în tr e vină ş i păcat e s te remarcată ş i
t

din mit punct de' vedere,şti am ae d in punctul de vedere a l oaraoterui

'^ ^ i X c i ’'ţaLT*âT p (c«tu ltti.in . t r ă ir e a evenimentului p sih o lo g ic pă­
cat-v in ă se observă adesea o oontradioţie in te r io a r ă î dacă păcatul
ca l^ p tă /lu c r a r e s a t is fa c e p o f t e le ,în c lin a ţ iile sau d is p o z iţ iile
p ersoan ei umane sau fac e ce acestea să se m an ifeste, vina traumati­
zează. Sxperle rea păcatu lu i produce s a t i s f a c ţ i e sa u re la x a re dispo­
z i ţ i i l o r p s ih ic e ,în s ă în a c e la şi timp,, traim iatizează pe de o parte
w ^ i!v tt
c o n ştiin ţa m orală,pe de a l t ă p arte autoeim ţirea. Pentru ea t r ă ir e a
- « l i r e s e în tin d e ÎB c ă după să v â rşi re a ca a tare a p ăcatu lu i - e ste ,
după cum am spus mal s u s ,tr ă ir e a sau experieree vin ei,trau m p tiaa-

v it ă l^ ,a lt u a ţ iiZ lim ită "

peraoanel umane»

î n vederea r e sp in g e r ii da către vinovat * problemei e lib e r ă r ii salar

de rmnuş c e r ile c o n ştiin ţe i,u n e o ri tira n ic e .

2. S t a d iile p sih ologice a le vin ovăţiei

p o t r iv it te x tu lu i din Geneză (3 *8 - 1 2 ),s t a d iile p sih o lo gice a le
T to o **W »l ^ n ţ u = . S t o « ^ . , ' «M
t l l i if e .1*' ." ţ ^ t

xm spus deja că ş i din punct de vedere pdihologi o e ste adevă­

rată p ro p o ziţia î "Dude este păcat,aoolo e ste ş i vină^v5 r p e r ie ş ^ ^ H |
catu lu i este în a c e la ş i .timp ş l «xperieres vino v ăţie i.D ar
 - 10 -

p ic a tu lu i ca fap tă/lu erare la ş ă oa un ecou în s u fle t c o n ş tiin ţa v i »

nov^ţ ie i,A c e s t stadiu se experiază totod ată ca e io lt a r e a cere pronie
că reprezentarea im a g in ilo r ş i momentelor t r ă i r i i păostului.PriM fl
r e a c ţ ie a persoanei fa ţă de tr ă ir e a re z u lta tu lu i păcatului sau fe ţ ă
de reprezentarea a c e s te i t r ă i r i este c o n ştiin ţa ,p rev e n ire a acestu i
r e z u lta t a l păoatulul.E ste c a r a c te r is tic fa p tu l că în oezul l u i Adam
c o n ş tiin ţa v in o v ă ţie i este t r ă it ă la auzul g la s u lu i lu i Dumnezeu
străbătând paradisul în răcoarea s ă r ii ? adică provocarea acustică
v e n ită de l e Dumnezeu,dătătorul poruncii,provoacă reprezentarea tr ă i­
r i i păcatului în a c e la ş i timp eu con ştiin ţa v in o v ă ţie i*
A cest stadiu se caracterizează drept con ştiin ţa p ro p rie i vino»
v ă ţ l l pentru că exact a i c i se tr ă ie ş te în a in te de to a te ş i în mod ez*
c lu s iv c o n ştiin ţa păcatului.

b) Reacţie împotriva c o n ş tiin ţe i v in o v ă ţ ie i* ie ş it ă

din re fle c ta re a asupra păcatului

Omui<sănătos s u fle te ş te la început)reacţionează îm potriva sim­

ţământului v in o v ă ţie i, r e fle c tîn d asupra păcatului.Ca procedeu psihic
ad lc& »con ştiin ţe v in o v ă ţie i ajunsă la un anumit punct devine " senti­
ment e l v in o v ă ţie i" cere "provoacă" în mod automat împotriva lu i
r e a c ţ ia persoanei umane* "Ş l s-au ascuns Adam ş i femela lu i te la fa­
ţ a Dqaanhlui Dumnezeu în a rb o rii p aradisu lu i". în a in te ca Adam să fi
f i e chemat să răspundă în fa ţa lu i Dumnezeu,el însuşi reacţionează
îm potriva sentimentului să este vinovat.
După cum am mai spus ş i în an aliza aspectului p sih o lo gic a l pă-
oatu lu l,această re a c ţie automată este dovada săn ă tăţii s u fle t e ş t i,
dar ş i a s e n s ib ilit ă ţ ii m orale,şi din punct de vedere a l p e sto ra ţie i
se cuvine să f i e semnalizată ca termen pedagogic t deci ea poate f i
?■
v a lo r iz a tă os element con stru ctiv a l p e r s o n a lită ţii umane.
e) Prop ria con ştiin ţă a m icşo rării simţământului
de sine

Dacă re a c ţia automată a p e rs o n a lită ţii fa ţă de sentimentul v i­

n e i nu are suqoee ş i p rin urmare nU eliberează de vinovăţie (ca ş i
îp oezul lu i Adaa),este tr ă it ă mai a les' conştiinţa m icşorării almţă-
a în tu lu i de sin e,că ci insuccesul in te n s ific ă ş i conştient!zeeză vo­
cea c o n ş tiin ţe i morale. "Ş i o chemat Domnul Dumnezeu pe Adam ş i l-a
z is t Adame,unde e ş ti ? ş i I i răspunse Am au zit glasul Tău străbă.
tin d paradisul ş l m-am spăimîntet per.tru oS aîafc gol ş i m-am asouns"
(Gen.111,10). Persoane vinovată tră ie ş te în ase st caz o micşorare ş i
o stagnare person ală,adloă Im o b iliza re a în starea s u fle te a s c ă de l i p
să de o r a o n ie .F r i e a ,n e lin iş te a , sentim entele de minciună ş l d e cid e re
iz b e s c aimţ^raîntul de sine ş i creează în c ela din urmă baza p s ih o lo ­
g ic ă a c r i z e i morale pe cere o t r ă ie ş t e persoane p5c^toasăt deodb t?
sau ca pe an ©nuniit stadiu,

d) T ră irea e r i z e l m o r a l e

în fru n ta rea i n e v i t a b i l i ş i Im ed iaţi a v o c ii o o n s tiin te i morale

o b l i g i persoana vinovată să eiungâ l e o anumiţi formă de r e a c ţ ie îfe*

ţ i de sentim entul v in o v ă ţie i,a d ic ă să dea o dezlegare dramei s e le

p eraon ele.D er a i c i p o s i b i l i t ă ţ i l e unei asemenea d e z le g ă r i e ln t mal
multe ipentru a ceasta, t r i l rea sentimentului V in o v ă ţie i e s te în ecedaşi
tim p ş i tr ă ir e a c r iz e i raorale,
I n t r u c ît persoana vinovată este o b lig a tă să re a c ţio n e ze in tr-u n
f e l seu a l t u l f e ţ i de p ro p ria * ! vin ă ,e s te o b lig a tă să aleagă in mod
in e v i t a b i l în t r e două p o s i b i l i t ă ţ i , ş i anume i
1* a ă -ş i accepte vine ş i să hotărască în mod s in c e r să re sta*
b ile e s c 5* normalul jfă ră a tre c e cu vederea urm ările v in o v ă ţie l^ fl& fS i.
J. păcate (c a zu l l u i Zeheu) ţ
2m să nu-şi accept© vin o vă ţia ,să o respingă ş i d eci să o re­
fu le z e (c a z u l fa r is e u lu i) «
P o s i b i l să se mai recunoască a i o a t r e ia p osib ilitate,an u m e ae«
captarea v in e i cu răceală s i in d ife re n ţă ţ dar această r e a c ţie e s te
un gen de r e fu la re ş i respingere a v in o v ă ţie i,p e n tru c-ă nu e s te u r­
mată de r e s t a b ilir e a s t ă r i i normala din stere© In care ne-a adus pă*
o a tu l,în cere co n ştiin ţa v in e i ne acută, Adam a le g e ,d e s ig u r, cea i e - a
doua o a le - negarea ş i respingerea v in e i proprii.După tr ă ir e a unei
anumite c r iz e m orale,acesta neagă din capul lo c u lu i vine ea persona­
l ă ş i o aruncă pe Dumnezeu : spuse A.dara ; Faciala pe oare rai*al
d a t*o ,a cea sta mâ*a dat din pasa,şi am m în c a t*(G e n .III,l2 )„D a r r e s p in ­
gerea v in e i nu c o n s titu ie în n ic i un caz c e l mal bun e p ilo g a l dra*
mei personale a insu lu i vin ovat,pen tru că * după oum ne informează
p sih oterap ia modernă ş i p s ih ia tr ia * respingerea ş i refularea v in e i
creează drame s u fle t e ş t i zgu d u itoare,şi u n e o r i c o n s titu ie cauza u*
n et Ir e v o c a b ile n ă ru iri seu d e zin te g ră ri a p e r s o n a lită ţ ii (cauza d i­
v e r s e lo r n e v ro ze ). Urmarea cea mal o b işn u it» m r e s p in g e r ii unei v ia *
personale este c e l puţin o nevroză oare epuizează fo a r te mult persoe.
ne păcătoasă ş i ameninţă structura su fletessoă ş l sănătatea omului;
 - 12 -

e) Moduri de reacţie fa ţă de conştiinţa, v in o v ă ţie i

lT Aooeptarea vinei ş l normalizarea urmărilor generate

&'q conştllhţa vinei
‘ f S-'i-l i i < % ir“
Sate p o s ib il oa tră irea momentului de criză morală să duoă la
aooeptarea conştientă de către persoană a vinei ş i la nonnalla rea
urm ărilor şcesteia^Această reacţie fa ţă de vină este cea corectă ,şi
oa procedură psihologică constituie deja cel mai bun mod de asigura­
re a săn ătăţii sufleteştlÎAoeastă procedură are în mod necesar urmă­
to a rele s ta d ii i
- stadiul con ştien tiză rii v in e i. Forma t r ă i r i i c r iz e i mora-
l e oare duee la înfruntarea corectă a vinei duce înainte de toate la
conştientizarea vinele Persoana vinovată în ţelege dezordinea morală
în oare a fo s t implicată ş i aooeptă necesitatea r e s t a b ilir ii sale mo-
• . •••

- stadiul acceptării vin ei « Conştientizarea vin ei duca la

re ounaaştere» sinceră ş l curajoasă a g r e ş e lii,a păcatul ui.Persoana
vinovată accepta povara resp on sab ilităţii fa ţă de vina e i ş i desigur
oonseoinţele morale ale aoesteialAoceptarea vinei este în s o ţită de
mihnlr a ş i ramuşcare,iar sentimentul de sine rănit este t r ă it ca su­
fe r in ţă sufletească j
- stadiul r e s t a b ilir ii urmărilor vinei? persoana vinovată,
oare ş l- a acceptat vin»,sim te ca o neoeslţaţe sufletească restabili-»
rea p ra ctică ,în orice mod ş i pe c it p o s ib il,a urmărilor vinei sale^O

conştient sau inconştient puterile m o r a l e , ş i în ca lita te de

conţinut psihic,acumulat în subconştientul sau inconştientul lui,du­
ee *1» elementul ed lf^ cator‘Următo|r 'al p erso n a lită ţii sale meralef
Yl aţa duhovnicească creştină, oa cea mai bună metodă de sănătate
sufleteasoăyînsoţeşte această dramă psihologică în cazul în fr u ită r il
v in e i,o fe rin d a s tfe l ajutorul cel mai bun persoanei vinovatei
In parabola fiu lu i risipitor,fundamentală pentru întreaga învă­
ţătură oreştină ,MÎntultorul pune deja în! evidenţă această diagramă
drept singura modalitate de înfruntare mîntuiţoare a TineifBxanJja rea
p sihologică atenţă a oom|ertamentulul fiu lu i r is ip it o r 'oferă, dfsjgur
"^ ^ O ^ lE ţii^ p o ţrl v i t 1
"' o lie ia M Î h t u it o ^ p.x» oizaază I n t ^ ^ e v ă l ^ r S ^ !
de bază în procesul reuşit de înfruntare a vin ovăţiei U a lt i f c i n
versetul 17 din capitolul 15 a l Evangheliei după Sfîntul Luoa se deli
mitează stadiul c o n ş tie n t!s irii vinei t în versetele 18 ş l 19,stadiul
 - 13 -

acceptării sincere a vinei ţ ia r in . versetele 20 ş i 21 se scoate în

evidenţă „prin repetarea m ă rtu ris irii vinei in faţa ta tă lu i,s ta d iu l
r e s t a b ilir ii raporturilor drepte.In s fîr ş iţ ,d in punct de vedere p si­
hologi o, textul de mai jos don Omilia Sfîntului Ioanjî Hrisogtom la A-
postolul Pa v e l are o semnificaţie deosebită, dat fiin d că ea oferă a-
ceeaşi diagramă cş cea de mai sus a s ta d iilo r adevăratei înfruntări,
a vin ei s „ Căci aceasta este morală a s fin ţ ilo r : dacă aăvîrşesc
»vreo greşeală,o îasă să se vadă ş i în fieca re zi plîng ş i o fa c cu­
noscută tuturor ţ dacă săvîrşesc însă ceva cuviincios ş i măreţ,nu se
expun, ci-1 dau ultării,Desigur,un aŞamenea s fîn t,fă ră să f i e o b li® t
de cineva,se întoarce neîncetat de la păcat ş i - l alungă departe de
(sfeu*-
la e l; ;. » »

3» Respingerea ş l refularea vinei

BS'eă' persoana vinovată va pune capăt stadiului -tră irii crizei

' *,
morale prin neacooptarea vinei,se creează o situaţie psihologică
foa rte complicată,pe cane am putea-o analiza in l i n i i generale ţ*
dacă î i vom examina elementele constitutive
a) cauza neaoceptăril ţ
b) procesul psihologic al neaoceptăril ş i r e fu lă r ii %
o) urmările neaoceptăril vinei în persoana vinovată •

a) Pauza neaoceptăril

înainte ce cineva să ae preocupe de problema neaoceptăril,este

nectesaafsfi ae întrebe de ce insul vinovat este dus la neaooeptarh»
vine}. sale.Kate deci posib il să se precizeze cauza psihologică a ori*
cărui caz de neaoooptare a vinei î
- Deslguj%eşte posib il să Se precizeze cu uşurinţă cauza respinge­
r i i vinei,daoă ee va avea în vedere pe de o parte teoria psihanalizei
re fe rito a re la neaeeeptare,iar pe de altă parte experienţa praetioă a
paihoterapiei în problemele referitoa re la neaecepterea vinei.
Eminentul psihiatru H. BaruR,socotit o autoritate în problemele
de boală-a conştiinţei morale,rezume această teorie ş i prsatioă în
oonstatarea că insul păoătos este condus la respingerea vinei din. ca­
uza tatndriel l u i. In general însă,natura slmptârnelor"nevrotice ş i a
întregului proces a l nevrozei se leagă Intr-un f e l sau altu l de pomlr
rea egoistă e individului şi de încurajările sal© egoiste,Constatarea
că motivul neacceptăril unei vinovăţii personale trebuie să f i e lega­
tă de l e început de orgoliul Individului rezu ltă uşor ş i n e s ilit şl
 -1 4

din te x tu l "a r h e tip lc » din punct de vedere p sih olo gic din G enezăC lII}
unde se expune evenimentul c ă d e rii primului om în pa cat» Est© cara ete­
r i ot io şa rp e le ,p rin puterea lu i provocatoare,contribuie l e umfla­
rea p o r n ir ii e g o is te a p rim ilor oameni.întreaga sarcină a sugestiei a&
l e metodice constă în Lnfonaaţia că Dumnezeu-a in t e r z is mîncarea din
pomul cunoaşterii b in elu i ş i răului ce aceştia să nu poată deveni a-
semeneş lu i* rtA ş tiu t auninezeu că în ziua în cere v e ţi mînca din e l
v i se vor deschide o ch ii ş i v e ţi f i ca B a ll” (Geru?>3 )« Această preaan.
ta re umflă egoismul primai perechi de oameni la n iv e lu l t r u fie i.A c e a *
tă tru fie , este cea car© mişcă în continuare în tregu l proces a l neao-
o e p tă r il v in e i»
ÎŞ x tu l din â fîn tu l Iqan Hrisostcaa meft sus menţionat formulează
în mpd c la r p rin c ip iu l axiomatic după care legătura d in tre tr u fie ş i
respingerea v in e i emu dintre smerenie ş i acceptarea vin ei personala a
organi©^Fenomenul resp in g erii oricăru i c o n flic t in t e r io r nu ae poate
observa în personalitatea cere este stăpînită de duhul smereniei.Aşa­
dar acela cer® hu-şi recunoaşte vina face aceasta pentru că nu poate
con ştien tiza ş l accepta sentimentul decăderii sau in fe r io r it ă ţ ii,c o n ­
secinţa m icşorării con ştiin ţei da sine prin comiterea unei fă ră d ele g i
T ru fia , aşa dar .reacţionează împotriva acestui sentiment §1-1 stsjdLnsş-
te cu fo r ţ a iln acest f e l sentimentul in f e r io r it ă ţ ii sale morale este
reşpinş cu violen ţă de către tr u fie în adîncul inconştientului insu­
l u i vinovaţi

b) fro o esa l p s i h o l o g i e al
r e g u 1 a g i i vin ei

punctul de plecare a l procesului psihologic a l r e ffe lă rii vinei

e s t e ,p o t r iv it ^eelor apuse p în ă acum.experioree unui anumit con fliet
in t e r io r » Vinovatul care este dus la refularea vinei sale tră ie ş te un
i c o n flic t in t e r io r de nesuportat în tre conştiinţa sa morală ş i senti-
\mântui m icşorării de sin e.în tre conştiinţa morală ş i tru fle.E u l în a-
oeastă situ a ţie este centrul conştient a l persoanei,oare întreprinde
deja respingerea t r ă i r i i disputei interioare în vederea e lib e r ă r ii
persoanei de durerea sufletească provocată de aoeastă dispută i j i t e r i -
oarăÎDeoi expunerea prooaşului psihologic a l resp in gerii vinei este
de l e bun îmeeput expunerea le g ă tu r ii deosebita dintre Su ş l rezulta­
tu l re fu la t a l t r ă i r i i disputei Interioare.
Această legătură are următoarele**faze
1) Respingerea rozultatului t r ă i r i i disputai in terioare 1 Sul,
prlntn-o paterni oă mişcare sufletească tretes z£ szperierea t r ă i r ii dis‘
putol Interioare din conexiunea e l psihologi se ş; jonştlentă pe oara
 - 35 -

o are cu în treaga p erso n a lita te ş l o deplasează în domeniul fu n c ţie i

paliile© incon ştien te*S u l na vres s% o tră ia s c ă ş l n ic i s&-si aminteai
ca dispute In te rio a ră t doreşte s-o u ite ou o ric e preţ ş i fa c e t o t a l
în s e e e t sene* A s tfe l,p e e i l t o r legătura Iu l eu experierea rezu lta tit­
l u l c o n flic tu lu i in t e r io r este © s t ilă ,ln sdîneul lu i urăşte rezu lta ­
t u l a c e s te i dispute in te r io a r e ,
2) Autonomia inconştientă q t r ă i r i i re fu la te © r in e i, în t r e ­
ruperea brutală a t r ă i r i i v in e i din conexiunile psihice f i z i o l o g i c e
a le persoanei nu face în r e a lit a t e să dispară sentimentul v in e i din
domeniul s u fle ts e e .P s ih o lo g ia abisală învaţă că nu est© p o s ib il să
d is p a r ă vralina din p u te rile a c tiv e a le s u fle tu lu i,c h ia r ş t atunci
cînd este oprimată.
Oprimarea o în tă re ş te oarecum cu în s u ş ir i deosebita ee schimbă
această. putere in tr-u n d eosebit fa c t o r p s ih ic cer© desfăşoară o anu­
m ită a c t iv it a t e ch iar în in te r io r u l s u fle tu lu i omenesc*Aceste însu­
ş i r i s în t i
■«* Autonomie con secin ţelor re fu la te a le v in e i» Refularea conse­
c in ţ e i d is p u te i In te rio a re (sau con secinţelor v in e i ) fa c e ca aces­
te a să devină un element $& un conţinut p s ih ic independent de Su»Can
e e c is t e le pe plenul c o n ş tiin ţe i a le acestor dispute in terioa re,d eoa­
rece eu f o s t separate cu fo r ţa brutală a Eulul de conexiunile f i z i o ­
lo g ic e ş i conştiente ele' f u n c ţ iilo r p s ih ic e ,c îs tig H lib e r ta te a da m£s
m işcare Ş i de acţiu n e,adică autonomie. Această autonomie înseamnă că
le S ^ ^ e n ^ u î^ v ln o v ă ţie i r e fu la te să "r e vină" în in t e r io r u l cîmpului
c o n ştien t e l Sulul fă r ă ce acesta aăljpaată controla m işc ă rile * 3tlmu-
111 e x te r n i care vin din medial în con ju rător pot provoca activarea
vin ei r e fu la te fă r ă vreun control din perţea su lu l*
» â alm llarea E u lu ld e către tr ă ir e a r e f u la ţ i» întreruperea brtt*
t a lă de către «u e t r ă i r i i c o n f l i c t u l in t e r io r nu întrerupe do fapt
această t r ă ir e d in legătura e i intimă ş i organică cu Eul.Din contră,

tocmai această «în treru p e re * brutală duce la asim ila rea sulul chiar
de c ă tre tr ă ir e a intimă a c o n flic tu lu i in t e r io r oare a fo s t refu la tă .
C onsecinţele r e fu la te a le fa p te lo r e ă v £ rş lte ,p rin respingerea lo r de
c ă tre Eu,cuceresc,domină ş i robesc Eul.Prooesul a c e s te i a s im ilă ri se
realizează fă ră ca Sul s ă -ş i des seama.
A s t fe l,S u l,în timp ce vrea să nu ia în con sid eraţie tr ă ir e a re­
fu la tă a c o n flic tu lu i In t e r io r ş i în timp ce vree ş t ie aruncată
în cîmpul întuneooa ş l subconştientului,este dominat ş i ro b it chiar

de această t r ă ir e . A,ce at eveniment p sih ic este a m&x id e n tific a re a

 - 16 -

complexă a EuluiiEste vorba de o îm pletire în tre Eu ş i con secinţele

c o n flic tu lu i in te r io r ,îm p le tir e care - pentru că în sine este contra­
d ic to r ie - constituie "nodul" p sih ologic central a l c o n flic tu lu i re­
fu lă r ii^
In viaţa practică aceasta înseamnă că în timp ce subiectul soeo-
te ş te că este stăpîn pe s itu a ţie , se găseşte la îndemîna t r ă i r i i refu-
la t e ş l acţionează tocmai după poruncile acesteia.
- Proiectarea t r ă i r i i re fu la te .P r o p r ie tă ţile precedente aJe tră­
i r i i refu la te ^ constituie 'premisele necesare o r e e r ii fenomenului psi­
h ologic a l p r o ie c tă r ii acestei t r ă i r i refu late spre persoanele ou oa­
re Insul in tră în contact în cadrul mediului său fa m ilia l,p ro fe s io n a l
ş i oooiăltA dică - după cum învaţă psihologia abisală - "o ric e tră ire
re fu la tă se proiectează în afară» ş i prin urmare d4j|flictul in te r io r
r e fu la t (sau mai precis tră irea refu lată a c o n flic tu lu i in t e r io r ) 1-
rumpain iy|gj|ţ$^le’'- cu a l ţ i oamenii A s t f e l, de exemplu^purtăto-
ru l r e f u lă r ii sentimentului vin ei proiectează acest "sentiment* asupra
unei anumite persoane ş i o eonsideră pe aceasta-răspunzătoare de pro­
pria. sa situaţie^lCazul lu i Adam este clasic în această p riv in ţă ("Pe-
meia pe oare m i-ai d a t - o ^ ." ):
- R etrăirea sau reprezentarea t r ă i r i i re fu la te . Refularea con fli
tu lu l in t e r io r ş i crearea a ic i a complexului p sih ic înseamnă pentru
v ia ţa duhovnicească consolidarea unui anume comportament a l persoanei
vin ovatei care se repetă o r i de c îte o r i această persoană se găseşte
în s it u a ţ ii asemănătoare ou cele care au concurat la crearea completa

c o n s titu lţîm p o triv a le g ă tu r îlb r insului ou ta tă l său,de atunefcţori

de c ît e o r i acest in s va angaja în mod necesar le g ă tu ri ou ş e fu l sau
-,ou superiorul .,ş|u se..creează, con diţiţle, exterioare ale re a p a riţie i în
■* -a *t r ă i t lin eare-a f o at refula#^Ateat#>^'-
c o n d iţ ii -:':.;ereate,-constitui© stlm u lli exţerni
care provoacă re tră ire a de către Eu a e x p e rle rii oohfH oţului in te r i­
or r e fu la t lA s t fe l se întîm plă ©â omul ou adevărat vinovat,care a rea-
pins c u lp a b ilita tea ş i a schimbat-o în complex p sih ic,va vedea în ju­
ru l său numai oameni vin ovaţi,pe care î i urăşte în mod oontinuulAeeai
ţa e x p lic ă ,dej a diagrama generală a a p a r iţie i complexului, expusă ■*&

tocmai pentru faptul că a respins-o. $1 o ri de c îte o r i î i apare în

memotl©,o urăşte1
^
H anifestarea e x p e rie r ii v in o v ă ţie i refu la te către persoanele d ii
 - 17 -

j n-pji persoanei vinovate s e rveşte, dinti>un anume punct de ved ere, sen<
tlm entul v in o v ă ţie i re fu la te să devină oeve conştient ţ adică atunci
cînd in d iv id u l vinovat a alea ea "re z o lv a re ” a c o n flic tu lu i său in te ­
r i o r refu la rea c o n ş tiin ţe i v in o v ă ţie i,d in acel moment se în g r ije ş t e

cu stăruinţă să e v ite to t ce ar putea să contribuie la conştien tizam

v in e i s e le ,a d ie ă rla conştientizarea re s p o n s a b ilită ţii pe care o simt*
fa ţă de acea v in o v ă ţle l^ rin urmate ,mani festa rea v in e i p rin aruncarea
e l pe seama a l t e i persoane serveşte în c e r c ă rii persoanei vinovate de
a -ş i menţine r e fu lă r ile la n iv e lu l subconştientului.
Să semnalăm în fin e fap tu l că persoana vinovată este mai a g re s i­
vă. fa ţ ă de o ric e vinovat rea l.A & w slv ita te a e i fa ţă de o ric e vinovat
re a l s a tis fa c e propria ură inconştientă împotriva v in o v ă ţie i sale pej
sonale*

v in o v ă ţie i personale. Pentru c la r ific a r e a mal departe ş l prezentase a

în tre g u lu i proces de refu lare a co n ştiin ţei v in e i,a transform ării ş l
p r o ie c t ă r ii e l spre o a ltă j5 sau a lte persoane »exp ud «n mal jo s cazul
re g e lu i Devid.Modul pocăinţei lu i D evlc^Ş’ umere a in te r v e n ţie i pe4*
g o g i ce s p rofetu lu i Katan, oferă î n moa c la r toate elanen tele principe
l e a le procesului psihologic mal sus am intit.
După cum ş t Im,Da vid a fo s t întreaga lu i viaţă alesu l lu i Dumne­
zeu. A fo s t uns de S I pege ş l p ro fet ş l a fo s t în z e s tra t eu mulţime d€
daruri*DInoolc|ac aceasta a avut ş l e l punotul său moral slab de care

că, Dav id săvîrşeşte înepălmîntătoaree îndoită crimă. Textul din Veohia

Testament care Is to r is e ş te acest eveniment nu prezintă ş i sentlmentel
dttpă îb lă *p ş baza dfcteltof .re
f e r lt o a f s l a personalitatea lu i,c ă această crimă a zdruncinat din in­
t e r i o r pe David ţ mai p recis,d in caute s e n s ib ilit ă ţ ii sale m orale,el
a respins cu tă r ie în inconştientul său conştiinţa vin ei rezu lta te dl
comiterea acestei crime*
Din punctul nostru de vedere,prinţr-un proces mal mult saumdl
puţin c o n ştien t,e l "a înăbuşit" vooea con ştiin ţei sale morale ş l a ao
c o t it drept re zo lv e ţâ starea s a morală a t î t în sfera e o ş *ţi«A tu lu i«e î
h m ^ * * * k * iă v îr ş lt -o D a * * a fast
tea Dbnmulul*(II H e g l,ll,2 7 ).
Hefularea nu e pus lim ită ş i In tră irea psihologică ş l duhovni­
cească a crimei care avusese lo c ţ dimpotrivă a provocat un proces in
conştient în oare a fo s t prins chiar David asu rinovat.Insă Intervea-
 - 10 -
tî® p r o fe tu lu i h a te n ,trim is de c^tre Dumnezeu,s^a s p r i j i n it aproape
e x c lu s iv pa acest proces in co n ştien t,trezln d u -1 pe Devid din starea Sft
care se efla.Senm ekle p rin c ip a le a le acestu i proces in con ştien t - ca­
r e au c o n s t it u it curse inconştientă/aacunaă în oare a f o s t urina Da»
v id — a în t următoarele
a ) R efu larea v in o v ă ţie i
Da v id a în e e r o e t,p r in tr »a mişcare in te rio a ră fo r ţa tă ,aă u ite con­
s e c in ţ e le e t i c e a le crim ei s a le .re dinafară se p rezin tă ca ne v i no "tet
de c o n s e c in ţe le morale a le modului său da a lu c ra .Ie n tru aceasta,de
a l t f e l , nu vcere Ie r ta r e de 1& Dumnezeu*

■*>) A titu d in e p sih ologică o s t ilă fa ţă de con ştiin ţa v in e i

Respingerea v in o v ă ţie i dovedeşte desigur că ea,ca experienţă mo­
r a lă n ep lă cu tă ,este dezaprobată de De v id ş i aruncată în spaţiul întu­
necos e l in con ştien tu lu i,D er această respingere deaooperă deja fap tu l
că în t r e eu l con ştien t e l ' p e r s o n a lită ţii iu i Da vid ş l con ştiin ţa vino­
v ă ţ i e i se creează o legătu ră o a ţilă .D a v id ,d a to rită s e n s ib ilit ă ţ ii » i e
m orale,u răşte ş l este o s t i l fa ţă de co n ştiin ţe p ro p rie i sale vin ovăţii'
d in cauza în d o it e i crime ş i nu vrea s ă -ş i mai educă aminte de ea;

e ) întreru p erea brutală a sentim entului/conştiinţei vin o vă ţiei

din sp aţiu l e x p erien ţelo r conştiente
Acest" rap ort o s t i l dovedeşte întreruperea brutală a e x p e rie r li
c o n ş t iin ţ e i v in e i din sfera t r ă i r i l o r conştiente, con ştiin ţa vin e i este
t r ă i t ă de a l o i în a in te ea un «corp s tr ă in ", ca o experienţă b iologişă
fă r ă le g ă tu ră eu r e s tu l conexiunilor p sih ologice ş i duhovniceşti a le
p ersoa n ei»
d ) Independenta con secin ţelor v in o v ă ţie i re fu la te
/ Raportul o ş t i i fa ţă de sentimentul v in e i ş i scoaterea lu i din e f*«
In. e â h ş tiiŞ ţe i î i oferă independentă p s lb o io g lc ă .îe v i i t o r această
I r e posta acţiona în In te r io r u l s fe r e i inconştientu lui psihologie,dat
ş l în in t e r io r u l s fe r e i e x p e rie n ţe lo r conştiente fă ră n ic i un control
d in p o r t e » s u lu l»
C hior dacă pe dinafară Eul urăşte tr ă ir e a | »fu le tă a vin ei ş i nu
rm o cunoască,»ceasta,exact prin refu la rea brutală,a cucerit deja
Kul ş i l » e făcu t să se id e n t if ic e cu ee.A atfel,dom inat tocmai de visa
r e fu le t ă jE o l acţionează desigur sub Btăpînlree despotică a ace «tale ,
dar fă r ă s-o ş tie .E u l ignoră aoeeetă în rob ire e aa,deoarece urăşte toc­
mai agentul a c e s te i în r o b ir i,a d ic ă sentimentiii re fu la t a l vin ovatei.In ­
te r v e n ţia cu Bucoes a p ro fetu lu i Katan.oum vom vadea mai jos ,e tîrn ă
 - 19 -
toanei de acest eveniment p slM o p lin de sem n ificaţie care e s t e iden­
t ific a r e a c o n flio tu a lă d in tre Eu e i sentimentul re fu la t a l v in o v ă ţie li

f) Haportul a g re s iv reciproc dintre Eu ş l con ştiinţa v in o v ă ţie i

Ura * ce ş l o ric e acţiune agresivă a lSulul fa ţ a d a sentimente.An
ş t iin ţ a 'vin ovăţiei - este în ţela a s * mai Înainte de toate ca ură a So­
lu l împotriva ea în su ş i,p rin fo rţa id e n t it ă ţ ii e o n flictu sla a I n i eu
tră ire a sentimentului vin ovă ţiei*A cest fa p t explică s e n s ib ilita te a lui
Da vid fa ţă de vină,pentru că prin fo r ţa aoestul raport a g re s iv reeipr*
a i sentimentul vin e i urăşte sul,nu numai Sul sentimentul vin ei.A assta
înţeapă Sul ca un ae de fo e prin irumperi inconştiente ş i - l obligă la
o acţiune o s t ilă ş i fo r ţa tă împotriva v in o vă ţie i oricăru i a l t vinovat,
D avid,deci,u răşte o riee vinovat ş l o ric e vin ovăţie;
V<.>.*. " Wv
y r g ; Aruncarea vin ei personale pe persoana o rică ru i a lt vinovat
Pe bara p rin cip iu lu i general a l p s ih o lo g ie i abisale p o t r iv it că­
ruia t o t ceea ce se refulează irumpe în a fară,sa'p oete în ţe le g e agre­
s i v i te te e vinovatului fa ţă de oricare a lt vinovat,ca acţiune o o n fllo -
tuală inconştientă. Deci,dacă ag resivita tea se îndreaptă în ain te de
to a te către subiectul însuşi,după cina am spus-deja,în a l d oilea rînd
ea se îndreaptă $pre o rie e vin ovat,d atorită m a n ifestă rii piefce acesta
s v in o v ă ţie i insului vinovat*
Semnele de mai sus a le procesului r e fu lă r ii vin ei din partea lu i
Dav id determină forma in te rv e n ţie i metodice a lu ţfc ta n : acesta nu
acţionează în mod' d irect,a d ică nu-1 provoacă fro n ta l pe David ţ nu in­
tenţionează să pedepaeescă vina acestuia ohlar de I r înoeput.O atare
acţiune a r f i in te n s ific a t probabil procesul r e fu lă r ii lu i Devid ş l ax
f i provocat desigur rezisten ţa acestuia,psin oare regele ar f i putut
f i îm piedicat să se căiască sin cer.F ro fetu l Katan acţionează deci pe
o c o l i t e , « d l că per calea inconştientului : provoacă edîncul inconştient
a l persoanei l u i David , în care activează în mod independent,adică eon*
f l i e t u e l slmţămîntul r e fu la t a l vin ei împreună ou conexiunile e l,d ± s -
p o z i ţ i i l e ş l ten d in ţele asie agresive ş i duşmănoase.Aici este caracte­
r i s t i c fa p tu l că Netan inventează,în vederea unei mai f a o ile provăcări
a a cestu i adine,o is to rio a ră ou conţinut ş l consecinţe asemenea eveni­
m entelor provocate de David . Această Isto rio a ră se caracterizează prin
fa p tu l că este t
1 ) corespunzătoare ou cadrul în care Da vid s-a făcut vinovat .Băr­
bat p u tern ic,el se comportă cu v io le n ţ* fa t “• de ael sl? b. As tfe l,R A o n
uşurează cea de-a doua manifestare a u r li lu i David împotriva v is a i,
oare eete sim ilară vin ei lu i personale *
2) ne corespunzătoare în dimensiunile e l te vioare. Ito ca dessmlidit.
 -> 20 -

de bogat se oomportă v* hx cu violen ţă împotriva unuia fo a rte slab şj

sărac.Povestirea a s tfe l plăsmuita de p rofetu l Natan încadrează excep­
ţio n a l vina provocatoare pentru Da vid.Aceasta se arată ş i din puterni
ca in te n s ita te a r e a c ţie i lu i David la imaginea pe care Natan i- a în ­
fă ţiş a t- o : HŞi s-a mîniat foa rte David pe acel ora ş i zise lu i Katan
Viu este Dumnezeu,omul care a făcut un asemenea lucru este fiu al moi
ţ ii'." .'."
In această reacţie e lu i David se adevereşte de fapt agresivita^
tea n evrotică , pentru că nu numai^ puternica mînie a lu i David este
ne corespunzătoare fa ţă de nepLre'ptatea condamnată de Natan,dar ş i pe­
deapsa cu moartea - care ameninţă -sa f i e aplicată - este necoresptn zs
toare fa ţă de gravitatea acelei nedreptăţi.Aceste raporturi necorespu
zătosre subliniază exact caracterul nevrotic al comportamentului lu i
David,cu a t ît mai mult dacă aceste raporturi sînt puse în corelaţie c
„in ten sita tşa vin ei .lu i cel, care, a refu la t vina, rezu lta tă din îndoi­
ta crimă se mînie' de moarte din cauza r ă p ir ii cu fo rţa a unei o i.M c i
se da pe fa ţă în tregu l adînc vinovat inconştient al persoanei lu i Da-
vid^Se descoperă mai ales extensiunea reală ş i tensiunea sentiment u-
lu i vin e i pe care acestea î i refulează cu încăpăţînareţ
Dar minunata intervenţie a profetului Natan se împlineşte cu suo
oes prin evaluarea putem ioei m înii a lu i David împotriva bogatuţjji
n ecin stit,p en tru conştientizarea ş i acceptarea p rop riei sale vine,pen
tru că din clip a în care David î ş i arată a gresivitatea nevrotioă,Tfeta
întoarce cursul sau fo rţa acestuia împotriva v in e is a le personale
tu 'eşti/bmul' care' a făcut aoş^ţa^Aşif' |£|ţ§
Dotanul Dumnezeul lu i Is r a e l Eu te-am m iruit rege peste Is r a e l şi Eu
te-am iz b ă v it din taina lu i 3aul,ţi-aia dat casa stăpînului tău ş i feme
11a s t^ în ă iU i tău la sibu l'tău ţ; ţi-a c i dat oasetlui Is r a e l ş i ,a! l C
Iuda şi,dacă eceasta-i puţin pentru tin e ,ţi-a ş mai adăuga;Pentru oe ai
nesoootit tu însă cuvîntul Domnului,făcînd rău înaintea och ilor Lui ?
Pe U rle Heteul tu l - a i l o v it ou sabia,pe femeia lu i ţ i - a i luat-o d®
s o ţ ie ,ia r pe e l l - a i ucis ou sabia a m o n lţilo r"(II Regi 12,7-9)V
Desooperiree adevăratului vinovat î l ţin tu ieşte literalm ente p«
David în p o z iţia acuzatului fără cea mai mică p o s ib ilita te de reacţie
de apărare .pentru că Hat an, prin aoţiunea sa m etodică,l-a oondus pe Da
vid ou în-detaiuare in tr-o stare pşlhioa în oare negarea vin ei sau r e -'
zisten ţa cu răceală împotriva e i să f i e într-aclevar imposibilă.
\ Acesta este ultimul semnal al In terven ţiei l u i Natan,plină de
\succes, prin care dezamorsează mecanismul p s ih ic inconştient de a^âran
Ifa ţă de vina personală refu lată de David.Acesta nu se mai poaţe ascun
 - 21 -

în spaţiul întunecos al inconştientului.Descoperirea este deplin#

ş i de aceea numai o expresie fiz io lo g ic ă a acesteia este de priâos. S
o m ărturisire deplină,fără rezerve,ou duh u n ilit şi remuşcare fată de
vina sa«,Strigătul p lin de durere a l lu i David nam păcătuit înaintea
Domnului"(versetul l ţ ) ş i dezvoltarea poetică a aoestuia în psalmul 5
adeveresc succesul extraordinar al intervenţiei metodice a profetului
Natan pe care scesta,condus de Dumnezeu,a rezemat—o tocmai pe procesa
l e psihice inconştiente.Astfel dialogul profetului Natan cu regele Da
vid în fă ţişea ză diversitatea punctelor de vedere fundamentele, cam
subliniază în cele din unu# caracterul variat al r e fu lă r ii t refarmul ă-
r il* p r o le c t ă r ii în .afară a sentimentului, vinei.

SUBgQMSTIBHTUI
a) Realitatea subconştientului
Reffilarea sentimentului vinei, ca ş i problemele psihologice şl du.
hovnl.ceştl ale ■‘persoanei care decurg din această refulare,dau mărturi
despre re a lita te a ş i funcţia subconştientului dincolo de manifestă­
r i l e văzute ale v ie ţ ii su fleteşti există ş i evenimente ş i fonduri su­
fle te ş tii care nu se văd'.Duhovnicul trebuie să cinoască bine realitate;
ş l funcţionarea acestui factor psihic de bază,care - dacă nu se arată
influenţează în mod hotărîtord comportamentul omului,mai ales în tim­
pul t r ă i r i i problemelor serioase din viaţa lu i.In tru c ît duhovniouL ar
ea prinbipală lucrare a se dialogul ou omul păcătos în oadrul atmosfe.
iei_dunovnlceştl.a^:îjalnQi„PP9ălnţel,şecades3 ş i bă în mod serios în
vedere ro lu l hotărî to r avut de inconştient în viaţa acestui om.-
Subconştientul, ea ^ fu n c ţie psihică cu o semnificaţie fundam® ta>
lă pentru viaţa omului,a fo s t semnalat în ultimele decenii ale secol»
lu i a l XEI*-lee ş i în ^ rim e le ^ e e e n il a l» s e «, XX de cătreSigaund
lreud»Dar Freud nu este primul savant oare a vorbit despre subctoşti-
ent : -deja de pe vremea lu i P lo tln ffcsese semnalată regiunee persona­
l i t ă ţ i i cere,deşi rămîne totdeauna ineo.oesibilă pefoetăril ş t iin ţ if i­
ce,exercita â influenţă hotărâtoare asupra v ie ţ ii conştiente a perso­
n a lit ă ţ ii umane.Din punct de vedere pur filo s o fic ,o u studiul subcon­
ştien tu lu i 's-au ocupat LeibnizfKant,Schelling,Sduard Tron Hartmann etoi
Gustar Garuso(l789-1896) este desigur oel care 09 puţin timp înainte ,
de Freud s-a apropiat în mod remarcabil de oonat aţă r ile ace stui«iStr
Freud este primul cnre e susţinut pă in vederea în ţe le g e rii vieţ i i
conştlonte chele trebuie căutată în domeniul psihic ce nu constituie
înliroî^u n f e l obiectul "experienţei mediate -I care din aceea*# oau-
zŞ ce psihic sub conştienta,*. j'* *
 - 22 ~
Dar evidenţierea de mare semnificaţie a subconştientului din pai
tea lu i Freud nu constituie osvb ou totul nou pentru s p iritu a lita te a
o rto d o x * .Ir in c ip lile flundamentale ale antropologiei creştin e canstl-.
tn le deja bezele teoretice ale recunoaşterii r e a lit ă ţ ii subconştienta
luAs^în întreaga viaţă a omului păcătos ş l o~zut în pr\Q#fa+..,

b) Subconştientul din punct de vedere a l antropologiei oreştfn

p o tr iv it în văţătu rii c r e t in e pnatura duhovnicBaacă a amului &
fo s t creată "după ch,ipul" lu i Dumnazau.Aeeasta constă în aspectul e i
negtic (p o s ib ilita te a de gîndire-j gi p osib ilitatea autodeterminării (11
' ” t

.Starea .acestor _înainte de

păcat e r a ,p o tr iv it învăţătu rii crtgtine,"bună foarta",cidică e a c h ip a l
în ţelep ciu n ii § i l i b e r t ă ţ ii d j^ ezeiegtivîrep rb ga b ilă g i i x * probabilă.
Mai orecis.omul avea o puternică fo rţă de judecată,o cunoaştere bogată
g i cea mai mare lib erta te .Este u til să ştim că,în e l nu exista n ic i un
element întunecos sau vreo a ltă ^6$j#e care ar f i putut aă-i împiedice
sfi acţioneze,cu excepţia,desigur,a lu i poase peccare.Aşadar,tot ceea
ee se descrie de psihologia abisală,drept subconştient nu era posibil
să ex iste înainte de păcat. *
Căderea în păcat,după cum se ş tle ,a adus întinarea g i întunecarea
"chipului lu i Dumnezeu".După profesorul Trembela^, consecinţa păcatului
aste întunecarea pu terii de judecată,mai înainte foarte luminaţă^tar
Si puterea lib e r e i alegeri a s lă b it conaiderabil.Astfel,f&tiaB»e'''ânlMvni-
cească a omului ae înnegreşte §* ee întunşcă în a§a măsură,încît masai
o mică seîn te ie din chipul dumnezeiesc mai supravieţuiegte în e l (ca
să vorbim puţin m etaforic) .Chipul dumnezeiesc din om,în cea mal mare
parte a lu i„s -a întunecat g i a devenit n efolositor.A dică persoana uma­
nă,s-a afundat tatr^\aaCfral ,în întunericul păcatului s& vîrgit prin mîn-
cerea din "pomul o p r it". ?
llepaigiţ^lfţc^tjttirtira ale la i " K A i " au s lă b it foarte
au lt g i numai o mică parte dintre ele s-a păstrat sănătoasă ea omul să
an rămînă orb la cala duhovniceşti g i ca să poată c o n trib u i,c ît posi­
b il ,1a lucrarea a In t u ir ii sale.C apitolu l antropologiei creştine,cere
ae r e fe r ă la consecinţele păcatului în persoana omului, fundamentează,
desigu r,din punct de vedere te o lo g ie sensul noţiunii de subconştient.
Pe baza d atelor an trop ologiei creştin e,ad ie8 pe baza celor descoperite
în R evela ţie,p sih o logia pastorală asta îndreptăţită să definească drepl
fa c to r central a l t r ă i r i i re lig io a s e partea auhoongtientă a personali­
t ă ţ i i umana g i aă apreciase în consecinţă progresele făcute în aceet
sena da psihologia a b ia a lă .A ltfe l apus,dacă Teologia pastorală,în ga-
neral$$anega seu va nesocoti importanţe aubeemşt len tu lu i }nu va putea
f i în măsură să rezolve cu succes toate problemele antropologica ale
 - 2? -
exersării practice a în tre g ii lucrfiri a B is e r ic ii pentru cg problemei* -
gm care ie pun» "emul cel veehi"(!îfe8.4,22; S oios.3,9; Rom.6,6} In ca­
doul diverselor reporturi g i a c t iv it ă ţ i alo credinciosului nu este posi­
b il sS f i e rezolvate cu eueces numai de cunoştinţele pe care le oferă
studiul fenomenelor v i e ţ i i s u fle te ş t i.Se cere,de oaenenea, studierea ce­
lo r ce nu ee vad dar cere, influienţeazfi în nod fundamental dezvoltarea
aeralS ş i duhovniceasca a omului.

c ) Subconştientul liv-j^îndirpa e i viata P ă rin ţilo r.

Bate demn de o deosebita atenţie faptul cg mulţi dintre P ă r in ţii
n ip tib i acţianeszfi'cunascînd realitatea,d ar g i puterea subconştientului.
Ca oameni cu jţnîivBrat duhovniceşti, oatenindu-ae în studiul adîncurilor
s u fle tu lu i^ tiu aă vadfi nu numai pe cele ce sa arată,dar § i ps cele nevfr-
zute.lncercflrea lo r nu se lim itează numai la studiul c e lo r activate,care
se a flă la "suprafaţa" su flatu lu i,S i pătrund în adîncurile abisale ale
lu i q! caută mai ales,cu ajutorul acestora,şă înţeleagă cele care se în-
tîmplă în vfinul tuturor.In fe lu l acesta eote în stfisurfi să cunosscfi a c ti­
vita tea eubcongtientfi a su flet ului. A s tfe l, pro credînd cu secole în tre g i
pe acei psihologi care au accentuat marea sem nificaţie a subconştientu­
l u i , S f i n ţ i i P ă rin ţi au descoperit#desigur în l i n i i generale,existenţa a—
c e le i lu n i s u fle te ş ti întunecoasa g i care nu poate f i contemplat fi, care,
exlstîn d oarecum sub suprafaţa su fletu lu i conştient î l direcţioneazfi pe
acesta,în mod h otărîtor.
Experienţa multor PBrinţi n ip tic i dovedeşte acestora efi multe gîn-
duri ee înfăţugează în mintea g i în cugetul oamenilor,absolut spontan g i
învoi unta r, adică "războiul nevăzut" nu ee desfăşoară întru totu l sub lumini
ne congtiinţei,deosrece,deefi e-ar f i întlr.plat aceasta,fie c a re călugăr ^
n ip tic ar f i în stare aă cunoască originea "e g ip te n ilo r ",adică a gîtrfurif.
lo r g i a aducerilor aminte g î sS lupte împotriva acestora înainte ca a*
eeetes să pătrundă în minte g i sfipunfi stfipînire pe ea.R ealitatea v i e ţ i i j
a scetice însă mărturiseşte cfilu p tS toru l întru cele duhovniceşti este e u - '
prins uneori oubitJînainte să- 8i dea seama cum s-a întîm plat aceasta,se
simte s tă p în ît de gînduri viclene.De aceea călugărul Gherrcan întreabă că
stu p efacţie pe cunoscătorul Soise despre cele duhovniceşti."D eci,etni e »
întimplă acessto ? Căci adesea,fără Bă vrem,mult# aduceri aminte g i cuge­
te v ic le n e ne tulbură g i aproape fă ră ca noi să cunoagtemvhe fură ,pătroa-
zînd în n o i pe aeeuns g i în mod s u b til ; după c m acestea nu mm£ numai
o l ntz p o t f i împiedicate să in tre,d ar este g i fo a rte greu om aceste* *ă
f i e recunoscute (Sf.Caeian Romanul,Către Leontie egumenul,în ? ilo o a li*
g rea că ,I,p .8 4 ) .Sate c la r că întrebarea aceasta plină de în d o ie li,c o n s ti­
tu ie recunoaşterea r e a l i t ă ţ i i subconştlentuluioMuiji dintre P ă r in ţii oip—,
t i e i au însă cunogtinţS g i de puterea subconş'&ien^uluî.în acest sens^fi^yâl
 m 24 —

tera 're la tă ri ale anumitor Părinţi simt într-aderăr extraordinara,putîf

să fie puae în legătură cu cele mai noi concluzii ale psihologiei ablfli
l e .F i l As ce tu l, ucenicul Sf.Ioan HTiseetom,cunoaşte tot a t ît de bine cît
psihologii moderni,procesul fenomenului psihologie a l r e fu lă r ii f i soţi
onează,cunoscînd puterea subconştientului care se manifestă tocmai dato
r it ă acestei refulări.Referindu-se la cauzele patimilor,FII Aseatul epu
na următoarele s"Căci,deşi nu-1 tulbură pe unul ca acesta patimile,negă
aînd p r ile j de a ee st î m i , din lipsa înt U n ir ilo r dese, dar otruetu
rîmdu-se prin nebăgarea de seamă,se întăresc gi mai mult,primind
putere cu trecerea Tremii.De asemenea,pămîntul călcat necontenit,
chiar dacă are mărăcini,nu-i scoate la ireală,căci bătătorim piele
re lo r î i opreşte să naacă.Sar în sinul lu i se întind rădăcinile tot nai
adîncijHiai puternice ş i mai musteaso,şl acestea ror edrăsli îndată
atunci cină le ra îngădui timpul să răsară.Tot aga patimile, împied
căte^de lip sa în t iln ir ilo r nesontemite să ia©ă la ireală,ee fae
mal taTi ş l, eresclnd în lini'gte;nărăleae mal pe urmt,eU multă pute
re ,făeîndu-le războiul greu §i primejdios celor care la început nu
au aru l g r ijă de lupta Împătrită lor"(Corint ascetic,Filocalla rom
l,pag,19T).
lh cazul textului de mai sus din Sf .F ii area toate stadiile eunoseu-
te aie r e fu lă r ii oricărei trăiri,aga cum sînt definite în aed preeie io
psihologia contemporană abisală,mai precis,re fu lar ea (patimile care ac­
ţionează pe ascuns î. © anumită trăire oare din rreun anume met ir , mu poa­
te f i asimilată fizio lo gie de către oengtiiaţă,eate arunoată gi refula­
ţ i în subconştient .Insă, oriee ereuimeftt, sufle te ee refulat ,eîgtigă e a -
muzrităţ^ndopendonţl^ O forţă paihică,ee a e t^ e m şi
heeo^troiat § f ;l i b o r c a z hl ae«uta,purcezînd din • ubcongtient Jinaro­
dează ria ţe sufletească congtlentă,rgzbunl»du-ae intr-un anume fel,dupt
oreniment sufleteee
refu latjoe f o r t ifio ă ‘OaUjdupă cum apuae S f , I i i ,"eregte.mai'mult" /Baeft. *
eşts -rsrba de patimi refulate,acestea "dorin mai puţemiee" gi,în fe lu l
atesta "as Impun eu multă putere*! .Actualmente ,1a îndemnul pe care-1 dau
cercetările1gi concluziile psihologiei modeme,în multe din textele Pă­
r in ţ ilo r aseeţl "se deeeoperă deepotriră gi înfruntarea euboengtientn-
I u l ds către spiritualitatea ortodoxă.Hal alee,colecţia de texte patria1
tis a , cunoscute cub numele de " lile e a lia " oferă material bogat oare tră­
dează întinderea aprecierii re acţiilo r pathice în conştient alo anului

AstfeljSubBengtlentul este acel factor psihic cere este reeuneeeut

con se eurino g i în cadrul gîn d irii gi r i e ţ i i psirîetiee.(Pentru e.nsi
haiX documentaro In ăeost sena,a se redea lucrările noastre t l) Proble­
ma raporturilor dintre g rija paeterală g i psihoterapie ,j4iB; punot de r e -
 - 25 -
d«T*« ortodox,Atena,1957; 2) Psihologia pastorală cuprindă ;In. Apistdlal®
l u i Is id o r Pelusiotul,Atena,1953; 3) Elemente da PsiholQgie. nipt ip fi,
Tesalonic,1963,y i c e le la lt e ).
d) L e g ile fu n cţjo îiă rii subconştientului,
în tru n it regjrajia psihică subconştient a este o r e a lita te cere nu
poate f i negntfi,se crează automat' întrebarea privind rcodyl fu n cţion ării!
bubcongtlentului.Se pot pune pe drept cuvînt următoarele în treb ări i 1
~ în ce' raport se a flă subconştientul cu sec^or a l conştient^al' per--^
s o n a lit ă ţ ii umane ? r;i
• c î t este p o s ib il să s<? constate le g ile speciale,care guvernează' ^
funcţionarea subconştientului ? ^
Fără îndoială: că,după cum .gi termenul însuşi o «r a tă i^ ts W 'o r liiw ^
despre sectorul psihicului uman car* nu este ccm§tient*Cunoagterbs
g ilp r.d e funcţionare a l e 'ace&tui sector este foarte d ific ilă fd a c fiv n tf^ ^
im poşibilă.Pentru acest m o tiv ,te o riile re fe rito a re la sutw 'c^gţiş^t^i^^
fe r ă în tre alarmai ales în ceea c<5 priveşte conţinutul g i
acestuia .Dincolo de aceasta însă este p osib il să luăm aminte în' ,cKip;;Cfj
deosebit la c a ra c te ris tic ile fu n cţion ării subconştientul^cară" sejsp »^
t ă ;,db'^la-cela';ma^' ektb ritare'-teorii psihologice- ş i pînă.-lăv:ţe*t8 l#--^b^
. P ăŢ in ţirA stfel,sp re exemplu p ‘
a> Sectorul subconştient ocupă cea mai întinsă parte aj;psihic\£fâ4^|
jV * -V >

T e o r iii® ^ obieei,câ acest

pe 9/10 d in personalitatea umană.Dacă,după cum am mai'- spusi i^>va^1^:'<Î^
conpidersie învăţăţtnra ■antropologiei creştin e■ ■privitoajre :■l a ’-ţntun*caa*Şfl
gi^ fid tin ^ ia ’ f c h i ^ b i * .'de. ,către’; păcmţ-,atpn6i c h ia r.şi; d in -acest
de; veidere’ .este .posibil .să••se apeepte p oziţia de mai sus a ; ţ » ^ i i l o ş ^ 7^
paifcoLogiep.îa acest sens ^putem amibti. următorul text din S f
:F^ptsaaulv5Ml» .vasul c e l ;de; cineţey.al su fletu lu i se ajunge jtrin tiu lţă^
.Şl^tawr? după cum ;pevşpune .că ‘**1 înCeaTaS' adîncul g i . inima .f.
piea l u i Sirah;42,25) iCăci eăidînd omul porunca g i a jungîisd sub :etS fcî»i||
•raa\mîniej^ficdttal;•ă ^^^'''stăţjînir# acesta ,pătrunzîn& înHed^w^
.j&n1adţ^V.de, amărăciune itingthd p o rţile lu i cele mai mici
;d‘^ ău p trti^ .l:î ^ ’stapihire-pe s u fle t p&na î n ’pele bal
^ U il ,r*'a s tf«l inciispăcatul pătouhzînd pe fţţrig a deschis U şile
su fletu lu i,a; devenit cu vremea obisnuintaiViif(0|^:l
i t i f l '£■*-,
•• • ’ >>
'■ - '
r-Ua-Aa >pjard§prar/1) «i ,*•» '.ţ ?;:d
by păporttiL dintre conştient e i subconştient este complementar»
^ ‘jp^pw'pe;, tpate.v'ţecşriile psihologice- şîn t de„ fteord,mai'mul%|js^^i^:,
vedere dupltuere» într«- op n g tie n tr^ d ă ^ t^ Ş *^ ^ ^
_ cuTîhtifrui' ) g i subconştient
 - 26 -
tar cemplimentar ..Acest punct de vedere l- a impus cu multa a u to rita -
ţ f psihologul-Si psihiatrul Cari Guntsv Junp.Pupă e l,a ţ«n c i eînd eon-*
gtiJjiţă va înfrunta o chestiune psihologica sau moralS şi, încearcă;sS|
o dezlege prih; refularea con flictu lu i pe c »r e - l provoacă,în si^c<»jt#|*
enttaceet» din urmă reacţionează direct proporţional cu Încercarea con­
ş t iin ţ e i de a refula- problema respectiva .Adică, c,cea c £ ă y 1 £ ^ ţa
fconştlentul (adevărata dezlegare a chestiunii sau ®
cearcă a-o fac®- aijt^onşti^iatnliţlroi Freud ■*ceeţfţ»'~c®v« i # ş . i 0 ^ ^ t u ^ . e ^
prind* numai elemente negative,dung învăţă cS aceste cu prih ^^i-.rleaeni
te* pozitiyO gi,mai mult,eă în cazan ii» de, con flicte,
§tlen tu l direeţioneasă ş i conduce .conştientul prin p r * r p iil^ ltii;moda4|^
l i t S ţ i (vise,irum peri de stare de ve ghe Reiate z i i , etc. )'.Idicg^rşpoytul?vl|
mai «la s în tiie te te a subc onştientulul la -•dezle?:;
garea unei chestiuni pe car® .paul o refulează g i o e v ită (adică o trimis
ţe cu fp rţa în subconQtîent).
Funcţia suplimentară sau complementară a subcmgtientului ,din. punţi
de vedere. *1 Psihologiei lu i flmg poate f i înţeleasă mai bing din e:
plttl de mai jos : în tr-o ai Jung a fo s t v iz it a t de un tînSr Care !<«*
*^tw rişit,eăj,âp fer® de © serie de tulburări psihice^anuma : insomnie,
n e lin iş te pe care nu şi-o poate explica,netrcoză, depresiune
©8 prin minte î i trece uneori gîndul 8inueiderii*Bar e l nu era în
«S - l lSmureşaeă pe psihiatru privind cauza s t ş r ii oale.Supă cum
o problcaŞ oerioaaS care eS-1 preocupe în mod deooabi^*|5|^
:fia^^aapgidtipa.ea. l-a ';f^eM pe;.psaişBfe
care-1 tp&bore in s ile le în care avea c riz e le poihiceto fix a t/caimi
b ^ r ilo r a în r e la ţ iile pe car© pacientul l e avea cu fr a ţ
său îmbrăcaVîn;unţi
'--•'formS'-de general, agezat .pe-, un piedestalria r pe e l rsalut îndu-1 m illţt
r ţe ;!»;PttfĂ ifosng subconştientul fundamente acordarea respectului fU at|3^Q
aSu. Jung î l iisfortteszB pe tînSr că «1 rafaza în ,* ii^ a ,l^ 'C o n o id
^ca»^ve»<i. cuvsnea «S le acorde fra te lu i său,Ge .urMţrip||
a »8 r tu r is it că într-adei
tenţioneaâă § i urmai^ifite^să-l dea afară pe fra te le aSu din Intra pjetţ$||
■:d‘ pe: carp: p^ppnd^'îmi^w»>ăf ca'. să- beneficiate singur da ve
r'fjCif»ţC^aJ>u^ă «oral- care--a fost provocat, da acea» ^

... Ş ‘__ M ^ e n t a r a ,8i.;«''u p li^ p | ^ m

rC rc^ţ|jjl|l|u3^>.l»*, •«p^MpS în|l|i|LuT; • ^ -d e lită ţi -da
ţiqna din punct £e 4ere ep£l»t Sj§Sy*>™ - ^ S | ; wfii5!3î
' “ ‘'sSfciBH&âi# ^psihologic - - - - ••- •
6*^eo©!&
 - 27 -
cineva va refu la simţSalntul vin o vă ţie i (sau conştiinţa sa motală) î l
proiectează ( î l vede) în persoana altora.Exemplul lu i David este,precum
am sptis,foarte c a ra cteristic în acest sene.Aceata,refulînd propriul sMu
simţămînt a l vinovăţiei,vede mai nare greşala vinovatului pe care i-1
pretin tă Natan cu pogaatirea lui.D evid vede în vinovatul acela (care a
r fiit o a ia ),fă rS să priceapă acest lucru,propria lu i vinovăţie,mare ş i
în acela şi timp refu la tă.
Trebuie semnalat faptul câ fenomenul psihologic al p ro ie c tă rii es­
te flobişnuit în cadrul raportu rilor interperson&le ale per-ocnelor,tocmai
d a to rită r e fu lă rilo r,p e care le întreprinde în cadrul r e a c ţ ie i de înfrua
tare a s t ă r ilo r psihice neplăcute sau dezagreabile.
Introspactifl.Ihtrospectia este^de asemenea,proiecţie,dar cu o direc
ţ ie opusă.Adică,potrivit acestui fenomen psihologic individul socoteşte
ca t r ă i r i proprii sau c a ra c te ris tic i psihice ş i duhovniceşti pe acelea
pe care în re a lita te le are o' atreia persoană,Fără să priceapă acest lu­
cru, c e l vinovat uzurpă c a ra c te ris tic ile psihice ale e lt c r persoane.
Spre exemplu,întîlnindu-aa cineva cu un cm s fîn t gi protcovînd raporturi
interpers anale,dg impresia că gi acesta posed? v ir t u ţ i g i ars t r ă ir i
cere aparţin acestui om s fîn t.Ş i în «cost caz,rolu l r e fu lă r ii eiaţămîn-
tu lu i v in o v ă ţie i este esen ţial.
D esigu r,fu n cţiile p sih ic* nu sînt mişcări mecanice gi ppntru acest
motiv r e la ţ ie specială între pr o ie c ţie §1 in tr ospecţie nu este posibil
sg f i e prezentată cu uşurinţă «Este însă un fap t recunoscut că a t ît pro­
ie c ţ ia , c i t § i introspecţia se datorase r e fu lă r ilo r pe care ie întreprin­
de persoane cu intenţia de a se elib era de presiunile c o n ştiin ţe i sale
morale ş i pentru că respinge simţ Salutul vin ei sale (seu conştiinţe sa
■ orală) nu poate să se ajute numai prin autocunoaştere sau conştientisar
Orice încercare ar face în acest sens,fară ajutorul unei a lte persoane,
11 poate duce în eercul vic io s a l complicatelor raporturi p ro iecţie-in -
trospecţie,Pentru aceasta,Jung afirmă cu autoritate că acela cere incesr
că sg e v ite S cila (p ro ie c ţia ) cade în CariMa (introspecţia).Această re­
a l i t a t e arată cu e fic a c ita te că numai ajutorul psihologic nu eate 8ufi-
cien t ea sa rezolve problema omului vinovat .Ea te nevoie mai ales de Ja­
ru l e lib e ra to r a l Tainei Pocăinţei.
Dincolo de cele două moduri fundamentale de reacţie psihică care
se datorează fu n c ţie i inconştiente,psihologia abisală a semnalat ş i a l­
t e le .Dar anîate două m odalităţi prezintă în rod c le r confuzia care sete
provocată în rap ortu rile interparaonale g i mei alea cercul v ic io s în ca-
re cade omul vinovatjcare inaietthd' să respinge a cu za ţiile con ştiln aţi
e s l* morale gi simţ ăiaintui v in o vă ţie i lega t în mod organic de aceste a-
c u z a ţii.lc e B t fa p t,în c a lita te de cunoaştere psihologică ş i experienţa,
îmbogăţeşte în mod foarte sem nificativ cunoş in ţole duhovnicului ş i - l
'( Vt^xf-r ;« %r; hs £* J-taC 4
 xi. ^mu.Tttţwt pgmoLooCT yoLOBiTg pe rsarrarr sms a
n rn cosyripmaABtA txhsi»
a) yoaib llittttilft • ritB rll coa& tiantislril v in ei»
Biologul fiintra fiuhovnio gl penitent trebui* înţele® drept un ala-
BPBt neeesar a l aspectului aaeneae a l Taina! PoeBinţ»l#datoritS ?aptulu
e* oaml vinovat tinda al «vita congtiantiaorej* (sau cel puţin depline
ooafltientisera) vin ei lui.CM er fioel axiats caşuri da justă oniaiune a
M ărtu risirii pficatalor.dln causa u ită rii oau a ignoranţei eau din alt#
caua»,eu toata aeaatae,nu trabui» att fie au uşurinţă exclusă o anunitfi
"viclen ie inoonptianti" m: persoanei uaana «ere vina fia bunăvoie la 7f>i-
neacaesta*
S« cuvin* ca duhovnicul aft f i * sat atent asupra aeeetui aspect fia-
c ît asupra a. co*» m <b^ « lş prişa vedore,Sa cuvine al. ^^exiX^;,^ c o d
s i< ia r a ţ;ia ;;^ S ^ ctssînraţa Apostolul Neamnrilo]
_ **nl c « l ««flataaaas <mrbă spravp8eet > "c i»în -::
v“;tn-iutt^rai»S^ personalitate deplină
;| i
; »" l i bert e te©,coruptă» ( Ziga-
pScat*(Io«n’ î^ ş c b in )i "
• ^rfcaţa^ixrtLl ee^refşri'-la,,
.. M in a u ^ e i^ eiatplu lucreasS •p#&.tuiv*i:'C|a :y
' a * $ & *** ^||ş*al^w ţt *ui*>lpul*t*»U * » t * 4 ţ£ ;4pr
- ta *«ţ*ttţ^ ;^ a . a'
- a W T -^ ^ a ''^ iftrt^ ^ i.lS a l^ d ^ o ^ o a %îăeatbtl dupg Apostolul gavQ^ThiMU 1

% Manipulat fi* j ş o c a t a ^ ^

p fic ^ u m ;tvauppa^M
at*^*dubovnlcoaaff8; a c r a f i i â i
| | ||1 Ş Ş ^ cfi * aiu^oat-in.';:,-?
« l t ■a t»u yorba
| | P f » "bumaui^
Păcatului »puternic prin «^ în s u ţi, >
d& jca iu l e^»^oz^§tiiu il; nu’aleargă fiu p ăleglla „locului CU -
#*,,. .'v ‘* ;^ r
:-"-■ şl.--3P*ăe^i» %ţt£;de _^jSjŞr*
.t u r ia ifiiţ P ^ «8 albă ca o ori®atas% de îw a ă ^ lu iF i»
 - 44 -
r i i Iu l studiul ql în ţe le g e re a ,pe c it p o s ib il,a v a r ia te lo r încrengături
§ i a a c ţiu n ilo r viclen e ale p u terilo r ip o c rite ale omului care are conş­
t iin ţ a vin o vă ţie i.A g a cum spune,pe drept Cuvînt, profesorul. Nikoa Mutsu-
k »s , Ip o c riz ia nu eate pur ş i simplu o e v la v ie p refă cu tă ."Ip o crizia este
mal mult d e cît păcatul,este a u to sp rijin irea lu i",V ia ţa ip o c rită în fo r -
ma,.ei cea 'mai dureroasă nu este prefăcătoria v i r t u ţ i i ş i a iu b ir ii,P r e ­
fă c ă to ria con ştien tă,ar apune cineva,este mai puţin periculoasă sau se
face protectoarea c r i s t a li z ă r i i unui f e l ip o c rit de a trăi,P en tru că v i­
aţa ip o c rită ,o rg a n iza tă în cadrul d if e r it e lo r forme ale răului ş i ale b i­
nelui,nu are con ştiin ţa prefăcătoriei,D ar se creează impresia nu numai
că ea con stitu ie adevărul,dar că se ş i face ,protectorul a c e s tu ia .A s tfe l,
ip o c r iz ia nu este pur ş i simplu păcatul,stricăciunea § i moartea,este toa­
te acestea prin nenumărate p relu n giri ale ei,a d ică păcatul cu p u terile
lu i protectoare sau mai bine zis,au top rotectoare.A şadar,ip ocrizia poate
f i s o c o tită drept fo rţa hipereatanică ce acţionează în vederea ascunde­
r i i seducătoare a rănilhor omului păcătos .Ip o c r iz ia ,aşadar,ca cercul de
f i e r care protejează păcatul prin id o la triza rea ei,îm p iedică cu tă rie
manifestarea păcatului,lucru care nu se întîmplă la păcătosul "neapărat",
de ip o c r iz ie .T n f e lu l acesta ae explică tonul ameninţător a l Mîntuitoru-
lu i îiris to s împotriva ip o c r iţ ilo r ş i marea Lui- simpatie fa ţă de păcăto­
ş i" (MT.Mat souka ,ExiistiS__o__filozofie__cre^tJjiă ? în Anuarul F a c u ltă ţii de
T e o lo g ie ,T h e ss a lo n ik i,1971,pp.360-361).
Aşadar, eventuala în t îln ir e a duhovnicului eu creştin u l b lin dat în
cercul i p o c r iz ie i impune acestuia "marea in d is c re ţie " (Sf.N'icodim) § i
"ş ir e te n ia cea bună"(Viaţa Sf.Pahomie, în B ib lioteca P ă r in ţilo r g r e c i,
v o i . 40,p,154î.Duhovnicul este dator să cunoască metodele înşelătoare pe
care le u tiliz e a z ă păcatul,atunci cînd activează în domeniul subconşti­
entu lu i cu in te n ţia de a se autoa'păra.
Afară însă de ip o c r iz ie care,din n e fe ric ir e învinge în con ştiin ţe le
multor c r e ş t i n i ,e x is tă întotdeauna ş i forma mai blîndă de pocăinţă pre­
fă c u tă , care se alătură grupului de m işcări "perverse" ale "V oin ţei co­
rupte" .Este p o s ib il adică,după cum s-a spus,ca unii buni c re ş tin i,fă r ă
s ă -ş i dea seama,să se servească de diverse moduri de e v ita re a conştien­
t i z ă r i i v in e i lor.în să,d u p ă cum este uşor de în ţele s ,neconştientizarea'
v in e i aduce cu sine e v ita re a problemei acceptării
aau n eaccep tării v in e i despre care vorbim .Atîta vreme c ît un om vinovat
n u -şi-co n ştien tizea ză v in a ,e l nu se angajează în problematica acceptă­
r i i aau n ea ccep tă rii v in e i sale.Aşadar,păstrarea v in e i în tr-o refulare
co n tin u ă ,ÎI e lib e re a ză pe omul vinovat de "problemele c o n ş tiin ţe i".
Forma de ip o c r iz ie mai b lîn d ă ,e v la v ia sau pocăinţa prefăcută,se
în tîln e ş te u i ales la i n d i v i z i i s e n s ib ili din punct de vedere moral,
care doresc cu adevărat d esă vîrşirea lo r duhovnicească,dar fără je r t fe -
 - 45 -

"le duhovniceşti ale formei de recunoaştere sincere a v in e i l o r în .faţă

- d[ibovnicului»3ar,3i In oceot ooa pupatul, car-o lucraaa.fi Ia. in t er i o r u l —
omului, care se mişcă cu comoditate în sp a ţiu l psihic a l aubconştiqntu-
l u i ^ u p t ă in multe f e r i r i ' p r o t e j e z e Ţină re fu la t ă de su biect.S p re
•y e a p ll^ ia jtr* ,~v c r \fi «rpuaB~~rcai Jos c î t e y ^ moduri sau maşinaţii-, de evi-
t.jrp» a p o n g tien tig firij v in e i, oare descoperă întinderea s e n s i b i l i t ă ţ i i
Şi s u b t i l i t ă ţ i i 1lu c r ă r ii duhovnicului. .

b) Respingerea vlrie î; C reştin ul ce.re-şi ascunde vina,nu trîHţ^gţe

totdeauna' laceasCtă re fu la re •,ca' negare a r e a l i t ă ţ i i su bstan ţei pişcatelor
- g a la^ţn Tinl ,ţn.-pagiu ri accepţii sein mărturi seşte păcflţa le -aalft^d ar-eu t oat
acestea oe în g r ije ş t e a îi respingă vin a,ad ică eă nege resp o n sab ilita te a
' lu^perfe'onalfi pentru''!a ceste păcate.El acceptă că a s ă v îr §itv p ă e e te l»
- ( aap^păcatul) pe care. l e, expune în f aţa duhov n icu lu i,d ar a e ^ în g r ijggte
în a c e la ş i timp să îndepărteze de pe untepii-lui re sp o n sa b ilita te a pan-
tru d fivîrşirea acestorpfifcâte.Este vorba; de- ju s t ific a r e a cău şelo r,cere
dus' l a a ă v irş ire a unpr.arţari păcate. v r -^ - y y ;,;

■ v » t . ^ p s t i f UcaCTŞTpăcatţ ljBryat i&um s-yr fa c e ,c o n s titu ie -pn-mod de—

respin gere a vin ei.P en tru «fi j u s t i f i c a r e [ cum este uşor de în ţeles,eon a-
■~ 1• • .. r ( y v s y 1 ■ ~ t 1 1 r* p < ••-"■t ”
t i t u i » 1:în cerc arsa • de A p ărare a celui care fie acuză pe sine în^usîiOati-
,'"\ ’ y ’ / _____________ I _______________________ ....

Z e l» ipSinolO^ice- ţşi duhovniceşti ale unuţ p-tare cea au ră d ă c in ile lo r '

Ţp gî arogante ni p ' penitentuTuft.Msţ mulI ţ,qrtţe ctw-
r ă e t W i e t i c fa p t u l că respinge rea v in e i îrcfcrSforiwi j u s t if i c ă r ii-, sa î n t î l
îdk>nv'irtiîtfia^v'fa ria W i^ ă l^ r| e S u l ţi iederază 'in ten ţia de aigyrjŞţfpin
-, gŢ v i ţţa prjLja^[wevl|nriaŢ ^e.Guvints.3^.Ţpoatesc^de două o ri pe sfipifta^nS—
g i dattyŢeciuialB .tfin tet ceea QevCÎgţigw(L c . l5 t12) a i nt j u s t i f jc agaa
u
eŢ lav£ei^glai^iter atnre f^ a z ă ' conrfti-t^ie t o t o d e t ă ţ i o formă
'g e r iit Ţ in e i să la p e rşd fta le .Becaredă nuraaî acela cartase- •informeafiB"prin
in t a r ic r ( î n mod conştient) llespye fa p tu l oă este vinovat de în c ă lc ă ri
,;:g i •^îtt^i^t-^s^'Tjrazinia §1 sS accentuieze eleaaniil.*^:
■p # * iH r a file r e l i g i o z i t ă ţ i i ş i e v la v ie i sale personale .C e l _care\ î f i aijn
t ţ pe rl e p l i n g i în jagjl sin cer vina g i eat ec atfipî n it da adevfir atu l duh. -
bX omeretiiei nu priveşte n iciodată cu mîndrie la f apt el e sale cela buna
sau' la'-^irteuţ’i l e sfila.Din' punct de vedere psihologic g i duhovnicesc,el
as ţ (t pr.len te i apre^ adînoul v ijfiai a a i» .per sonala . ------- n -------- ^ — ■: '
^ Dar «des jgvir, ju s t ific a r e a pficatelor vfideşte mai c la r respingerea___
v in e i pentru aceste păcate,care activează tocmai prin această respingă^
re .C a z u l c la s ic în aţea'etfi p riv in ţă este răspunsul pe care protopftrinţi
n Q jt r i l-a n dat lu i Thttnnwami otnnei ctnd an fnst întreba ţ i de ce ea wîn
cat d in pomul oprit.Numai şarpele nu se ,-justifIcăcAtît Eva c ît ş i Adaa
î g i j u s t i f i c ă fă r ă vreo e zita re fap ta lor.A cceptă încălcarea poruncii,
neagă în să (deci ju s t if i c a ) vina lo r pentru aceasta fa p tă .
 - 46 -

Aşadar duhovnicul a* cuvine aS cerceteze cu diccernfiicînt modul ta

care f i u l său duhovnicesc î ş i ju s t ific ă păcatele.Se euvine ca e l sS în ­
ţeleagă că ju s tific a r e a păcatelor este o moştenire de la Adam ş i face
apel la în treg u l sistem de robie in te rio a ră a «aiului.
J u s tific a rea se exprimă a s tfe l,c a o prelungire a păcatului,ca un
mod de v ic le n ie a l i b e r t ă ţ i i umane căzute,ca mişcare a "omului c e lu i
v e c h i".J u s tific a r e * , o r ie ît de inocentă ş i slabă sr f i , e s t e deopotrivă
încercarea de protejare' a păcatului .Cel care acceptă s ă v îrş ire a păcatu­
l u i , î ş i ju s t ific ă însă vina sa personală,ocroteşte păcatul,pe e l însuşi
închis în păcat ea în tr-o c o liv ie ,t a f e lu l acesta în tr —adevăr "scuza
este o a c t iv it a t e care robeşte,de aceea nu se cuvine să f i e fo lo s it ă de
f i i i l u i Dumnezeu.Sf,Silvan,celebrul sta reţ rus de la Muntele Athos
(♦ 1958),spunea î*Orloe om poate aă spună multa pentru orice faptă spre
a se ju s tific a ,d a r dacă priveşte atent înlâuntrul in im ii lu i,v a vedea că
ju s tific ta d u -a e , e l nu e v ită în r e a lit a t e răutatea"(Arhimandritul Sophre-
ny.S ta reţu l S ilv a n .tra d ,g rea ,.a .1 2 6 )„
Din cele de mai sus,reiese ş i fap tu l că admiterea s ă v ir ş îr ii păca­
tu lu i este p o s ib il c a ,în muLte cazuri,să devină deopotrivă o fermă de
respingere a v in e i pentru fa p te despre care este vorba.Uodul în care pe­
n ite n tu l acceptă sS vîrşirea păcatului sate p c3 ib il o? exprime vina per­
sonală ,dar ş i să contribuie la respingerea v in e i sale personale."Da,pă­
rinte,am s ă v îr ş it păcatul acesta,dar,datorită c o n d iţ iilo r speciala în
sare ia-a» găsit,n u a fo s t p o s ib il să fa c a ltfe l.D a c ă aş f i fo s t lib e r ,
nu a§ f i s ă v îr ş it păcatul e c e s te ".0 atare "m ărturisire" a păcatului, q-
f i c ia U zea ză într-un anume fe l,re sp in g e rea v in e i. Penitentul în tr-o ata­
re ş i t u a ţ i e , î g i acceptă păcatul,dar ca aă-gi nege (d e c i să scuze) pro-/,
p r ia - i vină.Aşadar duhovnicul nu trebu ie aă f i e antrenat de amabiîitaL -
te a fit£Lttia&u duhovnicesc ta a - i admite păcatul.Greutatea jm Secăţii
s a la ţrebu ie să cadă (sau nu) pe forma j u s t i f i c ă r i i v in e i pentru acest
picat.
2, Deplasarea vin ei.Un fenomen obişnuit de respingere (negare) &
v in e i personale de către penitent este după cum ae ştie,deplasarea res­
p o n s a b ilit ă ţii pentru păcatul pe care e l l- a aSvîr-şit ,pe umerii unei
a t r e ia persoane.După Sf.Hicodim A gh lo ritu l "Atunci cînd v e i auzi că
penitentu l se acuză,cum că cutare ş i cutare cu fo s t cauza răului pa ca­
r e l - a s ă v îr ş it ,dup3 cum obişnuiesc mai mult fem eile să fa că, duhovnic u-
l e ,spune—1 : F iu le ,a i v e n it a ic i ca sfi spui p ro p riile ta le păcate ca
să capeţi ‘ iertare ş i nu păcatele a lt ora, ca s « păcătuieşti mai mult,<şa_
zînd în păcetul c l <*vet i r i i " ( £ I o ^ <>y * ?'*•59 >.
In tr-a d e vă r,în multe cazuri re a c ţia p en iten tu lu i,în timpul mărtu­
r i e i r i i păcatelor sale coincide cu re a c ţia asemănătoare a lu i Adam ca­
r e se apftra spvmînd t"Femeia pe care m i-ai âB t-seaceasta mi-a dat din
 - 47 -

poa Sl am aînc»t*CO«n.5,12) .Această deplasare a v in e i p ro p rii « s t * o

rtrternică J u stificare în «c e l e s « în care cineva sa ju s t if ic ă par
gi simplu invccînd î«p r e ju r ă r ile ş i s it u a ţ iile (ie monent.In asemenea
ca* respingerea v in e i personale cate afti puternică deoarece derlssaază
gi irnaune pe umerii a lto r oameni g i desigur pe ivaerii anumitor oameni,
cărora le d l şi nuraele.Dar fnaseiBenea* s itu a ţii,p e n ite n tu l caro a© atăr-
tu risegte în atare mod,cade în careul v ic io s a l tu lb u ră rii r e l a ţ i i l o r
interpereoaale, tulburare car© este d e fin ită de Sf.Nieodîm drept c le v e ti]
Deplasarea sau tran sferai v in e i cum s-a arătat mai sus,este posi­
b i l să ae înt împle f i e cu ş tiin ţa penitent u lu i, f i o fă ră ca «1 aă-gi dea
seama,adică în mod inconştient«în gen eral,în cedrul tran sferu lu i v in e i
pe umerii a ltu ia sau pe umerii altora este vorba,desigur,despre respin­
gerea conştientă a vinei,pentru că c e l care mutS p ro p ria -i vină pe sea­
ma a lt o r oameni refuză să accepte această vicS ca fiin d a sa § i,d s c i,
o respiri re pur § î simplu.Dincolo de faptul că procedeul unei « t a r i res­
p in geri este întreprins ca ş tire a penitentului (d eci în mod c o n ş tie n t),
duhovnicul trebuie aS presupună că această respingere este în legătură
cu adîncul persoanei penitentului ş i mai mult,cu sdincul subconştient
a l său.Pentru acest m otiv,ori de e îte o r i duhovnicul constată tendinţa
penitentului da a nega pe o c o lite p rop ria-i vină (că vrea deci Că e dea
pe e l t u l ) , s e cuvine să se întrebe despre m otivele a c e s te i resp in geri
conştienta,care d e s ig u r ,* »!» manipulată din adîocui f i i n ţ e i l u i.
D ar,desigur,este u t il ea duhovnicul aS cunoască gi fap tu l că peni­
ten tu l poete sS transfere vina de la e l la a ltu l fără ca e l s g -g i dea
seama de acest lucru (în mod inconştient).Această tran sferare in con şti­
entă ş v in e i provine totdeauna dîh procesele care au lo c în adînctal su­
fle t u lu i* Acest ta provoacă năzuinţa neosto/itS a omului pentru o auten­
tic ă răscumpărare din pScst.Aceasta înseamnă cs tensiunea conştientă aai
inconştientă a omului de a respinge sau nega vin * proprie nu con stitu ie
o- r e a c ţie s u p erficia lă a a cestu ia ,ci descoperă nevoie mai adîncă a osu­
l u i , ne voia de schimbare a l u i de cub povara păcatului.
3* Complexul tonului is p ă ş ito r *J ertfa.ca practică lit u r g ic ă , în Ve­
ch iu l Testament este,desigur,preînchipuiras j e r t f e i Noului Testament,a-
dică a J e r t fe i Domnului nostru lis u s Hristoa.Aceasta înseamnă &©i alea
că j e r t f a din epoca Vechiului T «starm ent,ect* în cea mai mere parte a
e i , i n i ţ i a t i v a omenească g i încercarea personelM în vederea c u r ă ţ ir ii
de n o ro iu l păcatelor .Lucrarea ta in ic ă ,ş i harismaticS a j e r t f e i este în ­
tru to tu l p r iv ile g iu l v i e ţ i i c e le i n o i,cere începe ds la întrupare* Ţ i­
u lu i l u i Dumnezeu g i lu c r ă r ii Lui aîn tu ito a ra oâ stfe l,ca ra c te ru l r itu a l
s l j e r t f e i Vechiului Testament ursăreşte în aiod. c la r educarea poporului
Is r a e l în aşa f e l , î n c î t acre-te să primească înţeleagă adîncul de
te in ă la dimensiunea l u i reală dar ş i d imenşi m ii# litu r g ic e ale j e r t -
 » 48 —
f e i l u i M esia.
A aest c a ra c te r pedagogic a l j e r t f e i în v ia ţa r e l i g i o a s ă a l u i I s ­
r a e l s u b lin ia z ă deja mai î n t î i sen su l p sih o lo g ic a l j e r t f e i . P o t r i v i t
cu a s ig u ra re a o f e r i t ă de S f.P a v e l în E p is t o la către e v r e i ," e s t e cu ne­
p u tin ţă ca s în g e le de ţa p i ş i de t a u r i să în lă ţu re p ă c a t e le . . .Ş i o ric e
p re o t s t ă ş i s lu je ş t e în f ie c a r e z i ş i a c e le a ş i je r t f e aduce de multe
o r i ca unele care n ic io d a tă nu pot să în lă tu re p ă c a t e le "(E v r e i 1 0 ,4 ,1 1 ).
S en su l p r in c ip a l a l j e r t f e i are un c a ra c te r p s i h o lo g i c .J e r t f a , ca lu c r a ­
re . lit u r g ic ă ,u r m ă r e ş t e mai a le s două o b ie c tiv e p rin c ip a le
eţ) O b ie c tiv a re a păcat u lu i. P rin j e r t f a li t u r g i c ă se c o n ştie n tize a ză
păcatul, ş i devine fa p t ,a d ic ă element a l v i e ţ i i persoaa4A,avînd anumite
dim ensiuni e x is t e n ţ ia le .
b ) d e z v o lta re a d ia lo g u lu i d in tre persoană ş i păcat a ş t f e l o b ie c t i­
v a t p r in j e r t f ă .
Cum se poate uşor în ţ e le g e , urm ările duhovniceşti a le unei a t â r i
e x p e r ie r i a p ă c a tu lu i s în t co n ştiin ţa mai acută a n e c e s it ă ţ ii iz b ă v i­
r i i de păcat ş i în ţe le g e re a mai profundă a n ep u tin ţei omului de a scăpa
de păc.at p rin m ijloace p r o p r ii.
P r e s c r ip ţ ia rit u a lă ,p o a t e cea mai c a r a c t e r is t ic ă ,p r in care se su­
b l i n i a z ă c la r r o l u l psihologic, ş i pedagogic a l j e r t f e i , e s t e aceea care
determ ină r i t u a l u l care se aduce p rin "ţa p u l i s p ă ş it o r " (L e v it ic 16,3-10,
21-22,26) . P o t r i v i t a c e s te i p r e s c r ip ţ ii r it u a le ,Aron (a r h ie r e u l de atunci):
aduce j e r t f a această în f e l u l următor : '‘E l primeşte de la obştea f i i l o r
l u i I s r a e l d o i ţa p i de j e r t f ă pentru păcat ş i un berbec pentru arderea
de to t"(Ije v .1 6 -,5) *Pe a c e ştia î i va pune înaintea Domnului l a uşa c o rtu ­
l u i a d u n ă rii.U n u l d in tre c e i doi ţa p i este desemnat p rin s o r ţ i să f i e
adus j e r t f ă pentru p ăcstele p o p o ru lu i.A s tfe l Aron va pune m îin ile peste
capul ţa p u lu i ş i răscumpără " f ă r ă d e le g ile f i i l o r l u i . I s r a e l ş i toate
n e le g iu ir ile ş i toate păcatele l o r . P r i n această lu c ra re r it u a lă a a r h i­
e r e u lu i , toate păcatele poporul.ui trec pe capul ţ a p u lu i." Ş i va duce ţ a ­
pul cu sine toate n e l e g i u i r i l e lo r în pSmînt neumblat ş i omul -va da dru­
mul ţa p u lu i în p u s t i e " (v e r s ,2 2 ).D e e i-ţ a p u l, cu păcatele poporului va f i
trim is în p u s t ie .P o t r iv it t r a d i ţ i e i , p u s t i u l acosta se găsea l a 12 mile
cat de Ie ru sa lim .S e credea că în acest pu stiu stăpînea demonul A za ze l.
Ţapul acesta era p r ă v ă lit de pe otîn că de un i z r a e l i t şi murea. I z r a e l i ­
t u l care a dus ţapul în p u s t ie , în t o r c în d u -s e , in tra în comunitate numai
după o p r e a la b ilă p r e g ă t ir e . "C el ce a dat drumul papului de is p ă ş ir e în
p u stie a ă - ş i sp ele h ain ele a a l e , s ă - ş i spele trupul cu apă ş i atuhci sg
in t r e în t a b ă r ă "(L e v .1 6 ,2 6 ).
Mai î n t î i de toate este c la r c a ra c te ru l tipologic al .acestei prac­
t i c i r it u a le .Ţ a p u l is p ă ş iţ o r e3te ş i t ip u l l u i Mesia cel care avea sg.
v in ă .A c e s t a ţp o t r iv it în v ă ţ ă t u r ii p r o fe ţ ilo r ,a v e a să r id ic e păcatele po­
p o ru lu i 'ş i să se je r t fe a s c ă pentru răscumpărarea acestuia ş i e lib e r a r e *
 - 49 -
lu i d© păcat .Dar "Acesta a luat asupra $a durerile noastre g i cu sufe­
r in ţe le noastre s-a împovărat"(Is*53,4- ş.u .).D in acest, punct de vedere
ţapul isp ăşitor pregăteşte-,Intr-adevăr,dinaiute poporul să primească ş i
să înţeleagă lucrarea ş i trim iterea lu i Mesia care avea să vină.Apoi, în­
să, je r t fa de mai aue are ş i un caracter p sih ologic,desigur p o z itiv ş i
negativ.Caracterul p o zitiv se referă la scopul e i îm părţit deja în dc-uă
aspecte.Adică la obiectivarea (conştientizarea) păcatului ş i la deschi­
derea dialogu lu i cu acesta.Cele două tendinţe fundamentale ale j e r t f e i
ritu a le a ţapului ispăşitor urmăresc în cele din urmă distrugerea din
rădăcini a tendinţelor de respingere a păcatului, care se ascund în su­
f le t u l oricăru i om .Israelitul este dator să aibă totdeauna în conştiin­
ţă r e a lita te a păcatului,ca ş i cum,.l-ar vedea în faţa sa în fieca re c l i ­
pă g i ar dialoga cu el în stare de veghe.
P o z iţia pe care a luat-o Adam în clipa cînd l-a s trig a t Dumnezeu
apre a da socoteală după încălcarea poruncii în paradis,era o stare de
respingere a v in e i sale ş i de fugă de consecinţele e i.
Din acel moment,omul păcătos în împrejurarea în care este chemat
să dea seemă după săvîrgirea păcatului,aproape în mod ins tine t i v , are
măi degrabă tendinţa să ia poziţia de respingere § i evitare a conştiin­
ţ e i morale ( ş i aceasta din cauza a ceea ce a moştenit de la Adam) .Dentn
că is r a e lit u l nu este dator să considere păcatul numai în faţa lu i (Ps.
5 0 ,5 ), c i să f i e totdeauna gata s ă -l transmită altu ia,care pcata să a c ti­
veze catastrofa păcatului în aga f e l în e ît să nu-i mai permită să r e v i­
nă la c e l de la care fusese preluată,arată exact faptul că to ta lita te a
p r e s c r ip ţiilo r ritu a le din Vechiul Testament cu p riv ire la je r t fă § i
mai ales la acea practică ritu a lă privind ţapul ispăşitor,urmăresc dis­
trugerea m aşinaţiilor inconştiente ale res p in g e rii păcatului.Toată aceai
tă p ractică ritu a lă consfinţeşte ş i prinde în capcane s p iritu lu i poporu­
lu i Is r a e l un anumit mod paihologio de re a c ţie împotriva păcatului ş i
v in e i care vine din acesta ^nimicind orice tendinţă de respingere § i des­
considerare a acestuia•
Pe de a ltă p arte,în eăf caracterul negativ a l procedurii ritu a le a
j e r t f e i ţapului isp ăşitor se re fe ră la procesul r e fu lă r ii păcatului de­
ja înfăpţu it.R efu larea,de cele mai multe ori,desigur,inconştientă a pă»
catului g i a v in e i duce la un comportament ş i la o rea cţie psihologică
ce coincide cu practica ritu a lă a transferului păcatului (v in e i) asupra
a ltu ia .A s t fe l, acela care a re fu la t în subconştientul său vinn sa perso­
nală, proiectează aceisstS vină spre a ltu l în vederea descătuşării lu i de
consecinţele- păcatului.Vinovatul care vrea să treacă cu vederea vina sa
pe care o evită,ocolin d să -ş i aducă aminte de sa sau să vorbească
ea,tin d e să înţeleagă cu f a c ilit a t e pe orice om vinovat.Această tWjdAjte:
este provocată de mecanisme inconştiente din punct de
 50 -
g ic,c e activează "transferul" v in e i refu late la un "ţap is p ă ş ito r ".C i»
neva ar putea desigur să susţină că este un fip t de netăgăduit.. acela că
fis c a re vinovat caută în mod obişnuit un ţe P ispăşitor spre a pune pes­
te e l vina sa împreună eu urmările acesteia.
Tehnica contemporană a psihoterspiei cunosşte "complexul ţapului
ispăşitor" ca rea cţie inconştientă a vinovatului,sub îndemnul v in e i sa*
le refu la te cu far+ a. Activare a complexului tinde mei ales la slăbirea
n e lin iş t ii care se naşte din refularea forţată a vin ei personale.Aceas­
tă n elin işte se activează mai ales în cazul în care conştientizarea v i ­
nei re fu le te este ameninţată în cadrul r e la ţ iilo r interpersonale.Adică,
dacă un fapt din viaţa de z i cu z i va provoca în orice mod amintirea
vinovăţiei,apare neliniştea sufletească pe care însă o neutralizaază
mecanismul psihologic de apărare creat de "sistemul” de re fu la re , tocmai
prin aruncarea v in e i pe un "ţep ispăşitor” .
Transmiterea sau mutarea în fe lu l acesta a v in e i personala a and
cm la a ltu l,c e re în mod involuntar g i fără ca e l sa-§i dea seaîce,asumă
ro lu l ţapului isp ă şito r.dezvăluie etagamentul re a c ţie i psihice a celui
care transm itede un anume -mod de comportare nevrotică .-Şi a ic i se oferă
încă o ocazie de a constata urmările catastrofele pe care l e aduce refu»
larea v in e i în întreaga evoluţie psihică ş i duhovnicească a persoanei.
La fe l,a c e la care I g i ascunde cu forţa ş i în irod insistent vina este
prins ca în tr-o curpă în tr-o periculoasă stagnare psihică § i duhovniceai
eS.,într-o st?:re de lip să de lib erta te ş i constrîngere,ale cărei urmări
sînt dezastruoase pentru raporturile interpersonale.Ds fapt,în tr-u n ase.
menea caz,numai un "mîntuitor" poşte să elibereze omul ş i să-1 conducă
la ata r ea. de lib e rta te •g i de autodeterminarp.
Desigur,actul S fin te i M ărturisiri arată că adesea (dacă nu în mod
obişnuit) penitentul,chiar ş i în momentul m ărtu risirii păcatelor sale
-în fa ţa duhovnicului,"transmite" sau "mută" sau "proiectează" vina aa
personală spre a lte persoane.Insă duhovnicul experimentat adesea recu­
noaşte în modul de comportament a l omului mecanismul psihic inconştient
c a r e ,a lt fe l se caracterizează drept complexul ţapului isp ăşitor.Cu c ît
acest complex ae prezintă mai despotic asupra persoanei penitentului,cu
a t ît şs 'dovedeşte în mod”mai energie vina pe care acesta şi-a ascuns-o.
Această experienţă duce pe duhovnicul iscusit în lucrarea de îndrumare
să acţioneze faţă de penitent în aşa f e l în e ît eă-1 elibereze pe acesta
din îm pietrirea inim ii g i să facă din e l o persoană cu adevărat lib eră,
adiefi. în stare să-şi asuma cu curaj resp on sab ilîtăţîle ş i să-şi recunoaţ
că vţ r jiăţirnee a i adineimea vin ei eale.O atare lucrare de îndrumară poa1
desigur,să ducă la o valorizare pozitivă a nevoii psihologice de transmj
tare a v in e i la t un răscumpărător autentic,care îatr-adevăr "poartă păca*
,tale noâstre g i cu su ferinţele noastre s-s îmPevărat“ o . . gi -care. %sese^
 - 51 -
străpuns pentru păcatele noutrc g i zdrobit pentru fSrSdQlegile nose—
tra*(l0«55,4-5).Trsn3îoitor#a pozitivă sau legalS a vin ei e3te «*ceea ca­
pe eate octivstă în nod lib e r §i conştient (în s p ir it d® uuailină ş i zdrc
bire a in im ii) apr* singurul care poate aS şteargă această vină prin
sîn ţele Luijdeosreca “numai sînvsi® lu i Ilau^ Hriatoa nu uurfiţegte de
orice p ă ca t"(I loan 1,7)*
c ) Urmările r e fu lă r ii v ln e i.TPaţe u t il ca duhovnicul o l cunoaocă
că refularea v in e i de către penitent poate aă se prelungească în eîteva
consecinţe csre-1 conduc în peradevelul cerc vicios u rpgrjtor-u rgărlt.
Termenii urmărltor-urmărlt au fo s t lan saţi de către Rrich Barul:.Acesta
învaţă cft şi din evenimentele psihiatrice g i peihotcrapeutice refe rito a -
re la problcna do mei sue,reeultB eă acela care respinge cu tru fie con­
ş tiin ţa lu i morala,în cele din urmă cade victima con ştiin ţei lu i refu la­
te .Pentru cB aceasta refu la ta ş i oprimata în subconştient devine săgea­
ta da fo c ce răneşte întreaga personalitate a bolnavului care respingă
această conştiinţă a vlnovtfţiei.La rindul lu i,C a ri Gustsv Jung a decla­
r a t că hto t ceea ce este refu la t «e răzbună".Sal ales conştiinţa morală
a omului se transformă într-un răzbunător de temut,oare acţionează îm­
pins de ceea ce fusese re fu la t.
l ) Agreoiv^tstea.geactia con ştiinţei morale re fu le ts (în c a lita te
de siaţămînt refu la t al v in e i) se exprimi în med clar în tendinţele a-
greaive Bau în fu ria distrugătoare a individului.Fiscsra r e t de agresi-
r i t a t e a l omului puternic g i îndreptat spre mediul sau înconjurător î l
con stitu ie pe acosta suspect de respingerea cu tărie a eisaţăraîntului
personal a l v in e i.ln price caz însă,agresivi ta tea trădează trăirea con­
f l i c t u l u i in te r io r ş i mai precis pe acela existent între cm g i conştiin­
ţă lu i morală.
Probabil cg exemplul cel moi ca ra cteristic în acest sens este posi­
b i l să f i e în t îlr d t în parabola s lu jito ru lu i celu i viclean (H at.l8 f25-2ţ
în această parabolă c it it o r u l urmăreşte comportamentul paradoxal a l slu­
jit o r u lu i celu i viclea n .în timp ce lu i i ce iartă o datorie u riagă,elt
imediat după ce i se iertase datoria,ee comportă cu o agresivitate de
neimeginat împotriva celu i e e re -i datora o nimica toată.
Se t e , desigur, c la r că în parabola de mei bus teme t r a t a t ă este ao4t§|
a lă s ă r ii sau ie r t ă r ii v in e i.Batoria s l u j i t o r u l u i fa + 3 de împărat este
• vin a serioasă ,pBcat, sau probabil o vină greş.Aatfe i ,parabola descrie
mumei ud cas de tr ă ir e a eimţămîntului v in o i ş i a# oferă 3pro a n a lii»
următoarea diagramă psihologică :
a) în întregul tablou în fă ţiş a t de pare bol $ este vorba în mod
c la r de tră ire a inconştientă © unui puternic »Smţ/>r.iînţ ©1 vineiVCÎnd
împăratul "a v o it sg se socotească cu s lu g ile oaie ©dua uc. dator­
n ic cu zece mii de te le n ţi"(V a t.18,25-24) .Der »eaeta9ÎB clip ă «? e le i
 - 52 -
s o c o te li s-a găsit fără bani.Nu avea p osib ilita tea sŞ înapoieze datoria
sa,să depună în faţa împăratului cantitatea de bani prin care ar f i
.scăpat de datorie.E ra,d eci,întru totul în im posibilitatea de a face fa ­
ţă abestei d atorii.A cest fapt subliniază puternica surpriză p sih ilogică
pe care o tră ia el.Ea se datora faptului că datoria despre care era vor­
ba fusese aruncată de către datornic în Uitare (cu a lte cuvinte,fusese
aruncată în "spaţiul" inconştient al s p iritu lu i s ă u ).ţi parabolă este,
aşadar,vorba despre conştientizarea unui puternic sentiment de vinovă­
ţ ie .S lu jito ru l este vinovat ş i mai departe înţelege consecinţele aces­
t e i vinovăţii.C a să se elibereze de aceasta,deoarece nu poate să r e s t i­
tuie d atoria, trebuia să f ie ruinat.
bl într-adevăr,împăratul p o triv it cu exigenţele unei judecăţi
imparţiale "a poruncit să f i e vîndut e l ş i femeia lu i ş i c o p iii lu i ş i
toate c ite ăre ca să le plătească"(Mat.18,25).Sar o atare dreaptă revend
dicare a împăratului fa ce,desigur,încă § i mai intensă conştientizarea
puternicului simţămînt a l vin ei în adîncul persoanei slujitorului.Acesta
în ţelege mărimea § i extinderea catastrofei în cazul în care se va r e a li­
za d isp o ziţia de mai sus.Pentru acest motiv e l gîndeşte să obţină o a-
mînare a punerii în aplicare a poruncii împăratului.Cu toate-acestea,a-
eest lucru înseamnă,din punct de vedere psihologic,o amînare a confrun­
t ă r i i cu problema pe care conştiinţa sa i-o pune în faţă.Adică,amînare
a accep tării vin ei ş i r e s t a b ilir ii urmărilor acesteia.
Dorinţa slu jito ru lu i este trădată de aparenta recunoaştere a vinei
sale prin cererea îndurării împăratului."Deci,căzînd în genunchi,sluga
aceea i se închina zicîraî :Doamne, îngăduie§te-mă § i - ţ i voi p lă ti ţie
tot"CUbt.18,26).Această dorinţă,prin natura ei,con stitu ie o a doua fo r ­
mă de respingere a vin ei sale ..Slujitorul imploră mai degrabă propria
lu i conştiinţă (pe împărat) să suspende funcţia e i judecătorească ş i să-3
aştepte pentru un timp nedeterminat,pînă cîmd va putea e l să res titu ie
datoria.Această cerere a s lu g ii îndatorate ş i mai ales convingerea pe
care ea o avea că va putea Să-şi plătească datoria constituie o mărtu­
r ie nedezminţită a unei a lte forme de respingere (refu lare) a v in e i,a -
dică stăruinţă fermă în respingerea (refularea) vinei,deoarece provine
d in tr-o "d is p o ziţie H trufaşă a acestei slugi.La această cerere este scoa­
să în evidenţă în mod trufaş p osib ilitatea omenească,ca funcţie duhovni­
cească independentă ş i autonomă.D&oă slu jito ru l acesta credea că,dincolo
de buna lu i intenţie ş i dorinţa lu i fierb in te,n -ar f i fost niciodată în
■stare să înapoieze o a t ît de importantă sumă,dacă ar f i acceptat slăbi­
ciunea lui.,ar f i arătat-că ş i-a r f i asumat pe deplin vina sa.Sar între­
gul tablou al. ppîtfporţsmentului slu jito ru lu i nerecunoscător trădează. î*v
mod c la r-"d is p o ziţia " lu i trufaşă în tr-o formă de reacţie specifică iu i.
I r t f e l „adînca 'lui,-tantiinţB {"CŢăZînd îri genunchi,, sluga. aceea i se închi-
 - 55 ^
V

nu exprimă zdrobire « inim ii g i pocSlnţă.cl tră ire a intonaă o bai-

-b on gtiin ţei oin« vdin cuusa congţieiatiaBrii v in e i a s ie ■ascu n zi
ţrespin se/r^fu lete) .tîra ilit,s lu jito ru l .nerecu£ioficStor,âin cauza lo v itu ­
r i i puternice pe care b prim it-o conştiinţa sa,ceru a&îuaro pentru r e -
giementsrce s o c o te lii acle în vederea s a lv ă rii domnitfiţii sale.Evident
V » f iin d mişcat do porniri tru fa g e,el înţelege congţiontiznroa g i accep
tarea v in e i în cadrul sistemului Ho raporturi Intorumane ,drept o -u m ili-
^1 >.

re m oralg.Trufia î l înlănţuie foarte ture .Pentru ecest mot iv c*e uuileg*>

te,cu in ten ţia de e fee* să creaecă demnitatea lu i morală.Eate vorba
intr-adevăr de o reacţie psihică care ae dublează în mod contradictoria]
adj^că d ire c t proporţional cu o anumită schemă psihologică,Aproape’’ oriiiiş
re fu la re (respingere) aecunderă a v in e i se exprimă lr.tr-o asemenea, acluij
mă prih ologicfi»
I
/

c) Cu toate eB cererea lu i era dreaptă,împăratul dedeaaB ru|jjim|Liif|

dramatice g i umile ale aiu ritoru lu i său.De aceea *i-a_
ia r ţa t g i datoria* (Hat, 18,27) .Compasiunea credit or ul u i, a&^bj?||||j
j^ T o in ţa îitpăratul ui,se în a lţă mai presus de neputinţa s lu jito r u lu i^ ^
^ V a to i^ tf:^şi-î atribuie iertare § i scutirea de plată.Dincolo de ori,
~ -W aţBiâatornicul este- ie rta t.
. ^jŞeasiXicaţia' -a ceat a i parabole sate,desigur ,foarte c r itic ă
'iAportauţtt a a d în d irii e i psihologice ee fţmafiaenţeiŞfflH
pentru oB în cazul de fa ţă iertarea .datoriai.i^M H
Va eveniment exterior,ca faptă sfivîr§itB'
■•paridânS.'l îA ţ iţ a ;timp cit- s lu jito ru l „da ma£«ţrojflS
Ba pentru.a, f i elib erat în .jpdd\ofib'i^|«|
feluonsâ'Uinţeie-.'datoriei-nale, -comunică ' din afară că-este a b s b lv iV li^
^*at$ :''^*u î: e a ţe -tră it de opoţr
' ţ f ® 5 - « ţ j î ’ţ.fţawţii.«4.‘ I ^ p g r j t a puneriivla" jpnriie^^ ^

« î î & # ţ î i i i l « r s 4 - n W » < i d ’e rVaf<il£re*.£ * ce,răspunsul^

Iertare a i abuMre de-plată. r i **.

' *•/. d) Gynyogtamentql'"ulterior.Ul s lu jito ru lu i trebuie', e f i c a 'af]

a c to ş tiî^ i £ “'saia^Vai^p

eşţoţia' crare a

y -mă';
v î ^ ă â ? a ‘l - n aruncat în închisoare
 - 54 -
eosporWt c» ocela,ei cu forţă ţ i ou duritate.
De «bl se vede oier problematic* p sih ologic* ooutrnlî* n par*bol*i~
ccm şi de ce a devenit a ^eelv ulujitorul,flup8 oa 1 fl-o fScut' bintfap*»
re* t In această privinţîS,tf-or puteai,pe buza, cunoştinţelor
’c ppt e.mpor ane, s ă ae conat.itu.ie o anumită dla/jromă a mocaniGwului. p ş i^ lo ^
cere monipnleeză agresivitatea slujitorulu i nerecunoscător,
* .......
1) înainte de tonte,agresivitatea acelui slujitor,upsiorea
binefacerii,trădează activitatea proceselor Bubccm§ti9nte,oaTO?activf«^
*8 în eacunş ş l psntru aciaot motiv 3o bucură de o autonomia com^liESV i.
Agresivitatea slu jitoru lu i este,aşadar,conflictualB § i ea contrlo^
ge sufletul,Aeflastft cohaţr.tngere psihologica pune în aigceur»,fâp& în^c^j
lalŞ,puternicul slm+ăraînt al vinei care activează p,o ascuns,. ^
2) Conştientizarea do ani sub a aimţăaîntulul vinei,prin chemarea'
acestuia apre a înapoia dat oria, provocat! de stimulul exteiui,au-a:4i^jr;-i
^ifr.tin^proeaa p e ih ie legit,im de eliminare a eimţ&aîntului v i n e i , p ţ a ^ S j l
fă cu t propriu z is nimic din" proprie, •voinţă ş i p rop rlar^ î| iu | 'i^ |
vă în vederea în a p o ie r ii d a to rie i*
3 ) C ărarea,lu i,a -a c a r a ite r iz a t deja ca o refu la re (cseundţercl'i^^
.v pundaj?jă; .a,...9imţă®ţştului:;7in®i,,'ş.aş.aar,,o.onaţilaţâ V in ei a fost, din^inptt-^g
--:rc»pin aS ;.ln “ înţuhari.dul.-.pubcon5tieaţu lu i*D ar într-un ..sBeatuca;’’c â i j a p ^
,.|i l^ to ''? ţ»| iip lo g ic Ş wa i e r t ă r i i a provocat o g ro B iv ita te a ,care. cpnsi'rtij^|^|
T suflşt^iljdcoarOce „aceesţă ie r ta r e a dus, lo conştientizarea. ai^ţăttîaitW^
. l u i vin e i^ ţo p ta ţe car© constrîngers u fle tu l *
“ 1 ' 4 ) Surpriza psiholog ipK^a',iert'ăfciif vine i din par taa: ^
#•ipiPc4iipp,Ă e i ^ j i t ^ i i nerpeunQacăţpt» ^şingur’’ în fa ţh jă b e s t^ ^ in ^

datora*
" datori^ 1-a condu* 1« o puternică conştientizară a 'pentiAfrhitf^
-tr singur •aoeaetţl conştientizare ,mai ales
v- a ren im ied e revendicat fSrB numai apropierea vcredit
peihologioH {căp&Ufiro'''.pî,in 'ie r ia rfa
' Tft în t l ^ § t e ccaijitlentiz»w* d atorisi . nereotitulte

-re 'cu-vi^^^conatiţuiis"intr-adevăr "p'irfiire:' nesuporţat.Eate ’? W m

:; .uc^;,î»p3Jiee ,în - *colo? deja; r c fu l* ti,, -to^

'^iftrfpV.'.do. înpSrot*®bţc .■erpuo'; în tsţo

%Ş$¥M
1ui îna
g^fSitt:'ş.e‘ pjjiilligeşxţ din -pupei rţkţ?# ' yâ»î>vq^oef.e fe
 - 55 -
acosta,în codrul r e la ţ iilo r interparaonale,®! este condus în nod incon­
ştient le protejarea propriului aău Eu,lo res ta b ilire a c o n ş tiin ţe i l e -
su tcjlo em o ju n tIf icare.fterulc caracterizează aceeetă acţiune ca r e a c ţ i-
• de ju s tific a r e .
O Această rea cţie este noi ales agreaivitataa fa ţă de e l în su şi.
Tinovotul c-Mre-pi respinsa vina dă mărturie înainta de toate împotriva
ea.în mod conştient,pune în funcţiune o anume forată de aimţ a l autodis­
tru g e rii,e a rea cţie psihologică împotriva con ştiin ţei v in e i.
tHr a ic i exista întotdeauna p osib ilitatea unei s e le c ţ ii inconşti­
ente,care depinde ş i de fa c to ri psihici neprevăzuţi aau fa c to r i de a ltă
notură.Esta adică p osib il ce lumea psihică a vinovatului ag f i e atănîni-
tă de tensiunea autodistrugerii ş i ca acesta sg reacţioneze mai departe
în mod masochist ic .în tr-vn asemenea cez ceutţî pedeapsa ş i sutopedepai—
rea.Qar asta p osib il doopotriv3 să proiacteze agresivitatea a© asupra
lu i însuşi spre un al treilea .P e mSsurs desfăşurării unei atare agreai—
vitra ţi,© ! tră ie ş te sa tis fa c ţia psihică a autopedepeirii.Lovindu-l pe a »
proap©l*,dîn punct do vedore psihologic e l se loveşte pe sine însuşi,
la te vorba despre agresivitatea mutată ©au transferată asupra s it e i
persoane.
S lu jito ru l din parabolă,după ce i se iertase d etoria ,în tîln eşte o
persoană care devine “ţapul ispăşitor* c e l mai p o triv it.C e l care era
împreună,- s lu 1 jit ,o r cp e l î i este îndatorat .Sat® d *ei vinovat.Dar
(• aceaatg
\
vin ă,ch ia r dacă nu era de prea mare importanţă în ceea ce priveşte vina
lu i personală,esţe exact baza psihologică aau cauzalitatea transferului
v in e i s lu jito r u lu i celu i viclean la acesta din urmăf ş i,p rin urmare,cau­
za tran sferu lu i a g r e s iv ită ţii împotriva lu i însuşi.Pentru acest motiv
e l ae comportă cu a g resivita te § i chiar cu sadism chiar fa ţă de sin#' în ­
su şi. în tre datoria reală a s lu jito ru lu i b atjocorit (100 de d in ari) ş i
modul în care c e lă la lt (datornicul celor 10.000 de ta la n ţi) s-a purtat
cu e l,e x is t ă o mare discrepanţă.Intensitatea (l- a ră n it) ş i extensiunea
( l - a aruncat îr temniţă) a g r e s iv ită ţii s lu jito ru lu i nerecunoscător sub­
lin ia z ă exact caracterul nevrotic a l comportamentului s»u ,faptu l efi a-
g ra s iv its te a acestuia este manipulată de procese inconştiente,mai pre­
c is , de con ştiin ţa vin o vă ţie i ascunse.
Astfel,diagrama de mai sus a r e a c ţ ie i psihologice a s lu jito ru lu i
nerecunoscător după binefacerea prim ită,oferă Intr-adevăr următoarea
concluzie psihologică gi duhovnicească : ie rtere e absolută § i d e fin iti­
vă duce după «ceea Îs un proces psihologic § i duhovnicesc conştient,ea~
r e , le început,se dezvoltă cs o lucrare personală responsabilă a păcăto­
su lu i vinovat.Aşndsr,orice v io la re a c o n ştiin ţei morale (adică a v o ii
lu i Dumnezeu) cerc crecez? e57'ţsn,Tntul (co n ştiin ţă ) păcatului ar trebui
să f i e îr fF îiş n tă totdeauna ea problemă morali istorioară,© cSrei rezol-
 *» 5I> ~
v a r« "exterioara" fllm d p o s ib ili numai prin in terven ţie unei a tr e ia
persoane.
Tm această p rivin ţa,d in punct de vedere ©1 p s ih o lo g ie i,e s te fo a r t
c a ra c te ris tic jteţtnk fin a lu l parabolei.Şi mîniindu-se stăpînul l u i , I - a
dat pe mina. chinuitorilor,pîfeă o e -i va p lS ti toata d atoria"(M at.18,54)
Bin punct de vedere psihologic,aceastfi frază ar putea să însemne eâ
s lu jito r u l a fo s t dat chinurilor procesului legitim din in terioru l. su­
fle t u lu i său,cu intenţia de a -ş î înţelege vina,de a o accepta ca să ce
ră în mod sincer ş i lib e r această ie rta re .
Semnificaţia psihologică a parabolei care a fo s t expueS mai sua
In mod sinoptic oferă cu siguranţă o explicare a fenomenului "s lă b ic iu
n ii* ţa in e i S fin te i M ărturisiri (în multe cazuri) de a vindeca din in~
te rio jr problemele create de conştiinţa vin eivîn aceste cazurÎYtaina
ţr ă it ă pur ,şi simplu,ca faptă externă contribuie la în tărirea sentimen­
tu lu i re fu la t a l v in e i.A tîta vreme c ît penitentul nu spune duhovnicului
mod să vîrşiţe în mod voluntar a i c oftaţi
ent ierta rea externă prelucrează în maff. inconştient în tărirea senrtime»
tu lu i respins ( ş i deci re fu la t) al v in o v ă ţie i.C itito ru l care pătrunde-
di® punct de vedere psihologic ş i duhovnicesc sensul adînc a l parabole!
pricepe p o ziţia eoreetă a penitentului care este sincer în faţa Tainei
S fin t e i M ărtu risiri.
Aşadar duhovnicul este dator să cunoască faptul că păcatele aacum
ş i semfirturisîte de penitent nu sîunfc inactiva în subconştient ş i n ic i
date u i t ă r i i , c i dobîndesc o deosebită putere conflictuală.Pentru acest''
m otiv e l eate dator să ajute penitentul să-şi exprime pe deplin ş i î »
mod sincer ceea ce arc pe su flet.

ţ o i v in e i morale- (a simţămîntului v in e i) este totdeauna* ere sar ea uaa£

anume comportament,care s-ar putea caracteriza ca n evrotic.Chiar dacă

f t ţ f j în- ceea ce priveşte explicare® nevrozei} s-ar putea fundamenta d t«

punct 3e vedere ş t i i n ţ i f i c oon clu zia ,p otrivit căreia,nevroza se datoreş
te r e fu lă r ii con ştiin ţei morale.
cartea psihiatrului austriac Xgor Ceruse "psihanaliza §£ simte-
za e x is te n ţ e i",reaua conştiinţă tsau a l t f e l spus boala con ştiin ţei nora
l e î adică refularea con ştiin ţei morale,este prezentată drept cauză prim
cip ală a nevrozei.

Îiite 'r io îr .'l^ iv iă ^ .'nevr 4

ceastă stare,,deoarece a refu la t ('§! ins ia tă se refuleze). în subcoaştiea
tu l său o anumită problemă morală serioasă*© serioasă încălcare a ♦ « a
in ţ e i sale morale.K&i nmlt,Jung merge chiar mai departe , i xm p regeţi,.
 - 57 -

sg declare că. nevroza este în. fin a l o problemă de ordin r e lig io s .

Dar ceea ce ere o însemnătate deosebită pentru întreaga lucrare
a S fin tei î/ărturisiri este faptul că (p o triv it învăţăturii lu i Caruso
dar ş i a a lto r s p e c ia liş ti) omul nevropat,din cauza r e fu lă r ii conştiin­
ţ e i lu i morale elaborează o răstălmăcire şi o incorectă evaluare a valo­
r i lo r .El evsluiază v a lo rile v i e ţ i i pe baza dictatelor con ştiinţei sale
bolnăvicioase.Astfel,după cum apune Caruso,acel om pune c valoare £§iâ—
i i î S în locul uneia absolute, ş i c valoare absciută în locul uneia r e la -
tiv&.BL face c r it e r ii morale propriile sale c r it e r ii şi judecă de f i e ­
care dată cu conştiinţa sa bolnavă şi refulată.El acceptă ca bun ş i dreţ
numai ceea ce î i convine,der respinge ceea ce este recunoscut ca bun (cs
valoare) în mod general,dar nu-i satisface interesul său personal (t o t ­
deauna în sens moral).Sublinierea m entalităţii false a omului nevropat
este foarte utilă, pentru duhovnic.Acesta,pe durata dialogului eu peni­
tentul,poate aă.priceapă în ce grad acesta (penitentul) respinge (refu­
lează) conştiinţa lu i' morală ş i,d e c i,c ît de mult întinde masca prin ca­
re vrea: să ascundă r e®litatea lu i interioară.
Această mască în cazul omului nevropat,primeşte d ife rite dimensiu­
n i ş i aspecte.O formă obişnuită a acestei măşti este fuga în boală.In
practica psihiatrică şi p3ihoterapeutică este foarte cunoscut cazul fe -
nomenelor is te r ic e . iBteria este nevroză care ss exprimă ca afecţiune' or­
ganică.După cum învaţă cercetarea ş t iin ţific ă făcută în acest sens,ade­
sea ae-iveş te o cursă psihologică,o-suferinţă psihică,care găseşte ie ş i­
r e în ir - o suferinţă organică.Astfel,există p a r a liz ii obişnuite ale ex­
tremelor' de jos sau de sus (cum ar f i spasmul graf ic ), care 3e datorese
f lor, organice, c i. problemelor psihologice.Problentele deeir^^^
car©' este' vorba': sîmt în ţelese -ca probleme de ordin moral §iţmai alea? ^
ca probleme refu late în fa ţa con ştiin ţei morale,ca problema generata de*
refularea con ştiin ţai vinovăţiei.tratamentul pe iho terapeut ic impusacee-

mai ales,rezolvarea aceator c o n flicte p o triv it cu exigenţele unei coasţji

InţeZ aănătoaae a dua în mod automat g i la însănătoşirea eimptomelar or­
ganice •
Acceptarea aproape unanimă a fenomenului r e lig io s ca tulburare
psihică care se datorează co n flictu lu i moral jfoieslt r e fu la t, informează
oe duhovnic despre faptul că fuga în boală (in d isp oziţia) este una din
multele i e ş i r i prin care- persoana vinovată încearcă Bă slăbească acest
eonflict.Textu l fUnddaental din Vechlul Testament în eare se^istorioeşU
dratpa c ă d e fii In păcat ia primei perechi de oameni prezintă ÎU mod clar
încercarea persoanei vinovate de a fu g i din faţa contrdului gi dreptăţii
lu i Dunaiezeu--"Şi -au auzit vocea iDomnului>Dumnezeu caremergea în paradi®
în răcoarea 3 e ? iirfl-au, ascuns Adam ş i femeia lu i de faţa Domnultd Bumne-
 - 5fc ~
Omul nevropqt,dup5 cum se vede din an alizele pe cere n i le prezin­
tă cercetării® ^ p sih ologilor s i ale na ih ie t r i l o r , este omul v in o v a t, car®
fuge din fa ţa re s p o n s a b ilită ţii lu i,ad ică din faţa c o n ş tiin ţe i sale v i ­
novate. Duhovnic ui este dator aă studieze moo l i t ă ţ i l e f u g ii persoanei
vinovate pentru s f i în Măsură s-o ajute în cazul r e în to a r c e r ii e i la
sin*.Persoana vinovată trebuie raai în t t i să se întoarcă spre sine g i,
prin urmare,aă-1 întîlnească pe lumnezeu.Parabole fiu lu i r i s i p i t o r pro­
iectează în mod eviddnt acest adevăr,atunci cînd subliniată întoarcerea
spre aino.**Şi venindu-şi în sine,apuse ."(Luca 15,17).Duhovnicul îna­
inte s ă -l lege din nou pe penitent de Dumnezeu,trebuie s ă -l readucă la
aine (în sinea lu i proprie) prin conştientizarea vin e i sale § i, în gene­
r a l,a s it u a ţ ie i în oare se găseşte.
în f e l u l acesta sîn t urmărite substanţial nu numai urmările refu lă ­
r i i s t ă r i i sale de păcătoşenie,dar § i ale co n ştiin ţe i v in o v ă ţie i care
î ş i face a p a riţia la rîndul s i în această stare de păcătoşenie rea lă ,
dar pe care penitentul are tendinţa de cele mai multe o r i s—o ascundă.

C^A_P I T 0 L U t 17.

LSGgltDBILE PSIHOLOGIC? PIKT5B PUPC73I1C ŞI PENITENT.

în c e l de a l doilea ca p ito l au fo s t rela ta te în mod sin optic anii»j.
te probleme a le duhovnicului care apar în timpul rep o rtu rilo r cale cu
f i i i s ă i duhovniceşti*în cap itolu l de fa ţă va f i expus pe scurt unul d i
numeroasele aspecte ale rap ortu rilor dintre duhovnic ş i penitent,Adică,
se va încerca expunerea unei diagrame genarile a rep o rtu rilo r mai ales
p sih ologice dintre duhovnic ş i penitent,desigur prin prisma co n ştiin ţe i
păcaţului.Dttpă cum este ugor de în ţe le s ,d ia lo g u l dintre c e i doi fa e to r i
a i sceatul procee de mărturisire (părinte, duhovnic e i f iu duhcvniceec)
ae desfăşoară totdeauna în cadrul sentimentului de v in o v ă ţie .Mărturisi­
rea p ăcatelor este în acela şi timp,un d ialog o b lig a to riu pentru c e l oa­
re -vrea s ă -g i mărturisească păcatele în fa ţa p ro p rie i sale con ştiin ţe.
Daî^aceet d ia lo g ob ligatoriu p a rticip ă totdeauna în mod oblige to r iu du­
hovnicul. Ş i în acest cez,duhovnieul ascultîndu-1 pe penitent în nod
simplu § i în ta in ă ,p a rticip ă a c tiv la eceet adevăr.H eecţiile psihologi­
ce nevăzute, care şe ascund sub v ă lu l subconştientului constituie o rea­
l i t a t e de netăgăduit,dat fiin d că adîncul vinovat eete deopotrivă o re­
a lita te de netăgăduit,nu numai în cazul p e n iten tu lu i,ci g i în cazul du­
h o v n ic u lu i.A c e a ta ,o rie ît ar f i de curat,ca ine particular,poartă totuşi
in ain® fir e © umană g i p articip ă la o r e a lita te vinovată.
1) "franam iteraa*penitentului.Ce aste transmiterea.din punct de
vedere pcjholoftic 7 I^upă P ierre Bacb, "a trenemite® sau "o transfera"
înseamnă că în credin ţez a lto r oameni simţămintele mele personale,Astfel