Sunteți pe pagina 1din 4
wt CATRE CRESTINI ORTOp ooh DESPRE Cy, MATANII SI RUGACIUNEA LUI IISUS SAU RUGACIUNEA MINTII Motto: Orica ar face omul, orlunde lar merge, toate le implineste cu rugdciunea lui lisus!* (File de pateric’, pag. 283) Vorbim adesea despre rugiciune, dar de fapt cum am putea si o definim? Cuvantul rugeiciune vine de la a se ruga, a implora, acesta find mijlocul de comunicare spiritualA cu Dumnezeu, prin vorbii sau cu gandul, Potrivit unei opinii larg rispandite, © ,,mgaciune este un text liber formulat sau deja dat intr-o forma fixa, dup’ modelul oferit de ,,Tatal nostru, rugiiciunea cea mai de seama a crestinilor. lisus ne-a indemnat sine rugdm totdeauna: ,,Si le spunea o pild’ cum trebuic si se roage nu-gi piarda: n&dejdea* (Luea 18:1), iar Sfantul Apostol Pavel zicea: ,,Rugati-va neincetat* (1Tesaloniceni 5:17). A ne ruga stotdeauna“ gi ,neincetat* nu are o masura, ci inseamnd cat mai des posibil. Rugiiciunea este parghia principal a vietti duhovnicesti sideacoca este recomandati adesea de Mantuitorul: ,RUGATI-VA CA SA NU INTRATI INISPITA* (Luca 22:40). Rugiciunea poate si fie de mai multe feluri: de cerere, de multumire, de laud si de slivire, de ingaduint4, de mijlocire, de adorare. Am dorit mult a scrie aceste cfteva cuvinte, observand cu mare bucurie dorinta credinciosilor de a purta 1a mina mitinii® si constatiind in acelasi timp, c& multi dintre ei vor si Je poarte doar pentru cf aga au vazut la alfii. Unii cred ca ele sunt sfintite, dar acest lucru nu este adevirat, fiindcd matiniile nu sunt sfintite, ci sfnt& este rugdiciunea pe care o rostim odata cu fiecare bobitd. Alyii spun ed le poarta fiindca in felul acesta il au pe Dumnezeu la min’. Noi nu-1 putem avea niciedati pe Dumnezeu la min&, ins§ El sigur ne are la mind pentru greselile, patimile, pacatele noastre. Uni spun cA le poarta la mn ca 8% le ajute Dumnezeu. De fapt Dumnezeu le ajut si celor care nu poarti mitinii la mand, dar le ajut cu atét mai mult celor care le poarta, dar se si ostenesc cu rugdiciunea lui lisus. CAtiva mai evlaviogi spun ¢& bobitele de la matanii ar fi lacrimile Maicii Domnului, sau cA trebuie si fie neaparat 33 de bobiye. Ori Dumnezeu nu ne numarad rugiciunile (este ca si cum ar zice: iat, ai zis 9875 de rupiciuni, acum gata, esti méntuit!), ci trebuie si ne rugdm cat mai mult cu putint’, stiind ci Dumnezeu coboars ‘F Matana, eal var, mtanie}Ingemuscher,tcnare 4 corplal plat in pt, tm semn de adores de pectin I plratnitini- sien de rtrgle dn ema, sic, Bombe ef, pe care elope a ceding iene poart x ma fx eeare BabA rose Tons in Inin nw cum se mal pete rcines fees (mba vend = meta ain eaca moder ~ meta) O=————=rza lanoi gi noi urcam Ia Dumnezeu pe , aripile rugaciunii*, Unii poarti mataniile numai ca podoab’, pentru cA asa este moda, sau pentru cA le-ar purta nore gi o numese. sbratara norocoasi. Exact ca musulmanii care cred in noroe gi care folosese gi ei niste métdnii dar nu pentru a se ruga , ci le tot sucese in mand pentru ,,a omori timpu! fapt sNOROC* nu exist, pentru ci nimic nu este intamplitor in lumea aceasta, dup’ cum ne spune foarte clar si rugticiunea amvonului de la sfargitul Sfintei Liturghii: »TOATA DAREA CEA BUNA i TOT DARUL DESAVARSIT, DE SUS ESTE POGORAND DE LA "INE, PARINTELE LUMINILOR* (Iacov 1:17), Deci, in loc si spunem cu pacat am avut noroc, foarte bine ar fi daci am 1¢ cu piogenie, inchinandu-ne: ,.MI-A AJUTAT DUMNEZEU™. tele Cleopa despre noroc: Voi stiti, cine a fost NOROC? Cel mai mare drac, care a secerat milioane de suflete!"* Pand la venirea lui lisus Hristos, oamenii, pentru fiecare. pueat, aveau cdte un idol: * MARTE - zeul razboiului. Cand aducean statuia lui, indati trebuia si se fac rizboi, si moard cat mai multi oameni, cé aga-i plicea zeului. * VENERA - zeita discordiei. Cand ii aduceau statuia, toti trebuiau si se certe, si se bata. % NEMFIS - zeita frumusetii. Cand o aduceau, fi puneau cereei de aur, si toti rebuiau si fie pudrati, s& aibA zorzoane, inele, cercei si si joace in fata ei: De acolo rne-au rimas inelele, cerceii, pudra si podoabele femeiesti #* AFRODITA - zeita desfraului. fi aduccau statuia ci si o trgeau intr-o padure siacolo barbatii si femeile ficeau cele mai mari orgii inaintea ei *M O L O H- zeul fericirii, sau NOROC, cum ii spunem astizi. A fost foarte cunoscut la romani, sumerieni si satarginezi. Statuia acestui zeu era purtata ‘ntr-o ciruti cu dout roti, Ricuté din aram& sau argint. In spatele acestui ,Noroc'* era un cuptor de arama, si in fata lui o tigaie de arama; aprindeau focul in spatele lui Noroc pani se inrogea tigaia, si el, Noroc, primea jertfa copii sugari. Ca sii aibi femeia noroe, lua copilul de la {ath si-| diidea pe mana slujitorulué idolesc, care i tiia buciitele si-l punea in tigaia lui Notoc, sa se frigd. Pani la 40-50 de copii puneau odati in tigaia aceea, Aga a secerat dracul NOROC milioane de copii, Sau, nu stiti ce zicea Proorocul Isaia: ,Vai de cei ce fac masd dracilor si au dat jertfa lui Noroc". Uneori ‘vezi crestini care se salut: ,.Hai noroc, vecine!*. Daca Lai intreba cine-i Noroc, nu stie, dar stie si-1 pomeneasc’ (,,Ne vorbeste Pirintele Cleopa'", vol. 7, pag. 68). Mitaniile le observam cu precddere la mina caluganior, iar astazi, din ce in ce mai mult si la mana mirenilor, Calugarii le folosese spunind la fiecare bobiti a ei, si neincetat, rugiiciunea minii sau rugiciunea lui Tisus, Mirenii (credinciosii din lume) trebuie si foloseasc’ si ei mitiniile in acelasi scop, tot pentru a spune rugiciunea mintii, dar nu in mod obligatoriu, ci dup’ dorinta si triirea fieciiruia. Ne este de asa mare folos rugaciunea mintii? DA! Pentru ca sufletul nostru si dindiuntru si dinafari. ‘este rizboit de ganduri si de patimi. De aceea si paza mintii trebuie si ie dubli Cici, precum hrana trupului este pAinea, si cea a sufletului este virtutea, tot asa si hrana mintii este rugaciunea si de aceea ne indeamn’ Dumnezeu in Biblie:"lar sfargitul tuturor s-a apropiat, fiti dar cu mintea intreaga si privegheati in rugiciuni” (1 Petru 4:7). Deci, suntem datori si ne rugim oricand si oriunde ne-am afla {acasa, in calatorie, in tramvai, in autobuz, in tren...). Este la fel de necesar pentru orice om s& spunii constant rugdciunea lui lisus (Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, mintuieste-ma pe mine, pic&tosul / pAc’toasa), aga cum este pentru 0 ‘arc aflata in pericol, trimiterea semnalelor $.0.S. (,Salvati sufletele noastre’). —> Ss ‘Vorbim despre paza mintii, pentru cd toate pacatele bat mai int4i la uga mintii sia inimii noastre prin momeala gandului. Aceste ganduri rele, care nu sunt eonforme cu voia Ini Dumnezeu, trebuie, gi le putem alunga prin rugiciunea min{ii, c&ci: »Precum pomul fara frunze nu poate avea rod, tot asa si sufletul care nu are paza mintii se osteneste in zadar“ (Sf. Simeon Noul Teolog). Dumnezeu cere de lanoica cele doua parti ale sufletului, adicd mintea gi inima, sd fie curate. Rugaciunea fiind ,,cheia Imparitiei Cerurilor', acelasi indemn minunat ni-l di si Sfantul Teofan Zavoratul, care zice: ,,Cel ce iubeste pe Dumnezeu, sta de vorba cu EI neincetat, asa cum ar vorbi cu un tata, alungind din minte orice gand patimas*. in primul rand este nevoie de atentie, caci ,,fara atentie nu este rugaciune“. Privind schita de mai jos, putem intelege foarte bine cum trebuie rostiti aceasti rugiciune: DOAMNE Ne-am putea imagina cd respiratia noastrii arat4 ca un triunghi. Exist’ un foarte scurt moment de odihni pentru plimani, timp in care trebuie si zicem foarte repede: »Doamne". Apoi, cfind tragem. aer in piept, zicem: ,,lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu*, iar cand scoatem aerul din piept rostim: ,,Mantuieste-ma pe mine pacatosul / pacdtoasa“. Rugiciunea poate fi spusi si cu gura si cu mintea, dar de preferingi cu mintea, adic in gand, ca nu cumva vizdindu-te vreo cunostinti, si se smintease’, socotind ci vorbesti de unul singur... Matiiniile le putem tine tot timpul la ménd, fri ca cei dimprejurul nostra si-si dea seama cf le folosim pentru mugéciune. Cand suntem cu alti sau mai sunt oameni pe langa noi, nu trebuie sti ne gam cu glas tare, ci cu gura inchisa (nestiind ce facem, ne-ar putea judeca gregit sau cum se mai spune, i-am sminti). Matiniile au un rol asemanator cu cel al miscarii limbii, adic sai ‘ne creeze un reflex pentru rugiciune c4nd mintea zboard si uiti s4 te rogi, mina printr-o miscare reflex vrea sii invarté nodurile de la miitinii. $i atunei vrind, nevrand {ti aduci aminte de rugaciune. Triim in lume gi sporul nostru in rugaciune este mai greu. Cu toate acestea noi trebuie si incercim sd zicem c&t mai mult aceast{ rugiciune gi apoi, mai tirziu ftiré nici-un efort, o vom spune numai cu mintea, Sunt pirin{i care au dobandit rugdciunea lui Iisus foarte repede si nu au avut nevoie de multe mitinii. Dar pe noi cei ce suntem in lume ne ajuta foarte mult. Sinut prints isthast f's-a migcat dup ce murise, Asfa cn 54 se vad cét de mult sporise... Rugiiciunea trebuie spusi cat mai des cu putin dar corelat cu ritmul respirator, pentru a nu obosi pliminii, adic cine respira mai rar, o spune mai rar, iar ® cine respira mai des, o spune cu atat mai des. Aceasta rugaciune, dup sfatul Sfantului Grigorie Sinaitul, trebuie spusa linistit si fara. Zgomot, canu cumva vocea sd impristic si sd micsoreze simtirea si atentia mintii, Aceasta pana cand, obignuindu-se cu lucrarea, Ya inainta in ea st va primi putere de la Duhul Sfant, sa se roage puternic si in intregime. Atunci, mintea nu va mai avea nevoie si Tosteasca cu gura, ci se va multumi s4-gi fac lucrarea in intregime in adancul ei. Important este sa stim ca la inceput ne rugim cat putem gi cum putem, ca si ajungem s& ne rugim cum trebuie. Sfantul Teofan Zavoratul ne spune : ,Aceastd rugiciune se mai numeste sia mintii, pentru ca spunand-o, ea aduna mintea care altfel nu se poate opri de la risipire gi ratacire in toate partile. Rugiciunea mintii se va inrédacina in suflet si este © arm foarte puternica impotriva gndurilor picdtoase“, Sfantul Ioan Seararul are in acest sens cAteva cuvinte care au fost repetate de multi scriitori sfinti: ,,Cu numele lui Tisus loveste pe potrivnicii ce vin impotriva ta, cdci nici in cer nici pe pamént nu vei gasi 0 arma mai puternic’“*. 1. Datorita rugaciunii lui lisus, nevoitorul (adicd cel ce se roaga), invitindu-se sii car neincetat ajutorul lui Dumnezeu, daci ar face ceva bun in propisire, nu vede in aceasta un merit al su, ci mila lui Dumnezeu. 2. Rugaciunea neincetat&é ne conduce c&tre dobandirea credintei, pentru cd cel ce se roagi incepe s& simtd prezenta lui Dumnezeu 3. Rugiciunea neincetati nimiceste viclesugul vrijmagului, prin punerea intregii noastre nadejdi in purtarea de grijé a lui Dumnezeu. 4. Cel ce se roaga neincetat, cu timpul isi pierde deprinderea de a-si inchipui, de a se risipi, de a se ingriji in desert de multe... 5. In sfargit, el poate ajunge la starea copilariei poruncit’ de Iisus Hristos in Sfanta Evanghelie. late a wapdorione ee om uncus din treaplt bn Daits, Ce Deas oun ie 10%, 15%, 20%... din lritiven pre cane trcbiia 4% 0 avom , Domnul ne primegle ¢é on ct 10%, brid finde 1d no feo Rugiciunea minfii este o rugiciune de pocdinté, adresati Domnului Iisus, este plink de har si de adevar side aceea si spunem et mai des eu putin(&: Bibliografie: Biblia E..8.M., Bucuresti,2002;Episcop Kallistos Ware, ,Puterea numelul- ; ,Ne vorbepte périniele Cleopa", vol. 7, Editura Episcopla Romanulul 2001; Paterle Athonit; File de Pater; Sfintul Teofan Zavordtul,Pravila de rugiclune sl vederea picatulul meu, Editura Pelrinul, lagi, 2004; leromonah Gabriel Bunge, Practica rugciunil personale dup& traditia ‘Sfinjlor Paring, Editura Delsts, Sibiu, 2001; Arhim. Mina Dobzeu, Rugdclunea inimil pentru toll, Edltura Trnitas, lag.2003. OR —E |