Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cratima:
un ghid complet
pentru copilul tău
29 de Exemple și Explicaţii!
Cum, Când și De Ce
folosim corect cratima
Portal
www.portalinvatamant.ro
Acesta nu este un Raport Special GRATUIT!
Prețul de vânzare este de 57 lei.
Dvs. beneficiați GRATUIT de acest raport deoarece faceți parte din comunitatea
RENTROP & STRATON.
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată
sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice,
fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului.
Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere provocată vreunei persoane
fizice sau juridice care acţionează sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor
publicate în această lucrare.
Utilizările cratimei:
1. Are caracter:
– permanent (dă-l, s-a dus, ți-l dă, du-o etc.)
– accidental (de-abia, de abia; n-am, nu am )
2. Se folosește:
– între cuvinte;
– în interiorul cuvintelor;
– în interiorul unor abrevieri.
3. Leagă:
– cuvinte pronunțate fără pauză;
– unele interjecții identice repetate accidental;
– anumite prefixe pe baza derivatului;
– prefixele: ne- și re-, prep. de, de la baza cuvântului care începe cu î-, atunci când se produce
căderea acestuia;
– componentele compuselor cu un grad mediu de sudură. Ale unor locuțiuni și ale structurilor
cu anumite substantive + adjective posesive;
– articolul hotărât enclitic sau desinența de unele cuvinte greu flexionabile;
– formatul final al numerelor ordinale, fracționare, de numeralul cardinal corespunzător scris
cu cifre;
– componentele unor abrevieri.
4. Desparte:
– silabele unui cuvânt pronunțat sacadat;
– segmentele unui cuvânt în cazul despărțirii acestuia la capăt de rând.
b) scrierea pronumelui personal forma neaccentuată: (mă, mi, te, ți, vă, vi, -i, i-, le, li, ne, ni)
când se rostește împreună cu altă parte de vorbire (verb, substantiv, adjectiv, adverb etc.)
Acesta poate fi scris:
– înaintea unui cuvânt: i-am dat, l-am văzut, te-ai dus, iată-mă etc.
– intercalat: datu-i-ați, ad-o-ncoace, dându-mi-se, jucatu-v-ați etc.
– la sfârșitul unui cuvânt: spune-mi, cheamă-i, luând-o, aduceți-vă aminte etc.
d) scrierea formelor scurte ale verbului a fi :-s, s-, -i, i-. Exemple: totu-i alb, nu-s silitori, tare-
s supărat, s-au dus, gândindu-s-au
e) scrierea formelor inversate ale timpurilor compuse: plecat-au de dimineață, pleca-vom toți,
duce-m-aș și eu
Cratima leagă:
a) adjective posesive de substantive determinând grade de rudenie sau de relație socială:
maică-mea, vecină-ta, bunică-mii, taică-tău, maică-mii, bătrânu-său, nevesti-mii;
b) se pune cratimă între conjuncția și și cuvintele care încep cu: a, î, o, u (se pierde astfel o
silabă):
Exemple: Am un caiet și o carte.
Și-mprejur se auzeau zgomote.
Și-atunci au pornit la drum.
A fost în excursie și-un prieten.
Și-ncepe să cânte.
d) între cuvântul că și alte cuvinte cu care se rostește împreună sau cuvinte ca pronumele: îți,
își, îmi:
Exemple: c-am ajuns / Spune-i că am ajuns.
c-aș încerca / Poate că aș încerca.
că-ți arată / Crezi că îți arată?
că-mi trebuie / Spune-i că îmi trebuie.
că-și amintește / Auzi că își amintește.
© RENTROP & STRATON 4 www.rs.ro
e) între cuvântul să și alt cuvânt din care s-a omis vocala e sau ă din să:
Exemple: să-l păcălească / Vrea să-l păcălească.
s-ajungi / Vrei să ajungi acasă?
să-mparți / Vrei să împarți cu el?
s-o văd / Doresc să o văd.
6. Legarea unor cuvinte care se repetă identic sau cu unele modificări: doar-doar, încet-încet,
prea-prea, poate-poate, încet-încetișor, singur-singurel.
8. La scrierea cuvintelor: x-ul, x-urile, al XI-lea, a 11-a, lt-major, N-V, S-E, locotenent-major,
nord-vest, sud-vest, cel de-al X-lea Congres, cea de-a zecea,
nevoie (absența vo in ței), pre-text (ceea ce precedă un text), a re-crea (a crea
din nou).
Observație!
Se scriu într-un cuvânt: nevoie (necesitate), pretext (pretins motiv), a recrea (a se destinde).
© RENTROP & STRATON 5 www.rs.ro
Se mai scriu cu cratimă:
1. Adjectiv + adjectiv: bun-platnic, instructiv-educativ, literar-artistic, rău-platnic, albi-
argintii (globuri), dulci-acrișoare (mere), alb-negru (televizoare),
galben-închis.
GRAMATICĂ
A
1. ai / a-i
ai
art. m. (ai mei)
interj. (Ai! ai! ce frig e!)
subst. m., usturoi, mamifer (Am folosit ai pentru
prepararea fripturii.)
vb. pred. (Tu ai două cărţi interesante.)
vb. aux. (Ai reuşit să termini desenul.)
a-i, prep. + pr. (A-i da dreptate este foarte important pentru el.)
2. aşi /a-şi
aşi, subst. m. (El are doi aşi în mână.)
a-şi, prep. + pr. refl. (A-şi aminti de copilărie e minunat.)
3. aţi / a-ţi
aţi, vb. aux. „a avea”, indicativ, perfect compus (Aţi ajuns târziu acasă.)
a-ţi, prep. + pr. (A plecat pentru a-ţi cumpăra un cadou.)
4. cai / c-ai
cai, subst. m., animal (Bunicii mei au foarte mulţi cai.)
c-ai
conj. + vb. aux. „a avea”, indicativ, perfect compus (Am
observat c-ai dispărut de la masă.)
prep. + art. genit. (Hainele lui sunt ca-i acestuia.)
5. care / c-are
care
pr. inter. m. şi f., sg. şi pl. (Care a sosit primul? Nu ştiu
care a intrat la facultate.)
adj. pr. m. şi f., sg. şi pl. (Eu observ care copil e atent la
lecţie.)
vb. „a căra”, conjunctiv, prezent (Trebuie să care toţi
sacii.)
subst. n. (În depărtare se văd mai multe care.)
c-are
conj. + vb. „a avea”, indicativ, prezent (Eu cred c-are
foarte mult curaj.)
conj. + vb. aux. „a vrea”, indicativ, viitor popular (Simt
c-are să plângă.)
6. căi / că-i
căi
subst. f. (În viaţa lui a mers pe mai multe căi greşite.)
vb. „a se căi”, indicativ, prezent (El se căi că nu a învăţat
suficient.)
că-i
conj. + vb. „a fi”, indicativ, prezent (Ştiu că-i supărat.)
conj. + pr. pers. (Ştiu că-i convine să se uite la televizor.)
D
9. dai / da-i
dai, vb. indicativ, conjunctiv (Ce-mi dai? Ce să-mi dai?)
da-i, conj. + vb. „a fi” indicativ, prezent (Copilul e mic, da-i puternic.)
10. dea / de-a
dea, vb. „a da”, conjunctiv, prezent (Să dea o mână de ajutor!)
de-a, prep. + prep. / articol genitival (E un fel de-a spune. / E o prietenă
de-a mea.)
L
13. la / l-a
la
prep. (Merg la bibiliotecă.)
subst. m. („La” este o notă muzicală.)
l-a, pr. + vb. auxiliar „a avea” indicativ, perfect compus (L-a întâlnit
anul trecut la mare.)
14. lai / l-ai
lai, adj. m., pl. laie, negru sau negru amestecat cu alb (Părul lui nu e
lai.)
l-ai, pr. + vb. auxiliar „a avea” indicativ, perfect compus; condiţional-
optativ (Tu l-ai chemat. Tu l-ai aprecia dacă ar merita.)
15. laş / l-aş
laş
subst., lipsit de curaj (S-a comportat ca un laş.)
adj. (Omul laş e deplorabil.)
l-aş, pr. + vb. auxiliar „a avea”, condiţional-optativ (L-aş aprecia dacă
ar merita.)
16. laţi / l-aţi
laţi, adj. m. pl., largi (El e un om cu umeri laţi.)
l-aţi, pr. + vb. auxiliar „a avea” indicativ, perfect compus; condiţional-
optativ (L-aţi văzut trecând pe stradă? L-aţi vizita acasă?)
17. lei / le-i
lei, subst. m, unitate monetară, animal (Am cheltuit mulţi lei azi.
Emisiunea despre viaţa unor lei mi s-a părut foarte educativă.)
le-i, pr. + vb. auxiliar „a vrea”, indicativ, viitor popular (Dacă vrei să îi
ajuţi le-i dărui multe jucării.)
26. sa / s-a
sa, pron. (Cartea sa e pe bancă.)
s-a, pr. + vb. auxiliar „a avea”, indicativ, perfect compus (S-a dus la
piaţă.)
27. sau / s-au
sau, conj., ori (Vii sau pleci?)
s-au, pr. + vb. auxiliar „a avea”, indicativ, perfect compus (Copiii s-au
dus la ştrand.)
29. va / v-a
va, vb. auxiliar „a vrea”, indicativ, viitor (Prietenul meu va participa la
un concurs.)
v-a, pr. + vb. auxiliar „a avea”, indicativ, perfect compus (V-a spus că
nu va veni la întâlnire.)
A
* Aleodor-Împărat (P. Ispirescu, Aleodor-Împărat)
* Aripa-Frumoasă (I. Pop-Reteganul, Aripa-Frumoasă)
* Aude-bine (nume de câine, I. Pop-Reteganul, Lupul cu cap de fier)
B
* Baba-Bișa (I. Slavici, Zâna Zorilor)
* Baba-Boanța (I. Slavici, Florița din codru)
* Baba-Cloanța (I. Pop-Reteganul, Toarceți, fete, c-a murit Baba Cloanța)
* Baba-Coaja (Vrăjitoare, Anestită sau Stâncă în mitologia populară)
* Baba-Hârca (Vrăjitoare, P. Ispirescu)
* Baba-Răcoroaia (Legende)
* Bate-Munți-în-Capete (Frâncu și Condrea, Agheran Viteazul)
* Bujor-Aflat (G. Catană, Bujor-Aflat)
* Busuioc-Verde (Speranța, Busuioc-Verde)
D
* Dan-Voinicul (D. Stăncescu, Dan și bivolii albi)
* Danciu-țiganul (I. Slavici, Rodul tainic)
*De-cu-seară (I. Pop-Reteganul, Crâncu, vânătorul codrului)
* De-către-ziuă (I. Pop-Reteganul, Crâncu, vânătorul codrului)
F
* Fata-Ciumei din capul lumei (A.A. Tuducescu, Aripa-Câmpului)
*Fata-Rupe-Haine (Sbiera, Fata-Rupe-Haine)
*Farmă-Pietre (Fundescu, Cei trei frați de cruce)
*Faurul-Pământului (P. Ispirescu, Greuceanu)
*Făt-Frumos (P. Ispirescu, Făt-Frumos cel rătăcit)
*Făt-Frumos din lacrimă (M. Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă)
*Firicel-Petru (Mena, Firicel-Petru)
*Freacă-Piatră (P. Ispirescu, Tei-Legănat)
G
*Galben-de-Soare (P. Ispirescu, Ileana Sânziana)
*Galben-de-sub-Soare (I. Pop-Reteganul, Din fată, fecior)
*Ganul-Tiganul (I. Pop-Reteganul, Ganul-Țiganul)
*Greul-Pământului
*Greu-ca-Pământul (nume de câine, I. Pop-Reteganul, Lupul cu cap de fier)
H
*Harap-Alb (I. Creangă, Harap-Alb)
*Hoțu-Împărat (P. Ispirescu, Hoțu-Împărat)
J
*Jumătate-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop (P. Ispirescu, Aleodor Împărat)
L
*Leica-Boldeica (cățeaua Sf. Vineri, Schott, Vilis Viteazul)
*Ler-Împărat (N.D. Popescu, Feciorul lui Pop-Împărat și fata lui Ler-Împărat)
M
*Mama-Ciumei (stăpâna ielelor năzdrăvane, M. Pompiliu, Ileana Cosânzeana)
*Mia-Ioan (I. Pop-Reteganul, Mia-Ioan)
*Miezilă-miez-de-noapte (Ov. Bârlea, Petrea Făt-Frumos)
*Moș-Adam și moașa Iova (balade)
*Moș-Călugăr (Bologa, Voinic-de-Plumb)
*Mama-Pădurii (nume frecvent în foarte multe basme)
N
*N-aude (nume de lup, Gh. Sima, Busuioc și Mărghiran)
*Na-greul-pământului (nume de urs, Gh. Sima, Busuioc și Mărghiran)
*Nan-din-Găvan (P. Ispirescu, Nan-din-Găvan)
*Na-Greul-Pământului (nume de urs, P. Ispirescu, Copiii Văduvei)
*N-avede (numele lupului, Fundescu, N-aude, N-avede)
*Negru-împărat (I. Slavici, Zâna Zorilor)
*Nu-Știu-împărat (G. Catană, Prințesa Nu-Știu)
P
*Păsări-Lăți-Lungilă (I. Creangă)
*Parisan-Voinicul (I. Pop-Reteganul, Voinicul Parisan)
*Petre-Făt-Frumos (Ov. Bârlea, Petre-Făt-Frumos)
*Petre-Fiul-Oii (Arsenie, Petre-Fiul-Oii)
*Petrea-Piperiul (I.G. Sbiera, Petrea, Făt-Frumos și zânele)
*Petru-Cenușă (G. Catană, Petru-Cenușă)
*Petru-Firicel (A. Scott, Petru-Firicel)
*Pir-împărat (Ov. Bârlea)
*Pipăruș-Petru (I. Pop-Reteganul)
R
*Razuna-Doamna-Florilor (G. Catană, Razuna-Doamna-Florilor)
*Rochiță-Roșioară (Ov. Bârlea)
*Roșu-împărat (Fundescu)
S
*Scutură-Munții (I. Pop-Reteganul, Fiul-Oii)
*Sfarmă-Piatră (Schott, Petru-Firicel)
*Spân-fără-de-Moarte (Bota, Spân-fără-de-Moarte)
*Spulberă-vânt (Speranța, Busuioc-Verde)
*Spaima-Zmeilor (Fundescu, Spaima-Zmeilor)
T
*Talpa-iadului (I. Creangă)
*Tortă-Cot-Barbă-de-un-Cot (P. Ispirescu, Dunăre Voinicul)
*Tei-legănat (G.G. Sbiera, Tei-legănat)
*Toader-Flămândul (Frâncu și Condrea Toader flămândul)
*Trifan-hăbăucul (I. Pop-Reteganul, Trifan-hăbăucul)
U
*Urmă-Galbină (I. Pop-Reteganul, Urmă-Galbină și Pipăruș Petru)
*Ușor-ca-Vântul (I. Pop-Reteganul, câinele Sf. Duminici în Lupul cu cap de fier)
V
*Vasilică-Viteazul (N.D. Popescu, Vasilică-Viteazul)
*Vâj-Baba (I. Pop-Reteganul, Crâncu, vânătorul codrului)
*Vede-bine (I. Pop-Reteganul, câinele Sf. Miercuri în Lupul cu cap de fier)
*Verde-împărat (I. Pop-Reteganul, Urmă-Galenă și Pipăruș Petru)
*Vilis-Viteazul (A. Schott, Vilis-Viteazul)
*Viteazul-cu-mâna-aur (G. Dem Teodorescu, Viteazul-cu-mâna-aur)
*Voinicul-cu-cartea-în mână-născut (P. Ispirescu, Voinicul-cu-cartea-în mână-născut)
*Voinic-de Fier (Bologa, Voinic-de Plumb)
*Voinic-de Plumb (Bologa, Voinic-de Plumb)
*Voinic-de Tei (L. Săineanu,Variante pentru Tei-Legănat)
Z
*Zori-de-zi (M. Eminescu, Călin, file din natură)
*Zmeoaica-Pământului (P. Ispirescu, Țugulea)
********