FB_AN2_SEM2_FP

FINANTE PUBLICE

TRUE/FALSE

1. Intre impozit si taxa nu exista nici o deosebire.

ANS: F

2. Metodele si tehnicile de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare sunt grupate in:

clasice si moderne

ANS: T

3. Creditul public poate fi contractat si de o persoana particulara, nu doar de catre stat.

ANS: F

4. Veniturile si cheltuielile publice se inscriu in buget in sumele lor totale, conform principiului
bugetar privind specializarea bugetara.

ANS: F

5. Principiul anualitatii bugetare se refera doar la perioada de timp pentru care se intocmeste si
se aproba bugetul, nu si la perioada de incasare a veniturilor si efectuare a cheltuielilor.

ANS: F

6. Intocmirea bugetelor autonome reprezinta o abatere de la principiul echilibrului bugetar.

ANS: F

7. Intocmirea bugetelor extraordinare reprezinta o abatere de la principiul echilibrului bugetar.

ANS: F

8. Sistemul de exercitiu prevede inregistrarea in bugetul anului respectiv a veniturilor si

cheltuielilor aferente acelui an, dar incasate/cheltuite si dupa expirarea sa, ceea ce conduce la
prelungirea perioadei de exercitiu bugetar.

ANS: T

9. Sistemul de gestiune consta in inchiderea bugetului la data expirarii anului bugetar.

ANS: T

10. In tara noastra bugetul se intocmeste corespunzator sistemului de exercitiu, iar anul bugetar nu
coincide cu anul calendaristic.

ANS: F
11. In tara noastra bugetul se intocmeste corespunzator sistemului de gestiune, iar anul bugetar
coincide cu anul calendaristic.

ANS: T

12. Intre sistemul de gestiune si sistemul de exercitiu, ca practici de intocmire a bugetului, nu

exista nici un fel de deosebire.

ANS: F

13. Principiul specializarii bugetare consta in inscrierea in buget a veniturilor pe surse de

provenienta si a cheltuielilor pe categorii, conform clasificatiei bugetare.

ANS: T

14. Principiul transparentei bugetare si principiul publicitatii bugetului reprezinta unul si acelasi
principiu.

ANS: T

15. Acceptiunea moderna privind deficitul bugetar considera ca deficitul bugetar voluntar devine
un mijloc de relansare a activitatii economice, in conditiile in care conjunctura nu are caracter
inflationist.

ANS: T

16. Gradul de indatorare a tarii se calculeaza ca raport procentual intre datoria publica totala si
PIB.

ANS: T

17. Creditul public poate fi contractat atat pentru necesitati de trezorerie, cat si pentru echilibrarea
bugetului de stat.

ANS: T

18. Inflatia si gradul de indatorare sunt fenomene care nu au legatura intre ele.

ANS: F

19. Inflatia si indatorarea nu au legatura cu evolutia finantelor publice.

ANS: F

20. Inflatia si indatorarea statului se genereaza reciproc.

ANS: T

21. Inflatia si indatorarea statului nu reprezinta factori cu influenta asupra finantelor publice.

ANS: F
22. Inflatia si indatorarea statului reprezinta factori foarte importanti care se manifesta in
conjunctura actuala, cu impact asupra finantelor publice.

ANS: T

23. Monetarismul (sau Scoala de la Chicago) are o viziune identica, in comparatie cu

keynesianismul, privitor la domeniul monetar.

ANS: F

24. Scoala libertariana accepta interventiile statului-providenta.

ANS: F

25. Scoala libertariana acuza statul-providenta ca este un factor de anchilozare a societatii.

ANS: T

26. Rolul finantelor publice in perioada statului-providenta, s-a extins foarte mult.

ANS: T

27. Rolul finantelor publice in perioada statului-providenta, era foarte restrans.

ANS: F

28. Rolul finantelor publice in perioada statului-jandarm, se limita la un set restrans de servicii
publice.

ANS: T

29. Rolul finantelor publice in perioada statului-jandarm, includea o importanta latura sociala.

ANS: F

30. Gandirea libertariana are ca punct central ideea ca toti oamenii au un set de drepturi care nu
pot fi negate, anulate sau confiscate in interesul colectivitatii.

ANS: T

31. Conform punctului de vedere libertarian, statului ii este permis sa intervina pentru a afecta
drepturile de proprietate ale unor indivizi in favoarea altora, prin redistribuirea veniturilor.

ANS: F

32. Adeptii teoriei libertariene considera indreptatita existenta unui “stat minimal”.

ANS: T

33. Adeptii teoriei libertariene considera ca doar un “stat minimal” are legitimitate morala,
deoarece el nu incalca «drepturile naturale» ale indivizilor, intre care dreptul la viata si
proprietate.
 ANS: T

34. Finantele publice reprezinta o stiinta veche, care si-a conturat obiectul de studiu inca din
antichitate.

ANS: F

35. Finantele publice nu au nici o legatura cu relatiile economice si sociale.

ANS: F

36. In perioada statului-providenta, conceptul de finante publice avea un pronuntat caracter

juridic.

ANS: F

37. In perioada statului-jandarm, impozitele reprezentau un rau necesar.

ANS: T

38. In perioada statului-providenta, se respecta cu strictete principiul echilibrului bugetar.

ANS: F

39. In perioada statului-jandarm, cheltuielile publice erau limitate la maximum.

ANS: T

40. Doctrina interventionista corespunde cu epoca statului-jandarm.

ANS: F

41. Doctrina interventionista incurajeaza infiintarea de intreprinderi publice si societati mixte,

acordarea de subventii si de facilitati fiscale pentru intreprinderile particulare.

ANS: T

42. Masurile interventioniste ale statului pot viza combaterea somajului si redresarea economiei
stagnante.

ANS: T

43. Economia de oferta se incadreaza in teoriile privind interventionismul.

ANS: F

44. Conform economistilor de oferta, statul poate si trebuie sa-si extinda aria misiunilor sale
traditionale.

ANS: F
45. In cadrul noilor abordari liberale privind evolutia finantelor publice, se includ: monetarismul,
scoala libertariana, scoala optiunilor colective si economia de oferta.

ANS: T

46. Economia de oferta condamna orice politica de reglare a cererii si rolul statului-providenta,
militand pentru manifestarea liberei initiative ca singura in masura sa produca avutie.

ANS: T

47. Adeptii economiei de oferta propun cresterea cheltuielilor publice, indeosebi a celor care
vizeaza protectia sociala.

ANS: F

48. Economistii de oferta propun cresterea ratei fiscalitatii si, pe aceasta baza, sporirea
cheltuielilor publice.

ANS: F

49. Conform orientarilor economiei de oferta, extinderea interventiilor economice si sociale ale
statului a condus la excese de reglementare, de cheltuieli publice si prelevari obligatorii, cu
efecte negative asupra incitarii la munca, economisirii si investirii.

ANS: T

50. Economistii de oferta afirma ca extinderea interventiilor economice si sociale ale statului, nu
reprezinta o frana in desfasurarea activitatilor economice.

ANS: F

51. Relatiile financiare publice nu au nici o legatura cu relatiile banesti.

ANS: F

52. Relatiile financiare publice reflecta un transfer de valoare.

ANS: T

53. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice presupune o contraprestatie
directa si imediata.

ANS: F

54. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice nu are caracterul de transfer
de putere de cumparare.

ANS: F

55. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice este rambursabil si
presupune o contraprestatie.
 ANS: F

56. Intre relatiile financiare publice si relatiile banesti exista o legatura de la parte la intreg.

ANS: T

57. Constituirea si dirijarea fondurilor financiare publice reprezinta un proces unitar si neintrerupt.

ANS: T

58. Relatiile financiare publice reprezinta suportul de formare a relatiilor banesti in ansamblul lor.

ANS: F

59. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice are loc doar de la persoane
fizice si juridice catre stat.

ANS: F

60. Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice are loc doar de la stat catre
persoane fizice si juridice .

ANS: F

61. Metoda automata sau a penultimei reprezinta o metoda clasica de cuantificare a veniturilor si
cheltuielilor bugetare.

ANS: T

62. Metoda evaluarii directe a indicatorilor bugetari, presupune stabilirea unui ritm mediu de
variatie a indicatorilor bugetari pe o perioada de 5-10 ani.

ANS: F

63. Metoda majorarii sau diminuarii presupune intocmirea proiectului de buget luand ca baza de
calcul executia bugetara a penultimului an bugetar.

ANS: F

64. Metoda automata sau a penultimei consta in calculul indicatorilor bugetari, pentru fiecare
sursa de venit sau categorie de cheltuieli, pe baza executiei preliminare a bugetului pe anul in
curs.

ANS: F

65. Metodele clasice de cuantificare a indicatorilor bugetari au la baza analiza cost-avantaje sau
cost-beneficiu.

ANS: F
66. Metodele clasice de cuantificare a indicatorilor bugetari nu isi propun sa coreleze cheltuielile
bugetare la nivelul tuturor institutiilor publice participante la implementarea unui anumit
proiect/obiectiv.

ANS: T

67. Metodele clasice de cuantificare a indicatorilor bugetari vizeaza urmarirea eficientei

proiectelor/actiunilor care se finanteaza din bani publici.

ANS: F

68. Metodele moderne de cuantificare a indicatorilor bugetari presupun alegerea dintre mai multe
variante de bugete, a celei care maximizeaza rezultatele obtenabile la acelasi nivel al
costurilor sau a variantei in care se obtin aceleasi efecte cu costuri minime.

ANS: T

69. Principiul universalitatii presupune inscrierea in buget a tuturor veniturilor si cheltuielilor

bugetare intr-un singur document.

ANS: F

70. Inscrierea tuturor veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-un document unic, raspunde
principiului specializarii bugetare.

ANS: F

71. Principiul unitatii bugetare consta in inscrierea in buget a veniturilor si cheltuielilor bugetare
in sumele lor totale, interzicand compensarea dintre venituri si cheltuieli.

ANS: F

72. Intocmirea bugetelor autonome si extraordinare reprezinta o abatere de la principiul

universalitatii bugetare.

ANS: F

73. Bugetele anexa – ca abatere de la principiul unitatii bugetare – evidentiaza, de obicei, incasari
si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.

ANS: F

74. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la principiul unitatii bugetare - au caracterul

unor conturi in asteptare.

ANS: T

75. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la pricipiul universalitatii bugetare –

evidentiaza de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.

ANS: F
76. Bugetele anexa – ca abatere de la principiul unitatii bugetare – au caracterul unor conturi in
asteptare.

ANS: F

77. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la pricipiul neafectarii veniturilor bugetare –

evidentiaza de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.

ANS: F

78. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la pricipiul transparentei bugetare –

evidentiaza de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.

ANS: F

79. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la pricipiul specializarii bugetare – evidentiaza

de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.

ANS: F

80. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la pricipiul anualitatii bugetare – evidentiaza

de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.

ANS: F

81. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la pricipiul echilibrului bugetar – evidentiaza

de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.

ANS: F

82. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la pricipiul publicitatii bugetare – evidentiaza

de obicei, incasari si plati care au caracter temporar pentru bugetul de stat.

ANS: F

83. Bugetele extraordinare – ca abatere de la principiul unitatii bugetare – au caracterul unor

conturi in asteptare.

ANS: F

84. Bugetele autonome– ca abatere de la principiul unitatii bugetare – au caracterul unor conturi
in asteptare.

ANS: F

85. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la principiul anualitatii bugetare - au caracterul

unor conturi in asteptare.

ANS: F
86. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la principiul specializarii bugetare - au
caracterul unor conturi in asteptare.

ANS: F

87. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la principiul echilibrului bugetar - au

caracterul unor conturi in asteptare.

ANS: F

88. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la principiul universalitatii bugetare - au

caracterul unor conturi in asteptare.

ANS: F

89. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la principiul publicitatii bugetului - au

caracterul unor conturi in asteptare.

ANS: F

90. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la principiul transparentei bugetare - au

caracterul unor conturi in asteptare.

ANS: F

91. Conturile speciale de trezorerie – ca abatere de la principiul neafectarii veniturilor bugetare -

au caracterul unor conturi in asteptare.

ANS: F

92. Principiul universalitatii presupune inscrierea in buget a veniturilor pe categorii si a

cheltuielilor bugetare pe destinatii.

ANS: F

93. Legea finantelor publice si legea bugetara anuala reprezinta, in Romania, unul si acelasi act
normativ.

ANS: F

94. Bugetul general consolidat se mai numeste si buget de stat.

ANS: F

95. Intre bugetul de stat si bugetul general consolidat nu este nici o diferenta.

ANS: F

96. Bugetele locale reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.

ANS: T
 97. Bugetele locale nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.

ANS: F

98. Bugetul de stat reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.

ANS: T

99. Bugetele fondurilor speciale nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.

ANS: F

100. Bugetul asigurarilor sociale de stat nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat.

ANS: F

101. Bugetele locale reprezinta o parte componenta a bugetului administratiei centrale de stat.

ANS: F

102. Bugetele locale se intocmesc separat de bugetul administratiei centrale de stat.

ANS: T

103. Fondurile speciale reprezinta o parte componenta a bugetului administratiei centrale de stat.

ANS: F

104. Bugetul asigurarilor sociale de stat reprezinta o parte componenta a bugetului administratiei
centrale de stat.

ANS: F

105. Respectarea principiului specializarii bugetare este obligatorie doar la intocmirea bugetului de
stat, nu si a bugetelor locale.

ANS: F

106. Principiul specializarii bugetare se respecta doar la intocmirea bugetului de stat, nu si a

bugetelor locale.

ANS: F

107. Principiile bugetare se respecta cu strictete la intocmirea si executia bugetului.

ANS: F

108. In practica bugetara nu se mai respecta principiile bugetare.

ANS: F

109. In practica bugetara se constata o serie de abateri de la principiile bugetare.

 ANS: T

110. In practica, abatarea de la principiul specializarii consta in intocmirea de bugete autonome.

ANS: F

111. In practica, abatarea de la principiul neafectarii veniturilor bugetare consta in intocmirea de

bugete autonome.

ANS: F

112. In practica, abatarea de la principiul universalitatii bugetare consta in intocmirea de bugete

autonome.

ANS: F

113. In practica, abatarea de la principiul unitatii bugetare consta in intocmirea de bugete

autonome.

ANS: T

114. In practica, abatarea de la principiul specializarii bugetare consta in intocmirea de bugete

deficitare.

ANS: F

115. In practica, abatarea de la principiul specializarii bugetare consta in intocmirea de bugete

plurianuale.

ANS: F

116. In tara noastra bugetul statului se intocmeste corespunzator sistemului de gestiune, iar anul bugetar nu
coincide cu cel calendaristic.

ANS: F

117. In tara noastra bugetul statului se intocmeste conform sistemului de exercitiu, iar anul bugetar coincide
cu cel calendaristic.

ANS: F

118. Sistemul de exercitiu, ca practica de intocmire a bugetului statului, se mai numeste si sistem de
gestiune.

ANS: F

119. Principiul specializarii bugetare consta in inscrierea in bugetul statului a veniturilor si cheltuielilor in
sumele lor totale, si nu doar a soldurilor dintre ele.

ANS: F
120. Utilizarea deficitului bugetar al statului ca mijloc de relansare a economiei, conform acceptiunii
moderne privind deficitul bugetar, poate avea loc in orice conditii economice si monetare (chiar si in
cazul unei inflatii ridicate).

ANS: F

121. Gradul de indatorare a tarii se calculeaza ca diferenta intre PIB si datoria publica totala a tarii.

ANS: F

122. Gradul de indatorare a statului se calculeaza ca diferenta intre serviciul datoriei publice si datoria
publica totala.

ANS: F

123. Gradul de indatorare a statului se calculeaza ca raport procentual intre veniturile fiscale ale statului si
PIB.

ANS: F

124. Gradul de indatorare a statului se calculeaza ca diferenta intre veniturile publice totale si datoria
publica totala.

ANS: F

125. Gradul de indatorare a statului se calculeaza ca raport procentual intre veniturile publice totale si
datoria publica totala.

ANS: F

MULTIPLE CHOICE

1. Finantele publice reprezinta:

a. transfer de valoare cu caracter de putere de cumparare
b. transfer de valoare fara putere de cumparare
c. relatii de vanzare-cumparare
d. toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate cu privire la finantele publice
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la finantele
publice
ANS: A

2. Impozitul:
A) reprezinta o plata baneasca
B) este platit de stat persoanelor fizice si juridice
C) reprezinta o plata obligatorie
D) reprezinta o plata facultativa
E) reprezinta o plata nerambursabila
F) reprezinta o plata fara contraprestatie sau echivalent direct si imediat
G) presupune o contraprestatie din partea statului

a. A,B,C,G;
 b. A,C,E,F;
c. B,D,E,F;
d. A,C,D,F
e. C,D,E,G
ANS: B

3. Creditul public:
A) nu este rambursabil
B) este o intelegere contractuala intre stat, pe de o parte si o persoana fizica si juridica, pe de
alta parte
C) presupune o contraprestatie
D) nu presupune o contraprestatie
E) este rambursabil
F) se contracteaza pentru necesitati de trezorerie
G) nu se contracteaza pentru necesitati de trezorerie
H) se contracteaza pentru echilibrarea bugetului de stat
I) reprezinta o obligatie pentru creditor
J) reprezinta un instrument de politica economica
K) realizeaza o redistribuire a PIB

a. A,B,C,E,H,I,K;
b. B,D,F,G,H,J,K;
c. B,C,E,G,J,H,K;
d. A,B,C,D,F,J,K;
e. B,C,E,F,H,J,K;
ANS: E

4. Bunurile publice se caracterizeaza prin:

a. Consum indivizibil si concurential in detrimentul altor indivizi.
b. Consum indivizibil si concurential, presupunand o plata.
c. Accesul este conditionat de plata unui tarif sau taxa.
d. Consum indivizibil, neconcurential, fara sa presupuna o plata.
e. Toate enunturile de mai sus caracterizeaza bunurile publice.
ANS: D

5. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare publice nu este falsa:
a. conditioneaza relatiile banesti
b. reprezinta un transfer de valoare in dublu sens
c. se suprapun prefect cu relatiile banesti
d. au ca scop satisfacerea nevoilor individuale
e. reprezinta doar un transfer de valoare de la persoanele fizice si juridice catre stat
ANS: B

6. Clasificarea economica imparte cheltuielile bugetare in urmatoarele grupe:

a. cheltuieli curente si cheltuieli de capital
b. cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de personal si subventii
c. cheltuieli virtuale, cheltuieli temporare si cheltuieli definitive
 d. cheltuieli ale administratiei centrale si cheltuieli ale administratiei locale
e. cheltuieli ale bugetului public national si cheltuieli ale fondurilor speciale
ANS: A

7. Definitia impozitului precizeaza ca:

1) este rambursabil
2) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice
3) are caracter definitiv
4) nu presupune o contraprestatie directa si imediata
5) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice
6) presupune o contraprestatie directa si imediata

a. 1,3,4;
b. 1,3,6;
c. 2,3,4;
d. 2,5,6;
e. 3,4,5.
ANS: C

8. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata:

a. reprezinta o modalitate de completare a creditului particular insuficient intr-o
economie de piata functionala
b. reprezinta o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei din economie
c. prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din
economie
d. reprezinta o modalitate de procurare rapida a fondurilor publice, mai costisitoare
decat impozitele
e. apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor
urmatoare
ANS: D

9. Dintre urmatoarele enunturi, care nu reprezinta o trasatura a procesului bugetar?

a. continuitate ciclica
b. caracter decizional
c. specializarea bugetara
d. caracter politic
e. caracter democratic
ANS: C

10. Care dintre urmatoarele enunturi nu reprezinta etape ale procesului bugetar?
a. elaborarea proiectului de buget
b. executia bugetului
c. ratificarea de catre Presedintele tarii a proiectului de buget aprobat de Parlament
d. aprobarea bugetului
e. controlul si aprobarea executiei bugetului
f) incheierea si aprobarea contului de executie bugetara
ANS: C
11. Stiind ca urmatoarele enunturi reprezinta etape ale procesului bugetar, ordonati-le cronologic.
1) aprobarea bugetului
2) executia bugetului
3) incheierea si aprobarea contului de executie bugetara
4) elaborarea proiectului de buget
5) controlul si aprobarea executiei bugetului

a. 3,5,2,1,4;
b. 4,3,1,2,5;
c. 2,3 5,4,1;
d. 4,1,2,3,5;
e. 5,3,1,2,4.
ANS: D

12. Oferta bunurilor publice este:

a. perfect sesizabila
b. conditionata de plata unui tarif sau taxa
c. indivizibila, neconcurentiala, nu presupune o plata
d. indivizibila si are loc in detrimentul altor persoane
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu caracterizeaza oferta bunurilor publice
ANS: C

13. Clasificarea functionala a cheltuielilor publice:

a. scoate in evidenta momentul in care cheltuielile publice afecteaza resursele
financiare ale statului
b. foloseste drept criteriu de grupare a cheltuielilor, domeniile, ramurile, sectoarele de
activitate sau alte destinatii spre care sunt indreptate resursele financiare publice
c. grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli de investitii si cheltuieli functionale,
acestea din urma avand ponderea cea mai mare in total
d. grupeaza cheltuielile in functie de rolul lor in viata economica si sociala
e. cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive)
ANS: B

14. Presiunea fiscala la nivel national se masoara prin:

a. rata presiunii fiscale
b. raportul procentual dintre veniturile fiscale si totalul veniturilor publice pe o
perioada de un an
c. cuantificarea economiei subterane intr-o anumita perioada
d. raportul dintre impozitele directe si cele indirecte
e. marimea inflatiei la un moment dat in economie
ANS: A

15. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public
este falsa?
a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele
anterioare ale statului in cauza
 b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor
c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau
rascumparare la Bursa
d. rambursarea are loc prin vanzarea la Bursa a inscrisurilor corespunzatoare unui
credit public
e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea
actiunilor
ANS: D

16. Potrivit carui principiu bugetar, veniturile se inscriu in buget dupa provenienta, iar cheltuielile
dupa destinatie?
a. unitatea bugetara
b. specializarea
c. universalitatea
d. neafectarea veniturilor bugetare
e. anualitatea
ANS: B

17. Dintre urmatoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului
financiar:
a. cheltuieli curente, de capital si virtuale
b. cheltuieli economice (pozitive), cheltuieli reale (negative) si cheltuieli temporare
c. cheltuieli de capital, cheltuieli curente si cheltuieli definitive
d. cheltuieli reprezentand consum definitiv de PIB si cheltuieli reprezentand o
avansare de PIB
e. cheltuieli temporare, virtuale si definitive
ANS: E

18. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta:

a. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut cu o dobanda mai redusa
b. o modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de capital
c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu
inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de
rambursare
d. refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in
incapacitate de plata
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata
ANS: D

19. Prin intermediul finantelor publice se realizeaza:

a. distribuirea cheltuielilor intre sectorul particular si cel public
b. repartizarea veniturilor intre banci si clientii acestora
c. un amplu proces de redistribuire a veniturilor si averilor intre persoanele fizice si
juridice
d. repartizarea averilor intre mediul urban si cel rural
e. doar repartizarea veniturilor intre persoanele fizice si juridice, prin intermediul
 statului
ANS: C

20. Potrivit carui principiu bugetar, veniturile in ansamblul lor finanteaza cheltuielile bugetare in
ansamblu?
a. unitatea bugetara
b. specializarea
c. universalitatea
d. neafectarea veniturilor bugetare
e. anualitatea
ANS: D

21. Consolidarea creditului public reprezinta:

a. o modalitate rapida de procurare a creditului public
b. o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat
in incapacitate de plata
c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile
imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara
termen de rambursare
d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in
incapacitate de plata
e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut cu o dobanda mai redusa
ANS: C

22. Relatiile financiare publice:

a. conditioneaza relatiile banesti
b. nu au nici o legatura cu relatiile banesti
c. au ca scop satisfacerea nevoilor individuale
d. sunt conditionate de relatiile banesti
e. se suprapun in totalitate cu relatiile banesti
ANS: D

23. Conversiunea creditului public reprezinta:

a. o modalitate rapida de procurare a creditului public
b. o modalitate discreta de plasare a creditului public pe piata
c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile
imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi publice pe termene mijlocii, lungi sau
fara termen de rambursare
d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in
incapacitate de plata
e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut public avand o dobanda mai redusa
ANS: E

24. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevarata:
a. acopera satisfacerea unor preferinte individuale, avand la baza optiunea individuala
 b. concretizeaza prima faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume, cea
de mobilizare a fondurilor financiare publice
c. se efectueaza direct de catre beneficiarul bunurilor si serviciilor publice, cunoscand
pretul acestora
d. prin intermediul lor statul acopera necesitatile de bunuri si servicii publice
considerate prioritate in diverse perioade.
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la cheltuielile
publice
ANS: D

25. Resursele financiare publice nu includ:

a. emisiunea monetara fara acoperire in marfuri si servicii
b. imprumuturile de trezorerie
c. veniturile fiscale
d. veniturile bugetare nefiscale
e. salariile personalului angajat in administratia publica
ANS: E

26. Resursele financiare publice sunt alimentate in cea mai mare proportie de:
a. imprumuturile interne
b. veniturile din capital
c. varsamintele de la intreprinderile de stat
d. imprumuturile externe
e. veniturile fiscale
ANS: E

27. Prin ce se comensureaza presiunea fiscala din economie?

a. ponderea veniturilor fiscale in PIB
b. ponderea cheltuielilor publice in PIB
c. ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor publice ale bugetului general
consolidat
d. ponderea datoriei publice in PIB
e. ponderea deficitului bugetar in PIB
ANS: A

28. Curba Laffer este:

a. o modalitate de comensurare a ratei presiunii fiscale din economie
b. o modalitate de cuantificare a evaziunii fiscale din economie
c. o reprezentare grafica a corelatiei dintre presiunea fiscala din economie si nivelul
veniturilor fiscale ale statului
d. o modalitate de cuantificare a inflatiei din economie
e. o modalitate de cuantificare a nivelului optim al cheltuielilor publice ale bugetului
de stat
ANS: C

29. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale in economie:

a. se stabileste prin legea bugetara anuala
 b. se stabileste prin legea finantelor publice
c. este o valoare prestabilita pentru fiecare an bugetar de catre Ministerul Finantelor
Publice
d. nu poate fi supus unor modificari ulterioare legii bugetare initiale prin legile
bugetare rectificative
e. reprezinta acea marime a ratei, careia ii corespunde valoarea maxima a veniturilor
fiscale reprezentate pe Curba Laffer
ANS: E

30. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea peste nivelul
optim a ratei presiunii fiscale?
a. scaderea efortului productiv
b. cresterea veniturilor populatiei
c. reducerea competitivitatii pe plan international
d. aparitia/cresterea evaziunii si fraudei fiscale
e. riscul de inflatie prin fiscalitate
ANS: B

31. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata:
a. reprezinta o modalitate de completare a creditului particular insuficient intr-o
economie de piata functionala
b. se contracteaza pentru necesitati de trezorerie sau pentru echilibrarea bugetului
c. prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din
economie
d. reprezinta o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei din economie
e. apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor
urmatoare
ANS: B

32. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public
este falsa?
a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele
anterioare ale statului in cauza
b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor
c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau
rascumparare la Bursa
d. rambursarea are loc prin consolidarea inscrisurilor corespunzatoare unui credit
public
e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea
actiunilor
ANS: D

33. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta:

a. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut cu o dobanda mai redusa
b. refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in
incapacitate de plata
 c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu
inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de
rambursare
d. o modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de capital
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata
ANS: B

34. Consolidarea creditului public reprezinta:

a. o modalitate rapida de procurare a creditului public
b. o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat
in incapacitate de plata
c. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in
incapacitate de plata
d. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile
imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara
termen de rambursare
e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut cu o dobanda mai redusa
ANS: D

35. Deficitul bugetar poate aparea in:

a. tari cu economie de piata dezvoltata
b. tari in curs de dezvoltare
c. tari cu economie de tranzitie
d. toate categoriile de tari enumerate mai sus
e. nici una dintre categoriile de tari enumerate
ANS: D

36. Printre cauzele care conduc la aparitia deficitului bugetar, nu se numara:

a. nivelul si fluctuatiile produsului intern brut
b. gradul de redistribuire a produsului intern brut (in conditiile in care cresc
componentele privind ajutorul de somaj si asistenta sociala)
c. cresterea cheltuielilor publice pentru inarmare
d. cresterea veniturilor fiscale la nivelul bugetului
e. fenomenele conjuncturale internationale
ANS: D

37. Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in plan economic si social ale
creditului public?
a. cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia
b. de cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare
acoperirii deficitului
c. intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se opune
investitiilor private, incetinind ritmul cresterii economice
d. distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor acestuia
e. repudierea creditului public.
ANS: E
38. Pentru comensurarea gradului de indatorare a statului se calculeaza raportul procentual dintre:
a. Veniturile si cheltuielile publice ale statului pe o perioada de un an bugetar
b. Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat si PIB
c. Veniturile totale ale bugetului general consolidat si PIB
d. Datoria publica totala si PIB
e. Cheltuielile publice totale si numarul de locuitori ai tarii
ANS: D

39. Din definitia impozitului reiese ca:

A) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice
B) este rambursabil
C) are caracter definitiv
D) presupune o contraprestatie directa si imediata
E) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice
F) nu presupune o contraprestatie directa si imediata

a. A;B;C;
b. A;C;F;
c. A; D;E;
d. B;C;D
e. C;D;F;
ANS: B

40. Care dintre urmatoarele enunturi este neadevarata cu privire la impozite?

a. reprezinta o prelevare obligatorie
b. sunt datorate si platite in bani de catre contribuabili
c. sunt datorate de catre stat persoanelor fizice si juridice
d. reprezinta o prelevare fara contraprestatie directa si imediata
e. reprezinta o prelevare definitiva
ANS: C

41. Care dintre urmatoarele enunturi caracterizeaza bunurile publice?

a. Consum indivizibil si concurential in detrimentul altor indivizi.
b. Consum indivizibil, neconcurential, fara sa presupuna o plata.
c. Consum indivizibil si concurential, presupunand o plata.
d. Accesul este conditionat de plata unui tarif sau taxa.
e. Toate enunturile de mai sus caracterizeaza bunurile publice.
ANS: B

42. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare publice nu este falsa:
a. reprezinta doar un transfer de valoare de la persoanele fizice si juridice catre stat
b. au ca scop satisfacerea nevoilor individuale
c. reprezinta un transfer de valoare in dublu sens
d. se suprapun prefect cu relatiile banesti
e. conditioneaza relatiile banesti
ANS: C
43. Procesul de constituire si dirijare a fondurilor financiare publice:
a. are ca scop corectarea integrala a inegalitatilor dintre diverse categorii si grupuri
sociale
b. se realizeaza prin intermediul sistemului bancar
c. se realizeaza prin intermediul agentilor economici
d. se realizeaza prin intermediul statului
e. se realizeaza prin intermediul societatilor de asigurari
ANS: D

44. Procesul constituirii si dirijarii fondurilor financiare publice:

a. are ca scop repartizarea veniturilor intre agentii economici din mediul rural si cei
din mediul urban
b. se realizeaza prin intermediul bancilor
c. se realizeaza prin intermediul agentilor economici
d. are ca scop corectarea partiala a inegalitatilor dintre diverse categorii si grupuri
sociale, provenite din repartitia primara a veniturilor si averilor
e. toate afirmatiile de mai sus cu privire la constituirea fondurilor financiare publice
sunt adevarate
ANS: D

45. Intocmirea bugetelor autonome reprezinta o abatere de la principiul:

a. universalitatii bugetare
b. specializarii bugetare
c. anualitatii bugetare
d. unitatii bugetare
e. echilibrului bugetar
ANS: D

46. Veniturile se inscriu in buget dupa provenienta, iar cheltuielile dupa destinatie, potrivit
principiului bugetar al
a. universalitatii bugetare
b. unitatii bugetare
c. anualitatii bugetare
d. neafectarii veniturilor bugetare
e. specializarii bugetare
ANS: E

47. Veniturile in ansamblul lor finanteaza cheltuielile bugetare in ansamblu. Este enuntul carui
principiu bugetar ?
a. anualitatea
b. specializarea
c. universalitatea
d. unitatea bugetara
e. neafectarea veniturilor bugetare
ANS: E
48. Dintre principiile bugetare unul impune ca veniturile si cheltuielile publice sa fie inscrise in
buget in sumele lor totale. Care anume?
a. unitatea bugetara
b. neafectarea veniturilor bugetare
c. universalitatea bugetara
d. echilibrul bugetar
e. specializarea bugetara
ANS: C

49. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu ceea ce reprezinta bugetul statului?
a. plan financiar la nivel macroeconomic, pe termen scurt
b. un act juridic
c. instrument la indemana agentilor economici
d. instrument contabil si financiar la nivel central
e. un act politic
ANS: C

50. Selectati enunturile care coincid cu rolul bugetului

A de echitate orizontala si verticala
B redistributiv
C de neutralitate
D alocativ
E de reglare

a. A,B,C;
b. B,D,E;
c. A,C,D;
d. B,C,D;
e. C,D,E.
ANS: B

51. Dintre urmatoarele enunturi care nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat?
a. bugetul asigurarilor sociale de stat
b. bugetul de stat
c. bugetele locale
d. bugetele societatilor de asigurari si reasigurari
e. bugetele fondurilor speciale
ANS: D

52. Care dintre urmatoarele enunturi coincide cu explicarea caracterului de buget consolidat:
a. functia de redistribuire a bugetului
b. faptul ca insumeaza veniturile si cheltuielile bugetelor componente
c. tehnica intocmirii lui, adica eliminarea transferurilor dintre diferitele categorii de
bugete
d. posibilitatea de a oferi informatii reale asupra venituilor si cheltuielilor publice
dintr-o anumita perioada
e. nici unul dintre raspunsurile de mai sus nu este adevarat
 ANS: C

53. Clasificarea economica imparte cheltuielile bugetare in urmatoarele grupe:

a. cheltuieli ale bugetului public national si cheltuieli ale fondurilor speciale
b. cheltuieli curente si cheltuieli de capital
c. cheltuieli virtuale, cheltuieli temporare si cheltuieli definitive
d. cheltuieli ale administratiei centrale si cheltuieli ale administratiei locale
e. cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de personal si subventii
ANS: B

54. Clasificarea functionala a cheltuielilor publice:

a. scoate in evidenta momentul in care cheltuielile publice afecteaza resursele
financiare ale statului
b. cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive)
c. grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli de investitii si cheltuieli functionale,
acestea din urma avand ponderea cea mai mare in total
d. grupeaza cheltuielile in functie de rolul lor in viata economica si sociala
e. foloseste drept criteriu de grupare a cheltuielilor, domeniile, ramurile, sectoarele de
activitate sau alte destinatii spre care sunt indreptate resursele financiare publice
ANS: E

55. Dintre urmatoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului
financiar:
a. cheltuieli curente, de capital si virtuale
b. cheltuieli economice (pozitive), cheltuieli reale (negative) si cheltuieli temporare
c. cheltuieli de capital, cheltuieli curente si cheltuieli definitive
d. cheltuieli reprezentand consum definitiv de PIB si cheltuieli reprezentand o
avansare de PIB
e. cheltuieli temporare, virtuale si definitive
ANS: E

56. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevarata:
a. acopera satisfacerea unor preferinte individuale, avand la baza optiunea individuala
b. concretizeaza prima faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume, cea
de mobilizare a fondurilor financiare publice
c. se efectueaza direct de catre beneficiarul bunurilor si serviciilor publice, cunoscand
pretul acestora
d. au ca scop finantarea de bunuri si servicii publice, precum si efectuarea de
transferuri in scopuri sociale
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la cheltuielile
publice
ANS: D

57. Prin ce se caracterizeaza bunurile publice?

a. aduc foloase tuturor membrilor societatii
b. se folosesc in comun, de ele beneficiind mai multe persoane in acelasi timp
c. accesul/consumul nu este conditionat de plata unui tarif sau a unei taxe.
d. consum indivizibil, neconcurential, fara sa presupuna o plata.
 e. toate enunturile de mai sus caracterizeaza bunurile publice.
ANS: E

58. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare publice nu este falsa:
a. conditioneaza relatiile banesti
b. au ca scop satisfacerea nevoilor individuale
c. se suprapun prefect cu relatiile banesti
d. realizeaza o ampla redistribuire a veniturilor si averilor
e. reprezinta doar un transfer de valoare de la persoanele fizice si juridice catre stat
ANS: D

59. Constituirea si dirijarea fondurilor financiare publice:

a. se realizeaza prin intermediul agentilor economici
b. se realizeaza prin intermediul sistemului bancar
c. reprezinta un proces unitar si neintrerupt
d. se realizeaza prin intermediul societatilor de asigurari
e. au ca scop corectarea integrala a inegalitatilor dintre diverse categorii si grupuri
sociale
ANS: C

60. Constituirea si dirijarea fondurilor financiare publice:

a. se realizeaza prin intermediul agentilor economici
b. se realizeaza prin intermediul bancilor
c. au ca scop corectarea partiala a inegalitatilor dintre diverse categorii si grupuri
sociale, provenite din repartitia primara a veniturilor si averilor
d. au ca scop repartizarea veniturilor intre agentii economici din mediul rural si cei
din mediul urban
e. toate afirmatiile de mai sus cu privire la constituirea fondurilor financiare publice
sunt adevarate
ANS: C

61. Intocmirea bugetelor autonome reprezinta o abatere de la principiul:

a. universalitatii bugetare
b. specializarii bugetare
c. unitatii bugetare
d. anualitatii bugetare
e. neafectarii veniturilor bugetare
ANS: C

62. Identificati principiul bugetar, corespunzator caruia veniturile se inscriu in buget dupa
provenienta, iar cheltuielile dupa destinatie?
a. unitatea bugetara
b. specializarea
c. universalitatea
d. neafectarea veniturilor bugetare
e. anualitatea
 ANS: B

63. Identificati principiul bugetar, corespunzator caruia veniturile in ansamblul lor finanteaza
cheltuielile bugetare in ansamblu?
a. unitatea bugetara
b. specializarea
c. universalitatea
d. anualitatea
e. neafectarea veniturilor bugetare
ANS: E

64. Care dintre principiile bugetare impune ca veniturile si cheltuielile publice sa fie inscrise in
buget in sumele lor totale?
a. unitatea bugetara
b. neafectarea veniturilor bugetare
c. specializarea bugetara
d. echilibrul bugetar
e. universalitatea
ANS: E

65. Dintre urmatoarele enunturi referitoare la bugetul statului care este adevarat?
a. plan financiar la nivel macroeconomic, pe termen scurt
b. exprima relatii economice in forma baneasca
c. un act juridic si politic, fiind un instrument contabil si financiar
d. toate enunturile de mai sus sunt adevarate
e. nici unul dintre enunturile de mai sus nu este adevarat
ANS: D

66. Dintre urmatoarele enunturi care coincid(e) cu rolul finantelor publice?

A) alocativ
B) redistributiv
C) de reglare
D) de echitate orizontala si verticala
E) de neutralitate

a. A,B,E ;
b. B,C,D ;
c. A,B,C;
d. B,C,E;
e. C,D,E.
ANS: C

67. Dintre urmatoarele enunturi care reprezinta veriga bugetului general consolidat?
a. bugetul asigurarilor sociale de stat
b. bugetul de stat si bugetele locale
c. bugetele fondurilor speciale
d. toate enunturile de mai sus
e. nici unul dintre enunturile de mai sus
 ANS: C

68. Caracterul de buget consolidat decurge din:

a. tehnica intocmirii lui, adica eliminarea diferentelor dintre diverse categorii de
venituri si cheltuieli
b. tehnica intocmirii lui, adica eliminarea transferurilor dintre diferitele categorii de
bugete
c. faptul ca insumeaza veniturile si cheltuielile bugetelor componente
d. posibilitatea de a oferi informatii reale asupra venituilor si cheltuielilor publice
dintr-o anumita perioada
e. nici unul dintre raspunsurile de mai sus nu este adevarat
ANS: B

69. Corespunzator clasificatiei economice, cheltuielile bugetare se impart in urmatoarele grupe:

a. cheltuieli ale administratiei centrale si cheltuieli ale administratiei locale
b. cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de personal si subventii
c. cheltuieli virtuale, cheltuieli temporare si cheltuieli definitive
d. cheltuieli curente si cheltuieli de capital
e. cheltuieli ale bugetului public national si cheltuieli ale fondurilor speciale
ANS: D

70. Criteriul functional de clasificare a cheltuielilor publice:

a. scoate in evidenta momentul in care cheltuielile publice afecteaza resursele
financiare ale statului
b. cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive)
c. grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli de investitii si cheltuieli functionale,
acestea din urma avand ponderea cea mai mare in total
d. grupeaza cheltuielile in functie de rolul lor in viata economica si sociala
e. grupeaza cheltuielile publice dupa domeniile, ramurile, sectoarele de activitate sau
alte destinatii spre care sunt indreptate resursele financiare publice
ANS: E

71. Dintre urmatoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului
financiar:
a. cheltuieli curente, de capital si virtuale
b. cheltuieli economice (pozitive), cheltuieli reale (negative) si cheltuieli temporare
c. cheltuieli temporare, virtuale si definitive
d. cheltuieli reprezentand consum definitiv de PIB si cheltuieli reprezentand o
avansare de PIB
e. cheltuieli de capital, cheltuieli curente si cheltuieli definitive
ANS: C

72. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevarata:
a. concretizeaza prima faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume, cea
de mobilizare a fondurilor financiare publice
b. acopera satisfacerea unor preferinte individuale, avand la baza optiunea individuala
c. se efectueaza direct de catre beneficiarul bunurilor si serviciilor publice, cunoscand
 pretul acestora
d. concretizeaza cea de a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice si
anume, cea de repartizare (distribuire) a fondurilor financiare publice
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la cheltuielile
publice
ANS: D

73. Definitia impozitului precizeaza ca:

A) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice
B) presupune o contraprestatie directa si imediata
C) este o prelevare catre stat cu caracter definitiv
D) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice
E) nu presupune o contraprestatie directa si imediata
F) prelevarea se realizeaza in scopul finantarii cheltuielilor publice

a. A;B;C; F
b. B;C;D;F;
c. A;C;E;F
d. A;C;D;E;
e. C;D;E;F.
ANS: C

74. Identificati afirmatia falsa cu privire la impozit:

a. este o prelevare obligatorie
b. este datorat de catre stat persoanelor fizice si juridice
c. este o prelevare definitiva
d. este o prelevare fara contraprestatie directa si imediata
e. este datorat si platit in bani de catre contribuabili
ANS: B

75. Resursele financiare publice se constituie in cea mai mare proportie din:
a. impozite directe
b. veniturile din capital
c. veniturile fiscale
d. impozite indirecte
e. TVA
ANS: C

76. Intre resursele financiare publice se includ:

a. veniturile bugetare nefiscale
b. imprumuturile de trezorerie
c. veniturile fiscale
d. toate veniturile de mai sus
e. nici unul dintre veniturile de mai sus
ANS: D

77. Care este indicatorul de cuantificare a presiunii fiscale din economie?

 a. raportul procentual dintre datoria publica si PIB
b. ponderea cheltuielilor publice in PIB
c. ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor publice ale bugetului general
consolidat
d. ponderea veniturilor fiscale in PIB
e. ponderea deficitului bugetar in PIB
ANS: D

78. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la Curba Laffer este falsa?
a. sugereaza ca rate prea ridicate ale fiscalitatii distrug bazele asupra carora sunt
asezate impozitele
b. sugereaza ca exista un punct de maxim in evolutia veniturilor fiscale, care
corespunde nivelului optim al ratei presiunii fiscale
c. o reprezentare grafica a corelatiei dintre presiunea fiscala din economie si nivelul
veniturilor fiscale ale statului
d. o modalitate de cuantificare a inflatiei din economie
e. este o reprezentare cu aspect teoretic, deoarece nu conduce la identificarea
punctului de maxim al ratei (presiunii fiscale) fiscalitatii
ANS: C

79. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale in economie:

a. se stabileste prin legea bugetara anuala
b. se stabileste prin legea finantelor publice
c. se calculeaza ca raport procentual intre veniturile fiscale si PIB pe o perioada de un
an
d. reprezinta acea marime a ratei presiunii fiscale, careia ii corespunde valoarea
maxima a veniturilor fiscale reprezentate pe Curba Laffer
e. este dat de valoarea medie a ratei presiunii fiscale la nivelul Uniunii Europene
ANS: D

80. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea peste nivelul
optim a ratei presiunii fiscale?
a. scaderea efortului productiv al agentilor economici si a competitivitatii acestora pe
plan international
b. aparitia/cresterea evaziunii si fraudei fiscale
c. riscul de inflatie prin fiscalitate
d. toate enunturile de mai sus
e. nici unul dintre enunturile de mai sus
ANS: D

81. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este falsa?
a. are caracter contractual, rambursabil si presupune o contraprestatie din partea
statului
b. are aceleasi surse de formare ca si creditul comercial
c. reprezinta o intelegere intervenita intre stat, pe de o parte si o persoana fizica si
juridica, pe de alta parte
d. apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor
urmatoare
 e. reprezinta o modalitate de completare a veniturilor publice ordinare insuficiente
pentru a acoperi nivelul cheltuielilor publice ale unui an bugetar
ANS: D

82. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public
este falsa?
a. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau
rascumparare la Bursa
b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor
c. creditul public nu intra in competitie cu creditul particular, mai ales cand capitalul
autohton disponibil in economie este insuficient
d. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele
anterioare ale statului in cauza
e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea
actiunilor
ANS: C

83. Rambursarea unui credit public se poate realiza prin:

a. repudierea actiunilor creditului public
b. incapacitate de plata
c. depreciere monetara
d. toate modalitatile enumerate mai sus
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata cu privire la rambursarea
creditului public
ANS: E

84. Consolidarea reprezinta:

a. o operatiune de plasare a creditului public
b. o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat
in incapacitate de plata
c. o modalitate amortizare a creditului public
d. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu
inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de
rambursare
e. o operatiune de modificare a conditiilor de plasare a creditului public
ANS: D

85. Printre cauzele care conduc la aparitia deficitului bugetar, nu se numara:

a. cresterea veniturilor fiscale la nivelul bugetului
b. gradul de redistribuire a produsului intern brut (in conditiile in care cresc
componentele privind ajutorul de somaj si asistenta sociala)
c. cresterea cheltuielilor publice pentru inarmare
d. nivelul si fluctuatiile produsului intern brut
e. fenomenele conjuncturale internationale
ANS: A

86. Printre efectele in plan economic si social ale creditului public nu se numara:
 a. intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se opune
investitiilor private, incetinind ritmul cresterii economice
b. distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor acestuia
c. cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare
acoperirii deficitului
d. cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia
e. repudierea creditului public.
ANS: E

87. Printre indicatorii de evidentiere a gradului de indatorare a statului se numara si raportul

procentual dintre:
a. Veniturile si cheltuielile publice ale statului comensurate pe o perioada de un an
bugetar
b. Cheltuielile publice ale bugetului general consolidat si numarul de locuitori ai tarii
c. Veniturile totale ale bugetului general consolidat si PIB
d. Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat si PIB
e. Datoria publica totala si PIB
ANS: E

88. In prezent, conjunctura economico-financiara interna, in care se manifesta finantele publice,

cuprinde:
A dezvoltarea si internationalizarea schimburilor comerciale;
B cresterea cheltuielilor publice de la o perioada la alta;
C dependenta economiilor tarilor in curs de dezvoltare si in tranzitie de de finantarea si de
investitiile externe;
D integrarea tot mai multor state in Uniunea Europeana;
E reabilitarea economiei de piata;
F transformarea permanenta a mediului financiar si monetar.

a. A,C,D;
b. B,E,F;
c. B,D,E;
d. A,E,F;
e. C,D,E.
ANS: B

89. Noile abordari liberale privind finantele publice includ:

A economia de oferta;
B doctrina interventionista;
C doctrina referitoare la statul-jandarm;
D scoala optiunilor colective;
E scoala libertariana;
F monetarismul.

a. A,B,C,D;
b. B,D,E,F;
c. A,D,E,F;
d. A,B,E,F;
 e. B,C,D,E.
ANS: C

90. Dintre urmatoarele enunturi, selectati functiile finantelor publice formulate de Richard si
Peggy Musgrave:
A de alocare;
B de reglare;
C de repartitie;
D de control;
E de distribuire.

a. A,C,D;
b. B,C,E;
c. A,B,E;
d. A,D,E;
e. C,D,E.

ANS: C

91. Corespunzator functiei finantelor publice de distribuire enuntata de Richard si Peggy

Musgrave, prin politica fiscala a statului se urmaresc obiective ca:
a. obtinerea unui grad acceptabil al stabilitatii preturilor;
b. atingerea unei mai mari ocupari a fortei de munca;
c. realizarea unei situatii mai solide a balantei de plati;
d. inregistrarea unei rate sporite a cresterii economice;
e. nici unul dintre enunturile de mai sus.
ANS: E

92. Corespunzator functiei de reglare a finantelor publice enuntata de R. si P. Musgrave, prin

politica fiscala a statului se urmaresc obiective ca:
a. obtinerea unui grad acceptabil al stabilitatii preturilor;
b. atingerea unei mai mari ocupari a fortei de munca;
c. realizarea unei situatii mai solide a balantei de plati;
d. inregistrarea unei rate sporite a cresterii economice;
e. toate enunturile de mai sus.
ANS: E

93. Despre relatiile financiare publice se poate afirma ca:

A reprezinta relatii sociale de natura economica
B au evoluat continuu, odata cu evolutia statului
C se realizeaza cu o contraprestatie directa si imediata;
D satisfac nevoile cu caracter colectiv
E realizeaza un transfer de valoare intre sectorul bancar si agentii economici

a. A,C,D;
b. B,D,E;
c. A,E,F;
 d. A,B,D;
e. C,D,E.
ANS: D

94. Dintre metodele moderne de cuantificare a indicatorilor bugetari fac parte:

A Metoda de planificare, programare si bugetizare
B Metoda majorarii sau diminuarii
C Metoda denumita baza bugetara zero
D Managementul prin obiective
E Metoda automata sau a penultimei
F Metoda evaluarii directe
G Bugetele bazate pe programe
H Rationalizarea optiunilor bugetare

a. A,B,D,F,H;
b. A,D,E,G,H;
c. C,D,E,F,G;
d. A,C,D,G,H;
e. A,C,D,E,H.
ANS: D

95. Dintre metodele clasice de cuantificare a indicatorilor bugetari fac parte:

A Metoda de planificare, programare si bugetizare
B Metoda majorarii sau diminuarii
C Metoda denumita baza bugetara zero
D Managementul prin obiective
E Metoda automata sau a penultimei
F Metoda evaluarii directe
G Bugetele bazate pe programe
H Rationalizarea optiunilor bugetare

a. A,C,D;
b. B,C,E;
c. C,D,F;
d. B,D,F;
e. B,E,F.
ANS: E

96. Pentru executia veniturilor si cheltuielilor:

a. legea finantelor publice nu face nici o precizare
b. prevederile bugetare se considera limite minime pentru venituri si limite si maxime
pentru cheltuieli
c. prevederile bugetare se considera limite maxime pentru venituri si limite si minime
pentru cheltuieli
d. prevederile bugetare se considera limite minime atat pentru venituri cat si pentru
cheltuieli
e. nici unul dintre enunturile de mai sus nu este adevarat.
 ANS: B

97. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum a cheltuielilor
publice?
1 elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB
2 ponderea cheltuielilor publice in PIB
3 cheltuieli publice care revin in medie pe un locuitor
4 ponderea cheltuielilor pentru educatie in totalul cheltuielilor publice
5 cheltuielilor publice in valori absolute nominale

a. 1,3,5
b. 2,3,4
c. 1,2,3
d. 3,4,5
e. 2,3,5
ANS: E

98. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum a veniturilor
publice?
1 elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB
2 ponderea veniturilor publice in PIB
3 venituri publice in valori absolute reale
4 ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor publice
5 venituri publice in valori absolute nominale

a. 1,3,5
b. 2,3,5
c. 1,2,3
d. 3,4,5
e. 2,3,4
ANS: B

99. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de analiza a structurii
veniturilor publice?
1 elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB
2 ponderea veniturilor publice in PIB
3 ponderea impozitului pe venit in totalul impozitelor directe
4 ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor fiscale
5 ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor fiscale

a. 1,2,3
b. 2,3,5,
c. 3,4,5,
d. 1,2,5
e. 2,3,5
ANS: C
100. Finantele publice reprezinta:

a. transfer de valoare cu caracter de c. relatii social-economice manifestate in

putere de cumparare forma baneasca
b. transfer de valoare efectuat in dublu d. toate afirmatiile de mai sus sunt
sens: de la persoane fizice si juridice adevarate cu privire la finantele
catre stat si invers publice
ANS: D

101. Corespunzator functiei finantelor publice de alocare enuntata de Richard si Peggy Musgrave,
prin politica fiscala a statului se urmaresc obiective ca:

a. obtinerea unui grad acceptabil al d. inregistrarea unei rate sporite a

stabilitatii preturilor; cresterii economice;
b. atingerea unei mai mari ocupari a e. nici unul dintre enunturile de mai sus.
fortei de munca;
c. realizarea unei situatii mai solide a
balantei de plati;
ANS: E

102. Presiunea fiscala la nivel national se masoara prin:

a. raportul procentual dintre veniturile d. raportul procentual dintre veniturile

fiscale si totalul veniturilor publice pe fiscale si PIB
o perioada de un an
b. cuantificarea economiei subterane intr- e. marimea inflatiei la un moment dat in
o anumita perioada economie
c. raportul dintre impozitele directe si
cele indirecte
ANS: D

103. Pe baza urmatoarelor date:

- cheltuielile bugetului central…………………………........895 350 mld um
- cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat………........245 700 mld um
- cheltuielile fondurilor speciale…………………………....…85 270 mld um
- cheltuielile bugetelor locale……………………………..…175 450 mld um
- transferuri intre bugetul central si bugetele locale………....…22 900 mld um
- PIB in anul curent……….………………………………2 205 500 mld um
- PIB in anul anterior……………………………………..2 193 660 mld um
- cheltuielile bugetului public national in anul anterior…....... 1 169 600 mld um
- numar locuitori in anul curent…..……………………..……….38 mil loc
- numar locuitori in anul anterior………………………………..37,2 mil loc
sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor bugetului general consolidat in PIB, pentru anul curent.
B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un
locuitor, in anul curent fata de anul anterior.
C) coeficientul de devansare a cheltuielilor bugetului public national fata de PIB.
 a. A: 55,76%; B: 3,957 mil um / loc; C: c. A: 49,84%; B: 1,937 mil um / loc; C:
0,859 1,259
b. A: 62,26%; B: 2,601 mil um / loc; C:
1,100
ANS: B

104. Pe baza urmatoarelor date:

- cheltuieli de personal………………………………….35 870 mld um
- cheltuieli materiale si servicii…………………………41 690 mld um
- cheltuieli de capital……………………………………18 750 mld um
- subventii………………………………………………19 875 mld um
- transferuri……………………………………………..31 650 mld um
- PIB…………………………………………………..239 680 mld um
- cheltuieli bugetare totale in perioada anterioara…….146 890 mld um
- PIB in perioada anterioara…………………………..238 640 mld um
sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor de personal in grupa de cheltuieli bugetare din care fac parte
B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in perioada curenta fata de
perioada anterioara
C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare fata de cresterea PIB
Mentionati modul de calcul si/sau semnificatia indicatorilor/indicilor de la a-c.

a. A: 27,79%; B: 945 mld um; C: 1,002 c. 32,48%; B: 1495 mld um; C: 1,295

b. 22,69%; B: 228 mld um; C: 0,873

ANS: A

105. Pe baza urmatoarelor date:

- cheltuieli pentru ordine publica si siguranta nationala………39 550 mld um
- cheltuieli pentru invatamant………………………………….43 690 mld um
- cheltuieli pentru sanatate……………………………….…….38 480 mld um
- cheltuieli pentru transport si comunicatii…………….………36 420 mld um
- cheltuieli pentru protectie sociala…………………….……..128 360 mld um
- cheltuieli pentru aparare……………………………….……..55 670 mld um
- cheltuieli pentru agricultura……………………………….….25 990 mld um
- cheltuieli pentru industrie………………………………….…..9 590 mld um
- cheltuieli pentru dobanzi la datoria publica……………….….15 880 mld um
- alte cheltuieli bugetare…………………………………….….41 500 mld um
- PIB in perioada curenta…………………………………....1 081 470 mld um
- cheltuieli bugetare totale din anul anterior……..……….…...429 810 mld um
- PIB in perioada anterioara……………………………….…..995 830 mld um
- cheltuieli economice in perioada anterioara……………….….87 130 mld um
sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor cu protectia sociala in cadrul cheltuielilor social-culturale. (Se aplica
formula (4).)
B) modificarea relativa a cheltuielilor economice in perioada curenta fata de perioada
anterioara (mentionati la indicatorii dinamicii)
C) elasticitatea cheltuielilor bugetare totale in raport cu PIB. (Se aplica formula (6).)
Mentionati modul de calcul si/sau semnificatia indicatorilor/indicilor de la a-c.

a. 67,79%; B: 1,94; C: 1,402 c. 60,97%; B: 0,83; C: 0,144

b. 52,69%; B: 1,28; C: 0,873
ANS: C