Sunteți pe pagina 1din 35

S.C.

DARIMODE STYLE SRL Aprobat,


Administrator,
Cristian Nicolae

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

CONFECTII TEXTILE

IPSSM CROITOR, CONFECTIONER, CUTTER, CTC-IST, INGINER


IPSSM ELECTRICIAN / ELECTROMECANIC UTILAJE
IPSSM MANIPULANT
IPSSM GESTIONAR
IPSSM CONDUCATOR AUTO
IPSSM PERSONAL TESA
IPSSM PENTRU MASINI SIMPLE DE CUSUT
IPSSM PENTRU MASINA DE CAPSAT
IPSSM PENTRU COMPRESOARE AER COMPRIMAT
IPSSM PENTRU FIER DE CALCAT ELECTRIC / ABUR
IPSSM PERSONAL CURATENIE
IPSSM ECHIPAMENTE PORTABILE SI UNELTE DE MANA
IPSSM IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE, INTERVENTIE
PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
IPSSM CROITOR, CONFECTIONER, CUTTER, CTC-IST, INGINER

1. La fiecare tip de maşină va lucra numai personal calificat şi instruit asupra modului de
funcţionare a maşinii respective.
2. Înainte de punerea în funcţiune a utilajelor se vor verifica zonele periculoase specifice
fiecărui utilaj, precum şi legătura la centura de împământare;
3. În cazul unei defecţiuni sau dereglări a echipamentului tehnic, acesta va fi oprit şi va fi
anunţat conducătorul locului de muncă;
4. Organele în mişcare ale echipamentelor tehnice utilizate în industria confecţiilor din
textile, blănuri şi piele vor fi prevăzute cu apărători de protecţie;
5. La exploatarea echipamentelor tehnice se va respecta disciplina tehnologică şi
succesiunea operaţiilor conform instrucţiunilor de exploatare;
6. La predarea schimbului, angajatul din schimbul anterior va informa despre starea tehnică
a echipamentului tehnic şi eventualele deficienţe sau defecţiuni.
Se interzice:
7. Lucrul cu orice echipament tehnic atunci când dispozitivele de protecţie lipsesc, sunt
scoase din funcţiune sau sunt defecte;
8. Orice intervenţie la echipamentele tehnice în timpul funcţionării acestora;
9. Admiterea la lucru a persoanelor cu stare psihică şi fizică necorespunzătoare;
10. A se depozita materiale şi materii prime pe căile de acces şi în faţa tablourilor şi
aparatajelor electrice precum şi în jurul echipamentelor tehnice.
11. În timpul lucrului la rampa şi masa mecanică pentru control este interzis angajaţilor să
staţioneze în raza de acţiune a dispozitivului de pliere şi/sau a benzii transportoare;
12. Este interzisă aglomerarea mesei de croit cu dispozitive ajutătoare.
13. Înainte de punerea în funcţiune a maşinii de şpănuit se vor îndepărta obiectele sau
materialele aflate în raza căilor de rulare a căruciorului;
14. Introducerea balotului pe axul derulat şi a capătului materialului printre organele de
dirijare se va face cu maşina de şpănuit scoasă din funcţiune;
15. Este interzis angajaţilor care deservesc maşina de şpănuit sau a altor persoane să se
reazeme de căile de rulare a căruciorului sau să stea cu spatele acesta;
16. Curăţarea de scame sau de alte impurităţi a roţilor dinţate şi a lanţurilor de transmisie se
va face numai după ce maşina de spănuit a fost oprită şi scoasă de sub tensiune.

17. Înainte de începerea operaţiei de decupare a şpanului, apărătoarea benzii tăietoare se va


regla în în raport cu grosimea şpanului; distanţa dintre şpan şi partea inferioară apărătorii
trebuie să fie mai mică de 1 cm;
18. În timpul decupării detaliilor, mâinile vor fi ţinute numai paralel cu banda tăietoare şi la
cel puţin 3 cm distanţă de acesta, angajatul având obligaţia de a folosi mănuşi rezistente
la tăietere;
19. Viteza de înaintare a şpanului trebuie să fie cea prescrisă în cartea tehnică, pentru a evita
ruperea sau deplasarea benzii tăietoare de pe sistemul de ghidare;
20. Ascuţirea benzii tăietoare se face numai după oprirea maşinii de croit fixă şi blocarea
contra pornirii accidentale;
21. În timpul ascuţirii benzii tăietoare este interzis a se efectua reglarea polizorului;
22. Înlocuirea benzilor tăietoare se face în conformitate cu prevederile din cartea tehnică;
23. În timpul ascuţirii benzile tăietoare, ventilatorul de absorbţie a prafului şi scamei se va
scoate din funcţiune pentru evitarea incendiilor;
24. Este interzis:
a. A se lucra cu maşina de croit fixă atunci când lipsesc apărătorile de protecţie;
b. Angajaţilor care deservesc maşina de croit fixă să îndepărteze cu mâna deşeurile
rămase lângă banda tăietoare;
c. Folosirea maşinii de croit fixă la tăierea, decuparea sau secţionarea altor materiale
decât cele textile.
25. Înainte de punerea în funcţiune a maşinii de croit mobile, operatorul este obligat să
verifice dacă:
a. Cuţitul este fixat în limitele admise şi dacă acesta este bine ascuţit;
b. Maşina se deplasează uşor pe masa de croit;
c. Cablul de alimentare a maşinii cu energie electrică este bine izolat, neînnădit şi
dacă instalaţia este legată la pamânt;
d. Toate dispozitivele de protecţie sunt în stare corespunzătoare;
26. Înainte de începerea lucrului, se va regla apărătoarea cuţitului, în funcţie de grosimea
şpanului;
27. Aşezarea şi netezirea şpanului se vor face numai cu maşina de croit mobilă oprită;
28. În timpul efectuării operaţiei de tăiere cu maşina de croit mobilă, mâna care fixează
şpanul va fi ţinută paralele cu cuţitul şi la cel puţin 3 cm distanţă de acesta, angajatul
având obligaţia de a folosi mănuşi rezistente la tăiere;
29. Este interzisă funcţionarea maşinii de cusut fără aţă în ac;
30. Mutarea dintr-un loc în altul a maşinii de cusut fără aţă în ac;
31. Mutarea dintr-un loc în altul a maşinii de croit se va face numai după ce a fost oprită şi
scoasă de sub tensiune;
32. Pentru decuparea detaliilor din şpan, maşina va fi pusă în funcţiune numai după ce talpa
acesteia a fost introdusă sub material;
33. Înlocuirea cuţitului rupt şi ascuţirea manuală a acestuia se vor face cu maşina scoasă de
sub tensiune şi purtând EIP împotriva tăierii.

34. Înainte de punerea în funcţiune a maşinii pentru plisat ţesături se vor verifica:
a. Starea instalaţiei electrice şi legătura la centura de împământare;
b. Etanşeitatea instalaţiei de apă;
c. Starea apărătorilor organelor de maşini în mişcare şi starea dispozitivelor de
protecţie;
35. Este interzis angajaţilor să alimenteze maşina cu material pentru plisat, trecându-se
mâinile peste primul cilindru de alimentare;
36. Este interzis angajaţilor să intervină la organele de transmisie în timpul funcţionării
maşinii;
37. La maşinile pentru plisat ţesături vor lucra numai persoane instruite în acest scop.

38. Înaine de punerea în funcţiune a maşinii de punstat inserţie se vor verifica:


a. Funcţionarea la mers în gol;
b. Funcţionarea instalaţiei de aer comprimat şi a barei de întrerupere a ciclului;
c. Starea şi integritatea dispozitivelor de protecţie;
39. În cazul demagnetizării persoanelor sau în cazul declanşării presei fără comandă dată, se
va face întrerupe lucrul şi se va anunţa conducătorul locului de muncă.

40. Înainte de pornire se verifică starea tehnică a preselor, funcţionarea la mersul în gol,
comenzile şi racordarea la centura de împământare;
41. Înainte de începerea lucrului este obligatoriu a se verifica:
a. Dacă conductoarele de alimentare cu energie electrică a presei sunt bine izolate,
iar bornele sunt prevăzute cu capace de protecţie;
b. Dacă elementele instalaţiei de abur sau de aer comprimat (ventile, flanşe,
robinete) sunt etanşe şi conductele pentru abur sunt bine izolate;
c. Dacă presa funcţionează normal la comenzile date;
d. Dacă instalaţia electrică de forţă şi dacă presa sunt legate la centura de
împământare;
e. Dacă aparatura de măsură şi control este în stare de funcţionare şi este verificată
la termenele scadente;
f. Dacă benzile transportoare sunt curate, în stare bună de funcţionare şi întinse
normal;
42. Este interzisă antrenarea sau conducerea cu mâna a detaliilor care urmează a se prelucra;
43. Este interzisă curăţarea plăcii şi a benzilor transportoare de resturi de adezivi sau de
semifabricate lipite pe utilaj, când acesta este în funcţiune. Curăţarea se face după oprirea
şi răcirea acestuia conform instrucţiunilor de lucru.

44. Este interzis angajaţilor să intervină în zona de acţiune a cadrului benzii tăietoare;
45. Îmbinarea calupurilor de poliuretan se va face cu maşina oprită;
46. Înainte de începerea lucrului, operatorul va verifica dacă instalaţia electrică şi de
absorbţie a gazelor rezultate este în stare bună şi dacă utilajul este legat la centura de
împământare;
47. Este interzisă angajaţilor neinstruiţi să lucreze la acestă presă;
48. Este interzis operatorul să ţină mâna pe maneta de declanşare a presei în timp ce aşează
poliuretanul pe matriţă, deoarece din neatenţie presa poate fi pusă în funcţiune;
49. În hala de lucru a preselor este interzis a se intra sau a folosi foc deschis.

50. În timpul funcţionării maşinii de ambalat, este interzisă montarea sulului cu material
plastic;
51. În timpul operaţiei de ambalare, la introducerea produselor finite se va avea grijă ca mâna
operatorului să nu depăşească direcţia fotocelulei;
52. Funcţionarea maşinii de ambalat fără pornirea ventilatorului este interzisă;
53. În timpul lucrului, locul de muncă va fi decongestionat de marfa ambalată.

54. Este interzis angajaţilor să umbla la limitatoarele de cursă în timpul lucrului.

55. Înainte de începerea lucrului, operatorii sunt obligaţi să facă câteva probe, fără a tăia
material, pentru a controla dacă platforma de lucru execută lovitura numai la comanda
acestora;
56. Este interzis a se lucra cu maşini care nu sunt prevăzute cu comandă bimanuală;
57. Reglarea preselor se face numai de către personal cu atribuţii în acest sens;
58. Înainte de începerea lucrului, se va verifica starea tehnică a presei, luându-se măsuri de
remediere atunci când se constată defecţiuni;
59. În cazul croirii mecanice, ştanţele de croit cu braţ mobil nu vor avea cursă verticală mai
mare de 12 mm;
60. Înălţimea platformei de lovire se reglează în funcţie de înălţimea cuţitului, astefl încât
acesta să pătrundă în material, iar prinderea în butuc să fie mai mare de 0,2 mm;
61. Sistemul de reglare a înălţimii platformei de lovire se va bloca în timpul lucrului;
62. Dacă în timpul lucrului se defectează comandă bimanuală, se întrerupe lucrul şi se anunţă
personalul de întreţinere;
63. Este interzisă anularea uneia din comezile bimanuale. În cazul în care presa porneşte prin
apăsarea unui singur buton, se va întrerupe lucrul şi se va anunţa electricianul de serviciu.
64. Înainte de începerea lucrului, operatorul maşinii de cusut are obligaţia de a verifica starea
tehnică a acesteia şi în mod deaosebit dacă:
a. Masa maşinii este bine fixată pe picioarele de susţinere;
b. Capul maşinii este bine fixat în bolţurile mesei-suport;
c. Motorul electric este fixat corect pe suportul său;
d. Placa acului este bine fixată cu şuruburi, pentru a se evita ruperea acului la
punerea în funcţiune a maşinii;
e. Instalaţia electrică este în stare corespunzătoare (izolaţia electrică a cablurilor,
priza, ştecherul, legătura la pământ, întrerupătoarele);
f. Între capul maşinii şi masa de susţinere, există tampoane de pâslă pentru
amortizarea zgomotului şi a vibraţiilor;
65. Este interzis angajaţilor să ţină piciorul pe pedala de punere în funcţiune a maşinii în
timpul introducerii firului de aţă prin mecanismul suveicii, prin mecanismul de tensionare
şi prin ac;
66. În timpul fixării materialului de prelucrat sub picioruşul acului, este interzis să se
acţioneze cu piciorul pedala de punere în funcţiune a maşinii de cusut;
67. În timpul lucrului, distanţa de la capul operatorului la maşina de cusut va fi de minimum
30 cm. Femeile vor avea părul protejat împotriva antrenării de către organele în mişcare
ale maşinii;
68. Este interzis a se lucra cu maşina de cusut atunci când acele sunt strâmbe sau fără vârf;
69. Este interzis a se lucra cu maşina de cusut fără iluminat local;
70. Este interzis operatorilor să pună mâna pe volant în timpul funcţionării maşinii de cusut;
oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul pedalei;
71. Uneltele de mână (foarfece, cuţite etc.) vor fi aşezate în sertar cu partea ascuţită spre
înainte, astfel încât la scoaterea lor mâna operatorului să nu fie expusă la înţepături sau
tăieturi;
72. Cu maşinile de cusut simple este interzis a se lucra fără apărători la tija acului;
73. Este interzisă a se lucra cu maşinile de cusut nasturi atunci când acestea au scos vizorul
de protecţie sau acesta este deteriorat.

74. Înainte de acţionarea manetei de comandă a maşinii de capsat, trebuie aranjate corect atât
materialul cât şi capsa care urmează a fi capsată;
75. În timpul lucrului, operatorul nu are voie să introducă mâna liberă în raza de acţiune a
capului de capsat.

76. Este interzis:


a. Lucrul cu fierul de călcat electric al cărui conducător de alimentare cu energie
electrică este făcut din mai multe segmente sau al cărui strat izolator este
deteriorat;
b. Angajaţilor să lucreze cu fierul de călcat electric atunci când acesta are efectuate
modificări la instalaţia electrică sau alte improvizaţii;
c. Utilizarea mesei de călcat fără ea partea metalică a acesteia să nu fie legată la
centura de împământare;
d. Să se lucreze cu fierul de călcat electric fără a avea sub picioare un grătar de lemn
sau un covor electroizolant;
e. Să se lucreze cu fierul de călcat electric care are mânerul de manevrare deteriorat.
77. Este interzis să se ţină degetul pe pârghia de declanşare a aburului de la fierul de călcat,
în timpul ce se priveşte spre talpa acestuia;
78. Conductele de alimentare cu abur a fierului de călcat vor fi etanşe şi bine izolate.
79. Înainte de începerea lucrului este obligatoriu a se verifica:
a. Dacă conductoarele de alimentare cu energie electrică a presei au izolaţia în stare
corespunzătoare;
b. Dacă elementele aferente instalaţiei de abur sau aer comprimat sunt în stare
tehnică corespunzătoare;
c. Dacă presa funcţionează normal la comenzile date;
d. Dacă presa este legată la centura de împământare;
e. Dacă aparatura de măsură şi control este în stare de funcţionare şi verificată la
termenele scadente;
f. Dacă a fost eliminat condensul format în perne în timpul staţionării la presele ale
căror perne sunt încălzite cu abur ;
g. Dacă pernele sunt centrate astfel încât să calce una peste alta;
h. Dacă curelele de transmisie sunt în stare bună funcţionare şi întinse normal;
i. Dacă frânele electromotoarelor sunt bine reglate ;
j. Dacă întrerupătoarele electrice sunt în stare bună;
k. Dacă barele de întrerupere automată a ciclului presei acţionează normal.
80. Este interzis operatorului să ţină piciorul pe pedala de acţionare a elementelor presei, în
timp ce se aşează pe perna acestuia un detaliu sau articolul care urmează a fi călcat;
81. Este interzis ca după declanşarea presei să se ţină mâna pe produsul care se calcă.

IPSSM ELECTRICIAN ELECTROMECANIC UTILAJE

 Personalul angajat să lucreze în exploatare, întreţinere, reparaţii şi construcţii montaj a


instalaţiilor electrice de joasă tensiune, trebuie să posede calificarea necesară funcţiei respective,
autorizaţie privind securitatea şi sănătatea în muncă, să fie sănătoşi din punct de vedere fizic şi
psihic.
 (1) Orice electrician care constată o stare de pericol care poate conduce la accidentare
umane sau avarii tehnice este obligat să ia măsurile de eliminare a acestora.
(2) Orice lucrare sau manevră care prezintă un pericol de accidentare nu trebuie
întreprinsă, chiar dacă neexecutarea ei ar putea conduce la deranjamente şi/sau pagube materiale.
(3) Personalul care execută manevre şi/sau lucrări în instalaţiile electrice sub tensiune
trebuie să fie dotat şi să utilizeze echipamentul electroizolant de protecţie. La joasă tensiune
trebuie utilizat cel puţin un mijloc de protecţie electroizolant, iar la înaltă tensiune cel puţin două
mijloace de protecţie electroizolante.
 (1) Personalul care beneficiază de echipament şi dispozitive individuale de protecţie
trebuie să fie instruit asupra caracteristicilor şi modului de utilizare a acestora, să le prezinte la
verificările periodice prevăzute şi să solicite înlocuirea sau completarea lor, când nu mai asigură
funcţia de protecţie.
(2) Pentru echipamentele şi dispozitivele de protecţie, nenominalizate pe persoane,
prezentarea la verificare şi înlocuirea sau completarea, în situaţiile care o impun, revine
conducătorului locului de muncă.
 (1) Fiecare electrician sau/şi deservent al instalaţiilor şi echipamentelor electrice
trebuie să verifice vizual înainte şi în timpul lucrului: integritatea carcasei, a izolaţiei
conductoarelor exterioare şi existenţa îngrădirilor de protecţie sau menţinerea distanţelor de
inaccesibilitate în limita zonei sale de manipulare.
(2) De asemenea, electricianul sau/şi deserventul trebuie să verifice vizual legătura
de protecţie la pământ a instalaţiei, echipamentului sau utilajului cu care sau la care lucrează.
Este interzis a se lucra daca bornele de legare la pământ sunt rupte, defecte sau dacă circuitul de
protecţie este întrerupt.
 Măsurile tehnice pentru realizarea unei lucrări în instalaţiile electrice de utilizare sunt:
a) separarea electrică a instalaţiei, respectiv:
- întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de
instalaţie, după caz, la care urmează a se lucra;
- blocarea în poziţia deschis a dispozitivelor de acţionare a aparatelor de
comutaţie prin care s-a făcut separarea vizibilă şi montarea indicatoarelor de securitate cu
caracter de interzicere pe aceste dispozitive;
b) identificarea instalaţiei sau a părţii din instalaţie în care urmează a se lucra;
c) verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată a instalaţiei sau a părţii de
instalaţie la pământ şi în scurtcircuit;
d) delimitarea materială a zonei de lucru;
e) asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică.
 (1) După scoaterea instalaţiei de sub tensiune sau, atunci când tehnic aceasta nu este
posibil, după separarea electrică, trebuie realizată zona de lucru.
(2) Zona de lucru se face prin realizarea succesivă a următoarelor măsuri tehnice:
- identificarea instalaţiei sau a părţii din instalaţie la care urmează a se lucra;
- verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată a părţii de instalaţie la pământ şi în
scurtcircuit;
- delimitarea materială a zonei de lucru;
- asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică.
 Electricienii care execută operaţiile tehnice de scoatere de sub tensiune a instalaţiilor de
joasă tensiune (separare electrică, verificarea lipsei tensiunii, legare la pământ şi în scurtcircuit),
trebuie să utilizeze:
- cască de protecţie cu vizieră;
- mănuşi electroizolante;
- mâner cu manşon de protecţie a braţului, pentru manevrarea siguranţelor de joasă
tensiune tip MPR (mare putere de rupere);
- încălţăminte electroizolantă, covor electroizolant sau platformă electroizolantă;
- prăjină electroizolantă.
 Blocarea în poziţie deschis a dispozitivelor de acţionare a aparatelor prin care s-a realizat
separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie în care urmează a se lucra trebuie să se
realizeze prin:
a) blocarea directă, după caz, prin următorul procedeu:
- blocarea dispozitivelor de acţionare manuală ale separatoarelor sau heblurilor,
prin lacăte sau mijloace special destinate acestui scop;
b) blocarea indirectă, după caz, prin următorul procedeu:
- scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile sau deconectarea întreruptorului de pe
circuitul de alimentare a motorului dispozitivului de acţionare a separatorului, respectiv, a
întreruptorului;
 Pe dispozitivele de acţionare-blocare ale separatoarelor şi în punctele în care
blocarea apăratelor prin care s-a realizat separarea vizibilă s-a făcut prin celălalt procedeu trebuie
să se monteze indicatoare de interzicere având inscripţia
„NU ÎNCHIDEŢI SE LUCREAZĂ” (respectiv „NU DESCHIDEŢI SE LUCREAZĂ” în cazul
robinetelor de aer comprimat prin care se alimentează dispozitive de acţionare pneumatică).
 Verificarea lipsei tensiunii şi legarea la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se facă la toate
fazele instalaţiei, respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene, inclusiv pe nul. În cazul
întreruptoarelor, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă la toate bornele sale.
 Verificarea lipsei tensiunii în instalaţiile de joasă tensiune trebuie să se facă cu ajutorul
aparatelor portabile de măsurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune specifice
acestui nivel de tensiune.
 În cazul echipamentelor sau elementelor capsulate sau protejate la care nu se pot utiliza
detectoare de tensiune, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă potrivit instrucţiunilor
producătorilor echipamentelor sau a elementelor respective.
 Verificarea lipsei tensiunii trebuie să se execute considerând că instalaţia este sub
tensiune.
 (1) Legarea la pământ şi în scurcircuit se aplică asupra tuturor fazelor instalaţiei sau părţii
de instalaţie, precum şi pe conductorul de nul al liniilor electrice aeriene, prin montarea
dispozitivelor mobile de scurcircuitare şi legare la pământ sau prin închiderea cuţitelor de legare
la pământ.
(2) Operaţiile de montare a scurtcircuitorului trebuie să se realizeze în următoarea
ordine:
a) se leagă la pământ clema (papucul) scurtcircuitorului sau la conductorul de nul al
liniei electrice aeriene de joasă tensiune;
b) se verifică lipsa tensiunii pe toate fazele;
c) se montează clemele scurtcircuitorului pe fiecare fază utilizând dispozitive
electroizolante destinate în acest scop.
 (1) Verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se
realizeze cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) cât mai aproape de zona de lucru;
b) de o parte şi de alta a zonei de lucru, cu excepţia instalaţiilor de joasă tensiune cu
conductoare izolate;
c) către toate derivaţiile care se racordează la zona de lucru;
d) cel puţin o legătură la pământ şi în scurtcircuit trebuie să fie vizibilă de la locul
de muncă (prezenta condiţie nu se aplică în cazul lucrărilor din posturi zidite, la capetele
terminale şi manşoanele de pe traseul cablurilor electrice, inclusiv la liniile electrice cu
conductoare izolate).
(2) În zona de lucru partea de instalaţie la care se lucrează trebuie să fie permanent legată
la pământ şi în scurtcircuit tot timpul cât durează lucrarea, cu excepţia zonelor de lucru din
instalaţiile de joasă tensiune la care condiţiile tehnice nu fac posibilă montarea
scurtcircuitoarelor mobile, a zonelor de lucru de pe traseul cablurilor electrice şi al
conductoarelor izolate aferente liniilor electrice aeriene LEA.
 Delimitarea materială a zonei de lucru trebuie să asigure prevenirea accidentării membrilor
formaţiei de lucru, dar şi a persoanelor care ar putea pătrunde accidental în zona de lucru.
Delimitarea materială se realizează prin îngrădiri provizorii mobile care să evidenţieze clar zona
de lucru. Îngrădirile provizorii mobile trebuie să fie fixate sigur, pentru a nu cădea peste părţile
aflate sub tensiune ale instalaţiei. Pe îngrădirile provizorii mobile se vor monta indicatoare de
interdicţie.
 Pentru a evita accidentarea de natură neelectrică a membrilor formaţiei de lucru şi a altor
persoane care ar putea pătrunde accidental în zona de lucru, trebuie aplicate, prevederile
normelor specifice corespunzătoare, pe genuri de lucrări şi instalaţii.
 Pentru evitarea accidentelor de circulaţie, când lucrarea se execută pe sau lângă căile de
circulaţie, zona de lucru trebuie marcată şi cu indicatoare sau îngrădiri speciale, respectând
prevederile regulilor de circulaţie.

IPSSM MANIPULANT

Manipularea si transportul prin purtare a maselor


1. Prin manipulare si transport prin purtare sau manipulare manuala a maselor se intelege
orice operatie de transport sau sustinere a unei mase de catre unul sau mai multi salariati,
inclusiv ridicarea, coborarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase
care, din cauza caracteristicilor sale sau a conditiilor ergonomice nefavorabile, implica
riscuri de accidentare sau imbolnavire profesionala.
2. Conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie sa ia masuri organizatorice
corespunzatoare sau sa foloseasca mijloace adecvate, in special echipament mecanic,
pentru a evita manipularea si transportul prin purtare a maselor de catre salariati.
3. In toate cazurile in care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a
maselor, conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie sa organizeze locurile de munca
astfel incat la manipularea si transportul prin purtare sa fie eliminat sau redus riscul de
accidentare sau imbolnavire profesionala.
4. In cazurile in care manipularea si transportul prin purtare nu pot fi evitate, conducerea
persoanei juridice sau fizice, va organiza locurile de munca astfel incat activitatea sa se
desfasoare in conditii de siguranta si cu risc cat mai mic pentru sanatate si:
a.Va evalua in prealabil, conditiile de securitate si sanatate pentru activitatea respectiva in
ceea ce priveşte:
-caracteristicile maselor;
-efortul fizic depus;
-caracteristicile mediului de munca;
-caracteristicile activitatii.
b.Va dispune si va urmari realizarea masurilor corespunzatoare in scopul evitarii sau
reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sanatatii luând in considerare:
1)caracteristicile masei cum sunt:
- greutatea si dimensiunile;
- dificultarea de apucare;
- instabilitatea sau riscul deplasarii continutului;
- plasarea in asa fel incat ea trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau
cu flexie ori a trunchiului;
- susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorita marginilor, muchiilor, in
special in eventualitatea unei ciocniri.
2) Efortul fizic:
- prea mare;
- care un poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului;
- care antreneaza o miscare brusca a mesei;
- care este realizat atunci cand corpul se afla intr.-o pozitie instabila;
3) Caracteristicile mediului de munca cum sunt:
- inexistenţa unui spatiu suficient in special pe verticala, pentru realizarea
activitatii;
- pardoselile alunecoase si/sau care prezinta neregularitati;
- imposibilitatea ridicarii manuale la inaltime, in siguranta;
- manipularea maselor la mai multe niveluri;
- instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale;
- conditiile climatice necorespunzatoare.
4) Cerintele activitatii sunt:
- efortul fizic frecvent si prelungit;
- insuficiente repausului fiziologic sau de recuperare;
- distantele mari pentru transportat sarcini;
- ritm impus de un proces de munca care un poate fi schimbat de salariat.
5)La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor
repartiza numai salariati care corespund din punct de vedere fizic.
6)Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea unor
controale medicale periodice.
7. Conducerea persoanei juridice sau fizice va urmari ca salariatii, care executa lucrari de
manipulare si transport prin purtare sa primeasca o instruire adecvata si informatii privind
manipularea si transportul prin purtare si riscurile la care se expun in cazul in care aceste
activitati nu sunt executate corect.
8. salariatii vor fi informati asupra masurilor luate de conducerea persoanei juridice pentru
asigurarea securitatii, la manipularea si transportul prin purtare.
9. Conducerea persoanei juridice sau fizice va urmari modul in care salariatii respecta
indicatiile tehnice de lucru privind manipularea si transportul prin purtare.
10. Conducerea persoanei juridice sau fizice, pentru fiecare caz in parte, va indica greutatea
sarcinii de ridicat precum si central de greutate in cazul unui ambalaj excentric.
11. Conducerea persoanei fizice sau juridice va consulta salariatii sau reprezentantii lor si va
permite acestora sa ia parte la discutarea problemelor referitoare la manipularea si
transportul manual al maselor carea ar putea afecta sanatatea si securitatea in munca.
12. Salariatii sau reprezentantii lor au dreptul sa prezinte propunerile lor si sa ceara
conducerii persoanei juridice sau fizice sa ia masuri de eliminarea riscurilor pentru
salariati folositi la manipularea si transportul prin purtare a maselor.
13. Masele manipulate si transportate manual, distantele de transport manual pe orizontala,
masele transportate manual pe plan inclinat, inaltimea maxima la care sunt ridicate
masele, distanta dintre doua niveluri intre care sunt efectiuate transporturi manuale sau
masele maxime care pot fi transportate pe plan inclinat cu mijloace de transport
nemecanizate nu trebuie sa incalce prevederile HG 1051/2006.
14. In timpul manipularii manuale a maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba
vizibilitate. Se interdice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.
15. Conducatorul locului de munca va stabili numarul de salariati care vor efectua
manipularea si transportul maselor cu central de greutate excentric. Se interdice
manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care
pot genera dezechilibrari.
16. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzatoare.
17. Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte se va face numai daca sunt
fixate intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in
acelasi timp a maselor care sunt instabile intre ele.
18. Obiectele ambalate in cutii, lazi etc., trebuie fixate in interiorul ambalajelor. Se interzice
transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in cutii, lazi etc.
19. Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie
cu obstacole, instabil sau alunecos.
20. Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare
sau care, datorita naturii lor pot produce leziuni ale manilor se va face numai cu palmare.
21. Se interzice manipularea manuala a maselor in/din locuri in care un exista spatiu pe
orizontala sau verticala corespunzator pentru realizarea acestei activitati, daca nu se iau
masuri suplimentare pentru micsorarea riscului de accidentare sau imbolnaviri
profesionale.
22. Planurile inclinate utilizate de salariati pentru manipularea si transportul manual al
maselor trebuie sa aiba stabilitate si sa fie prevazute cu parapete de protectie.
23. In cazul in care conditiile climatice (vant, ceata, caldura excesiva etc.) nu permit
manipularea si transportul manual al maselor in conditii de securitate, conducatorul
locului de munca trebuie sa ia masuri suplimentare pentru eliminarea sau micsorarea
riscului de accidentare sau imbolnavire profesionala.
24. Se interdice cresterea numarului de ridicari sau coborari pe unitate de timp .
25. Se interdice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu
au echipament individual de protectie si/sau de lucru corespunzator si in buna stare.
26. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operatiile de incarcare, descarcare
si transport (targi, carucioare etc.) se va face in functie de felul si greutatea materialului
care se manipuleaza, de natura terenului, precum si de modul de dotare a persoanelor
juridice sau fizice.
27. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese incat sa reziste conditiilor de
exploatare si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost
destinate.
28. Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla
starea lui, insistandu-se asupra platformei pe care se aseaza sarcina.
29. Inainte de incarcare se vor examina ambalajele materialelor de catre conducatorul
formatiei de lucu. Pentru evitarea ranirilor la maini, cuiele iesite si capetele paramelor
trebuie sa fie indoite.
30. Inainte de a incepe operatiile de incarcare sau descarcarea vehiculelor la rampa, intre
aceasta si vehicul se va aseza un podet de trecere pentru preluarea denivelarilor existente.
Podetele orizontale sau inclinate, destinate circulatiei si operatiilor de transport manual,
vor fi rezistente, astfel incat sa nu se arcuiasca vizibil sub greutatea sarcinii. Ele pot fi
sprijinite si pe dedesubt. Ele nu vor fi alunecoase si vor fi prevazute cu dispozitive de
prindere si fixare sigure, pentru evitarea deplasarii lor in timpul lucrului. Panta podetelor
inclinate va fi maxim 20%, iar latimea de minimum 1 m (pentru circulatia intr.-un singur
sens). Podetele orizontale sau inclinate, situate la inaltimi mai mari de 0,7 m fata de sol
sau nivelul imediat inferior si unde exista pericol de cadere laterala, vor fi prevazute cu
parapeti de protectie.
31. In cazul in care operatiile de incarcare sau descarcare se executa manual, fara mijloace
ajutatoare (roabe, carucioare etc.), podetele inclinate vor fi prevazute cu sipci (nervuri)
transversale, fixate la o distanta de 300 – 400 mm intre ele sau cu alte mijloace care sa
impredice alunecarea lucratorilor.
32. Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare, descarcare si depozitare,
precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru scurgerea
apelor. Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de zapada si mentinute in stare
nealunecoasa. In cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate
conform reglementarilor in vigoare.
33. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare sau descarcare dintr-un mijloc de transport
nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franare cu
mecanismul de franare propriu pe teren orizontal si prin franare cu mecanism propriu de
franare si cu saboti de oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea vehiculelor in
timpul efectuarii operatiilor de incarcare sau de descarcare.
34. Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport nemecanizate alaturate, ce se
incarca sau descarca simultan, va fi stabilita de la caz la caz de catre conducatorul
lucrarii, in functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor
manipulate, de conditiile terenului etc. Incat sa fie exclusa posibilitate de accidentare.
35. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisa capacitatea de transport
a acestuia.
36. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezinta defectiuni.
37. Se interzice utilizarea carucioarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul de autofranare defect.
38. Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare,
incendii şi explozii.
39. Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa un fie posibila caderea lor.
40. Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina
maxima admisa, care un trebuie depasita.
41. La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor un va depasi sarcina maxima
admisa a planseului si/sau pardoselii.
42. Persoana juridica sau fízica va stabili locul si modul de stivuire pentru fiecare material in
bucati care se depoziteaza.
43. Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale
cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni.
44. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisa.
45. In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu
forme geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii
ambalajelor trebuie sa reziste presiunii deformari sau deteriorari, iar inaltimea de stivuire
va fi determinata de rezistenta mecanica a ambalajelor, stabilita dupa standarde sau
norme interne de fabricatie.
46. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificari dupa fiecare
folosire, pentru stabilirea oportunitatii folosirii in continuare a acestora in conditii de
siguranta.
47. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei.
48. Cand incarcarea, descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai
multi salariati efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise.
Totodata, se va asigura ca obiectele respective, sa se poata prinde bine cu unelte de
apucare sau cu mainile.
49. In cazul in care o sarcina este incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare,
concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si coborâ sarcina numai la
comanda conducatorului operatiei.
50. Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate impotriva
deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul
mijlocului de transport sa poata supraveghea drumul parcurs.
51. Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport
nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga
solul in timpul mersului.
52. La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu
se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza.
53. Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la
incarcare/descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3 m.
54. Locurile periculoase, precum si locurile unde pot avea loc degajari daunatoare sanatatii
muncitorilor, vor fi semnalizate prin placi indicatoare de securitate.
55. Se interzice accesul la locul de descarcare – incarcare manuala a persoanelor care nu au
nici o atributie la aceste operatii.
56. Pentru a evita imprastierea materialelor in vrac, depozitarea lor se va face in boxe,
buncare, silozuri etc. In cazul in care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aseza
in gramezi, avand forma unui trunchi de piramida cu inclinarea fetelor laterale dupa
unghiul taluzului natural al materialului respective.
57. Descarcarea materialelor in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a
gramezii. Este interzisa descarcarea acestor materiale prin sapare la baza gramezilor.
58. La manipularea in vrac a materialelor pulverulente, cand acestea se trunca cu lobata, se
va evita stationarea oamenilor in zona de propagare a prafului sau executarea de alte
lucrari in apropierea locului respectiv; lucratorii care executa lucrarea vor purta masti de
protectie corespunzatoare.
59. La manipularea materialelor pulverulente in vrac, muncitorii se vor aseza in asa fel incat
deplasarea materialelor sa se faca in directia vantului (vantul in spate).
60. In vederea micsorarii producerii prafului la manipularea materialelor caustice in vrac, se
vor folosi roabe, targi, jgheaburi etc.
61. Se interzice manipularea in vrac a produselor toxice.
62. In cazul in care pentru incarcarea si descarcarea din mijloacele de transport a materialelor
de lungime mare nu exista o instalatie de ridicat corespunzatoare, aceste operatii se vor
executa manual cu ajutorul unor planuri inclinate dimensionate corespunzator sarcinilor
la care sunt supuse. Planurile inclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare si nu
vor depasi nivelul platformelor mijlocului de transport.
63. Se interzice stationarea muncitorilor in dreptul materialelor care se descarca, precum si
oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte scule. Salariatii trebuie sa
stationeze lateral in timpul descarcarii.
i. Se interzice coborarea in acelasi timp a mai multor obiecte pe planul
inclinat; fiecare obiect se va cobora numai daca cel precedent a fost luat de
pe planul inclinat si numai la semnalul dat de catre conducatorul formatiei
de lucru.
ii. Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan inclinat se va face
de catre cel putin doua persoane, prin utilizarea unor funii, salariatii stand
la partea superioara. Se va manipula cate un singur colet sau obiect.
64. Daca unele materiale lungi se transporta pe umeri, toti salariatii se aseaza pe aceeasi parte
a piesei. Coborarea in vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin
alunecare, ci prin luare pe brat si apoi depunerea pe sol la comanda conducatorului
formatiei de lucru. Mersul celor ce transporta o piesa va fi in acelasi pas, in cadenta
comandata.
65. Se interzice descarcarea materialelor lungi prin cadere sau rostogolire libera.
66. In cazul in care nu se dispune de instalatii de ridicat, incarcarea-descarcarea si deplasarea
materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de catre o formatie de lucru cu
experienta si cu respectarea urmatoarelor masuri:
67. Terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie sa fie eliberat de toate
obiectele straine ce impiedica deplasarea;
68. In cazul cand rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea se va
face pe dulapi sau pe grinzi;
69. In cazul deplasarii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie sa depaseasca
latimea piesei insa nu mai mult de 300 mm;
70. Se interzice indepartarea manuala a rolelor de sub incarcatura; indepartarea acestora se
va face numai dupa ce rolele se vor elibera complet de incarcatura;
71. In timpul deplasarii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi impinse numai din
partea opusa sensului de deplasare (spate) folosind rangi; in cazul cand este necesar ca
piesa sa fie trasa din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii
nu vor sta in zona periculoasa creata de cablu (1,5 ori lungimea cablului); de asemenea, ei
vor pastra o distanta suficientă fata de piesa pentru a nu fi surprinsi, in cazul unei
deplasari sau caderi accidentale a acesteia.
72. La manipularea, depozitarea si transportul materialelor explozive si inflamabile se vor
respecta prevederile din HG. 1058/2006.
73. La depozitarea, incarcarea si descarcarea produselor petroliere se vor respecta instrucţiuni
pentru manipularea, transportul si utilizarea produselor petroliere.
74. La manipularea, depozitarea si transportul coletelor postale se vor respecta instrucţiunilor
pentru activitati desfasurate prin posta.
75. La depozitarea, incarcarea si descarcarea recipientelor butelie pentru gaze sub presiune se
vor respecta prevederile H.G.1058/2006 privind:
76. Fabricarea, depozitarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului;
77. Fabricarea, depozitarea si utilizarea acetilenei.
78. Manipularea substantelor periculoase se va face conform prevederilor legislatiei in
vigoare. Detalierea acestor prevederi se va face prin eleborarea unor instructiuni proprii
de securitate in functie de conditiile concrete de utilizare.

IPSSM GESTIONAR

Art. 1. Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare


prin cădere de la înălţime, rostogolire, incendii sau explozii.
Art. 2. In incinta şi în apropierea depozitelor de materiale, solvenţi şi adezivi este interzis
fumatul sau circulaţia cu flacăra deschisă.
Art. 3. Materialele inflamabile se depozitează pe pardoseala de beton sau pe rafturi metalice.
Art. 4. Este interzis a se lăsa deschise depozitele de materiale şi mai ales de adezivi, în lipsa
personalului de deservire a acestora.
Art. 5. Este interzisă încărcarea depozitelor peste capacitatea prevăzută.
Art. 6. În spaţiul de înmagazinare este interzis accesul persoanelor care nu lucrează în depozit.
Spaţiul de depozitare va fi delimitat, faţă de spaţiul de distribuţie, în care au acces persoanele
participante la aceste operaţii.
Art. 7. Depozitarea materialelor pe rafturi se face în aşa fel încât să nu fie posibilă căderea lor
de la înălţime.
Art. 8. Pe rafturi şi stelaje, unde sunt depozitate materiale, trebuie scris, undeva unde să poată fi
observat cu uşurinţă: sarcina maximă admisă, care nu trebuie depăşită.
Art. 9. La stivuirea materialelor în încăperi, greutatea stivelor nu va depăşi sarcina maximă
admisă a planşeului sau a pardoselii.
Art. 10. Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului.
Art. 11. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaj
de acelaşi tip şi dimensiune.
Art. 12. În cazul depozitării materialelor ambalate în cutii, lăzi sau alte forme geometrice
regulate, când suprapunerea se face direct pe ambalaje, pereţii ambalajelor trebuie să reziste
presiunii exercitate de materialele situate deasupra; să nu prezinte deteriorări sau deformări.
Art. 13. Înălţimea de stivuire va fi determinată de rezistenţa mecanică a ambalajelor, stabilită
prin standarde sau norme interne de fabricaţie.
Art. 14. Scoaterea materialelor din stivă se va face începând cu cele de deasupra, astfel încât să
se evite prăbuşirea stivei.
Art. 15. Rafturile pe care se depozitează mărfurile la înălţime mare vor fi asigurate împotriva
răsturnării.
Art. 16. Personalul din depozite şi magazii va păstra în permanenţă curăţenia la locul de muncă.
Art. 17. Substanţele chimice (solvenţii) toxice, adezivii, diluanţii etc., vor fi păstrate în vase
închise cu capace; cu inscripţionarea pe ele a denumirii şi a pericolului pe care îl prezintă.
Art. 18. Vasele cu substanţe chimice vor fi păstrate în magazii din beton sau tablă, prevăzute cu
uşi rezistente, cu sistem de aerisire şi de măsurare a temperaturii, cu comutatoare de lumină
antiexplozive, montate în afara spaţiului de depozitare.
Art. 19. Se interzice accesul persoanelor fără atribuţii de serviciu în depozitul de solvenţi.
Art. 20. În incinta depozitului de solvenţi se va asigura un iluminat corespunzător (natural,
artificial sau mixt). Instalaţiile electrice şi de iluminat vor fi din construcţie antiex.
Art. 21. Instalaţiile electrice din dotarea depozitului de solvenţi, vor fi verificate periodic de
personal autorizat. Lucrările de întreţinere şi reparaţie a instalaţiilor electrice vor fi executate de
personal calificat şi autorizat.
Art. 22. Se interzice orice improvizaţie la instalaţiile electrice din depozitele de materiale şi
solvenţi.
Art. 23. Corpurile de iluminat din depozitele de materiale combustibile vor fi prevăzute cu
globuri de protecţie, iar cele care pot fi lovite, cu grătare de protecţie.
Art. 24. Scoaterea substanţelor toxice din magazii se va face pentru maxim un schimb de lucru.
Art. 25. Materialele rămase vor fi răsturnate înapoi în vasul depozit.
Art. 26. Pentru exploatarea şi întreţinerea agregatelor de comprimare a aerului trebuie să se
folosească numai mecanici de utilaje şi electricieni cu vârstă peste 18 ani instruiţi şi autorizaţi
conform Prescripţiilor tehnice din Colecţia ISCIR şi numiţi prin decizie de conducerea unităţii.
Art. 27. Fiecare instalaţie de producere a aerului comprimat va avea un registru unic de evidenţă
cu pagini numerotate şi sigilat, vizat de conducerea unităţii, unde operatorul va consemna ceea
ce se întâmplă în schimbul său (zgomote anormale, consum de ulei excesiv, început de incendiu,
etc.) şi va cuprinde:
- data, ora şi localizarea defecţiunii, semnătura operatorului;
- data şi ora intervenţiei pentru remediere. Semnătura celui care a efectuat remedierea.
- data la care s-au efectuat lucrările de revizii şi reparaţii.
Registrul se ţine la secţia de producere a aerului comprimat.
Art. 28. La secţie va exista schema reţelei de aer comprimat, schema de ungere precum şi
schema instalaţiei de forţă şi comandă.
Art. 29. Pornirea şi oprirea agregatului se va face conform instrucţiunilor din cartea tehnică.
Art. 30. Ungerea agregatului se va face numai cu uleiurile prevăzute în cartea tehnică.
Art. 31. Dispozitivele de purjare a aerului automată sau manuală trebuie să fie accesibile şi uşor
de manevrat.
Art. 32. Agregatul de comprimare trebuie oprit imediat în următoarele cazuri:
- spargerea unei conducte;
- vibraţii;
- creşterea presiunii de refulare peste limită;
- zgomote anormale;
- defecţiuni la sistemul de ungere sau de transmisie.
Art. 33. Recipientul trebuie scos imediat din funcţiune atunci când se constată:
- deformaţii, fisuri sau scurgeri la îmbinări;
- defecţiuni la aparatele de măsură şi control ori la supapele de siguranţă.
Art. 34. Se interzice efectuarea operaţiilor de reparaţii în timpul funcţionării sau aflate sub
presiune.
Art. 35. Uşile încăperii agregatelor trebuie să se deschidă în exterior.
Art. 36. Se interzice pornirea agregatului fără legătura la priza de pământ.

IPSSM TESA

Art. 1. Orice element de birotică depistat ca defect va fi reparat imediat, dacă acest lucru nu este
posibil, obiectul va fi retras în magazie, astfel încât să nu se permită folosirea sa în stare defectă
şi să se elimine astfel posibilitatea producerii unui accident;
Art. 2. Repararea biroticii se va executa numai de personal calificat de la unităţi de profil;
Art. 3. Orice fel de reparaţii la instalaţiile electrice (tablou de siguranţe, prize, cabluri defecte
etc.) sanitare, de încălzire, gaze şi alte asemenea se vor executa prin firme specializate pe bază
de comandă.
Art. 4. Cablurile electrice de alimentare a aparatelor electrice (lămpi de birou, calculatoare etc.)
vor fi amplasate astfel încât să se elimine posibilitatea accidentării prin împiedicarea
persoanelor. Periodic se va proceda la verificarea integrităţii acestora şi eliminarea oricărui
pericol de electrocutare.
Art. 5. Se interzice utilizarea oricăror echipamente electrice prezentând defecţiuni precum:
prize sparte sau avariate ca urmare a unor scurtcircuite, arcuri electrice etc., conductori
dezizolaţi sau având izolaţia deteriorată.
Art. 6. Este interzisă depozitarea sau amplasarea provizorie la înălţime (pe dulapuri, cuiere,
etc.) a unor obiecte care prin cădere să poată provoca accidente.
Art. 7. Se va asigura un grad de curăţenie pe jos, în încăperile de lucru şi culoare, holuri,
grupuri sanitare astfel încât să nu existe pericol de alunecare sau împiedicare.
Art. 8. Pardoselile din încăperi trebuie să fie întreţinute iar urmele de lichide trebuiesc
înlăturate pentru a se evita alunecările. Trebuie semnalate şi remediate orice defecţiuni în
pardoseli (spărturi sau rupturi de linoleum, covoare, gresie, etc).
Art. 9. În situaţii de îngheţ, polei zona de circulaţie aferentă sediului societăţii va fi curăţată de
zăpadă şi se vor arunca pe jos materiale care să elimine riscul de accidentare prin alunecare.
Art. 10. Orice deplasare dintr-o încăpere în alta se va efectua atent, cu faţa înainte. Deschiderea
uşii se va executa lent pentru a nu accidenta vreo persoană, în imediata apropiere a ei.
Art. 11. Când trebuie luat un obiect aflat la înălţime, obligatoriu se va folosi o scară sigură. Este
interzis să se improvizeze podeţe formate din scaune, cutii, sertare.
Art. 12. Uşile cu geamuri trebuie manevrate atent. Este interzis a se sprijini sau a se împinge
sticla uşilor.
Art. 13. La ieşirea din clădire, orice persoană se va asigura în toate direcţiile pentru a nu fi
surprinsă de vreun mijloc de transport.
Art. 14. În timpul programului trebuie folosită o încălţăminte corespunzătoare pentru a se evita
orice sursă de accident.
Art. 15. Pentru protecţia personalului care face curăţenie, cioburile de sticlă trebuie învelite şi
depuse astfel încât să poată fi uşor identificate, de preferat fiind să se lase la vedere pe birou.
Art. 16. Pentru ridicarea obiectelor efortul trebuie făcut cu muşchii picioarelor şi nu cu muşchii
spatelui. Trebuie evitate întinderile rapide ale braţelor şi întoarcerile bruşte.
Art. 17. Instalaţiile electrice trebuie să fie bine izolate, iar maşinile trebuie legate la pământ.
Art. 18. Este interzis a se scoate ştecherul din priză, trăgându-se de cordon.
Art. 19. Cordoanele electrice prelungitoare sunt periculoase, putând provoca accidente prin
electrocutare, deoarece izolaţia poate fi deteriorată atunci când suportă o sarcină dură (când se
aşează pe el piciorul unui scaun sau mese metalice).
Art. 20. Trebuie să se evite bararea trecerilor cu cordoane electrice.
Art. 21. Trebuie semnalată orice uzură sau defect care apare la cordonul electric. El va putea fi
reutilizat numai după ce a fost reparat sau înlocuit după caz.
Art. 22. Este interzis să se atingă sau ţină cu mâna un obiect metalic (ţeava sau radiatorul
caloriferului etc.) în timp ce cu cealaltă mână se introduce ştecherul în priză.
Art. 23. Este interzis ca operatorii aparatelor de birotică să-şi repare singuri echipamentele de
muncă cu care lucrează.
Art. 24. Întreţinerea şi reglarea lor vor fi efectuate de personal calificat şi autorizat.
Art. 25. Orice operaţie de reglare, reparare, întreţinere şi curăţare la maşini se va efectua atunci
când s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică şi după ce au fost deconectate.
Art. 26. Este interzis să se introducă conductoarele direct în priza electrică, fără să se folosească
ştecherul, aceste improvizaţii putând duce la accidente grave prin electrocutare.
Art. 27. Aparatura de birou trebuie fixată bine pe masa de lucru, pentru a elimina tendinţa de
alunecare şi cădere.
Art. 28. Nu se va pune niciodată în funcţiune un aparat căruia i s-a scos carcasa.

Art. 29. Înainte de folosirea unui scaun, trebuie controlată starea lui, după care se potriveşte într-
o poziţie stabilă, evitându-se aşezarea pe marginea lui.
Art. 30. Înainte de îndepărtarea unui scaun de birou, trebuie să se asigure că nu există pericolul
de a se răsturna sau lovi altă persoană.
Art. 31. Este interzisă mişcarea de legănare pe două din picioarele scaunului sau de răsturnare pe
spate.
Art. 32. Pentru evitarea împiedicărilor, sertarele birourilor sau ale dulapurilor trebuie ţinute
închise.
Art. 33. Pentru a se evita prinderea degetelor, trebuie apucate bine mânerele atunci când se
închid sertarele birourilor sau uşile caselor de bani.
Art. 34. Trebuie adus la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice piesă de mobilier ale
cărei margini nu sunt netede sau sunt crăpate, se mişcă sau prezintă defecţiuni.
Art. 35. Atunci când se foloseşte un cuter pentru tăierea hârtiei, trebuie ţinute degetele cât mai
departe de tăişul lamei.
Art. 36. În sertare trebuie aranjate obiecte tăioase sau ascuţite în compartimente separate.
Art. 37. La producerea unei tăieturi sau răniri se va folosi trusă de prim ajutor sau se va cere
intervenţie de specialitate.

IPSSM PENTRU MASINI SIMPLE DE CUSUT


 Maşinile de cusut simple sau speciale vor fi deservite numai de personal care a fost instruit
în privinţa exploatării lor şi a instrucţiunilor proprii de securitate a muncii.
 Se interzice utilizarea maşinii electrice de cusut în prezenţa substanţelor inflamabile şi a
substanţelor care formează cu aerul amestecuri explozive.
 Înainte de începerea lucrului angajatul care deserveşte maşina este obligat să verifice dacă:
- Masa maşinii este bine fixată de picioarele de susţinere;
- Capul maşinii este bine fixat în bolţurile mesei;
- Placa acului este bine fixată cu şuruburi pentru a se evita ruperea acului la pornire;
- Instalaţia electrică nu are porţiuni neizolate ale cablului, priza şi ştecherul sunt
întregi; iar legătura la pământ nu este întreruptă.
 Este interzisă înlăturarea sau desfiinţarea apărătorilor de protecţie de la cureaua de
transmisie şi de la tija acului.
 Se interzice oprirea volantului cu mâna; oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul
pedalei.
 Este interzis lucrătorilor să ţină piciorul pe pedala de punere în funcţiune în timpul
introducerii firului de aţă prin mecanismul suveicii, prin mecanismul de tensionare şi prin ac
deoarece pedala poate fi acţionată din greşeală, producând accidentarea degetelor.
 În timpul fixării lucrului sub picioruşul acului, este interzis să se acţioneze cu piciorul
pedala de punere în funcţiune a maşinii.
 Se interzice lucrul cu ace strâmbe sau fără vârf.
 Organizarea locului de muncă înainte de începerea lucrului va fi făcută astfel încât să nu se
găsească obiecte inutile agăţate de maşină sau puse pe masa sau în jurul maşinii.
 Pentru atenţionarea lucrătorului, pe maşină va fi agăţat un panou cu inscripţia „NU
INTRODUCEŢI MÂNA ÎN ZONA DE ACŢIUNE A ACULUI”
 Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrică a maşinilor se va face numai prin
prize fixe.
 Se interzice cu desăvârşire improvizaţiile la înnădirile de cablu.
 Echipamentul individual de protecţie va fi bine strâns pe corp, pentru a se evita prinderea
lui de către organele maşinii în mişcare.
 Părul va fi strâns la spate, iar capul acoperit cu basma sau bonetă.
 În timpul lucrului se interzice distragerea atenţiei operatorului sau a se purta discuţii cu
acesta.
 Se interzice orice intervenţie la partea mecanică sau la instalaţia electrică a persoanelor
necalificate şi neautorizate.
 Reparaţiile sau reviziile se vor executa numai după ce maşina a fost decuplată de la reţeaua
electrică; iar pe tabloul electric vor fi amplasate panouri de interzicere a punerii în funcţiune cu
inscripţia: „NU CUPLAŢI! UTILAJ ÎN REPARAŢIE”.
 Răsturnarea capului de maşină în vederea curăţirii sau ungerii, cât şi readucerea lui în
poziţie normală se va face cu ambele mâini.
 Pentru a se preveni ruperea acului în timpul lucrului, materialul va fi lăsat să înainteze
acţionat de transportor, fără a fi tensionat sau reţinut de lucrător.
 Uneltele de mână ascuţite (foarfece, cuţite etc.) vor fi aşezate în sertar cu partea ascuţită
înainte, astfel încât la scoaterea lor mâna lucrătorului să nu fie expusă la tăieturi sau înţepături.
 Se interzice purtarea sculelor manuale în buzunare.

IPSSM PENTRU MASINA DE CAPSAT

 La maşina de capsat va lucra numai personal calificat şi instruit asupra modului de


funcţionare a maşinii şi pe linie de securitate a muncii.
 Se interzice lucrul la maşina de capsat dacă operatorul nu corespunde fizic sau psihic (este
bolnav sau este sub influenţa alcoolului).
 Este interzisă funcţionarea maşinii de capsat fără apărătorile de protecţie, chiar şi pentru
probe mecanice sau tehnologice.
 Este strict interzisă desfiinţarea sau înlăturarea temporară a apărătorii de protecţie la
transmisia prin curea.
 Este interzis a se depozita materiale şi materii prime pe căile de acces, în faţa tablourilor şi
apărătorilor electrice, precum şi în jurul maşinii.
 Este interzisă depozitarea la locul de muncă a materialelor în cantitate mai mare decât este
necesar unei zile de muncă.
 Se interzice purtarea discuţiilor în timpul lucrului sau distragerea atenţiei angajaţilor.
 În timpul lucrului operatorul nu are voie să introducă mâna în raza de acţiune a capului de
capsat.
 Uneltele de mână (cuţit, ciocane, preducele) vor fi păstrate în truse sau în locuri special
amenajate.
 Se interzice păstrarea în buzunare a uneltelor de mână.
 Se interzice orice intervenţie la maşina de capsat în timpul funcţionării acesteia.
 Se interzice rezemarea angajatului de maşina de capsat.
 Schimbarea mecanismului de perforare şi batere sau desfundarea alimentatorului se va
executa numai când maşina este în repaus.
 Echipamentul individual de protecţie va fi bine potrivit pe corp, pentru a se evita prinderea
lui de organele în mişcare ale maşinii.
 Se interzice punerea în funcţiune a maşinii de către altă persoană în afara operatorului
maşinii.
 Se interzice orice intervenţie la maşină, în afara mecanicilor sau electricienilor calificaţi şi
autorizaţi.
 Orice intervenţie, sau reparaţie se face cu maşina debranşată de la reţeaua de energie
electrică şi de aer comprimat.
IPSSM PENTRU COMPRESOARE AER COMPRIMAT

 Pornirea şi oprirea agregatului se va face conform instrucţiunilor din cartea tehnică.


 Ungerea agregatului se va face numai cu uleiurile prevăzute în cartea tehnică.
 Dispozitivele de purjare a aerului automată sau manuală trebuie să fie accesibile şi uşor
de manevrat.
 Agregatul de comprimare trebuie oprit imediat în următoarele cazuri:
- spargerea unei conducte;
- vibraţii;
- creşterea presiunii de refulare peste limită;
- zgomote anormale;
- defecţiuni la sistemul de ungere sau de transmisie.
 Recipientul trebuie scos imediat din funcţiune atunci când se constată:
- deformaţii, fisuri sau scurgeri la îmbinări;
- defecţiuni la aparatele de măsură şi control ori la supapele de siguranţă;
 Se interzice efectuarea operaţiilor de reparaţii în timpul funcţionării sau aflate sub
presiune.
 Uşile încăperii agregatelor trebuie să se deschidă în exterior.
 Se interzice pornirea agregatului fără legătura la priza de pământ.
 Verificările ISCIR se vor face la termenele scadente.

IPSSM PENTRU FIER DE CALCAT ELECTRIC / ABUR

 Toate maşinile şi echipamentele de muncă care lucrează la temperaturi ridicate vor fi


înzestrate cu aparate de măsură şi control, verificându-se periodic funcţionarea lor.
 La începerea lucrului se va verifica dacă reglajele de temperatură sunt corect efectuate.
 În timpul lucrului se va avea în vedere ca angajatul să nu atingă părţile din maşină cu
temperaturi ridicate (pentru evitarea arsurilor).
 Când nu se lucrează efectiv cu ele (nu sunt ţinute în mână de către angajat), părţile active
ale fierului de călcat vor fi aşezate doar în acea porţiune din aparat special destinată în acest
scop.
 Se interzice lucrătorului să intervină la instalaţia electrică a aparatului.
 În cazul defectării aparatului se opreşte lucrul, se scoate de sub tensiune şi se anunţă şeful
ierarhic.
 Orice reparaţie de natură electrică va fi făcută numai de electrician calificat şi autorizat.

IPSSM PERSONAL CURATENIE

 Înainte de începerea oricărei lucrări de menaj se vor verifica aparatele şi se va folosi


echipamentul individual de protecţie.
 Pentru aspirator se ţine în mână fişa de conectare ca să nu se izbească de utilizator sau
aspirator la înfăşurare.
 Aspiratorul se scoate din priză înainte de a-l curăţi sau înainte de a-i schimba filtru sau
punga de praf.
 Cordonul electric nu trebuie să ajungă în apropierea surselor de căldură.
 Nu se atinge ştecherul sau aparatul cu mâinile umede.
 Orice defecţiune de natură electrică va remediată de personal specializat.
 Este interzisă igienizarea cu detergenţi necunoscuţi, fără etichete de identificare, toxici.
 Este interzis a se lucra la igienizare fără echipament de protecţie conform cu HG
1048/2006.
 După spălarea vaselor cu detergenţi se va proceda la clătirea abundentă a acestora (pentru a
nu rămâne urme de detergenţi pe vase).
 Pardoseala se va menţine în permanenţă uscată pentru evitarea alunecării.
 Este interzisă folosirea încălţămintei tip papuc neasigurată la călcâi. Personalul lucrător va
purta încălţăminte fixă pe picior şi aderentă la pardoseală.

IPSSM ECHIPAMNETE PORTABILE SI UNELTE DE MANA

 Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic vor li prevăzute cu dispozitive


care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
 Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic vor fi astfel concepute, încât la
lăsarea lor din mână să se întrerupă acţionarea mişcării mecanismului portsculă.
 Tuburile flexibile pentru alimentarea cu aer comprimat a echipamentelor portabile
trebuie să corespundă presiunii de lucru. Va ti asigurată fixarea lor pe racorduri.
 Echipamentele portabile rotative cu acţionare pneumatică trebuie să fie prevăzute cu
sistem de limitare automată a creşterii accidentale a turaţiei arborelui peste valorile
admise.
 (1) Cozile şi mânerele uneltelor manuale vor ii netede, bine fixate, şi vor avea
dimensiuni şi forme ergonomice, care să permită prinderea lor sigură şi comodă.
 (2) Cozile şi mânerele din lemn se vor executa din lemn de esenţă tare, cu fibrele
axiale drepte, tară noduri, crăpături şi aşchii desprinse. Pentru fixarea cozilor şi
mânerelor din lemn se vor folosi pene metalice corespunzătoare.
 (3) Utilizarea aceluiaşi mâner !a mai multe unelte manuale se admite numai pentru
trusele de unelte construite în mod special cu mâner demontabil.
 (1) Uneltele de percuţie (ciocanele, dălţile, dornurile, căpuitoarele şi toate uneltele de
mână similare) vor fi executate din oţeluri corespunzătoare, în aşa fel încât, sub acţiunea
eforturilor la care sunt supuse în timpul lucrului, partea activă să nu sufere deformări
permanente, fisuri sau desprinderi de aşchii.
 (2) Folosirea uneltelor de percuţie deformate, înflorite, ştirbite sau improvizate este
interzisă.
 Uneltele manuale folosite în mediu cu gaze, vapori sau pulberi inflamabile sau
explozive, vor fi confecţionate din materiale care nu produc scântei prin lovire sau
frecare şi care, în contact cu atmosfera respectivă, ar putea iniţia incendii sau explozii.
 (1) Uneltele manuale prevăzute cu articulaţii, cu foarfeci, clesti etc., vor avea o
construcţie robustă şi nu vor prezenta frecări mari sau jocuri în articulaţii, care pot duce
la eforturi suplimentare pentru acţionare sau nesiguranţă în timpul lucrului.
 (2) Braţele de acţionare ale acestor unelte vor fi astfel concepute încât la închidere să
rămână un spaţiu suficient între ele, pentru a se preveni prinderea degetelor sau a altor
părţi ale organismului uman.
 La executarea lucrărilor la înălţime, uneltele manuale vor fi păstrate în genţi rezistente şi
vor fi fixate corespunzător, pentru a fi asigurate împotriva căderii.
 în timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor manuale, tăişuri, vârfuri etc., vor
fi acoperite cu teci sau apărători adecvate.
 Uneltele manuale vor fi verificate la începutul fiecărui schimb Este interzisă utilizarea
acelor unelte manuale care nu se prezintă într-o stare tehnică corespunzătoare.

IPSSM IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri
tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in
realizarea protectiei necesare.
 Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere
directa sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie) ale
instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime
de securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza
a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
 Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa
sunt urmatoarele:

- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari)


trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si
instruit pentru lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile
electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie
impotriva atingerii directe
 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si
sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea
masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
 Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de
protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o
masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii protectiei
principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze
una pe cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului de
electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate ca fiind
principala.
 Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de
protectie care se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant/legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE,
INTERVENTIE

GENERALITATI

OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si mediu,
a mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea masurilor
de aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de
incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor

OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune la
sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol

NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI


ALTOR AMENAJARI
-stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si
utilajelor cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau
substantele combustibile
-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a
incendiilor
-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu
-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile,
stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii precum
sistingerii jarului
-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe durata
programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie, in depozite
ori spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor combustibile(acestea
pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea materialelor
combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza permisului de
lucru cu foc sau a autorizatiei de lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor, schemelor
de prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de depozitare a
materialelor periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta
situatie

REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA

LUCRARI CU FOC DESCHIS


-reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a lucrarilor cu
foc deschis
-interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza, manipuleaza
materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de
incendiu sau de explozie
-interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale sau
substante combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare
-intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc (unul pentru emitent si celalalt
pentru executant)
-obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului (conform NGPSI)
- instruirea personalului
- contractul dupa incheierea lucrarii
- altele (la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)
-functionarea corespunzatoare a ET
-obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET

FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu
inscriptia LOC PENTRU FUMAT
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere
-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)

ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE


-asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile, depozitele,
MTPSI, tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele instalatiilor electrice de forta
si iluminat si a surselor de rezerva, dispozitive de actionare a mijloacelor protectoare(ventilator,
usi si ferestre pentru inchiderea golurilor elementelor de compartimentare), etc.
-asigurarea practicabilitatii si curateniei
-semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare
-interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie
-amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare
-interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu
dispozitive de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gazelor fierbinti
precum si propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului
-functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a
elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor precum si a celor care
mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
-asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare
-marcarea cailor de acces
-montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de acces in
incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata
-interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor, holuri
etc, care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si accesul personalului de
interventie
-pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane desemnate in
vedereaidentificarii si utilizarii
-asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta
-acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu indicatoare
de securitate
-acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe durata
noptii
-asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor
-asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru caile
de circulatie a vehiculelor
-protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin montarea
balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm

EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME


efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece
-asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire
-protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu apa(expuse
temperaturii scazute)
-asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si de
interventie
-efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase
-elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de prevenire si
stingere a incendiilor
-identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incendiu
-interzicerea utilizarii focului deschis
-restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor care favorizeaza
producerea incendiului(prin degajare de substante volatile sau supraincalzire)
-protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin racire cu
perdea de apa rece
-indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare
-asigurarea rezervei de apa necesara interventiei
-comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor
-stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII


-organizarea controlului de prevenire (conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)
- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a
activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de
productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care
prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a mijloacelor care
le pot genera si a masurilor generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor specifice si
mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si
alertare a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a
conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii si
de stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de stins
incendiu, mijloacelor de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a
bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe
nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele
ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe
incaperi

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI


-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie
-urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii
specifice la instalatii si utilaje
-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor
si sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
-evacuarea bunurilor si protejarea ET
-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura,
fum, gaze toxice)
-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare

CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE


-caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel
stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea
persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie
-traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de interventie
si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie
prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator
dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt
si in deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului ori a cailor de acces
carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate
- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci cand
cele functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot satisface
conditiile normate
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de
securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice,
astfel incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute
-la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in
pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje
combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati de
evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica,
etc.)
-caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte
spatii, prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii in
conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau
sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta
agentilor economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din
drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in orice
anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice
pentru autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie
langa constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de
alimentare cu apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in orice
anotimp constituie o conditie de siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe
toata durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si
realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din
motive obiective folosirea acestora in conditii de siguranta
-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de urgenta
(incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, singerii
incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si
incaperile acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse, produse
finite si auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si
la punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de semnalizare a
incendiilor, aparate de control si semnalizare ale instalatiilor speciale, hidranti de
incendiu, stingatoare, pichete de incendiu, posturi telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de
incendiu(cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor
fierbinti, obloane ferestre si usi de inchidere a golurilor din elementele de
compartimentare impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de
forta si iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate
in caz de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si lichide
combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu

CAILE DE CIRCULATIE
-Caile de circulatie trebuie sa fie
- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a
persoanelor
-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele
destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la compresiune,
socuri si uzura
-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu
balustrade inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar
la partea inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
-Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa
permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau
vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de capace
sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii
-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau
inscriptii luminoase)

SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de
sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori
de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie
colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale,
prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si
ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase, ca
si alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de
salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o
interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de
prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau
aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin
substante periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub
forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru a
asigura securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor
utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in
cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de
depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare
asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o
actiune specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care
efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau
sanatate utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum si pe comportamentul
general si specific care trebuie adoptat. Ea se va repeta periodic sau ori de cate ori se considera
necesara reimprospatarea cunostintelor salariatilor, ca urmare a unor verificari.

PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

Personalul angajat este obligat sa cunoască cel puţin masurile de prim-ajutor indicate mai
jos:
a) oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei răni;
c) readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata;
d) transportarea corecta a unui rănit
e) luarea primelor masuri in caz de incendiu.
Personalul instruit este obligat sa intervină fara alta dispoziţie, imediat ce apare o astfel
de situaţie si sa acţioneze rapid si corect, neluand nici o măsura ce ar putea avea urmări
vătămătoare tratamentului medical ce s-ar aplica ulterior primului ajutor.
In vederea acordării primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se întreprindă
următoarele acţiuni;
a) sa se inlature pericolul;
b) se va chema salvarea, pompierii; (112)
c) sa se dea cele mai simple ingrijiri posibile;
d) sa se creeze cele mai bune condiţii posibile pentru accidentat;
e) sa se organizeze transportul rapid al accidentatului.
înlăturarea pericolului se va face de la caz la caz, astfel;
- in caz de incendiu, se va pune rănitul la adăpost;
- in caz de accidentare pe strada, se va retrage rănitul din trafrlc;
- in caz de electrocutare, se va intrerupe curentul, tinandu-se seama ca in momentul intreruperii
curentului, electocutatul poate cădea si ca atare se va preveni lovirea sa;
- in toate cazurile se va inlatura personalul de prisos.
La acordarea ingrijirilor simple se va tine seama de principiul de baza al primului ajutor :
"In primai rând sa nu faci rau", neluandu-se masuri care ar putea fi vătămătoare tratamentului ce
se aplica ulterior acestor masuri.
Crearea celor mai bune condiţii pentru accidentat se face chiar la fata locului unde se
acorda primul ajutor, organizând concomitent transportul acestuia.
Orice rănit trebuie culcat si trebuie sa i se interzică orice mişcare.
In nici un caz nu i se va da sa bea băuturi alcoolice;
In toate cazurile de accidentare, victima trebuie transportata la spital,
In cazul in care victima si-a pierdut cunoştinţa nu se va transporta inainte ca aceasta sa-si
fi revenit.

La acordarea primului ajutor, in cazul accidentaţilor prin rănire se disting următoarele


situaţii:
- răniri grave, profunde sau întinse care necesita transportarea imediata la medic;
- răniri uşoare si puţin profunde, care se pot trata de către cel ce da primul ajutor.
Daca este cazul, la rănirile grave se va interveni mai intai pentru oprirea hemoragiei si
imobilizarea (blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril, rănitul fiind
transportat la medic, care va face intervenţiile necesare.
Rănile uşoare si puţin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate imediat,
pentru a se impiedica infectarea lor. Se va acorda o mare atenţie rănilor murdărite cu noroi.
In căzul unei răniri uşoare si puţin profunde se vor lua imediat următoarele masuri:
- persoana care da priraul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine mâinile cu apa si săpun,
folosind o perie, iar apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt medicinal;
- nu se admite atingerea rănilor, nici chiar cu mâinile spălate si dezinfectate;
- se interzice spălarea rănilor cu apa sau cu substanţe farmaceutice;
- nu se vor presară prafuri si nici nu se"vor acoperi rănile cu alifii.
Spălarea ranilor si acoperirea lor cu substanţe chiar farmaceutice nu se va face de către
persoane necalificate, deoarece prin aceasta operaţie se pot introduce particule de nisip sau
pamant mai adânc in rana, ingreunand operaţia de curăţire ce urmează a fi / făcuta de medic sau
infirmier si putând deci determina infectări ale rănii;
- nu se vor îndepărta cheagurile de sânge de pe rana, îndepărtarea cheagurilor de sânge poate
provoca hemoragii puteraice.
Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament.
- nu se vor pune alte bandaje (pansamente) decât cele sterile, din trusele medicale.
Se recomanda ca pe compresa sau pânza ce se aplica pe răni sa se toarne tinctura de
iod.
Rănile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:
- hemoragii venoase sau capilare;
- hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea rănilor.
Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri
abundente de sânge de culoare inchisa, sub forma unei pânze continui in jurul rănii.
Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in roşu aprins si
tasnind sacadat,
In cazul rănilor profunde, singele clocoteşte in rana.
Aceste hemoragii sunt foarte grave, putând provoca moartea in câteva minute.
Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de mica
importanta, se vor opri prin aplicarea unui pansament compresiv.
Punerea unui garou, in aceasta situaţie, este o eroare grava care poate conduce la infecţie
sau cangrena.
Hemoragiile arteriale importante necesita o acţiune rapida si imediata, prin care sa se
oprească scurgerea de sânge. Oprirea sângelui se poate îace prin compresiune (apăsare), fie cu
ajutorul mâinilor, fie a unui garou sau a unui tifon răsucit.
Compresiunea trebuie făcuta intre rana si inima, de preferinţa astfel incat strangularea
arterei sa se facă pe osul cel mai învecinat
Se recomanda ca apăsarea sa se facă la braţe sau la coapse, deoarece la antebraţ artera este
cuprinsa intre doua oase si operaţia este mai dificila.
Trebuie avut in vedere faplul ca oprirea hemoragiilor eu ajutorul garoului (tifon răsucit)
este o operaţie periculoasa, deoarece acesta întrerupe circulaţia sângelui si poate conduce deci la
cangrena si amputare.
Garoul (tifonul răsucit) nu trebuie ţinut timp indelungat Se va face slăbirea lui din 20
in 20 de minute, iar in cazul in care se constata încetarea hemoragiei, se va înlătura.
După oprirea hemoragiei, sau reducerea acesteia la minimum si scoaterea garoului
(tifonului), se va aplica un pansament steril - compresiv.
Accidentatului care prezintă răniri insotite de hemoragii, i se va aplica următorul
tratament, in completarea opririi hemoragiei:
- se va acoperi rana cu pansamente sterile;
- se va transporta culcat;
- se vor lua masuri de încălzire;
- i se va da sa bea, pe cat posibil, băuturi calde.
Rănirea pielii de pe cap se caracterizează prin hemoragie puternica, dar nepericuloasa,
care se va trata prin aplicrea unui pansament steril, apoi accidentatul se va transporta la primul
punct sanitar.
Rănirea in zona gatului este periculoasa, deoarece in acest caz, nu se poate
aplica garoul. Pentru oprirea hemoragiei, se vor pune tampoane de pansament steril,
căutând sa se extinde golul creat de rana, iar apoi accidentatul va fi transportat la
primul punct sanitar.
Hemoragiile nazale care sunt provocate de răniri se vor trata prin apăsarea
puternica a narii care sângerează, capul tinandu-se drept, după un minut se va slabi foarte mult
aceasta compresiune.
In cazul in care hemoragia nu se poate opri prin aceasta metoda se va pune in nara
sângerânda un tampon cu antipirina si se continua apăsarea,
Trebuie sa se cunoască ca exista si cazuri in care hemoragiile nazale sunt necesare. In
aceasta situaţie nu se va întreprinde nimic si se va consulta un medic sau personal sanitar
specializat.
In general, nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre care se ştie ca suferă de
hipertensiune, sunt obeze sau in vârsta.
Hemoragiile interne, la care nu apare in mod vizibil sânge, se pot recunoaşte după faptul
ca accidentatul este palid si are pulsul slab si accelerat, greu de numărat.
In aceste cazuri accidentatul va fi culcat cu capul in jos si menţinut imobilizat, va fi
acoperit si se va proceda la incalzirea lui.
Nu se va da accidentatului nici sa bea.,, nici sa mănânce.
Persoana care da primul ajutor in cazul unei fracturi trebuie sa ia, in primul fand,
următoarele masuri:
- sa nu mişte accidentatul;
- sa dezvelească zona in care s-a produs fractura, pentru a constata daca este o fractura
deschisa sau inchisa.
In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care da primiil ajutor
va prinde accidentatul cu o mana pe deasupra si cu cealaltă pe dedesubtul membrului fracturat
si ajutat de o alta persoana, care va cuprinde corpul victimei, va executa transportarea.
In cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rana, inainte de a se face
imobilizarea:
- se înţelege prin fractura deschisa, o fractura insotita de o rana ce comunica cu fractura;
- fractura deschisa este periculoasa si prin faptul ca poate conduce la infecţii grave;
- exista posibilitatea ca un os spart sa pătrundă sub piele si sa o perforeze, de aceea
personalul care da primul ajutor trebuie sa ia toate masurile pentru a impiedica acest
fenomen;
Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin aşezarea atelelor, atât
lateral, cat si pe fata posterioara a merabrului accidentat.
Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulaţii din regiunea de deasupra si f
dedesubtul fracturii, astfel:
la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra - genunchiul si coapsa, iar dedesubt -
glezna si laba piciondui;
la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul, iar dedesubt -
genunchiul si gamba.
Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala.
Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor, printr-o eşarfa,
cotul fiind indoit.
Se va putea completa aceasta prin aţele rigide, care insa nu vor ocupa decât segmentut
fracturat al membrului.
Cotul rănit poate impiedica îndoirea braţului si imobilizarea membrului cu ajutorul
eşarfei. In acest caz, se va face imobilizarea totala a braţului.
In cazul fracturilor craniene, intervenţia persoanei cate da primul ajutor, trebuie sa fie
foarte atenta, dat fiind ca exista cazuri in care victima percepe aceste traumatisme cu întârziere
de 2-3 ore si deci cunoaşterea existentei traumatismelor este uneori dificila.
Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt:
- pierderea cunoştinţei, care poate fi numai momentana;
- hemoragii prin nas sî prin urechi.
Pot apare fracturi craniene, fara sa provoace rănirea pielii de pe cap si fara sa curgă sânge
pe nas sau pe urechi.
Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe cazuri, accidente
grave, si in aceste cazuri, transportul victimei se face prin rostogolirea acesteia cit se poate de incet,
pana va fî aşezata culcat pe o planşeta dura. Nu se va face vreo imobilizare a victimei si se va
transporta imediat la cel mai apropiat punct sanitar, unde se afla un medic chirurg.
Se interzice transportarea pe braţe a unui accidental cu coloana vertebrala sau bazinul
fracturat, acest mod de transport putând sa-i fie fatal.
Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt:
- dureri puternice in zona dorsala;
- paralizarea membrelor inferioare;
- tulburări in urinare.
In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza toracele
accidentatului printr-un bandaj strâns, realizat cu o fase, apoi se va transporta accidentatul, in
poziţia şezut, la primul punct sanitar. Simptomele in cazuri de fractura de coasta sunt:
- respiraţie ingreunata si dureri in timpul respiraţiei;
- eventuale urme de sânge in saliva.
In cazul luxatiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la braţe si la membrele
inferioare:
- nu se va pierde din vedere niciodată ca o luxatie poate fî insotita de o fractura;
- in cazul unei luxatii a umărului, care este cea mai frecventa, cotul se depărtează de corp. Nu se
va face nici o incercare de a se readuce cotul la poziţia iniţiala, ci se va pune o perna la
subsuoara si se va transporta accidentatul fara eşarfa.
In cazul degeraturilor, membrul care a suferit va fî introdus in apa la temperatura mediului
ambiant, care apoi va fî încălzita treptat si cu mare grija, pana la temperatura corpului.
Nu se recomanda frectionarea cu zăpada a membrelor degerate, deoarece pielea degerata
poate fi zgâriata si se poate provoca astfel, o infecţie.
In cazul degeraturilor puternice (congelare) se recoranda transportarea accidentatului la
un punct sanitar, intervenţiile locale putând provoca agravarea situaţiei.
Toate înţepăturile sau zgârieturile, oricât de puţin grave ar părea la început, trebuie
dezinfectate.
Pentru dezinfectarea corecta a locului rănit:
- se va apasă puternic in vecinătatea locului undu s-a produs înţepătura sau zgârietura, pana se
vor scurge câteva picaturi de sânge ;
- se va acoperi locul rănit cu o soluţie antiseptica ce se găseşte in trusa medicala si se ve lasă sa
se usuce la aer liber;
-daca rana prezintă o oarecare intindere, după dezinfectare se va aplica un pansament uscat sau o
compresa sterila;
-se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se transporte
accidentatul la acest punct;
-nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgârietura care nu prezinte., aparent, nici o
gravitate Ia inceput, poate avea ulterior, complicaţii grave (infecţii, flegmoane etc), daca nu este
dezinfectată corect si imediat;
In cazul in care cel care a dat primele îngrijiri nu are convingerea ca a reuşit sa inlature toate
corpurile străine, imediat după primele ingrijiri, va indrepta accidentatul spre primul punct
sanitar, unde medicul va lua masurile necesare.

Intocmit,
Serviciul Extern de Prevenire si Protectie
S.C. G&D SSM WORK SRL-D