Sunteți pe pagina 1din 146
+ Este oare postul periculos? + Cemecanisme implica la nivel celular? + Tiputem masura efectele? + Cum actioneazi el asupra celulelor canceroase? Sidacd postul negru ar fio metoda simpla gi eficienta pentru trata~ Fea multor bol? Ideea este cu adevarat pravocatoare, ba chiar scandaloasa pentru uni sustinatori ai dogmei medicale. i totusi, studile stintifice despre post nu lipsesc: incepand cu doctoruil Henry Tanner, care a postit timp de patruzeci de zile in 1880, la ‘New York ~ supravegheat de confrati s8i— pan la biologul ameri- ‘an Valter Longo care, in prezent, supune postului soareci suferinzi de cancer 51 obtine rezultate uimitoare. De exemplu, cat lume stie ‘i medici si cercetatorirugi au salvat mil de pacienti, incepnd cu anil '50, cu ajutorul postului negru? lata povestea pe care Thierry de Lestrade o red8 in aceasti carte remarcabil documentati, rezultat al unel investigati indelungate ce a dat mai intai nastere unui documentar difuzat pe canalul de televiziune ARTE. intr-o societate in care logica orientata spre con- ‘sumerism este impinsi la absurd, postul negru rica o intrebare paradoxala: .Mai putin poate insemna mai mult 26 (Postul negro noud terapie TU wuw.philobia.com sinites Thierry de Lestrade POSTUL NEGRU = Thierry de Lestrade POSTU NEGRI O NOUA TERA philobia so Treptat,cuvéntul evindecares a fost exclus pentru o muittudine de afectiuni dint cele mai obis- rite, Boala nu se mai vindeca, se cronicizeaz8.Trdim mai mult datorits surogatelorchimice, Multumité industrie farmaceuti- ce-Incé nu e chiar atat de rau Sunter,ins8, condamnati si in- ghitim din ce in ce mai multe pas- tie pentru a ti mai mult? Oare nny este momentul s& gandim altfel? Postul ne face o invitate. latd tematica acestei cari.” (Postu negra, 0 nud terapie! Thierry de Lestrade POSTUL NEGRU: O NOUA TERAPIE Edifia a Mea Traducere din limba francezi de Oana Zaharia philobia LE JEGNE, UNE NOUVELLE THERAPIE? ‘Thiery de Lestrade Copyige© Le Désouves, 2013 POSTUL NEGRU: © NOUA TERAPIE ‘Thier de Lestrade 18x 978-606-8560-55-7 © 2016~ Edina PHILOBIA lnxrnes wo piabiacom ‘emai: conactapiloblacom Eat Bian ingint Trader: Ons Za Reda: Rabon Fur DIP: Cieln Farad GontarisDosins Opes Cope Cin Fr Pens I i Nan sami Cinta aa ont ope gery eae | zat Hd See i Tn phase sy 1 Zaha, Oana ead) le Prezentare $i daci postul ar fio metoda simpla si eficientS pentru tratarea multor bol? Ideea este cu adevarat provocatoare, ba chiar scandaloas’ pentru uni sustindtori ai dogmei medicale. Si, totusi, studi stinfifice despre post nu lipsesc: incepaind cu doctoral Henry Tanner, care a postit timp de patruzeci de zile in 1880, la New York ~ supravegheat fiind de confrafi sti ~ pind la biologul american Valter Longo care, in prezent, supune postului soareci suferinai de cancer si obfine rezul- tate uimitoare. De exemplu, citi lume stie c& cercetitorii gi rmediciirugi au salvat mii de paciens, incepand cu anii'50, cu sjutorul postului? Tat povestea pe care Thierry de Lestrade o reda in aceas- 18 carte remarcabil documentati,rezultat al unei investigati indelungate. Este oare postul periculos? Care sunt mai exact mecanismele pe care le implicl? i putem mésura efectele? Cum actioneaza el asupra celulelorcanceroase? La toate aces- te intrebari, si la multe altele, cercetétorii au dat rispunsuri adeseori surprinzatoare.S-a schiat astfel oat istorie a medi- cinei, in care abordarea globalé a ingrirlora fost nliturata in favoarea unei viziuni asupra corpului ca simpla imbinare de elemente intersanjabile, Or, in firile occidentale, aceasti medi- cin modem nu reuseste si frineze sciderea virstl pind la care 0 persoans traiese in depling sinitate, In fata une atari 3 POSTUL NEGRU, 0 NOUA TERAPIE constatiri,practicarea postului, desi extrem de veche, apare rept 0 nous terape,Int-o societat in care logica orientats spre consumerism este impinsf la absurd, postl rdiedo in- teebare paradoxald:, Mat putin poate insemna mai mult?” Autorul Thierry de Lestrade, realizator de documentare, este auto- rl a douizeci de filme, printre care gi Postul, 0 noud terapie? (Canal Arte, 2012, 2013), la care a colaborat cu Syivie Gilman. De mai multe ori premiat, autorul a fost recompensat cu Pre ‘iul Albert Londres, pentru pelicula La Justice des hommes (2002), iar in anul 2008 cu Premiul Europa pentru pelicula Mls en pri Introducere Mai putin poate insemna mai mult? Cand intrim pe un teritoriu necunoscut, ne cuprinde 0 senzatie puternicd gi stranie. $i, totusi, Nora Quinn nu s-a abitut de la traseul siu obignuit pe strizile din Los Angeles: Foothill Boulevard, apoi la dreapta, pe Indian Hill Boulevard to ‘sin sffrsit, la stanga, spre Claremont Forum Building. in biroul siu, iar senzatia persist3. A pisit in necunoscutul in care se va cufunda, apoi, cu totul, Poate ed incé nu gi-a marta- risit, dar decizia sa este luat. Decizia Norei Quinn Di un ultim telefon. Un fost client, boxer. Ce ar putea si-i ‘ear’ unui boxer 0 judecitoare, fost avocaté specializata in apirarea drepturilor civile? Conversatia dureaz mai bine de o ‘ord, Barbatul fi vorbeste despre nenumaratele perioade in care nu se hrinea, inaintea competifllor, pentru a ajunge la greu- tatea limit a categoriei sale. Nora Quinn obtine astfel exact ce ‘urmirea: incredere totals. S-a hott, va sdri peste masa de prinz. Nu va manca nici seara. Nici maine, nici poimaine. Numéri zilele in agenda: patru pand la prima gediné de chimioterapie. $i o 2i dup’. Va posti tot acest timp. Cinci zile 5 POSTUL NEGRU, O NOUA TERAPIE jn total, o sutd doudzeci de ore... Prietenele ei vor spune ci ‘ruin toate minfile, medicul oncolog isi va incrunta sprin- cenele, dar ea nu va da inapoi. Afacerile sunt puse in ordine, tocmai sa retras din campania pentru funcfa de judecstor al statului California, campanie ce se anunfa inversunat&: vrea sii pistreze forfele pentru a lupta impotriva clestelui cei stringe pieptulatat de tare incit aproape o sufoc’ in timpul ‘opti, cind o cuprind angoasele. {in urmé cu aproape dou’ luni - parca int-oaltd existen- {3 cénd medicul a pronuntat cuviintul cancer, nici nu gi-a dat seama cX mainile au inceput si-itremure, fird 58 le mai Poati stépani. Probabil c& cel mai cumplit a fost s8 asculte cum oncologul ii prescrie tratamentul. Cum fixeazd datele ‘multiplelor gedinte de chimioterapie. Concluzia era intrico- sitoare, la fel ca gi vestea boli intr-o clips, esi altcineva, Nora Quinn a avut senzatia neplicuta ci este, dintr-odata, deposedatd de corpul situ ~ care devenea acum proprietatea expeiilur in medicina, Mai rau: cf fil vieti sale chiar le aparfinea un pic. Trebuia si se agate de ceea ce tinea loc de linie de plutire: munca. Trebuia si nu permité boli sii invadeze viata pro- fesionalA. Si nuci cedeze acest teritoriu. Efectele secundare ale chimioterapiei o sperie pe Nora la fl de mult ca gi boala in sine. Grefuri, ciderea pirului, oboseald, pierderea fortei cerebrale etc. Prea multe prietene au trecut prin aceasta ex- perienfS ca si nu ste lace si se astepte. Cum si infrunte 0 asemenea incercare, continusnd, in acelasi timp, 58 prezide- ze sedinfele de la tribunal? Ce influenjeaz’ percepyia asupra viel? Intro 2i de mar- tie 2008, afi cd celulele se multiplics in mod dezordonet, cl adapostesti acest monstru in crestere, pentru ca o lun’ mai 6 tarziu si ctesti un artcol in cotdianull Las Angeles Times ~ nu chiar din intimplare, deoarece cuvantul.chimioterapie” se giseste in tity -, iar acest articol if schimbperspectiva’. Valter Longo, un biolog de Ia Universitatea din Los Angeles (University of Southern California, USC), tocmai obtinea un reaultatextraordinar:lisind nemancati soarecisuferinai de cancer, diminuase in mod considerabilefectelesecundare ale chimioterapiei, prescrsi totus in doze ceva mai mari decit cele obignuite ‘Nora fi povesteste despre aces hucra oncologului, care se arati mai mult decit sceptic, Nu conteazi. Ea vrea safle mai ‘multe. Din fericire, Nora cunoaste pe cineva care hicreaza la USC. Acest prieten il contacteazA pe cercetitorul american. fn ciuda prudentei biologului, care nu ine si vada oameni postind far af supravegheai, prietenul obfine citevainfor- ‘mati Daci se face transpuneren dela gonrece la om, ar trebui ca postul si ureze intze patru sinc il, pentru a optimiza rezultatele. Cincizile! Nora Quinn rva sirt niciodatd peste vreo masi. Nui ascunde tendinfa de a ronfii ~ mic viciu de sgurmand. Cele cinc zile i se par nestrgite. $ totus... aces- tei femetinteligente gi hotirte, care gi fnangat studile de dreptserind comedit pentru televizune (nu uitati, suntem Ia Los Angeles), nuvi place ideea de a pierde controlul asupra vieti sale Un ac infipt in brat, perfuzia care introduce otrava {in vene, in timp ce st intins’,agteptind ca flaconul s& se go- leasci. Nu ag ii imagineaz Nora lupta care o asteapti. Nu doar aga "Dense Gell, Fasting may help those undergoing chemotherapy. Patients might be protected from side effects, stay sys in os Angeles Times, 5 aprile 2008, (na) 3" putea co posts le fe de autor color care fa chimioterape. ‘Un studi arate acinar putea fl scut ast de fect secundore” (nt) 7 POSTUL NEGRU, © NOUA TERAPIE Ea vede postul ca pe un act pozitv, cum obisnuieste 88 puna: , Ai s& vezi de ce sunt capabild...",Ca gi cum sar sui pp ringul de box si g-ar pune manusile. Dar acum ezit. In adincul sufletului, fi este frie. Parerile celor din jur tind si © descurajeze. Cum s& suporte foamea? Oboseala? $i chiar inainte de chimioterapie? Acestea 0 vor slibi cind, dimpo- trivd, ea ar trebui si se simté mai puternicd, Nora Quinn va ezita timp de cincisprezece zile inainte si patrunda pe acest teritoriu necunoscut. Teritoriul lipsurilor. Cum va trece prin aceasté experienti? $i care vor fi efectele? Cum au suportato ‘ei ce au postit la fel ca ea dup aparitia articolului din Les ‘Angeles Times? Ti vom regisi mai trziu tn aceast® povestire in comparia lui Valter Longo, cecetstorul exceptional care a avutideea de a confrunta cancerul cu postul (vezi capitolul 9) Si asta cu rezultate cel mai probabil revolufionare. Actualitatea postului: si privim sindtatea altfel Cazul Norei subliniazd actualitatea postului cu o forts ‘mult mai mare ~ cine nu are in jurul siu pe cineva bolnav de cancer? — decit lista starurilor care ne povestese despre cura lor de post, pe hartia lucioas’ a revistelor, precum Madonna, Beyoncé, Oprah Winfrey sau Demi Moore... Mai serios, Clint Eastwood, care face anual cate un film la cei peste optzeci de ani ai sSi, na ascuns niciodats refugierile sale in postul doar ‘cu apa, in vreme ce Yannick Noah a facut din acest tip de post unul din secretele conditiei sale fizice. Postul igi recastiga actualitatea. Vreme indelungat’, prac- ticarea lui putea si pari deplasati: pentru generatille trecute 8 prin experienta celui de-Al Doilea Rizboi Mondial sau pentru aga numiti baby-boomers?, in vremurile eroice in care cuvantul de ordine se rezuma la hranirea populatiei, iar ambitia la ur- carea pe scara social pentru a lua din prajitura abundentei oferitd de aga-numita perioad ,Les Trente Glorieuses”. Pos- tul, cu conotatiile sale religioase gi rebarbative, nu mai repre- zenta decat o practic’ marginald gi anacronica, nf? Asti, la sfae- Trebuie, oare, si vedem aici o coinci situl epocii deschise de acesti faimosi ani ,gloriogi" ~ rolul cetéteanului este redus, putin cate putin, la cel de con- sumator ~ reintoarcerea postului se anunti a fi prinsd intr-un_ ‘mecanism consumerist dus pana la absurd. Ca gi cum s-ar fi ndscut 0 neasteptatd nevoie de a confrunta regulile actuale cuo alta logica, cu alte legi. Dea reinvesti un spafiu golit, un spatiu vid. Raméne doar si facem fata acestei aspiratii: into societate desacralizat8, vidul provoaci fricd. Oare postul nu se va reintoarce invaluit in vechile sale haine de calugir? Dar ‘nu spiritualitatea este cea care ne ghideazi spre vid, cionevo- ie fizicd, onevoie a corpului. Postul este, inainte de toate, unul ‘medical. Trebuie, oare, si ne mire acest lucru? (Cadi o astfel de axa terapeutici rispunde unei alte nevoi. Intr-o lume occidentala in care se trdieste din ce in ce mai ‘mult, dar unde durata unei vietilipsite de boli este estimat la doar gaizeci si doi de ani, oare cine nu-si pune intrebari le- ‘gate de mijloacele de a rimane in formé, de a sepa de acesté "Fersoanele rdscut in prioada de explovie demagrafcd cea urmat cel de-A Dalles Rézboi Mondial, ntre 1986 1968 (nred). Gel 30 de ani glros:prioada dine 1845 1973, caractrizata a Fanta, de prospertate economic (productivtate sports, cesterea venitull medi, ‘consum mare, benefcl soci) creterea popula i urbanizare, Nivel de teal al franceior 9 ajuns, fn acest astm, unul dite cele mai mari in lume, (ored)| POSTUL NEGRU, © NOUA TERAPIE ‘enorociri ale virstei precum diabetul, obezitatea, cancer? Stindréznim si intrebim: suntem bine ingriji? Intro tard ca Franfa, remumitd pentru sistemul de sinatate,intrebarea poa- te surprinde. $i totugi.. alergi,reumatisme, bol autoimune, afectiuni dermatologice, hipertensiune, diabet, cancer... Nise vorbeste despre ,vindecarea” acestor boli? Nu. Treptat,cuvantul,vindecare" a fost exclus pentru o multi tudine de afetiunidintre cele mai obignuite.Boala nu se mai vindecd se cronicizeaza. Trdim mai mult datorté surogatelor chimice. Mulfumité industrei farmaceutce. fnci nu e chiar atit de réu. Suntem, insi, condamnati si inghitim din ce in cemai multe pastle pentra a tri mai mult? Oare nu este mo- mentul si gandim altfel? Postal ne face o invitafe. ata tema- fica acestei ci Subiectul este extem de vast find vorba despre o practic imemoriala si universal. Vom intersecta doua axe, cea sint- ficl $i cea istics. Vom scoate a veal intimplr ce nau fost Niciodata povestite,experienfe necunoscute pind acum. Sti- {nga este principal soctu al acestui proiect. Dac postul are cfecte asupra corpului, atunci ele trebuie si fie masurabile aceast ipotez4 a stat la baza ancheti pe care am intreprins-0 impreund cu Sylvie Gilman, pentru realizarea documentaru- Jui difuzat in anul 2012 pe canalul de televiziune Arte, Postul negro noua terapie?'~ i pentru care aceast carte este 0 pre- hungire, imbogiité cu investigaii complementare. Niciunal dlntre no nu tinuse pos nici nu cunostea persoane care si fi tmut post inainte de a ne lana in acest proiect, care urmi- fea, mai inti, s& rispunda la dowd intrebiri: este periculos * Sjve Giiman Thierry De Lestrade, Post negro noud terape?, coproduc- Sle Arte Frances Via Découvertes Production, 2011 (uzat prima dats pe 29, ‘marie 2012. 10 INTRODUCERE fii post? Daci, in mod obiecti, sinfific,efectele postului au putut fi observate la nivelul corpulti, ei bine, sunt ele be- nefice? Spre marea noastri surprindeze, ancheta pe care am desfagurat-o a scos la iveald rezultate suficient de impresio- ante incit si zdruncine convingerile deja sit, s8 submi- neze ,adevérurile” institute de dogme. Filmul a ridicat multe intrebasi, dezbateri pasionate. Dupé difuzarea pe canalul de televiziune Arte, medicii contactati de cBtre jumaligti au recurs la extrem’ prudenté: pentru unul intr e,,postul nu-si are locul in cimpul patologiilor malig- ‘e's pentru un altul, ,postul trebuie interzs in caz de boala Imediat ce a vizionat filmul, un inginer, absolvent al Scoli Centrale, ma intrebat: ,Dar daciefectele sunt atat de benef- ce, de ce nu se aplicé peste tol? De ce medic, care nu sunt nig- te dios, nui practicd?. Ei bine, de ce? Aic\ intervine punctul de vedere istoric. Si ne intoarcem agadar la fargitul secolului 1 X1X-lea gi si plasém postul terapeutic intr-un context. pen- tru o mai bun’ aprofundare a subiectului, Sa explicim cum a luat nastere sistemul de sinatate pe care il cunoastem in prezent gi a cirui ineficieng& tocmai am evocat-o, Pentru ci el nu este rezultatul hazardului: vom vedea in ce fel acesta consttuie o alegere deliberat8, aplicatéintr-un moment cheie al istorii medicine, Subiect al unor problematici si dezbaterivirulente, postul actioneaz ca un indicator. Pentru ¢8, dach provoaca frca la nivel individual ~ cui nus este fie& de privatiune? ~ aces ta inspaimanti si mai mult la nivel colectiv. Am vazut deja, ‘medicina condamna practicarea lui. Cum ne spunea si Valter Longo: ,E greu si-tiimaginezi ci, pivand pe cineva de hra- ni, va deveni mai puternic." lar Valentin Nikolaev, la Mosco- va, adauga: , Pentru un medic, esi mai geeu s8 creada asta, A u POSTUL NEGRU, © NOUA TERAPIE fine post inseamnd, oarecum, a zdruncina sistemul de gandi- re." Suntem oare pregatiti si ne imaginm lumea altfel? Si rhe imaginam un sistem de sindtate diferit, s4 ne schimbim Viziunea asupra corpului sia sinatatii noastze? $i dacd priva- fiunea nu ar mai fi resimfitd ca o infrangere? ,Mai putin” ar putea insemna ,mai mult”? Multumiri ‘Aceastd carte se bazeazi in mare misuri pe 0 indelungata munc& de investigare, intreprinsi in vederea realizSrii docu rmentarului Postul negru, 0 nous terapie, produs de postal de televiziune Arte gi Via Découvertes’, Prin urmare, nu ar fi fost posibld fird inteligenta, tenacitatea,talentul de a intervieva de care a dat dovada Sylvie Gilman, corealizatoare afilmulu Syivie a tinut legitura cu pacienti si nutrifionistii ale c&ror smcturif sunt prezente tn ultimul capitol. In plus, gi-a asumat cabrio difcilul rol de prima cititoare sind si giiseasc& echi- Librulintre pertinenta observatilor si incurajarile necesare. Jean-Pierre Devorsine, care conduce casa de product Via Découvertes, sa lansat in aventura acestui film cu o curiozi tate gurmands, pe care ne-am dori si. o gisim la orice produ- ner 9 alte tipuri de excludere. Dintre cele gate scoli pentru studentii de culoare, propune si salveze doar dou, ,Practi- carea profesii decitse medicii de culoare ar trebui limitat la “abraham Flexner, Medica! Education inthe United States and Conada. A ‘report to the Corneie Foundation for the Advancement of Teaching, buletn 4 New York, 1930, , 14 n.a) (Edueaia medical in Sttele Unit Cana 4, Un portal Fundatei Carnegie pentru Promevareo Intent (ne 64 (CUM A ERADICAT AMERICAN MEDICAL ASSOCIATION ‘»MEDICINA POPULARX asa lor, scrie el In introducerea raportului. $i asta nu e tot: Flexner recomandé, de asemenea, inchiderea celor trei scoli pentru fete, deoarece nu géseste nimic util in existenta lor, ‘mai ales ci celelalte scoli accepta femei (foarte rar in practic®, jar numérul studentelor scade in fiecare an). Dupa cum re- smarcé E, Richard Brown, Flexner consider, casi confrafi si, cf temperamental feminin nu este adaptat exigenelor mese- riei gc in clasele medii sau superioare, femeile indeplinese mai bine rolul de paciente decit cel de medic. {nsfarsit,gcolile pe care el le apreciaza impun doi ani de studiu inainte de admitere, apoi un ciclu universitar cuprins {ntre doi si patru ani, ceea ce elimina cu ugurinta student traci: in opinia lu, nici ,andrul mai putin slefuit’, nici, cle- ricul obosit’ nu constituie un material bun pentru o carierd in medicina, Se conturea2s astfel portretul noului medic: birbat alb, ce aparjine claselor superioare dar, inainte de toate, un bun tehnician care gia insusit noua Evanghelie a medicine! stiintiice Oficial, legaturile intre AMA gi Flexner sunt inexistente, dr, in realitate, acesta din urmé a fost sfatuit de-a lungul periplului si de citre un medic membru AMA, doctoral Nathan Colwell. Alt detaliu, mai important: angajetorul ofi- au Pierdut din intensitate, pind la disparifia complet”. Tarul se reintoarce la cursurile universitare, objine o diploma in filosofie si ajunge critic de arta la un muzeu din Moscova Se poate concluziona c& un astel de caz este vindecat prin post? Nu, chiar dac& povestea este frumoasS, Sufletul uman m4 ‘URSS, ANT 50; DESCOPERIRILE DOCTORULUI NIKOLABV este intotdeauna un pic mai complica,” Nikolaev urméres- te, din ce in ce mai mult de la distanta, parcursul ténarulu Acesta reugeste in munca sa, mai bine decitcolegi. Scrie 0 tezi, devine un colaborator pretis. Timp de unsprezece ani, totul este bine. Dar cine vindeck intr-adevir rinile copiliviei? fn anul 1968, tat shu moare. Se intoarce de la inmormantare cu chi- pul intunecat, morocinos. Ceva s-a rupt in relaia cu mama Jui. Ca gi cum ea era responsabild de moartea precoce a taté- Jui. Urmeaza clderea, dar sub o alta forma: o puternicé an- xietate asociaté cu o neincredere crescinds, un sentiment de suspiciune prezent mereu. Relafile de munci se degradeazd, Incep sil evite. O cearti cu mama sai agraveazd star rea. Intr-o 21 din anul 1970, ip taie venele. Este salvat datori- 1 revenirii neasteptate acas8i a mamei, Paisprezece ani mai trziu se reintoarce la pital, Starea se aseamand acum cu 0 profundi depresie Supravegheat de Nikolaev, Valeri posteste din nou tre zeci de zile. nck o data, sinatatea i se amelioreaza, Incepe si se amestece printre celal pacienfi. Vorbeste despre art, ddomeniu in care ig expune cunostinfele aprofundate. Se in- sandtoseste vizibil Intorsacasi, se impact cu mama. $i in curand, ig eia munca, ,L-am intlnit dot ani mai tarziu”, po- vesteste Nikolae. ,Era la muzeu gi am discutat. De doua ori, tratamentul prin post I-asalvat. Oare pentru mult timp? Este greu de spus." Onestitatea omulu de stints, devotamentul ‘medicului. Cine si aloci timp pentru a-i vedea fostii paci- engi? Pasiune pentru ,bolile sufletesti”, cum le numesc rus: ~lncercim din toate puteriles8 ajutim bolnavul. Este impor- tant si revedem dup§ tratament, si stim cum se simte. $i nw inseamnd doar si facem o trecere in registra a stiri sale, 15 POSTUL NEGRU, © NOUA TERAPIE ci si-i gi oferim un ajutor coneret daci are nevoie, si-] incu- rajim, Daca recomandirile sunt respectate, rezultatele trata- ‘mentului se vor putea pistra multi ani.” Valeri a fost ,salvat” in mod spectaculos la 0 diferent de paisprezece ani: exemplul este izbitor. Ceea ce ne mira este, in primul rand, c& acelagi tratament poate fila fel de eficient pentru doua boli cu simptome diferite, Pentru ci acest rezul- tat este contrar culturii mostenite de la medicina stinfificd, ce considera cé pentru fiecare boald existi un tratament ,speci- fic", adici 0 medicatie diferentiati adaptats. Postul actionea- 2A asupra intregului corp, in mod nedeterminat. Nu conteaz ‘boala. Dar cum actioneaza? in cazul c&ror boli? Marea aven- turd incepe. 16 5 URSS, ani '70: recunoasterea postului terapeutic Pe3 aprilie 1972, cititoritcotidianului Los Angeles Times au surpriza si descopere un reportajcel putin uimitor. Murray Seeger, corespondent al cotidianului californian in Uniunea Sovietics, descrie cercetirile realizate la Institutul Psihiatric din Moscova ce demonstreazi ci ,tulburirile mintale” ar pu- tea fi vindecate prin privarea de hrand®. Aflim ci doctoral uri Nikolaev a monitorizat 7.000 de cure, cu 0 durata m de treizeci de zile. Seeger obfine chiar si marturia profesoru- lui Vladimir Leshkovtsev, specialist in energie atomicS, fizii- {an cunoscut, care povesteste cum -a vindecat de poliartrith Teumatoida in urma postului de patruzeci si cinei de zile... Cititorul american ar putea si creada cf-i o glum’, la doud zile dupa 1 aprilie. Totusi, Murray Seeger, sef al bizoului de la Moscova, specialist in economie, este un profesionist ex- erimentat, care nu aluneca in senzationalism si nici nu face apologia garlatanilor. * Murray Senge, Soviet cura: et nothing for 30 days, Los Angeles Times, 3 aprile 1972 (a3) ,Cura soviet vindec8 tot: 30 dale fr8 ean (nt) a7 POSTUL NEGRU, 0 NOUK TERAPIE Intrebari ridicate de postul terapeutic, o Tucrare unica Articolul, bazat pe fapte, este prima urmé a unei prvi exterioare”, occidentale, asupra lucrarilor lui Nikolaev. fn societatea inchisi care era Uniunea Sovietci din acele vre- ‘muti, in care schimburile cu Vestul sunt o exceptie si foarte reglementat,astel de martuii sunt rare si preioase. Still lui Seeger este destul de rece, nu se poste intui ceea ce gindeste juralistal despre aceste experimente. Cu toate acesta, ii par destul decredibile pent ale relata fr niciunstrop de ironie (exceptind, poate, titlul, dar ne putem gandi cia fost ales la ‘Los Angeles). Articolul este un sema: permijandt-i kui Seger i viziteze Institutul Psihiatric gi i discute cu Nikolaev, ofe- rind lumii ,exterioare” imaginea sistemului lor de sinitate, autoritiile sovieice ,oficalizeaza” oarecum metoda curei pin post. Este o victorieconsiderabilé pentru Nikolaev. Mai tarzi, lf doi american, un psihiatra gi un biolog, vor putea petrececiteva huni in calitate de observator ai Insttutului Ps- hiatrc. i vor publica dous artcoe in reviste de specalitate” Recunoasterea apare la putin timp dupa publicarea unui prim bilant sini elaboratintr-o hicrare colectiv apart a Moscova, in anuil 1969, Intrebar ridicate de postulterapeutic. ‘asta lucrare colectiv8 adun cincisprezece ani de experien- W¥ dinis;fiecare dintre cele patru piri a fost supravegheat ‘Talan Cot, .Contolied fasting treatment for schizophrenia’, Othomolecular Psychiatry, wal. 3, 4, 1975, p, 301-31; Diethelm H. Boehm, .Preplanned fasting inte treatment of mental disease: survey of curent soviet trature’ “Schtophreni Bulletin vol. 3, m2, 1977 (na) LTratamentul pia post conteo- lat pentru schizofrene”(ntL.Postlprestabit in tratamentul bobs mia le: studi efectuat In iteraturacovetick de specatate” (nr) us 'URSS, ANI vot RECUNOASTEREA POSTULUT TERAPEUTIC de un specialist al diferitelor sectiuni abordate: partea clinics (condusa de Nikolaev), neuropsihologia, fiziopatologia si bi- ochimia postului sunt amanunfit studiate®, Care este ambi ‘a? Evidenierea mecanismelor postului, gisirea explicatillor la procesele terapeutice puse in aplicare. Nimic similar nu a ‘mai fost incercat pana acum, in nicio alt tara, Ansamblul da- telor stranse de citre cercetstorii sovietci, fiecare in domeniul stu, este considerabil, Nikolaev s-a concentrat pe partea cea mai delicata a lucra- tis explorarea aplicirii postului in bolile psihice. Fard mun- i de laborator, fara masurétori. Confruntarea cu ,sulfletul ‘uman‘, intrarea pe tirdmul miscator unde nimic nu este sigur, unde esecuri inexplicabile urmeaza refacerilor spectaculoase. Dar Nikolaev se defineste ca un om de stint’, Spre deosebire de Shelton gio intreaga generatie de cadre medicale iesite de pe bancile gcolilor americane de naturopatie gi igienism, pre- sitirea sa medicalé este una clasic%. AplicA metodele , ratio. nale” ale adversarilor. Iatd in ce consti forta, credibilitatea sa {in fafa opozantilor. Astfel, ,rationalul” trece prin acumularea de cazuri clinice $i analiza lor pentru a rispunde la o serie de Iintrebari, Este eficace o astfel de terapie? Daca da, pentru ce forme de patologii? Cum functioneazi? Dar aparitia noilor tratamente complicy misiunea lui Ni- kolaev. Cand a inceput experimentele clinice, descopericea Primelor neuroleptice (in special clorpromazina, comercia- lizata de laboratoarele Rhéne-Poulenc in anul 1952) anunfa © adevaratd revolufie in domeniul psihiatriei: prin calmarea ® Intrebi riieate de postlterapetie, Moscova, 1969 (rare neta} lS. Nikole (ar), .Cncapostlu A Nokin ei), Neuropsnologia foamel ia stietti i) N.A. Fedorov (de), .Fiztopatologia postls M) Ack, Pokeovsy air) .Biochimia postu" (na) 9 POSTUL NEGRU, © NOUA TERAPTE cientlorpsihotici, noile medicamente ficeau mai putin ne- act al intersanth munca personal medical, per tnitind stabiirea une rela cu un bolnav linistt. Cu exceptia cazurilor de administrare a dozelor puternice, doze care f- ‘eau complet apatici. La sfaritul anilor 1950, folosirea neu- coupon extn, chiar sin Uniune Soviet. Duta spitalizdil se micgoreazS, pacieni se pot intoarce acas8. De cease fe pacieni psi s& posteascd, si fie implica intr-un proces hung si ,dureros" ~ cum il considerau opozantii~ nd ‘o simpla pasta este eficienta? TLucrurl, ins, nu sunt atit de simple, In eda success: lui real al tratamentului cu medicament, observ Nikolaev, _ineincrederea a inceput ss strecoare In mintea mediclor tfecl este rapid, dar de scurth urats, Reaizeazi ch organis- mule obignuieste, ci eactivtatea Tui scade [..] i posbilitiie terapeutice ale medicamentelor se dovedesc reduse. [.] Or contunnul indelungat lak urme in onganism, responsable de 0 serie de complicai si boll somatce. Trebuie schimbat mo- ddl de a gindi.” Pentru Nikolaev, actiunea neurolepticeor i confirma ceea cea intuit mereu: putere factorului biologie in schizfrenie. Scop este dec, de acta patea biologic, «Prin rmebilzara fotelor protectoae gi retereareaciviti". Este convins ck postul poate provoca 6 astéel de aciune, fr efecte secundare. Ceea ce pare dificil poate constitu o sans Pentru ci Nikolaev nu va alege pentru studiul siu deci pacieni la care administra neurolepticelor a celoraltetrtamente a equal. “Artcolul scrs de Seeger mentioneazi 7,000 asf! de cazuri Este 0 cifedimpresionanté, ce cuprinde totaltatea pacientilor [Tian Niolaey wal La Santé parle jee, op. ct capitol 2 (na) (S88 tateo prin post (tl) 129 'URSS, ANII 70: RECUNOASTEREA POSTULUI TERAPEUTIC participanfi a cercetirle necesare elaborii celor patr tomusi ale lucrri niet ridicate de postal trapeutic. fn anal 1970, Ni- kolaev insu a trata in jur de 1.500 de bolnavi,intr-un spital psihiatric. Adicd mai mult de o suta pe an. Se ste, ,nebunia” are forme multiple. Pentru care dintre ele tratamentul este cel mai eficient?Psihiatrul iid seama destul de repede cd impli carea bolnavului este primordial, casi calitatearelafe stabil- te cu el, Exclude, deci, formele de delr prea inten cain eazul tunui sindrom acut de paranoia, care devine o contraindicaie. Tratamentul formelor ,ipohondre” ale schizofreniei Nikolaev observa ci postul este eficient in ceea ce el m= ‘meste , forma ipohondrit a schizofreniei”. Poate ,ipohondru” ne face si ne gindim, amuzindu-ne, la Woody Allen, care, Ja cea mai mica durere abdominal’, se duce la control, con- vvins find cd sufers de o forma rard de cancer. Dar boala poate ua forme mai putin vesele si mai severe, poate face persoana S& se inchidd intr-un delir si si se izoleze social. Forma ,ipo- ond se asociazi, uneori, cu ,sindromul de dismorfofo- bie” (sau dismorfobie). Sub acest nume, oarecum primitiv, se ascunde o boalé mult mai rispindita decat s-ar crede, care ‘se manifest’ printr-o ,fricl obsedanta de a fi urdt sau mal- format. [...] Aceste idei fixe pot provoca o grav depresie gi conduc la tentative de suicid. Persoanele care sufera de astfel de obsesii au certitudinea fermi ci fata sau o parte a corpului lor este monstruoasé™”. Intro forms sever8, boala poate fi in- sofitd de halucinagi, [Dimorfofobie"= teams patologed de a deve form (tr) a POSTUL NEGRU, O NOUA TERAPIE in opinia lui Nikolaev, ideile delirante se atenueazs dupa doar zece-cincisprezecezile de post. Bolnavitincep si se in- tereseze de ceea ce este in jurul lor, de apropiat. La sfargitul tratamentului complet (cu perioada de realimentare), majo- ritatea bolnavilor este in stare si reia 0 vinff activa. Dar ei nu dispun de o analiza critic a boli Afima cf, inainte de tratament, evitau pur si simplu societatea din catiza defectu- Jui fic, ceea ce nu mai este valabil acum, pentru cl acesta a dispirut. Iat8 un exemplu dintre numeroasele povestii ale I Nikolaev care va permite o inflegere mai bund a boli Ivan este un copil vesel, deschis, striluct la scoald, Cu Hozitatea il impinge si invefe faré incetare, spune lectile cu brio, Dar, intro zi, nu-gi invafé lectia, Profesorul, mirat dde muenia elevului su att de talentat, i cea nel, Ivan se inrogeste tot, intreaga clas ride de el, Adolescentul va fi marcat de aceasts intémplare. Chiar dacd invafi in continu- are si are rezultate bune in clasi, orice intrebare il sperie si nu mai indrdzneste si ridice mina. De frict si nu ste ris- puns 88 se inrogeascd si si se rid de el, Putin cite putin, Ivan ajunge s& fie obsedat de imagines nasuluisSu care, in ‘opinia lui, se inrogeste la fecare emotie. Pe miisurk ce frica se mireste sii invadeaza viala de zi cu zi, van se izoleazi Dupa bacalaureat, se inscrie la cursuri prin coresponden}i si accept s§ munceasci in uzins.. pentru simplul motiv ci poate purta o masci de protectie. Dar superiori si il remar- «8 sift oferé o promovare, Trebuie si abandoneze munca la bands, dec s-siscoats masca,ceea ce Ivan nu vrea. Parises- te agadarlocul de munca Convins e8 este bolnay, Ivan consulta medic. fi implor’ sisi taie acest ,nas rogu", umflitura grefoasi din mijfocul 12 ‘URS, ANI "70: RECUNOASTEREA POSTULUI TERAPEUTIC. fefei". Dar medicii nu pot face nimic pentru el. Este intemat Ja sptalul psihiatri de unde iese dupS cinci luni si mai de- primat. Incearc si se sinucid este slvat de dout or. In cele din urma, sfarseste prin a ajunge la Nikolaev. Jn cea dea gaptea 2i de post, consider’ cX ,nasul su nue un defect atat de dezagreabil’. In cea de-a douazeci si opta zi este bine dispus, obsesile legate de urdfenia nasylui au disp rutcomplet fn a paisprezecea 2i de realimentare, giseste de-a peso oc abou Ame ah 3 POSTUL NEGRU, © NOUA TERAPIE patologia Alzheimer ™. Si fe datoit corpilor cetonici? Ar aarrcceare alte studit despre post pentru a veifcaipoteza, © ipoterA totus, cu att mai credibil, eu ct constatarea activi corpilr cetoni asupra functions cerebrale nu ese Shise nou. Veoch se bazeaza pe lucrarile publiate de citre ereetatori! american’ in anit 20, cre demonstraser cf un post putea prota pacienti epleptictimpotsva exizelor™ aeeuite se inepirau din experimentele efectuate in Franfa la ineeputul secoului al XX-lea de citre Guillaume Guelpa s pugwate Mare, cae supuneau bolnavit de epilepsie postu ta Spitalul Villejuif (ver capitolul 3). Curele era eficace pen- tev adult, dar st pentru copii, 2guduifi in mod repetitiv de crize debilitante. Trea, cum este difil,ba chiar nerecomandat, a se supune copii postu, promotor din cadral Clinic Mayo ~ creat seen 1889 la Rochester, in Minnesota ~ au elaborat, in 1921, tin regim alimentar care ar putea imita ante efecte me tabotice ale postului. Regiml elimina din alimentafie © mare parte din guide gi mrete proportia de grime, Organs ral privat atl de zahie, ese obligat si fabric din lipid, cu “ite cuvinte produce corp cetonici. Regimul eicaceimpotriva tpilepiet a fost abandonat dup& descopeirea, in anit '50, 2 Siyecrendva K Halagap all, Intermittent fasting and calorie restriction aecereryoge rated behavioral defi in the tripletransgenicmouse mode ar arobs csease’, Neurobiology of Disease, vol, 26, nt. 1 aprile 2007, asia Lostlintermitet i retritiacalorckamebores deft aasrerament leg de vrst in modeulsreceu ily transgenic bata Abeimer” (nt BNegh We Conkin, scause and treatment of epilepsy’, The Juma of the a NO steopathic association, 26, 1922p. 11-14 (na) .CauE8 sate aaa nena (nse); Russel MA, Wilde, .The effects of ketonemia on the en eeiiepay Mayo Cnc Bulletin, va 2, 392, p. 307-308 (na. (fee tor cotonemie! in curs epiesii"(0.)) 174 (OBEZE §1 PINGUINE: POSTURI EXCEPTIONAL. medicamentelor numite ,anticonvulsive“. fn ani 90, postul este redescoperit pentru copii care nui rispundesw la trata- ment preci. Un sia efectat in 2008, pe 145 de copi impart in dou grapurt a aritat clarreducere crizsor la cei supusiregimuli, deci actin pozitiva a corpilorcetonici™. Cun seni Gasp nu cure exe or dar perimentele ara in ce mésurd intuiile sale eras ind sale eran indreptatite Toto teule aga o menfune tn prvi scope nezei* obfinute in urma unui regim alimentar care exclude glucidele, pentru ch are gi citeva efecte secundare: in special 0 crestere a colestertului, posibil calcul renal gi intaziesi de crestere. Chiar mai putin importante decit cele observate in un nine na mecaent anconvulefecele secundare interzic urmarea unui astfel de rey inter regim pe termen tg, La vet alt pos por evden, o sale ma adecvata pentru a produce corpi cetonii,soluielipsi efectele secundare. oes Poste aciunea corpilorcetonici si ici sb explicerezultatele obti nute de cite Nikolaev in domeniul boilor psiice? $i in ceea ce prveste aceasta intrebare, este prea devreme si se ofere tan rispuns, desi sperim si putem obfine inr-oz un rispuns clar. Chiar daci apar din ce fn ce mai malt ca nigtecorpi .ma- Bic”, pentru a rlua expresia folosi de Richard Veech, corpii Cetonii nu fa totu.Sehimbarile hormonale care se produ in timpul postului find considerable, un inteeg ansamblu de parametr trebuie uat incall Sy abeth Neal alti, The kt 2 sali The ktogenie det for the treatment of ehichood cole a anomied conve ta The ane Heri, a 7.5, ae 208, 500306 (na ita cetogedin tame epee neo lire: stu clinerandomizat contest" (nae 175 POSTUL NEGRU, 0 NOUA TERAPIE (0 ,,metodi terapeutica extrem de puternica” ‘Si revenim la destagurarea postului. ,Cetogeneza” pe care © provoaci duce la 0 crestere a acidititii din singe, uneori esponsabila pentru o stare de greati, durere de cap, senti- ment de disconfort. Medicii rusi au numit ,criza de acidoza” ‘punctul maxim al aciditatii sanguine care, in general, se mani festa intre a patra si a saptea zi de post. Aceasta preceda o in- toarcere rapida la echilibrul pH-ului sanguin, cAnd postitorul se simte perfect si deschide faza un pic ,euforicé” a postulti experimentat de tofi pacientii 'A treia faz a curei prin post este cea declangata de ,sem- nalul de alarmé”: cAnd stocul de lipide scade la 80%, faimoasa _uneuropeptida y" declangeaza alarma. Este timpul pentru re- ‘limentare. Pentru pinguinul imperial, este momentul si por- neascd la drum, astfel incat s8 poaté ajunge la mare. Pentra 12¢ traduce prin senzatia brusc’ de fame orl eaea pst deiupe, Cae sigare puri aun senna care ea de nature a animals profs Dor se ntmpidestl de arin prezent a durata cureor pin potas preungeasc ait pla decangarea serna- Fe casei seco a XDI, Dewey era, din cont, portion al sepa reapaiel spntane a adevirat fox re fell” iain de realimentare, Pen el reventea Dosa ma putin un semallegat de epulzarearesuse [ointre it males anunfree din pate orgnismola Stet muncl de puticare fic. Dewey bint pin post af pretungitrezallteexslene in cazusebolor Fee givindcit emarcble ale reumatsmullinfamator Cronies act pnd atunc tat fk sczes de meicna ofa 176 ‘OBEZI $1 PINGUINI: POSTURI EXCEPTIONALE Herbert Shelton, in centrul shu de cure din Texas, agtepta si el pind la revenirea adevaratei senzatii de foame. Adica, bolnavii rimaneaw in institutie mai mult de doua luni, dect un timp prea lung. Rusiiprescriau in mod curent tratamente de treizec-patruzeci de zile, fxind inainte durata cure Ei permiteau astfel scitarea unui cadru clr i inigtitor, Iuceu important pentru pacienticesufereaw de bolPpsihice. Doctorul Yves Vivini, care a condus Clinica La Belvédére de la Longiwy in ani 60, i punea pacingi la post de dou- zeci sina de zile sau mai mult. ,Era de doritcafecare bolnav «are venea si fe pus 8 posteasct o durati maxim’, deoarece rezultatul este intotdeauna mai bun, scria el 1977. Trebuie ingelesc& mise pot elimina in opt, zee sau cincisprezecezile toxinele acumulate in zece, douazeci sau treizeci de ani de tori alimentare sau medicamentoase™. Vivini admitea, o- tus, cf pentru persoanele sinstoase sau fir probleme ma- jore, curele de opt-zece zile erau suficiente. In prezent, curele lungi nu mai reprezineé norma, Pentra cd pracicarea poate fi periculoast: posturile de lunga durat, find mai ales previ- zat pentru cazuri difcile, necesiti un angajament puternic stat din partea pacientului, cits echipei medicale. ‘Yvon Le Maho, care observi de patruzeci de ani pinguinii limperiali pe banchi28, nua mers atit de departe. Dar, in 2002, a ficut un pas in directa lor, un gest de om curios: a mers s& posteasci, Nu pe banchiz8, ci pe malul unui lac din Germa- nia, la Uberlingen, aga cum aveam si fac gi eu in anul 2013 (Gezicapitolul 8). Timp de zece zile,cercetitorul -a ident- ficat cu obiectul cercetiei sale. Recunose ci mi-a fost putin Yves Visi, La Bouffe ou la Vie, Le Frangos, Pars, 1977, p 108 n.) [Mn area sau vata (nt) 7 POSTUL NEGRU, © NOUA TERAPIE frici la inceput”, ne-a relatat el. ,Dar experimentul a fost, in cele din urmi, formidabil. in natura, toate animalele postesc §nteaun fel sau altul, Pentra noi, a posti inseamné oarecum a in istor ‘operim ci este un act ne relua locul in istoria evolutiei. Descoperim ssimplu... $i chiar necesar.” Din acel moment, Yvon Le Maho posteste regulat Vivini reamintea, in caz de nevoi te terapeuticd extrem de puternici™.” © constatare impartasit de medicii rusi care practicau metoda, cu rigoare, de cinci ‘sprezece ani, atunci cind i-am intalnit, in 2010, inte-un sana- toriu in inima Siberiei Postal este 0 metod’ ibd, p83 (na) 178 7 2010: Postind pe malurile laculti Baikal Studiereapostului presupune intotdeauna i pasiin itu abaterea dela linia oficialB. Presupune s& cochetes c linia oficial rao urma vzeodata In primavara anului 1981, Va leri Gurvii si Alexander Babenkov, ambii medici ai depar- tamentului de post teapeutic condus de furi Nikolaev, din cadralInstitutuli Psihatrie din Moscova, se lanseaz into avonturdinedité cupuncrea la posta persoanelr sande in fara spitaluui.Scopol: masurarea rezistenfl organisms Iai in situa limits tau astfel un grup de postitor into dr mefie de paisprezece zie, cu etape zinc de... 25 km. la marginalizarea postului terapeutic Initiativa este rapid realizaté: apar voluntari, Babenkov asiguré monitorizarea medicals, iar Gurvici selectia gi reali- ‘mentarea. lati-i reuniti la poalele Muntilor Urali, plecafi in naturd... gi reintorgi in plin’ forma, Ziarele rusesti relateaz’ cevenimentul care face valuri, oamenii se mir: cum este posi- Dil sii mergi pe jos peste 350 km far’ si minanci? De partea i” POSTUL NEGRU, © NOUA TERAPIE Jor, Babenkov si Gurvici jubileaza. Voiau sé arate ci metoda era sigurd, ci nu slibea organismul gi ci reprezenta solutia pentru marinari in caz de naufragiu, pentru exploratorii imo- bilizati de furtunile de zipada, Demonstrafia era realizaté, Dar publicitatea ffcutA trezeste invidii. Patronul spita- lului, neingtiinjat de experiment gi mustrat de directorul Institutului de Nutritie, care se sperie gi ciruia fi este frici si nu vada oamenii incepand s4 posteasc& in naturd, ii tri- mite mustriri oficiale lui Nikolaev. La vremea respectiva, cel din urma ~ considerat prea batrn la cei saptezeci si opt de ani nu mai are functia de sef de serviciu. ,Pretext fas", ne-a asigurat Gurvici in luna octombrie 2010. Turi Serghie- vvici Nikolaev urca agil scArile spitalului, cite patru o dati!” Dar autorititile administrative se infurie: drumetia este con- siderata o abatere prea mare. Unii colegi, bine intentionati, se scandalizeazk: ,Este 0 aberatie si pui oameni sinitosi si posteasci, suflandu-i dircetorulut idees cf ,nu se fac experi- mente pe oameni. Afacerea este transata: in 1983, Nikolaev teste determinat s& plece, iar departamentul destinat postului din Institutul Psihiatric, inchis. La cererea ministrului Sinatitii, in pofida celor petre- cute, studiile despre post sunt continuate intre 1985 ¢i 1988, sub egida Institutului de Nutritie. Nikolaev, Kokosov si Ma- ximov, precum gi alfi cercetatori, participa la ele, Studiile se vor coneretiza, cum am vizut, prin publicarea recomandarilor oficiale referitoare Ia utilizarea metodei, cu lista indicatiilor si ‘contzaindicatilor. Postul igi va face intrarea in rndurile me- dicinei sovietice oficale, care insi va disparea in curdnd. Sau ‘mai degrabi, servicile medicale publice gratuite pentra tot Flindca, incepand cu arul 1985, se instaleaza Perestroika. Migcarea de deschidere politics lansati de Mihail Gorbaciov, 180 2000: POSTIND PE MALURILE LACULUT BAIKAL prim-secretar al Partidului Comunist, bulverseazi societatea sovietica gi anun}a o mare harababuri., Totul izbucneste sub © forma radicala in 1991, an care marcheazA sfarsitul Uniu- ni Sovietice. Ulterior, numeroase sectoare economice vor fi privatizate. Din acel moment, curele prin post vor trebui pli- tite si practica va fi marginalizats. Gurvici observa tendinta colegilor de a-si indopa cu neuroleptice pacientiiinainte de ‘ai trimite acasi. Pacienfii nu sunt vindecati, dar timpul de spitalizare se reduce. Sanatoriul din Goriacinsk (Siberia) ultima simanfa plantati de catre Iuri Nikolaev La inceputul anor 1990, Nikolaev care, la vrsta de peste pei cin! dean nck mai consulta pci ~ de fe va practica medicina pind la ultima suflare, la Institutal de [Nutzfe ga Central municipal de Sinitate din distric™ isi continua munca. inc din tineretea petrecati pe malu Ae Miri Nere, vita aun cena de peatare post apropierea apei, un loc ealm in mijlocul naturi. $i sfargeste pin al gisi foarte departe de lattuinile ingaduitoare unde ist imagina cl se va infin, Jn 1994, Ministerul Sinstiti din Republica Buriatia, afla- {8 in inima Siberei, il invité sind 0 serie de conferinje de- spre post. Batrinul, ce se apropie de nowizeci de ani, merge la Ulan-Lde,capitala acest republic din Federatia Rusi,cu- roscutl mai ales de pasageri fecvengi ai Transsiberianulu Ce vede Nikolaev din Buriafa? Un pes maturat de vinturi, ‘Tur Nibolaev a decedat In 1998, fa virsta de mouse s do de ar 181 PoSTUL NEGRU, O NOUK TERAPIE stepe cu temperaturi sub cele extreme, onatur intact, popu Inje cari. Un Toc unde total este posiil Socirea psiiatrului la sanatorul din Goriacinsk, dupa pe truorede drum haotic prin mijlocul pédui, a cteva sute de thotei de lacul Baikal, funcfioneaza cao revelate. La margines Tnculi, 0 ap dulee gi tranaluci, imposiil de rit malul pus, Sunetelenaturi se fnpletesc ct inites. Local perfect penta posi Nikolaev se enfuziasmeacd gi convinge auto- Frail un departament de post este cret, din anul urmétor, qe Senatoriul din Goriacinsk, ,Este ultima s8ménfl pe care Nikole a plantato”, nea povesit Valeri Gurvii Via fi vNerea un ultim frumos cadou prin descoperitea loculu, iar sta oferit viefi un frumos cadou. O simanté ale ciel roade au fost bune.” ptatur deel, Alexander Kokosov zambegt. In septembrie ‘2010, ednd Fam cunoscut pe cei doi, agezai peo banct in in- ‘ints canatoriului din Goriacinsk, sub 0 r8za slab de soare tomnatic, amandoi erau invita, impreund cu alli colegi, de ‘Ministeral Sinstagi din Buriaia pentra a sirbitori douk sute de ani de Ta Infinjarea sanatorivlui din Goriacinsk st cine Sprevece ani de la infiatarea departamentulul de post. For spa acl este sprijinal pe care Fa primit metoda din partea sutortafior’, ne explich Alexander Kokosov. ,Pocienfilerau dle cele mai multe oi de acord, dar, fir voinga statulul de a ‘res un sistem alternativ medicamentelor nimie ru arf fost posibil. $i a devenit un exemplu.” Putin mai tarziu, pe maturile lacului Baikal, dup un pra copios in aer liber, unde doud sute de persoane a cin- tat in jurul meselor de lemn acoperite cu fete de mast in caro- ‘uri, ministrul Sanst3fi, el insugi medic, nu ezité s8 anunte la microfon: ,Pentra sanatoriul din Goriacinsk, pentru postul 182 210; POSTIND FE MALURILE LACULII terapeutic, hip, hip, hip.” ar ei prezenti, ridin Diino cea In Buriatia, postl terapeutic a devenit un stalp al politiit de sindtate publica, Alexander Kokosov, invitat in 1995 si in- dirume stagii de sensibilizare destinate personalului medical, a fost unul dintreartizani, In institutul s8u de specializare in post terapeutic, infinjat la Sankt Petersburg, au venit s& se formeze medic buriai. fn 2010, in regiunea care numad un rilion de locuitori, patra sanatori dispun de cite un departa- ment de pos, jar outa cde medici sunt specalizaiin acest do- smeniu. Raportae la populaja franceza,cfrele ar echivala cu dua sute patruzeci de centre pentru 6.000 de medici pregi- tii de practic (gaizeci pe departament)... Sanatoriile apartin statului gi curele prin post sunt decontate. La Goriacinsk vin injur de 1.000 de persoane pe an pentru a posti, sub suprave- sgherea primitoare a doctorifei Natalia Bataeva, Desfisurarea unei cure de post la Goriacinsk: importanfa crizei de acidozi iciun rid nu se contureazs pe figura sa tipicd de rusoaicd| orientalé, un amestec armonios de trésaturiasiatice gi europe- ne, Privie sincer, zambet relaxat,disporite constant. Na- tala Bataeva, care mu pare nciodati tesa, trebuie si ofere ineredere pacientilor. A fost una dintre primele persoane care au beneficiat de pregitirea asiguratl de Kokosov la Sankt Pe- tersburg, iar, in 1998, a preluat conducerea departamentului de post al sanatoriului. De atunci, a supravegheat 12.000 de cure, far’ niciun accident. ,Posturile”, explici ea, ,se desfi- soard sub o riguroasa supraveghere medicala.” 183 POSTUL NEGRU, © NOUA TERAPIE Lasosirea pacientilor, analiza de singe identificd eventua- Iele carente, urmata de o electrocardiogramé pentru detectarea tunei posible probleme cardiace. Daca este cazul, postul poate fi interzis. Pacient {8 apoi cu doctorita Bataeva. ,Dialo- gul este foarte important, din doua motive. Mai inti, pentru a eda incredere celor ce vor posti pentru prima dati. Nimeni nu tiona corpul siu la privarea de hrand. Le explic poi, trebuie iden- stie cum vareac dsadar, punct cu punet, ce se va intdmpla. A ‘ifct clar pentru ce problem& ii incep cura sce tratament au facut inainte de a veri. Pentru cB, adesea, primim pacienti care tu wecut prin spitale fri mari rezultate sau care urmeazi un tratament alopat Scopul, bineinfeles, va fi dea scidea doza de medicament, ba chiar dea le elimina." Cura dureaza, in gene- ral paisprezece le, in unele cazuri doulzeci si una Pavilioane din lemn vopsit in nuante de albastra gi ver~ de, ingirate in milocul mestecenilor si pinilor: sanatoril din Goriacinsk tmbinsé elemente decorative rusesti aga cum nile ‘pragindm ctindu pe Cehov. fn bazinul pufinadane pe care 41 formeaza sursa de apa cald& de unde locul isi trage nume- Te, ce pot vedea adesea pacienti pe jumétate gol inking, cu spatele in nmol gi brafle incrucgate. De la acelag vor eu proprietéti curative beau pacientii apa in impul postului. © arises cu infuzi de mesteacin sau de mices: Niciun supli- rent alimentar nu insofeste regimul pur hidric. Pentru cei care sosesc cuo prescripfie medicala, dozale este reds putin cate putin, pentrua fi scoas’ imediat ce este pos: bil. Aga procedim, in mod caren, cu cei care vin pentr pro- blome de hipertensiune sau de astm”, preczeaz& Bataeva. In cateva zie, tensiunea arterial ajunge la normal gi crizele de stm se riresc, pentra a dispirea, adesea, in timpul postult. Folosirea inhalatoarelor si hipotensoarelor devine deci total 184 anna! POSTIND PE MALURILE LACULUT BATKAL ins Cae pet rege RD, ete dite Ni 1 sanatoriu, mai bun dec pital este un le ideal pent pees proc inersiunes nap devo le de ndmol, masajele, cursurile de yoga, plimbirile in ad fur sipemaunie nul ala eae spite tote constitu coidana psttorlor Aceste procedure coe Nanaia Batava adap. a nevi ged de acapunc 14, sunt propuse pentru a accelera ,sanogenia" Nicuer tena teenage Sere po err Panetl central al cure il repreznt faimoasa,ctzé de actors, Cza marceara rears spe adapta complet Sonaiomul laren endogend pecene-ofm din iets Find moment ese ee ate de personal cal, ia oanalizs zinc a niveluli de aciditate din urns ferme pecan alo mavine Fecte acet a Si find un juenal de bord, relateazh micile ~ can marlle~in- Aispozii care pot s8insofeascstrecerea. In general, criza de dcidozt est ur de suportat nu impune un ajtor speci” ne asigurd Natalia Bataeva. Dar, uneori este ma difcl de de. Psi .in timpul erizei,se poate a patoogile si se acentue- ze, ca de exempluincazul migrenelor, astmului sau durerllor aticulare, dacd este vorba de guti sau artrité. Nu durears foarte mul timp, ire doutzect gi pats ~ treizet si gase de oe in general, Pentru noi, cxiza de acidoza este un element primordial al postu: ea delangeazi forfele protecoare ale Comal crema apo aneess vinden itiunea se apropie de putificareaatit de draga grecilor selec os nme eng ots Ss spre vindecare”.,Profesorul Kokosov si cu mine considerim Latur vs fat uence cue ste a 185 POSTUL NEGRU, © NOUA TERAPIE puternici” O viziune ce reaminteste de cultura ruseascd tra- ditionalé si conceptia purificatoare a incercri Un medic ,fericit” oer eer Saaremaa pee en erronaeai eager Serer ee cn pea 186 ‘hit: POSTIND PE MALURILE LACULUT BATKAL mami, a cir scredere est fragilis, Natagagisest n aceas aventurd citeva motive pentru a cede in ea insigs Am 0 senzatie de liberate Am infles cd sunt putemicss dacd pot s8 postese, pot face orice!” Pentru doctoritaBataeva,experienta de a Goricinsk rat i postl poate usura si ameliora starea pacientitor in carl multor boli. ,,In fiecare zi, vad oamenii transformandu-se. Ofer bucurie bolnavilor” Probleme locomotor, artculare, sinecologice de obezitate, oli gastrointestinale de pel, is. ta este lungl. Exemplele remarcabile? .Cu siguranf, blile legate de astm si hipertensiune.” Arhivele sanatorului sunt pln de dosarele medicale ale millor de pacienti verti sh posteascl.Asternute pe rtain- silbenitice ne reaminteste de ciomele din timpul gol, 240 Povestiextrordinare despre vindecirineasteptate Dacha saunter ateni postal ne conduce in mod implacabileSte mi raculos. Darin modicind nn orto foarte ui i ere tn mine cole"; ntruct sunt gre de reprodus. fn continua, elatim dou intampiri povestte de doctoriaBataeva, foarte simple, nu att de ,miraculoase” --Acum cincisprezece ani am primit vita une! femel. Ast maticd de doi ani, lua coticoi si Ventoline® cu un inhalator, DupS o curl de Goud sSptiman de post la noi, parea vinde- cata. A urmat apoirecomandarile noastre $i, pnd in prezent, 1ra mai fict nici eia8 de astm, Un alt cz: un biebat de gai. zeci de ani, dupi dou infarcturi miocardice, cu tulburii de Circulate cerebral, tnut sub supraveghereanoastr o curd de douasprezee zie. A perdu 10g (ante la inept 112 kg), regisindu-si mobiltate,fnainte de post nu putea merge ect 500-600 de mets fa crize cu dispnee[diculate resp ratore], Dupl cura prin post, a fost capabil 8 parcurgsintre 187 POSTUL NEGRU, 0 NOUA TERAPIE 1554 20de kilometr pe zi. A einceput si munceasc la fel ca {ntineree. fn prezent,regimul sfualimentar este mai rezona- bil face sports se simte bine.” ‘Cuvintul .windecare” este folost cu prudent: ¢ vorba de bol cronice, deci totul este fragil. Ameliorarea persist ct conditia schimbsri obiceiurlo, intensifcii activi fii- ce si supravegheri alimentatel. Ca toti medic pe care -am intinit, Alexander Kokosov subliniase deja:in general, o curd rueste suficients Postul marcheaza inceputul unui proces. “otul depinde de gravitatea boki, de freeventarecidive- lor inainte de post si de efcacitatea primei cure“, precizeaz& doctoria Batneva. ,Cu siguranf, exist recive dup prima curd, dacd boala este grav ~ un tratament atat de seurt mt poate duce Ia vindecare. Astfl, pacientit sunt convingi 34 posteasci din nou anul urmitor, pentru a prelungi perioada intrerecidive. i, in general, in do-trei ani pacientl se site aproape vindorat.” Cu scopul optimize tratamentului, me- ical recomanda postul de trei-patru zile 0 dats la ba chiarg oi pe siptimang. ,O treime dintre pacienfi noi sosese cu un adevirat ansamblu de bli gle recomandém me- toda optim’. Acest cru poate prea oarecum dificil din ex- terior, dar nu putini pacieni resimt nevoia de a post in mod regula, pe petioade scurte $i est foarte eficace." Rezultatele obfinute la sanatoria sunt elocvente, lati cte- xa date obtinute din chestionarele completate de citre paci- engi (eea ce limiteazi, cu sigurant, influent sinfificd): 98% dintre pacienf afirma ci se simt mai bine, c sunt mai mobili, fh ices mai rar cli s-a amelirat imunitatea; 78% nu mai au dureri de articulati dup mai multe cure; 86% mu mai tu- esc la terminarea prime cure de post; 72% dintre cei cu du- teri de cap nu mai au atacuri de migrend sau au mai avut un 188 2010: POSTIND PE MALURILE LACULUT BATKAL {neat a continuat, In general - exceptand cilitorile, congre- ee een irene apasatoare. me me Pionierii nu se dau bituti Int-o cimineats, pe maturite lacului, 3rim un geup de oa- meni, dite care cfiva sunt in costum de baie. Vantul sult dinspre nord, temperatura este de 7°C. Tati un barbat care fog pln rt etre fn pee cn acu Ba- apul excama un , tric... ncurajandui pe nck al doi-trei sa facd la fel. ae Temerati dintre care jum&tate femei -sunt medi : i ici specia- listi in post. Originari din toate colturile Rusiei, nu au venit 189 POSTUL NEGRU, O NOUK TERAPIE 1 pentru a sirbatori la Goriacinsk, i, mai ales, pentru a ‘chia cofrnl ute eu teva ae rant la Unde Din 2001, Ministerul Sinstatii din Buriayia organizeaza un colocviu, 0 dati la doi ani, pentra a trage concluzile asupra cetcetirilor in domeniul postului. Numérul participantilor crest cte putin la fecare intalnire. Dact majoritata este din Sankt Petersburg si Moscova, ali sosese din Rostov, Tiumen, Nijni‘Novgorod, Perm, din Bielorusia sau din Ucraina... Toi au urmat gcolileinfinjate de luri Nikolaev. i {notitorul temerar tocmai iese din ap8. Nu foloseste niciun pprosop, ci asteapti si se usuce in bataia vantulu Serghet Mu- raviev, eardiolog la Tiumen, nu are un gram de grdsime, iat ‘muschii fi tremurd in bitaia brizei.,A plonja in lacul Baikal este un ritual pe care orice rus ar trebui sil faci macar o data {in vial", precizeaza el inainte si plece in fugd. fl vom reve dea citeva ore mai tirziu. Muraviev este un atlet de maraton care, atunci cénd nucgi ingsijgte bolnavil, w antreneaz3. Din 1988, palmaresul sku cuprinde saptezeci un de maratoane {injur de tei pe an), cu o medie ca timp de 3 ore gi 20 de mi- rnute/3 ore 40 de minute Muraviev prescrie postul in practca sa terapeuticl din 1994: Am ingrjt peste opt sute de bolnavi, Ca gi cardiotog, indicafia mea prioritar’ este pentru hipertensiunea arterial Uneori, o curd urmat de un regim este suficenti dar, cel mai desea, trebuie reluata. Unii tin un post pe an gi se lipsese de orice medicament.” Muraviev g-a scrs teza de doctorat (cea de maturitate, spre virsta de cincizec de ani), avnd ca tema- ticdimpactul postului asupra patologilorcardiovasculare. El, care este sinatos, pracicd postul ca un mijloc de concentrare, reintoarcere la esenfal. ,Cand imi redactam teza, nu reu- sromsdintconcer A welts postestinp dpe 190 2000: POSTIND PE MALURILE LACULUT BAIKAL 4, apoi, timp de o luni, am redactat. Pot recomanda tuturor: daca vrei si atingi un obiectiv, apeleazs la post gi, la sfargit, ‘cop! va fi atins.” Acum se foloseste de post pentru a se con. centra la maratoane. Un post de dou’ sau trei zile (Muraviev este uscat ca un butuc de vifi-de-vie), urmat de o dieté vege- tariand de o siptmang, cu dou luni inainte de maraton, este un ,regim care declangeazi programul de antrenhment.” Ca si colegii sti, cardiologul regrets scurtarea duratelor de ‘cur’, din cauza eliminarii gratuitafii ingrijirilor. Numeroase spitale propun, chiar si azi, practicarea curei gi realimenta- rea in ambulatoriu Cu toate acestea, cura prin post pare si cunoascd un nou avant. in urma intalnirilor de la Ulan-Ude, {in fiecare an sunt organizate colocvii alternativ la Sankt Pe- tersburg si Moscova. Sé recunoastem c& participantii care iau ‘cuvantul variaz3 putin: vechea garda este inca prezenta - Ko- kosov, Gurvici, Maximov ~ care nu cer decat si predea stafe- ‘a, dar tineril intarzie si fac schimbul ‘Sistermul creat in Republica Buriatia, exemplar, ramane unic in fell siu, , Nimic nu se poate face fara voint& politica, insis- {8 Alexander Kokosov. ,$i 0 astfel de voinfa nu existé cu ade- ‘warat in restul Rusie.” Cu toate acestea, pionerii nu renunfi Serghei Osinin, care abandonase practicarea RDT-ului la sfarsitul anilor 1990, a reluat munca la peste saptezeci de ani, Supravegheaza posturi in departamentul bolilor respiratorii al Spitalului nr, 32 din Sankt Petersburg. Seful serviciului, rofesorul Pirumov, desi partizan al RDT-ului, nu reuseste si convinga s& posteasci decat 10% dintre pacienfi. ,Cu bulver- sirile produse in ultimii douazeci de ani, mentalitaile s-au ‘schimbat. Postul are nevoie de un angajament total din partea Pacientului, ins mecicamentele par a fi solufia cea mai usoa- "a, Sau cea mai eficace. Lucru neadevarat.” 11 POSTUL NEGRU, O NOUA TERAPIE Pirumov are staturd impunitoare, figura hotirats, briz- dati de sprancene aspre. Omul este impozant. In timpul vi- zitei prin camere,efectuatS in compania lui Osinin, asstenti ‘medical se arati zelosi, medici rezident il aprobit pe set. Dar, bolnavilor nu lise poate impune un pos. In servicile de urgent, cei doi medici vorbesc co femeie imobiliza Ia pat, ce tocmai a fost adusi. Discutia se prelungeste. Osinin expl- cf Jat un caztpic.Femeia a fost internat a terape inten ‘vin urma unei supradoze de Ventoline. fn ciuda interdictei de a folosi un astel de medicament mai mult de patru ori pe 2i~este seris in prospect —pacienti se folosesc de inhalatoare mtru agi usura durerea, pentru a respira pret de o secur A Caen ce ponte provoen stop cardiac Sau spsme bronice, {ar apoi ajung aici. Toomal i-am propus pacientei terapia prin post gi mia rispuns: «Am bani, fi permit si platesc medi- camentele» Cu aga mentalitate, nu se va vindecaniciodati.” ei doi medic! gi continus viitole, Pinumov relateaza cl- teva amintri din experiena sain calitate de medic militar in ‘Afganistan, Insist asupra cunostntelor sale vaste in dome- niul medicinei, proesind in aproape toate situaile posibile. Precum Dewey, prima pregitize a avut-o pe cimpul de lupti sia infeles c& ,un soldat rénit nu mandncB. Toatd energia sa ese concentra pent up impotrva nei Ts pre zent, aproape de pensie, Pirumov ne-a mérturist; ,Nuam vi- _hin trtamente revolt acre speram. Cede, dack rutas fi avut la dispocifie postu, nu ag mai fi medic!” in ideea dea propune ceva diferit,Osinin incearcd pe vitor sS nganizeze un mic departament de posta Spitalul Univer- sitar din Sankt Petersburg. Pentru a reduce costurile suporta- te de pacienti, curele ar trebuiefectuate in ambulatoriu. 192 tit! POSTIND PE MALURILE LACULUI BAIKAL Un centru privat de curd la Moscova Locul nu este usor de gisit. E o clidire din eSrimizi ro- sii, la colful unei strizi putin frecventate, in nordul Moscove niciun panou demn de un astfel de nume nu indicS central Armonia", singurul centru privat din Moscova. Dar interi- ‘oul este mai sofisticat decat ne lisa fatada si ne imaginam: descoperim camere confortabile, sili de analize, de masa, de hidroterapie, de fitness, cabin’ infrarosie, sauna ete. Fard a uita camerele dotate cu tot felul de echipamente pentru fric- fiuni, masaje, malaxar, cu nume ciudate: ,.ipomasaj", ,pre- soterapie", ,electrostimulare” ete.... Centrul nu are parc, dar aul care margineste cladirea duce spre imensele gridini bo- tanice, aflate la doug sute de metri. Calmul locului ne-ar face ‘si credem ca ne aflim departe de Moscova. Laal doilea etaj,ne primeste Valeri Gurvici, Psihiatrul pro- feseazk in continuare. Pensiile medicilor find mizerabile, el lucreazd toata sAptimana la spitalul psihiatric gi asigurat gar- da, duminica, la Centrul , Armonia”. Supravegherea curelor de post este singura modalitate pentru el, privat de RDT-ul ‘care nu se mai practicd in psihiatrie dupa inchiderea, in 1983, a departamentului condus de Nikolaev. Gurvici primeste pacienti noi care, in general, sosese du- ‘minica gi cdrora le explica etapele in care se desfigoar& cura, Domoleste, indeparteazd indoielile, diminueazayezistentele, Gurvici ne asigura, cu o privire malifioasé, cd dispune de teh- ici infailibile dobandite de-a lungul celor patruzeci gi cinci domeniul psihiatriei. De asemenea, con- duce citeva gedinte de psihoterapie individuals, la cerere. Desi Gurvici nu se plinge ~ este fericit si facd o astfel de ‘munca ~ regret, totusi vremurile aventuroase al RDT-uhui, 193 POSTUL NEGRU, © NOUA TERAPIE _.Nimic nu egaleaz8 cu vindecarea bolilor sufletesti*, excla- mi el oftind Servicile $i confortul propuse de clinica ,Armonia” se ri- dca la standarde occidentale, iar prefurile sunt gi ele pe mi- sur’. Cele 35,000-11.000 de ruble (echivalentul a 850-1,000 de euro) ce trebuie scoase din buzunar pentru paisprezece zile de curd restrang accesbilitatea centrului la 0 mic parte a populatiei. Intnim persoane din categorlle sociale superi- care, printre care, pe primul loc, oameni de afaceri si persona- litai din showbiz. Primii nu postese, in general, decit sapte zie, din cauza lipsei de timp. Boris, de patruzeci de ani director de uzind, urci pe cin- tar si suspind cind vede rezultatul anunjat de asistenta me- dlcal: in patra zile am pierdut 5 kg, dar a vrea si mearga ‘mai rapid. Am un BlackBerry, dail in inchs toaté ziua, ma destreser si m& simt mai ine... fnsi e cam dificil s8 nu faci rimic. Mé plimb prin parc. dar mi intorc rapid de unde am plecat.,,Acum va deveni interesant”,strecoard Valeri Gurvici, auzind réspunsul lui Boris. $i, adzesindu-i-se: Ar trebui si iménefi doud siptimani, nu doar una. $i sunt sigur char f benefic chiar gi pentru compania dumneavoastri.” Barbatul ‘zAmbeste... pipsindu-si telefonul inchis. Pe culoar, 0 tanara de patruzeci de ani ne apostrofeazi {n englez8. Mesele blonde gi stilul vestimentar indica starea material by. lla Hina, producitor de televise, face © curl de doud siptimani cu scopul de a atinge greutatea ,ide- als" gi de a se ,purifica”, ,Ai senzatia cA intineregti. Am vent acum doi ani gi la plecare, pielea mi-era ca de bebelus. Mai ‘5 ora inc: pumeroaze analze medeale toate masaele posible, recur si saund, idrterap ete. (n2.) 194 20; POSTIND PE MALURILE LACULUT BAIKAL bine decat un lifting.” Povesteste c& actrietinere, in varsté de treizeci de ani, vin aici pentru eliminarea impuritatilor pieli _Datorité postului, nu mai este nevoie de botox", asigurd ea Numerogi pacienti de la Centrul ,Armonia” provin dit Rubliovka, un cartier situat la vreo treizeci de kilometri de Moscova, fief-ul noilor imbogatiti, asa numitii novo russki, gi al oligarhilor. Prezenta lor aici evidenfiaza ati¥evoluia poli- ticii de sAndtate publica, ce rezolva necesitatile de moment gi favorizeaza medicina de urgents, lisind preventia pe seama sectorului privat, cit si cresterea inegalitatilor sociale din tard, Ati clienfi, mai pufin avufi, frecventeaz’, totusi, centrul. Din aceleasi motive sau pentru tulburiri mai grave. Valeri Gurvici, mereu in clutare de ,,tulburiri sufletesti”, insist supra aparitiei unei patologii destul de noi, in orice caz prin frecvenfa sa: sindromul de ,stres posttraumatic”. ,Societatea ‘a devenit mai violenté. Atentatele gi luarea de ostatici care sau multiplicat in ultimil ani ne existau in vremea Uniunii Sovietice. Plus cresterea vertiginoasé a criminalititii organi- zate, cu asasinate in plind strad3. Oamenii nu sunt neapirat victime directe, dar mulfi sunt martori.” Violenta, adiugata celei a unei societati dereglate care se fragilizeaza, poate declanga la unii un sindrom post-trauma- tic. Acesta se manifesta prin cosmaruri, insomnii, depresie, tuneori tendinte de suicid sau comportamente de adictie, recum alcoolismul... ,,in vremea lui Nikolaev, nu tratam © astfel de tulburare ~ sufereau, bineinfeles, soldatii, dar ei ‘nu ajungeau pnd la noi. Experienta mea aici, unde trebuie si mi ocup de un anumit numar de cazuri, imi arat& c& pos- tul, asociat cu psihoterapie, este extrem de eficace. Ceea ce demonstreazi nenumératele posibilitati, $i multi oameni au nevoie de ajutor.” 195, [POSTUL NEGRU, © NOUA TERAPIE Peintuneric, dupa ultinul consult, Valeri Gurvieligt ia ma- sina pentru a se intoarce in micul siu apartament. La volanul ‘maginit Lada, model 1978, se strecoari printre ambuteiajele oragului tentacular. Motorul huruie ugor, dar vehicuul a re~ zistat mai mult de treizeci de ierni rusest, confirmand fabili- tatea sectorului automobilisticsovietic atat de putin interesat, pe de alta parte, de finisare gi confort. Gurvici impartageste cGateva puncte comune cu magina lui el care, in ciuda ,senza- fiei de a apartine altei epoci", este mereu fidel functiei sale, Nicio plangere. $i atat de putine regrete. Nu va menfiona decat unul, care il chinuieste in ultima ‘vreme cdnd se gindeste la transmiterea experientei pe care a acumulat-o, Era o invitatie in Germania, la sfargitul anilor 1990. Un responsabil al Crucii Rosii auzise de metoda lui de practicare a postul pentru a participa la un colocviu. ,Nu am avut acordul gef- Tai meu, care nu fusese invitat. in consecintl, mu am indriz- nit 8 tree peste el. $i am ficut o greseali.” Prins in traficul moscovit, Valeri Gurvici di fréu liber amintrior. $i vin cu duiumul... nsofit de fantomele sale, datoritinotitelor Iuate {nei doudzeci gi doi de ani, psihiatrulscrieo carte despre ex perienfa cu Nikolaev. Un manual destinat tuturor celor care vvegheaza ,bolile sufletest" din ard. in timp ce Valeri Gurvici traversear& oraqul acoperit de pada, la civa kilometsi, sub lumina puterici a neoane- Jor slit de arhive a Institutului de Nutrtie, Valeri Maximov adnoteaz dovezilestudilorstintifce asupra postulul. Dup& ani de colectiri, ange, in sférgit, la capStul antologie: peste 1.800 de pagini reunite in dous tomuri fat rezumatele a pa- tru decenit de cercetiri sovietce. [gi imagineaza coperta ro- sie, cu chenar auriy, antetul Academiei de Stinge... Batul iatre gi -a trimis un bilet de avion 196 210: POSTIND PE MALURILE LACULU! BAIKAL ‘zambeste. In sfargit! Dar il frimantd o intrebare, care-i tempe- reaza bucuria de a vedea lucrarea terminata. Pentru ci lucrari- le trebuiie cunoscute in afara granielor {ari. $i dacd zidurile au czut, riméne frontiera lingvi de cine vor fi traduse? ticd, Cele dou’ volume groase, 197 8 2013: Experiente personale in Gerrhania Nu se poate scrie despre siritura cu paraguta far’ s& 0 fi experimentat personal. Citind studiile gi adunand marturiile pentru documentarul nostru, Sylvie gi cu mine am hotirat si ppostim treizeci de ore pe siptimand. Regimul |-am finut in ultima parte de pregatire a filmarilor, timp de trei luni. Am {nfeles astfel c& eram capabil si muncesc fara sa fi mancat in ziua precedenta, ci energia mea nu depindea de mesele luate la ora fix, c& puteam, cu ugurints, si cAstig doua sau trei ore intr-o zi, Am c&patat un sentiment neprefuit de libertate. Clinica Buchinger de la Uberlingen Rimanea si tim adevirata experientS, cea a postului de duraté, Si experimentim repausul total al sistema diges- tiv, sh siemtim curitareainterioar, eliberarea corpilorceto- nici... Nici vorba si fac incercarea acas, chiar daci am citi mide pagini pe aceasth tem. Voiam o supraveghere medi- cali. Dar unde? Destinaia se impunea dela sine. In Franta ma exist un contru medical specializt, jar in rusk nu su decdt citeva cuvinte: voi merge, dec, in Germania 199 POSTUL NEGRU, O NOUR TERAPIE Exit, in aceasti tar, o tradifie a postului unicd in Europa, Occidental. Siegfried Molle a fost pionerul, lansind practca ta'nceputul secoulu al XX-lea.Impresionat de carta ameri- ‘anului Edward Dewey, uimit de eficaitatea metodei pe care Sexperimenteazd el insus, Mller deschide, in anal 1905, un sc eentra la Dresda, pe care il dezvolts progresiv.Insisi vi- jjava Int Edward Dewey va veni si posteasc aii, timp de patruzeci de zile™, Ea profté de ocazie pentra a traduce in Ferman tucrarea sofuli iu, publicats ulterior de Moller ‘Gemania ve impune, inc din acele vremuri, ca 0 tard de avangard in practcarea postull-InStatee Unit, metoda este aescaa din toate pine gi mai exsti dup’ ani 20 doar datorita ‘determina tenace a lui Shelton, care nu posed diploma ofi- Shall de medica. fn schimb, in Germania, este toleratl, push th practics de medic care ifingeazA centre de ngriie sol soe toeranta devine acceptae. fn prezent, 17% dine ger- re declard ch au postit cel pun o data in visa lor. Pinte lel se observ8 un consuim mai mic de medicamente decitin Frantal®, Deg este tentant si compara cele dou informa scurdtura va prea cam rapids, Totus trebule subliniat cl pos- ful ze inscre intraun anumit context: tn Germania descoperim ¢ atenfe mai mare acordaté metodelor naturale de ingrijire™ vam revervat agadar o camer la clinica Buchinger, pe ma- tui laeului Konstanz, in sudul Germaniei. Cunosteam seriozi tates instituted ~ si frumusejea sa ~ pentru ci flmasem aici 0 “iT pnacdora ete rlatat de cite Edouard Bertolet, Retour dla santé por fe Jeb, Pre Genlard éteur, Lausanne, 1974, p. 136, Dewey # mort in {eos na (RegSsreo sana prin post (nt) eae Tadao! european asupre consumulul ce medicamente 20312032, LuRVESSEC Busines Schoo! (na) seed eve entedre de medicnS naturals de medicing Integra (care integra medica vadifonlé mecicne conventional) 200 2s! EXPERIENTE PERSONALE IN GERMANIA secventS din documenta. Singura gif: nu puteam si-mi jaw 1S ale libere cect in februari, in plind amd. Iaint s-min- chi vliza mam informa asupeatemperaturtr prevute la ‘beringen ncepind cu 10 februare: inte 1°C g-5°C. Dum nezeule! Trebuiesut ck postul ne priveszl de generatoral de ‘Bdurd interior pe care il produce digesta alimentelor. Mi-era fricd 8 nu-mi fie rig. Pulovere haine groase de lang, mbricS- mite de chi pene a face fat usturdtoarichicue nemtest in mod previibil valia era prea mick i, cind mam age zat deasupra into tentativ disperatd de ao inchide, cic teva minute inainte sf ina tren, am ineebat ce vo face in aceasta situate grea. n fond, nu sunt un candidat bun pent post Analizele de singe nu au indicat rmic suspect oh p= Fametri sunt, n mod descurajtor in limite normale: nicun rmotiv adevirat pentro a trece prin aeastéincercae. Tar, in astiel de sia, mu vi bazafi pe pete care, in cel mai bun az, zamibete eu scapticim In evocaren priori Ba $2 afrmat » Ais te infori numa pil io!” E adevaes, cintiresc 72 kg gam o inljime de 184 m. Pin si goferul de taxi, care m-a condus de la Ziirich la Uberlingen, s-a mirat In engleza sa cu accent balcanic:.Eu ar trebui sk postese, nu dumneavoastat” Darel nu trebuia si scrieo carte. Nu aveam de ales. In acelagi timp, acest exert impus de seriere imi dadea ocazia s8 verifco virtute presupuss a postului. Citisem povestea fziianului rus Vladimir Leshko- Wisev cate, la inceputal anilor 1960, se vindecase de polia- ttt reumatoida dupa o curé prin post de patruzec $i cnc de zle® (vet capitol 5 Respectind ulterior cteva regul, Fara Sear Set cael a ting fo 30 L.Cura sovietick vindecs tot: 30 de zile fara rand" (n.tr)) i 1 ot na) 2m POSTUL NEGRU, © NOUA TERAPIE dietetice, Leshkovtsev a avut o viafd intru totul normalé, in ciuda bolii sale incurable”. Stiu c& trdieste inci la Moscova, avnd acum varsta de optzeci gi noua de ani. Dincolo de ca- racterul ,miraculos” al vindecdii, un element al povesti sale {mi atrasese atentia. Leshkovtsev, care trebuia sa scrie o carte enciclopedic, proiect pe care l-a abandonat in urma paralizi- ei brafului, a reinceput si scriein a doudzeci gi opta zi de post. Cu oenergie reinnoiti, in trei siptimani a scris, fard intreru- pere, cartea promisi editorului siu! ,Niciodati“, povesteste cl, ,nu am avut astfel de capacititi intelectuale"*.” Voi serie ‘mai bine dack postesc? $i in aceasta privinta am fost avertizat de prieteni, convingi ci privarea de hrand nu insemna decit pierdere de energie, stomac rebel si dureri de cap. ‘Aflata pe un deal ce domind lacul Konstanz, clinica Bu- chinger poate primi doua sute de postitori repartizafi in patru ladiri principale, aproape toate camerele avand expunere su- ica gi vedere spre lac Clinica a fost infiinjata de catre doctorul Otto Buchinger (1878-1966). Fl a descoperit postul, ca mult ali pionieri prin intermedial unei experiente personale ce constituie punctul de plecare. Medicin marina german in timpul Primului Riz~ ‘boi Mondial, Buchinger se imbolndveste in 1917 de o angin’ ccauzati de un streptococ, care degenereaza intr-o inflamare ‘a articulatilor. Boala, numit& si reumatism articular acut, fi provoaca invaliditate totala. Otto Buchinger este pensionat din oficiu gi, rd venitusi, nu stie cum s& asigure traiul fami- lied sale. Imobilizat intr-un fotoliu in urma atacurilor succest- ve, disperat, consimte s& urmeze recomandarile unui prieten. {5 VadimieLshkovse, inter dat Eaterin! Ignatova line! Sukhove, 12 august 2005 in rush ina.) Fu 2018: EXPERIENTE PERSONALE IN GERMANIA medic care impinge si posteasca. Va post sub suprave wes docil din nFcbury tnpoooaneee re Bram att de slab, neat era maximal pe caret puteam face afirma el. Experienfa fusese foarte dif, dar a schimbat Viata".Intr-adevir,rezultatele sunt spectaculosse:articul ite fancfioneazS din nou, se poate miso, poste merge. Practica mesera. La patruzed i doi de ani, ddctorl Buchin- set descoperio nous orientare a practic sale se consacrd medicine! naturist, Postl va constitu bazaacestei practic Buchinger va post in nou, timp de douzet si now de zie, in anal 1926, la clinica doctoruui Mlle, la Drea, In 1905, inineazdo clinica la Bad Pyrmont, apo in 1953 se staleazs la Uberingen, pe mall laculai Konstana In prerent, clinica este condusi de nepotl ui Oto Buchinger, Reimand Withelmi, si de sofia acestuia, doctori ise Wil ae torifa Francoise Wilhelmi Patrunderea intr-un tiram necunoscut, cel al privarii Cuozi inte ines tol er alin itt, Coe ce mi impresionese nc do Iason ace mins sess dn fate cil Mise cere sh ne plant om cate previ, cars de extades ntsc telefonului in afara camerei — si mai ain dsemeen eines mat tirziu de ora 23:00. De "Debut ur post est sinonim cu pitundees tun ss ms cn pein noe ine a vd. Dp examen analelor un estar spre fandat. doctor Martine Van Houten, ul in oe 203 posTU NEGRU, O NOUK TERAPIE redici ai centrului, mé declan apt si trec frontiera. Toms trebuie supravegheat nivelul ridicat de acid uric. Chiar dack fram profil gi chiar doc situatia md ageseazd,trebuie st pecept o datd pean faco cick de gui. ostul marind la ince- put aciditatea in singe, duce la croptereanivelulu de aid ure fi poate provoca 0 criz. Doctorita Van Houten imi propane nu iau, preventv,niciun medicaments i mu actionez de- at in eas de urgent’, Important este si beau multe lichide, semi pun rinichii in functiune, Momentul intririi in post este marcat de absorbtia une jumitai de litru de ap sirat (sare Glauber). Cu siguranta, frstul nu este bun, dar asistenta medicala are gif sk adm istreze un sirop imediat dupa, pentru a nu rmane cu sen vata neplacutd de a B inghiito bucaté mare de sare. Tipe pentru cura practcat la clinica Buchinger este atenia fs de Pacient:scopul ete de a o face cat mai bland, de elimina rate catevea dficultat care pot spares. Ingeraren ii face foarte rapid efectl, intestinele se golesc, mA simt deodats foarte Tor, Senzafa plicutd anunff un mic miraco: ora obignuith “Ge masa soseste, nici micar nu o observ. Stomacul mew Pro~ duce zgomote ciudate, dar nu le dau atenfie. Continut si-mt onult notifele fra , na {seam cont lumea trebuies8 tings varsta de osu do- tripeci dean sau mai mult, preizeaz8bologul. Pentru no, anexpresia wa eli mai mal timp civntul el mal important ste tls, adieda fi shnitos alert pe plan intelectual, auto- thom, Primal nostru scopes, dec, sincetinim mecanismele ibid.” incepind cu 1994, Longo presupune & clula ii schim- bi modul de functonare in timpal postulyi pentru a bascula spre cel de ,consrvare si protect": energia disponibil ind tai putin, nu o mai fooseste pentru crestere i reproducere, 3 frton Carson si Frederick Hoelue!,.Apparent prolongation of the ife ‘span of rats by Intermittent fasing’ The Journol of Nutrition, vel. 34, m3, ‘aris 1946, p 383375 (na) [.Prelongirea aparent a durtel de via la 0 Bolan supug postal interment" (nt Un exemplu bun al unorastfel de studs Carles L.Goodrick al, ets of itermitent feeding upon body weight and Mespan in inbred mice: inter Seton of genotype and age", Mechanisms of Ageing and Development, vl $35, n1, 1990, p- 62.87 (na [yEfectele hdr ntermitenteasupra grew corpus drat de Wa a soureci consangvinza” (nee) cary POSTUL, ALTERNATIVK IMPOTRIVA CANCERULUI: DESCOPERIRILE LUT VALTER LONGO no lembrie2012(0..) 262 MARTURIT §1 PERSPECTIVE: [NOI SPERANTE IN FATA CANCERULUD? important centru oncologic din Europa. Fira indoiali, pen~ tru el ,cea mai mare preocupare este denutritia: numeroase lucrri au ardtat cd toxicitatea chimioterapiei este cu atat mai ridicatd cu cat persoana este mai denutrit8. Rezerva energe- tick este mugchiul:atentie, deci, a pierderea proteica! Pentra ‘mine, rezerva proteici este cheial" Plecind de la o astfel de constatare, informatiile nutritionale ale IGR iAsist& asupra ab- sorbtiei in mare cantitate a proteinelor, care .ne si fac plicere”. Sa vedem ce zice nutritionistul: ,Le spun pacienfilor: mancati ce va place, imbogiiti-va alimentatia cu proteine, Dacé nu st pportati carnea, luafi proteine ascunse: mezeluri, omlets..." Astiel de sfaturine pot mira, cici numeroase studi recente au aritat cio alimentatie bogat’ in proteine animale (meze- Juri, c&rmuri etc) se afl la originea factorilor de crestere si ar putea, deci, potential favoriza cancerul. Reducerea const- rmului de proteine de origine animals, atest studi, inseam- nd sd reducem prezenta in organism a factorilor de crestere, motiv pentru care biologul Cécile a devenit vegetarian’. Acel -Satisfaceti-va poftele” cuprinde, de asemenea, consumul de bauturi dulei, precum sucurile gi Coca-Cola. Astfl de sfaturi, in favoarea unei alimentafii cu confinut ridicat de glucoza si proteine, sunt in totala contradictie cu ultimele descoperiri ale specialistlor in imbatranire. La aceast’ obiec{ie, medicul de la IGR ne-a replicat scurt: ,Pot s8 accept ci nutritia poate fi déunatoare, c& poate actiona asupra cresterii IGF-1, dar mu doar procentul de IGF-1 intervine in cancer". fn ceea ce priveste experimentele realizate de Longo $i echipa sa, constatim cX nutrifionistul nu a fost convins: ,Nu sunt specialist in experimentele pe animale, dar fina uma- ‘nd nu este un animal! Vom astepta, deci, rezultatele studillor 263 POSTUL NEGRU, O NOUA TERAPIE clinice, Studiul tut Longo pierde fr& un background sting fic. Mai mult, un astfel de concept care funcfioneazi in orice situafie ma deranjeaz8, pentru c& situatia este mai complex mecanismele de dezvoltare a tumorilor nu sunt mereu ace- leas. $i incheie: ,Conceptul de post ma deranjeaza: este mai degrabi filosofie decit dovezi.” ‘Astfel de comentariiaratiatito subapreciere puternici a cercetiilor asupra mecanismului imbatranii, asupra contr- bute’ acestor cercetit in studierea bolilor, a vechimii acestor studi publicate in cele mai mari reviste, ct go ignoranta la fel de mae fats de veritabilele mecanisme ale postulul. Ras- punsul indus de post este o reacte nespecfics, deci poate fi eficace la 0 gama larga de tipuri de cancer. Se poate crede & publica lui Longo nu au fost citte in detaliu, O ultima remarcé, legati de documentarul nosteu: gin film, vedem oa- meni in Germania care postesc doua sipeimani, este un ade- virat dolie!” Chiar daca un alt nutritionist de la IGR, contactat telefonic {in mai 2013, a avut o atitudine mai deschisi, réspunsurile reflect opinia unei bune parti a establishment-ului medical. Asadar, revolujia nu va putea veni decat dinspre pacienfi {ngisi. Dar trebuie si le Lisim acestoralibertatea de a alege i 8 Il Insofim intr-o astfel de alegere. fn luna mai 2013, 0 prietend, victima a unei recidive de cancer la sin, dupa ce ne-a vazut documentarul, -a vorbit medicului séu oncolog despre ipoteza de a post inainte de gedinfele de chimiotera- pie. Raspunsul medicului a fost cumplit: ,Puteti si va atir- nati de picioare gi si vedefi ce se intdmplé.” Mentiondm ci pacienta nu este denutrit, {in asemenea condifi, cecizia de a posti presupune foarte eso triplé doz de cura: nu trebuie doar si combatem boala, 264 _. MARTURN $1 PERSPECTIVE: NOI SPERANTE IN FATA CANCERULUD? st infruntim teama de a ne priva de hrané bolnavi find, ci si ne gi lipsim de bunavointa si supervizarea medical8, Povestea lui Jane Iti povestea lui Jane, Marturia sa, din dhai 2013, arat cit dle mult se inserie postal intr-un demers global. Dack Céci- Je a devenit vegetarian’, Jane a asociat postul cu numeroase metode altemative. Aceastd femeie plini de viafS, ce tocmai a implinit cincizeci de ani, tucreaza in domeniul editorial. A fost diagnosticatd in iunie 2011 Ci optsprezece luni ma deveeme, simsem ceva la sin, se mic ‘dar pu cram nga. Mahrincam bin, meni din fmi- impos, Sol meus el oe sec emia cours mel door a a pol sinam rain teem prone apepand pes at iie201 sven etl apctcaces es Tuma de gal 3 des cose Cin ya dw un mae ptr Spal Teno aft fcr Tuoues ae crisp dsp aA ep co: chine adore rng lacs pepe" Nua fat Am fa ad ua ae fer ma pn tha nd a sonst Cae, macnn peor hea cus ‘sdnul ar putea fi salvar, “ Am auenentl sn ing de mje, Pogamal suna aj opt eg de chine init de ope pt sta unos mats de ene deine ep Inafd de act pte vom fact male Spe soe. cal me rien a vor de experince Bc de ies 265 POSTUL NEGRU, O NOUA TERAPIE Longo si am fost imediatinceresti. M-am informat, dar mu era ve Din fe, vrs engl, Amanat ria edn chinioceraie, pentru a-mi cara fcatul cit mai bine: am Picut 0 fund fe lactate, fr gluten, fr came, cu suplimente alimencae gi apiioninat (foarte alealinizat). tn lips informayilor practice precise, am flew precum sare cit ai Longo: post cu api simp de paruzeci i ope de ore inainte de Becare ding de chimioterape, gi opsprezece ore dupa fecare chimioverapie. Prima zi ma dure foarte are cul, apo fost mal tuyor. Nu am spusnimic mediculu, Chestiunea nutri nua fost hordata, Am viaut doar o broqurt la Insitucul Cure, Messjul era dla: ci imp ne facem plicere, suntem bine, char ded vor con sama lactate bogat in factor de creyrere roca canoer ipa par yi de FEC (Puorouraci/Epiubicin/Ciclofostamida), urmace de patra sedinge de Taxoter. In carulceor de FEC, des acest tip de chimiorerapie provoacd adesea grepuri foarte mati 2 fost bine (cu excepia ple dei paral. $1 Hrs au toate medicament splinencare pe ‘are mi leau preseris medi, Aveam desu. La a para seins de ‘himioterapie cu FEC, am tnceput si am hemoroii. Af, dou sau tei, nimic fn compari cu unel persoan care at peste cot in sr, bachar gin ge. Am ave sii de oboseall ~ ma ale nna ‘himiorrape, enum cam ,trminati*— dar nu am Bue nici sett cele sae luni de eratament Sedinele de Taxorere, up ele de FEC, suneoribile. Puram papuci si mnusi congelate pentru ca produsul si nu ajungi la ex- ttemieigi,Teatamentl cu ytaxo" poate provoca duretiingroztoare srticulai, dar candidoze[infeci ale mucoaseloy, in special ale ju am suferie, Dupi fecare gedingt vaginulul, provocate de fungi). N 2 de Taxotere, am fost la Brighton (am rude acolo) si vid un medic german care pratici medicina complementari. Mi-ainjectat dove puternice de vitamina C, BI2, precum si acid alfa lipoie. Am ficut 266 MARTURIT $1 PERSPECTIVE: NOI SPERANTE IN FATA CANCERULUT? $i oronoterapie, Dupa, nu am mai avut afte, nick hemoroizi. Nive- Tul de globule rosii a inceput si creas’, mi-am segisit energia. EL considera ci esto idee bund si postescinainte si dupa jedingele de chimioterapi. (Cred cd trebuie si ingelegem, arunci cdnd ne hotirim si postim, ‘un inereg proces se pune in migcare. Pensru mine important era sifu activi, si nu sime boala. Am cut o groaei de Iucrur: sauna ‘cu infrarosu, homeopatie, cupunctur, fioterapie, dr si psihote- ‘apie (unde mi-am descrcatsuflerl). Nu am avus ocaza si mpi ‘jesc experienga cu alli pacieni, in slile de astepeare paciengi nu vorbesc ine ei, In oncologie, ne inchidem cu un lack (Cind cotul sa terminat, :am explics ancologului meu ci pos ‘sem: mi-a zimbit pur gi simply, pin de condescendent.. Acum sunt foarte bine, Posela fost oexperieny extrem de puternic3. Am vrut sincere ‘mai mult, ficind o adeviraté curd. Am mers 38 postescgase zie in sudul Frangei. Nu era 0 insciuyie incadratd medical, dar nu mai sveam nevole, Acolo am realizat ed gase le nu erau deloc ca cele pparruzeci si opt de ore! Tebuie tecutd o aries... Darin cele din ‘urma, a fi purur continua. Cand se reiaalimentatea, aproape c& suntem dezamagiiscorpul vea si meargi mai depart. Postul pro- ‘yoaci un sentiment de putete:ne lim corpul, destnul in mini” 2012: Studii terapeutice la nivel european ups studiile pe care le-a publicatin anul 2012, sute de pa- cienfi, din lumea intreagé, i-au scris lui Valter Longo", Nu {in zeci sau sute, ci in mii putem estima numarul bolnavilor '© Vater Longo primesteunu-dous e-mail pe ide pacentbeinvide cancer 267 POSTUL NEGRU, O NOUA TERAPIE care au postit din proprie inifiativi“, ne-a precizat cerceti- torul in martie 2012, De unde gi nevoia lui de a merge mai rapid cu testele clinice. fn anul 2012, doud fundatii europene (Umberto Veronezi Foundation si Pink Ribbon Foundation, jn Olanda) ii acordS lui Longo finaniri cu scopul de a lansa tun test despre post si cancer. Dousprezece centre spitaicesti au participa, dintre care zece din Europa: in Italia, Germania, Belgia, Olanda, Portugalia, Grecia, Serbia... gi in Franta. Un servici al departamentului de oncologie medical al Spitalu- Jui Avicenne, Bobigny, a ales s& participe Jn mai 2013, cand il contactim, profesorul Laurent Zelek, care conduce serviciul, abordeaz§ ideea postului manifestind ccuriozitae, fara a prior ,Ln masura in care pacientit nu ne spun tot, ci incearc& o groaz& de hucrur, cred cieste mai bine si fim pragmatic gi s8 supraveghem.” Pentru el, denutrtia nueste o problems major trateazi cancer a sin al cui tra- fament duce, mai degrabs lao eresterein greutate. Opus ori citei atitudini dogmatice, congtient de intirzierea medical privitoare la modul de vias (nutrtie, exerctiu fizc), Zelek teste interesat de o abordare diferits, care ar putea aduce un ajutor pacientilor sii ,Se ridic& problema unei noi practci rmedicale: 88 nu uitm cd ne aim, mai degrabs, intro viziu- ne de genul «O boali, un medicament». Postul zgiltaie usor aceastd credinjd... Dar atenfie! Nu este suicient si il eretic pentru a nu gresl. Ceea ce stimeste interesul este faptul ci exists date biologice rationale in spatele demersului. Dar, acd 5-a ardtat c& postul scurt nu este vatimator, beneficiul real nua fost inci demonstrat. Trebuie procedat stinific i sipat pentru a gisi dovezi" 'Noutatea introdusa in citeva spitale europene este ci pa- cientit ales pentra test nui vor post strict cu api. Vor lua 0 268, MARTURII $1 PERSPECTIVE: NOI SPERANTE IN FATA CANCERULUT? ami de produse care constituie un fel de inlocuitor al post Jui, Ansamblul, numit ,ChemoLieve", este format din su biuturi gi cateva batoane alimentare. A fost pus la punct citre Longo in cadrul unui star-up al cStui fondator es Ne-am putea mira. Cercetstorul ne-a explicat demersul A pus a punct aceste produse pentru eS un num mare de p cient bolnavi de cancer are dificultat in aposti, fie din moti fizie (slabit), fie psihologice(frc8) Ince priveste aspectul ‘mercial, ne strduim ca preful lo s8 fie foarte mic, la nivel ‘unui supliment alimentar.” Pot aceste produse ~ cu foarte pufine calori, nu se aseam: rnb deloccu o ,masi”~si imite cu adevirat efectele postul 1Le-am testat pe goareci si am observat efectele principale care le chutam prin postul pentru cancer: scSderea glucoz sia IGF-, protecta celulelor sindtoase, vulnerabilitatea ci lulelor canceroase... In sfarsit bineinfeles, dac posteasci doar cu apaio pot face, este foarte bins ioneazi Longo. ChemoLieve nu are vocatia de a inlocui c adevarat un post. Privarea de hrand provoacd reajustiri in portante in ansamblul organismului, dack ne gindim la re pausul tractului intestinal care poate cregte mecanismele d aparare imunitar’, Produsul lui Longo pare, deci, de folosing punctual, destinat unei anumite categorii de bolnavi. Valter Longo nu a obfinut fondurile Uniunii Europene p care credea cle poate primi, cea ce intazie, din picate, lan sarea a numeroase teste: cel de Ia spitalul Avicenne va ince pe— daca bugetul este blocat - abia in 2014 gi rezultatele sal ru vor fi cunoscute decst in cfiva ani... ,Avansim extrem d lent’, afirma cu regret oncologul. Dup cum am vazut, du rata lungi a protocoalelor pentru testele terapeutice muri v. ‘opti pe paciengi sd incerce ei singuri experienta, De aceea n 269 POSTUL NEGRU, O NOUA TERAL putem dori decat un lucru: si fie asistati mai bine de cétre ‘medicii care fi urmAresc. $4 nu asigti bolnavil inseamnd s8 lagi loc liber pentru tot felul de personaje sulfuroase, fird o pre- sgitire medical solid’, care propun ,cure miracol” bolnavilor ‘vulnerabili, Un exemplu: in 2013, am aflat cd un pacient bol- ‘nav de cancer pancreatic s-a lisat convins si posteasca dous- sprezece zile de citre un ,medic", care de fapt nu era. Acest _ guru” se sprijinea pe publicafille lui Longo si documentarul ‘nostru pentru a-si convinge ,pacienfi”. IatS de unde vine ne- cesitatea pentru corpul medical de anu respinge practicarea, pentru ao controla mai bine. (Cu att mai mult cu cat medicii stiu cf gansele de vinde- care ale pacientilor sunt mai mari atunci cand acestia sunt activi”. lar postul are un impact psihologic foarte impor- tant, Cazurile Tui Jane gi Cécile sunt o mérturie. $8-i oferim ‘Norei Quinn, judecdtoare in districtul Los Angeles, ultimul ‘cuvint pentru 2 coneluziona asupra subiechilii: {Tn alt as pect important in cazul postului este ci mi-a permis si am tun control asupra tratamentului meu, s& nu fiu doar cineva creia «i se fac nigte lucruris, Era un mod de a ma apira in- tr-o situatie pe care o simfeam ca pe un atac impotriva mea. Tar postul era important in ochii mei pentru c& era un mod dea ma proteja de ceea ce trebuia s& ucida cancerul, ostiam, dar care urma, poate, si omoare gio parte din mine. i nu vvoiam si se intample aga ceva.” A posti pentru a preveni cancerul? Dupa citirea studiilor realizate de Valter Longo, ia nas- tere o intrebare: dac& postul, de unul singur, poate distruge 270 MARTURIT $1 PERSPECTIVE: NOI SPERANTE IN FATA CANCERULUIY celulelecanceroase inaintea chimioterapiei,nus-ar putea folosi ‘© astfel de terapie ca mijloc de preventie a cancerului? Unele studi merg in sensul acesta. ‘Am subliniat deja, postul intermitent (sau alternat) - 0 zi de post, o zi de ran’ - mareste durata de viatd a anumi tor specii de animale. Rezultatul nu este posibil decit dacs determina sciderea incidenfet bolilor legate de imbitrani- re sau daci intérzie aparitia lor. Rezultatele studiilor con- sacrate efectelor postului alternat asupra a numeroase boli sunt destul de clare: la om exist un rise mai mic de diabet datorité nivelului de glucoza scSzut, riscul cardiovas- cular este, de asemenea, redus deoarece colesterolul total s-a ‘micgorat, precum gi ritmul cardiac si tensiunea arteriala™, Pentru preventia cancerului, nu exist inci date obtinute la om. Dar, la rozatoarele supuse postului, numérul cazurilor de cancer este mai mic, supraviefuirea dupa inocularea can- ccerulut mai lung, iar procentul de proliferare a celulelor ccanceroase mai scAzut. David Berrigan, de la National Cancer Institute din State- le Unite, a condus experimente pe soareci cArora le scosese .gena supresoare de tumori (proteina 53), ficdndu-i extrem de vulnerabili la cancer. Supugi unui post intermitent de 0 zi pe siptimang, soarecti supraviefuiau mai mult deoarece aparitia cancerului era in mod semnificativ intarziat3. Efectul este cu ‘tat mai important cu cat postul incepe mai devreme in viata “krista A. Vorady si Mark. Hllestln,Aernat-day farting and chronic d- ‘ease prevention: 2 review of human and animal tae, The American Journal ine Nutrition vol. 86, 1, jit 2007, p.7-13 (a) ,Postlinzlealteratve ‘i preventiacazul boils conic: o anal atesteor pe om s animate" (nt) mm POSTUL NEGRU, © NOUA TERAPIE soarecelui. O observatie interesanta: nivelul factorilor de ere- tere este, de asemenea, redus™: Astfel, o singurd 2i de post pe siptiiman’ ar fi suficient& pentru a produce efecte vizibile? Studiile sunt inci prea pu- tine pentru a trage concluzii $i, de asemenea, trebuie sa fie confirmate in cazul omului. Acum regret ci, in cele patru luni in care am postittreizeci de ore pe siptiménd, nu am ficut nicio analiza de sange. Poate cd nivelul meu de IGF-I a scizut semnificativ fri s8 iu Mai general, conceptul de ,post intermitent” marcheaz revenirea postului in numeroase studi stiintifice. Ideea este simpli: inte-o 21 mancafi foarte pufin (500 keal,fructe si legu- ‘me), Ziua urmatoare mancafi ce vreti. In aceste vremuri, cand egimutile de toate felurile sunt bucuria editorilor, curba su- praponderalitafii continuand s3 creasci, studiile despre pos- tul altermat se multiplicd in cazul obezilor. Pentru a anticipa critica anuamitor nutritionist, caro

S-ar putea să vă placă și