Sunteți pe pagina 1din 10

ICS 91.010.

30

SR EN 1991-4/NB
Aprilie 2008
STANDARD ROMÂN

Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor


Partea 4: Silozuri şi rezervoare
Anexa naţională
Eurocode 1: Action on structures. Part 4: Silos and tanks.
National Annex

Eurocode 1: Actions sur les structures. Partie 4: Silos et


réservoires. Annexe Nationale

APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 aprilie 2008

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA (ASRO)


Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti
Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70
Direcţia Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 315 58 70
Direcţia Publicaţii - Serv. Vânzări/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88
Serviciul Redacţie - Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74

© ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului standard în orice publicaţii şi prin orice
procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris al
ASRO

Ref.: SR EN 1991-4:2006/NB:2008 Ediţia 1


Preambul

Acest standard SR EN 1991-4:2006/NB:2008 reprezintă anexa naţională NB care defineşte condiţiile


de aplicare pe teritoriul României a standardului SR EN 1991-4:2006.

Această anexă naţională a fost elaborată în cadrul Comitetului Tehnic CT 343 «Bazele proiectării şi
eurocoduri pentru structuri», al cărui secretariat este deţinut de ASRO.

Elaborarea standardului a fost solicitată de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei.

Această anexă naţională:

- furnizează parametri determinaţi la nivel naţional (NPD) pentru articolele următoare ale standardului
european EN 1991-4:2006, care autorizează alegerea naţională, şi anume:

- 2.5 (5)

- 3.6 (2)

- 5.2.4.3.1 (3)

- 5.4.1 (3)

- 5.4.1 (4)

- A.4 (3)

- B.2.14 (1)

SR EN 1991-4:2006 împreună SR EN 1991-4:2006/NB:2008 se aplică la proiectarea silozurilor şi


rezervoarelor de beton armat şi beton precomprimat, împreună cu prevederile Eurocodurilor EN 1990
până la EN 1999, pe măsura adoptării şi implementării în România a acestor standarde cu anexele lor
naţionale.

Denumirea şi numerotarea articolelor din anexa naţională este identică cu cea din standardul român
SR EN 1991-4:2006.
SR EN1991-4:2006/NB-2008

I. Parametri determinaţi la nivel naţional pentru utilizarea standardului SR EN 1991-4:2006

Secţiunea 2 Reprezentare şi clasificare acţiuni

2.5 Clasificarea evaluării încărcărilor

(5) NOTA 1 - Anexa naţională poate defini limitele clasei. Tabelul 2.1 indică valorile
recomandate.

Tabelul 2.1 - Clasificarea recomandată a silozurilor pentru evaluarea încărcărilor

Clasa de evaluare a încărcărilor Descriere

Silozuri cu o capacitate mai mare de 10 000 tone


Clasa 3 de evaluare a încărcărilor Silozuri cu o capacitate mai mare de 1 000 tone la care
poate apărea oricare din următoarele situaţii de proiectare:
a) golire excentrică cu eo/dc > 0,25 (a se vedea figura 1.1b)

b) silozuri turtite cu o excentricitate a vârfului suprafeţei


egală cu et/dc > 0,25

Clasa 2 de evaluare a încărcărilor Toate silozurile la care se face referire în acest standard şi
neîncadrate în altă clasă

Clasa 1 de evaluare a încărcărilor Silozurile cu o capacitate mai mică de 100 tone

Se utilizează valorile recomandate.

Secţiunea 3 Situaţii de proiectare

3.6 Principii de proiectare în cazul exploziilor

(2) NOTĂ - Anexa naţională poate furniza indicaţii privind presiunea exercitată asupra
construcţiilor învecinate generată de explozia din interiorul unui siloz.

Pe teritoriul României, deoarece calculul presiunilor din explozie nu este pus la punct, este preferabil
să nu existe construcţii ce nu aparţin silozului la mai puţin de 100 m pentru silozuri din clasele 1 şi 2
sau 200 m pentru silozuri din clasa 3 de evaluare a încărcărilor

Secţiunea 5 Încărcări asupra pereţilor verticali ai silozurilor

5.2.4.3 Metode pentru clasa 3 de evaluare a încărcărilor

5.2.4.3.1 Geometria canalului de curgere

(3) NOTĂ - Valorile pentru k1, k2 şi k3 pot fi indicate în anexa naţională. Valorile recomandate
sunt 0,25, 0,4 şi respectiv 0,6.

Se utilizează valorile recomandate, respectiv: k1 = 0,25, k2 = 0,4 şi k3 = 0,6.


SR EN 1991-4:2006/NB:2008
5.4 Silozuri de retenţie

5.4.1 Încărcări la umplere asupra pereţilor verticali

(3) NOTA 1 - Metoda utilizată la determinarea presiunii orizontale ph poate fi indicată în anexa
naţională. Metoda recomandată este prezentată în expresia (5.97):

ph = γ K (1 + sinφr) zs (5.97)

în care:

zS este cota sub cel mai înalt punct de contact al materialului depozitat cu
peretele (a se vedea figura 5.8);

γ este valoarea caracteristică superioară a greutăţii specifice a materialului;

K este valoarea caracteristică superioară a raportului presiunilor laterale

φr unghiul materialului în stare de repaus;

Se adoptă metoda recomandată.

(4) NOTĂ - Metoda care se utilizează la determinarea forţei verticale nzSk poate fi indicată în
anexa naţională. Metoda recomandată este prezentată în expresia (5.98):

µK
nzSk = γ (1 + sinφr) zs2 (5.98)
2
în care
µ este valoarea caracteristică superioară a coeficientului de frecare a materialului cu peretele.

Se adoptă metoda recomandată.

2
SR EN 1991-4:2006/NB:2008

II. Utilizarea la nivel naţional a anexelor standardului SR EN 1991-4:2006

Anexa A (informativă) Bazele proiectării-paragrafe suplimentare la EN 1990


pentru silozuri şi rezervoare
Anexa A îşi păstrează caracterul informativ în ceea ce priveşte utilizarea standardului
SR EN 1991-4:2006 şi a anexei naţionale.

A.4 Situaţii de proiectare şi grupări de acţiuni pentru clasele 2 şi 3 de evaluare a


încărcărilor

(3) NOTĂ - Valorile lui ψ pot fi precizate în anexa naţională. Valorile şi grupările indicate în
tabelele A.1, A.2, A.3, A.4 şi A.5 reprezintă valori recomandate la care încărcările suplimentare
2 şi 3 sunt reduse de coeficienţi corespunzători de grupare ψ.

Se utilizează valorile indicate în tabelul A.1(RO), tabelul A:3(RO), tabelul A.5(RO) şi valorile
recomandate în tabelul A.2, tabelul A. 4 din SR EN 1991-4:2006.

Tabelul A.1(RO) - Situaţii de proiectare şi grupări de acţiuni care trebuie considerate

Simbol Încărcări Încărcarea ψ0,2 Încărcarea ψ0,3


Situaţie de permanente suplimentară suplimentară
proiectare/
2 3
Încărcarea
principală

1
D Golire materiale Greutate proprie Tasare fundaţie 1,0 Zăpadă sau vânt sau 0,6
termice
Încărcări variabile sau 0,7
deformaţie
I Încărcări Greutate proprie Umplere materiale 1,0 Zăpadă sau vânt sau 0,6
variabile sau termice
deformaţie
S Zăpadă Greutate proprie Umplere materiale 1,0
WF Vânt şi siloz plin Greutate proprie Umplere materiale 1,0
WE Vânt şi siloz gol Greutate proprie Fără materiale 0,0
T Termice Greutate proprie Umplere materiale 1,0
F Tasare fundaţie Greutate proprie Golire materiale 1,0 Zăpadă sau vânt sau 0,6
termice
ψ2,2 ψ2,3
E Explozie Greutate proprie Umplere materiale 0,8 Încărcări variabile sau 0,3
deformaţie
V Impact produs Greutate proprie Umplere materiale 0,8 Încărcări variabile sau 0,3
de vehicule deformaţie

NOTA 1 - Acest tabel utilizează termeni corespunzători regulilor de grupare a încărcărilor din secţiunea 6 a EN 1990.

NOTA 2 - Indicii inferiori pentru ψ au următoarea semnificaţie: primul indice corespunde situaţiei de proiectare: 0 pentru
gruparea normală; 1 pentru gruparea frecventă; 2 pentru gruparea cvasi-permanentă. Al doilea indice corespunde
numărului încărcării în grupare.

3
SR EN 1991-4:2006/NB:2008
Tabelul A.2 - Starea limită ultimă “normală” (SLU “Normală”)- situaţii de proiectare şi grupări de încărcări
care trebuie considerate

Sim Încărcări Încărcarea Încărcarea Încărcarea Încărcarea


bol Situaţie de permanente variabilă variabilă variabilă variabilă
proiectare/ principală suplimentară 1 suplimentară suplimentară
(de bază) 2 3,4 etc.

Încărcarea
variabilă
principală
ξ1 (a se ψ0,1 ψ0,2 ψ0,3
Descriere vedea col. Descriere Descriere Descriere ψ0,4
următoare etc.
“de bază”)
D Golire Greutate 0,9 Golire 1,0 Tasare 0,7 Zăpadă, 0,6
materiale proprie materiale fundaţie vânt,termi
ce
Încărcări 0,7
variabile
sau
deformaţie
I Deformaţie Greutate 0,9 Umplere cu 1,0 Deformaţie 0,7 Zăpadă, 0,6
impusă proprie materiale impusă vânt,termi
ce
Încărcări 0,7
variabile
S Zăpadă Greutate 0,9 Umplere cu 1,0 Zăpadă 0,6 Încărcări 0,7
proprie materiale variabile
WF Vânt şi siloz Greutate 0,9 Umplere cu 1,0 Vânt 0,6 Încărcări 0,7
plin proprie materiale, variabile
siloz plin
WE Vânt şi siloz Greutate 0,9 Fără 0,0 Vânt 0,6 Încărcări 0,7
gol proprie materiale variabile
siloz gol
T Termice Greutate 0,9 Umplere cu 1,0 Termice 0,6 Încărcări 0,7
proprie materiale variabile

NOTĂ - Tabelul A.2 se utilizează împreună cu expresiile (6.10a) şi (6.10b) din EN 1990, 6.4.3.2.

Tabelul A.3 (RO) - Starea limită ultimă “accidentală” (SLU “Accidentală”)- situaţii de proiectare şi grupări
de încărcări care trebuie considerate

Simbol Încărcări Încărcarea Încărcarea Încărcarea variabilă Încărcarea variabilă


Situaţie de permanente variabilă variabilă suplimentară suplimentară
proiectare/ principală suplimentară 1 2 3,4 etc.
(de bază)

Încărcarea
variabilă
principală
ψ1,1 ψ2,2 ψ2,3
Descriere Descriere Descriere sau Descriere Descriere ψ2,4
ψ1,1 etc.

E Explozie Greutate Presiune Umplere 0,9 Deformaţie 0,8 Încărcări 0,3


proprie explozie materiale sau impusă variabile
0,8
V Impact cu Greutate Impact cu Umplere 0,9 Deformaţie 0,8 Încărcări 0,3
vehicule proprie vehicule cu sau impusă variabile
materiale 0,8

NOTĂ - Tabelul A.3 se utilizează împreună cu expresia (6.11b) din EN 1990, 6.4.3.3.

4
SR EN 1991-4:2006/NB:2008
Tabelul A.4 - Starea limită ultimă “seismică” (SLU “Seismic”)- situaţii de proiectare şi grupări de încărcări
care trebuie considerate

Simbol Încărcări Încărcarea Încărcarea Încărcarea Încărcarea variabilă


Situaţie de permanente variabilă variabilă variabilă suplimentară
proiectare/Î principală suplimentară 1 suplimentară 3,4 etc.
ncărcarea (de bază) 2
variabilă
principală
ψ1,1 ψ2,2 ψ2,3
Descriere Descriere Descriere sau Descriere Descriere ψ2,4
ψ1,1 etc.

SF Încărcare Greutate Încărcare Umplere 0,8 Deformaţie 0,3 Încărcări 0,3


seismică şi proprie seismică materiale, impusă variabile
siloz plin (cutremur) siloz plin
SE Încărcare Greutate Încărcare Fără 0,8 Deformaţie 0,3 Încărcări 0,3
seismică şi proprie seismică materiale, impusă variabile
siloz gol (cutremur) siloz gol

NOTĂ - Tabelul A.4 se utilizează împreună cu expresia (6.12b) din EN 1990, 6.4.3.4 şi acelea din EN 1998-1 şi EN 1998-4.

Tabelul A.5(RO) - Starea limită de exploatare (SLE )- situaţii de proiectare şi grupări de încărcări care
trebuie considerate

Sim- Încărcări Încărcarea Încărcarea Încărcarea Încărcarea


bol Situaţie de permanente variabilă variabilă variabilă variabilă
proiectare/Î principală suplimentară 1 suplimentară suplimentară
ncărcarea (de bază) 2 3,4 etc.
variabilă
principală
(a se vedea ψ1,1 ψ0,2 ψ0,3
Descriere col. Descriere sau Descriere sau Descriere ψ0,4
Următoare ψ2,1 ψ2,2 sau
“de bază”) ψ2,3
ψ2,4
etc.

D Golire Greutate Golire 0,9 Tasare 0,7 Zăpadă, 0,6


materiale proprie materiale sau fundaţie sau vânt, sau
0,8 0,8 termice 0,0
Încărcări 0,7
variabile, sau
deformaţi 0,3
e impusă
I Deformaţie Greutate Umplere 0,9 Deforma 0,7 Zăpadă, 0,6
impusă proprie cu materia sau ţie sau Vânt sau
le 0,8 impusă 0,8 ,termice 0,3
Încărcări 0,7
variabile sau
0,3
S Zăpadă Greutate Umplere 0,9 Zăpadă 0,6 Încărcări 0,7
proprie cu materia sau sau variabile sau
le 0,8 0,0 0,3
WF Vânt şi siloz Greutate Umplere 0,9 Vânt 0,6 Încărcări 0,7
plin proprie cu materia sau sau variabile sau
le, siloz 0,8 0,0 0,3
plin
WE Vânt şi siloz Greutate Fără 0,0 Vânt 0,6 Încărcări 0,7
gol proprie materiale sau variabile sau
siloz gol 0,0 0,3
T Termice Greutate Umplere 0,9 Termice 0,6 Încărcări 0,7
proprie cu materia sau sau variabile sau
le 0,8 0,0 0,3

NOTĂ - Tabelul A.5 se utilizează împreună cu expresiile (6.14b),(6.15b) şi(6.16b) din EN 1990, 6.5.3 după cum urmează:
Gruparea caracteristică, expresia (6.14b):
Gruparea caracteristică este în mod normal utilizată pentru stări limită ireversibile.
Gruparea frecventă, expresia (6.15b):
Gruparea frecventă este în mod normal utilizată pentru stări limită reversibile.
Gruparea cvasipermanentă, expresia (6.16b):
Gruparea cvasipermanentă este în mod normal utilizată pentru efecte de lungă durată şi pentru aspectul structurii.

5
SR EN 1991-4:2006/NB:2008

Anexa B (informativă) Acţiuni, coeficienţi parţiali de siguranţă şi grupări de


acţiuni pentru rezervoare

Anexa B îşi păstrează caracterul informativ în ceea ce priveşte utilizarea standardului


SR EN 1991-4:2006 şi a anexei naţionale.

B.2.14 Încărcări accidentale

(1) NOTĂ - Aceste încărcări pot fi specificate în anexa naţională sau pot fi precizate de client
pentru fiecare proiect în parte.

Încărcările excepţionale menţionate se introduc în calculul rezervorului numai la cererea clientului.

Anexa C (normativă), Determinarea proprietăţilor materialelor pentru evaluarea


încărcării la silozuri
Anexa C îşi păstrează caracterul normativ în ceea ce priveşte utilizarea standardului
SR EN 1991-4:2006 şi a anexei naţionale.

Anexa D (normativă) Determinarea proprietăţilor materialelor pentru evaluarea


încărcărilor la silozuri
Anexa D îşi păstrează caracterul normativ în ceea ce priveşte utilizarea standardului
SR EN 1991-4:2006 şi a anexei naţionale.

Anexa E (normativă) Valorile proprietăţilor materialelor granulare


Anexa E îşi păstrează caracterul normativ în ceea ce priveşte utilizarea standardului
SR EN 1991-4:2006 şi a anexei naţionale.

Anexa F (informativă) Determinarea modelului de curgere


Anexa F îşi păstrează caracterul informativ în ceea ce priveşte utilizarea standardului
SR EN 1991-4:2006 şi a anexei naţionale.

Anexa G (normativă) Reguli alternative pentru presiuni la pâlnii


Anexa G îşi păstrează caracterul normativ în ceea ce priveşte utilizarea standardului
SR EN 1991-4:2006 şi a anexei naţionale.

Anexa H (informativă) Încărcări datorită exploziilor provocate de praf


Anexa H îşi păstrează caracterul informativ în ceea ce priveşte utilizarea standardului
SR EN 1991-4:2006 şi a anexei naţionale.

6
SR EN 1991-4:2006/NB:2008
(pagină albă)

7
Membrii comitetului tehnic CT 343 «Bazele proiectării şi eurocoduri pentru structuri» care au participat
la elaborarea prezentului standard:

Preşedinte UTCB - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti dl. Ion Radu Pascu
Secretar ASRO – Asociaţia de Standardizare din România dna. Marilena Călin
Expert ASRO
Membri: UTCB - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti dl. Dan Lungu
INCERC - Bucureşti Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare dl. Dan Georgescu
în Construcţii şi Economia Construcţiilor
SC. POPĂESCU SA. - Bucureşti dl. Popăescu Augustin
UPT - Universitatea Politehnică Timişoara dl. Dan Dubină
UTCB - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti dl Şerban Dima
MIRO GRUP Bucureşti dl. Mircea Mironescu
UTI - Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" din Iaşi dna. Dorina Nicolina Isopescu
PROVEST PROIECT- Bucureşti dl. Radu Petrovici
SRGF - Societatea Română de Geotehnică şi Fundaţii, Directorul dl. Iacint Manoliu
Centrului de Inginerie Geotehnică din Bucureşti
UTCB - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti dl. Tudor Postelnicu
MDLPL - Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei dna. Doina Toma
SIGUR CONSTRUCT - Bucureşti dl. Dan Dumitrescu
C.N.S.I.P.C – Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu dna. Liliana Ceauşu
şi Protecţie Civilă
ISPCF – Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate Bucureşti dl. Constantin Cristescu
ISPCF – Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate Bucureşti dna. Ileana Prodescu
MIRA – Ministerul Internelor şi Reformei Administrative dl. Ioan Sonea
CILAS CF - Braşov dl. Florea Crânguş
Wienerberger Sisteme de Cărămizi - România dna. Rodica Mărgărit
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă dl. Ioan Vale
UTI - Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" din Iaşi dl. Diaconu Sotropa Dan
Ruukki Romania S.R.L dl. Marius Popescu

MDLPL - Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei dna. Mihaela Bontea

Anteproiectul standardului a fost elaborat de: dl. Ion Radu Pascu, preşedinte al CT 343, dl. Gheorghe
Vlaicu şi dl. Tiberiu Pascu, specialişti EC 1, UTCB - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .

Un standard român nu conţine neapărat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare.


Utilizatorii standardului sunt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia.

Este important ca utilizatorii standardelor române să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a
tuturor modificărilor.

Informaţiile referitoare la standardele române sunt publicate în Catalogul Standardelor Române şi în


Buletinul Standardizării