NE 012-99 Cod de Practica Pentru Executarea Lucrarilor Din Beton Si Beton Armat

‘MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $! AMENAJARI TERITORIULUI ORDIN nr. 59/N din 24.08.1999 Avand in vedere: Avizul Comitetului Tehnico-$tiingific al MLPAT nr. $8/02.08.1999, in temeiul Hotirarii Guvernului nr. 456/194 republicata privind organizarea gi functionarea Ministerului Lucrarilor Publice i Amenajarii Teritoriului, in conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 6/1998 si a Decretului nr. 132/198, Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajérii Teritoriului emite urmatorul: ORDIN 1, - Se aproba "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton precomprimat’, indicativ NE 012-99. Art.2. - Partea Ia Codului de practica inlocuieste si anuleaz’ "C 140- 86, Normativ pentru executarea lucrarilor de beton gi beton arm: elaborat de INCERC. » = Partea a Il-a.a Codului de practicé inlocuieste gi anuleaza "C 21-88, * Normativ pentru executarea lucririlor de beton precomprimat’ sirespectiv “C 266-85, Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de precomprimare prin infigurare cu magina PROCEQ’, elaborate de INCERC. Art.3, - Codul de practicd de la arti se publicd in Buletinul Constructiilor gi in broguri separatd de citre INCERC Bucuresti. Art.4, - Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii lui in Buletinu! Construcgiilor. Art.5. - Direcia de Programe de Cercetare gi Reglementiri Tehnice va duce la indeplinire prezentul ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $f AMENAJARIL TERITORIULUI -MLPAT- COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON $I BETON ARMAT INDICATIV NE 012-99 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE iN CONSTRUCT $i ECONOMIA CONSTRUCTHLOR-INCERC Bucuresti- Departamentul Protectie Antiseismicd si Siguran{a Structural Laboratorul de cercetare si ind tehnologia si durabilitatea betoanelor si mortarelor, betoane speciale DIRECTOR GENERAL: dr. ing. Radu Pasew DIRECTOR DEPARTAMENT: prof.dr.ing. Augustin Popescu SEF LABORATOR: ing. Dan Georgescu COLECTIV ELABORARE: _[ing. Angela Staneseul ing. Dan Georgeseu ing, Liliana Corliteanu COLABORATORI: ing. Mihalache Paun ing. Sabina Stan ‘Coordonat de: DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STHINTIFICA $1 REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII DIRECTOR GENERAL: ing. Ion Stineseu RESPONSABIL TEMA: ing. Sabina Stan Avizat de: CONSILIUL TEHNICO-STIINTIFIC AL MINISTERULUI LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUICUPRINS, 1, PREVEDERI GENERALE 2. PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE IN DOMENIU 3. TERMENI — DEFINITI 4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 4.1, Cimenturi - 42. Agregate 43. Apa 44. Aditivi 45. Adaosuri 5. CERINTE PENTRU CARACTERISTICILE BETOANELOR $.1. Ceringe pentru rezistenta 5.2. Cerinje pentru durabilitate 5.2.1, Conditii de expunere $.2.2. Dozaj de ciment minim gi raport A/C maxim 5.2.3. Cantitafile maxime admise de substanfe ce pot afecta durabilitatea betonutui : 6. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI 6.1, Conditii generale 62. Proiectarea amestecului 6.2.1, Cerinfe privind consistenja betonului 6.2.2. Cerinfe privind granulozitatea agregatelor 6.2.3. Ceringe privind alegerea tipului de ciment , a dozajului si a raportului AIC 6.2.4. Cerinje privind alegerea aditivlor si adaosurilor 7. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 7.1, Betonul proaspat . fee 7.1.1. Consistenja betonuluii : 7.1.2. Confinutul de aer oclus 7.1.3. Densitatea aparent& 7.2. Betonul intant ..... oe 7.2.1. Rezistenfa la compresiune .... ~ fee : 7.2.2. Evolutia rezistentei betonului . 7.2.3, Rezistenta la penetrarea apei 7.2.4, Rezistenfa la inghet - dezghet 7.2.5. Densitatea betonului 8, BETOANE CU PROPRIETATI SPECIALE 8.1, Beton rezistent la penetrarea apei 8.2, Beton cu rezistenf& mare la inghet-dorahe sila gent chimic de dezghetare ...., 8.3, Beton rezistent la atac chimie Sletten 8.4. Beton cu rezistenfé mare la weurd 9. PREPARAREA BETONULUL 9.1, Personal , echipament, Instat, laboratoare 9.2. Stajii de betoane 9.3. Dozare foe 9.4. Amestecare foe 10, ARMAREA BETONULUI : 10.1. Ofeluri pentru arméturi : 10.2. Livrare si marcare 10.3. Transport si depozitare 104. Control calittit 10.5. Fasonarea , montarea gi legarea anmiturilor 10.6. Tolerante la executie 10.7. Particularitai privind armarea cu plase sudate 10.8. Reguli constructive pentru armare 10.9. innadirea armiturilor 10.10. Stratul de acoperite cu beton 10.11. fnlocuires armatucilor 11. COFRAJE 1.1. Cerinte de baza 11.2. Tipuri de cofraje , dimensionate , transport 11.3. Pregtirea Iueriritor 11-4. Montarea coftajelor 115. Controlul si receptia lueratlor de cofraje 12, TRANSPORTUL $I PUNEREA IN OPERA A BETONULUT 12.1. Transportul betonului 12.2. Pregatirea tumarii betonului 12.3. Reguli generale de betonare 12.4. Compactarea betonului 13. ROSTURI DE LUCRU 14. DECOFRAREA 15. TRATAREA BETONULUI 15.1.Generalitii 15.2. Durata tratéri 93, 16. BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE $I BETOANE PUSE IN OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE |. 16.1. Betoane ce contin o combinatic de aditivi 16.2. Betoane tumate in api 16.3, Betoane turnate prin pompare .= 16.4. Betoane tumate in cofraje glisante 16.5. Betoane ciclopiene 17. SISTEMUL DE ASIGURARE $1 CONTROL AL CALITATIL 17.1. Clasificarea controlutui ....... -.93 93 93 95 96 100 102 102 517.2, Procedee de control al ealitati 17.2.1. Controlul productici si execufiei 17.2.1.1. Controlul materialelor componente , echipamentului, fabricdrii si caracteristicilor betonului 17.2.1.2. Controlulinainte de punerea in opera a betonului 17.2.3, Conlin impultanspri, puns nape i ai betonului : 17.2.2. Criteii de conformitate 17.2.2.1 Sisteme de verificare 17.2.22. Planul de prefevare gi criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului A) In cazul betonului preparat pe santier B) fn cazul utilizarii betonului livrat de static C) in cazul producerii betonului in stati 17.2.2.3. Criterii de conformitate pentru rezistenfa la compresiune ANEXE ANEXA L 1, Sortimente de cimentusi : Descriere, caracterizare ; ANEXA 12, Domenil si conditii de utilizare ale cimenturilor ; ANEXALS. Efecte principale gi secundare ste aditivilor asupra proprietatilor betonului, ANEXA 14, Stabilitea compozitiei betonului - Parametrii de compozitie: ANEXA L5, Stabilirea compozitici betonului - Efectuarea incercarilor preliminare, ANEXA 16, Sarcinite gi calificarea personalului eare deserveste statia de betoane; ANEXA L7. Gradul de omogenitate al betonului ; ANEXA IL.|, Fasonarea, montarea si legarea armaturilor ; ANEXA IL-2, Abateri limita la amaturi ; 103 103 loa. 106 106 107 107 108 108 109 109 10 140 146 149 150 (53 ANEXA IL3. Grosimea stratului de acoperise cu beton a amaturii (Zona Litoralului Marii Negre }; ANEXA IIL 1. Abateri admisibile pentru elemente de beton si beton armat; ANEXA IIL2. Defecte admisibile; ANEXA IV.1. Betonarea diferitelor clemente 5i parti ale constructieis ANEXA IV.2. Procedee de vibrare mecanica ; ANEXA IV.3. Recomandiri privind stabilirea pozitiei rostului de Iueru ; ANEXA V.. Reguli privind operatia de decofrare ; ANEXA V1.1 Freeventa gi masuri ce se adopta in eadrul controlului calititi rmaterialelor gi betoanelor ; ANEXA V2. Controtul calititii lucarilor de executie ; ANEXA V13. Controlul operativ al calititii betonului ANEXA V14 Sinteza trimestriala a rezultatelor obtinute, 154 157 160 161 165 167 170 m1 189 195 200 NOTA DE PREZENTARE Codul de practied pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat, face parte din sistemul de ansamblu al reglementarilor tehnice in cohstructii elaborat de MLPAT - INCERC, sistem ce are la baz Legea 10/1995 privind calitatea in constructii Codul de practicd este structurat pe 2 parti si anume * Partea A - “ BETON $I BETON ARMAT “ * Partca B- “ BETON PRECOMPRIMAT “ La elaborarea Codului, Partea A (revizuire Normativ C 140-86), av fost uate in considerare - reglementirile tehnice romanesti, in special : * Specificatiile tehnice privind cerinfele si criteriile de performanta pentru beton si armaturd * Normativul pentru executarea lucraritor din beton si beton armat C140 -86 * Noile standarde de cimenturi * Noile reglementiti privind asigurarea calitatii constructiilor = reglementirile’si recomandarile CEN si CEB * Prestandardul european ENV 206- Beton - nivele de performanti, producere, punere in opera si criterii de conformitate * Codul Model CEB - FIP/1990 nr 205, partea D - Tehnologia betonului * EUROCOD 2 - Calculul si aledtuitea structurilor din beton Codul ce cuprinde 17 capitole si 20 anexe defineste cerintele de rezistenfa si durabilitate gi stabileste criteriile de satisfacere a acestora precum si conditiile minime de calitate care trebuie avute in vedere la executarea $i controlul lucrarilor din beton si beton armat Cea mai mare parte din capitolele vechiului normativ an fost restructurate pe baza rezultatelor cercetarilor efectuate pe plan national si international, prezentul cod confinind o serie de notiuni si date cu caracter de noutate dintre care cele mai importante sunt : * definirea notiunilor (terminologie) ; * introducerea la prepararea betoanelor, a cimenturilor fabricate conform standardelor roménesti aliniate la ele europene ; * precizarea cerinfelor privind caracteristicile de rezistenta si durabilitate ale betonului ; cerinfele de durabilitate sunt determinate fat de conditiile de expunere prin precizarea raportului A/C maxim ; * introducerea notiunilor de amestec de beton proiectat si prescris ;* precizarea nivelelor de performanti ale betonului cu definirea clasei betonului conform reglementaritor europene; * revizuirea gi detalierea capitolului privind tratarea betonului; * introducerea cerinjelor, nivelelor de performanti si controlului armaturilor conform “ Specificatici tehnice pentru ofeluri utilizate in structuri din beton *; * introducerea unui nou sistem de asigurare gi control al calititii ; * criteriile de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului au fost aliniate la cele prevazute in Euronorme Detalierea unor prevederi legate de materialele componente ale betonului, compozitia betonului, caracteristici si metode de determinate, va fi FEcuti prin specificatii, ghiduri, manuale specifice Autorii considera ca deosebit de utile observatiile din partea specialistilor din proiectare, executie,productie beton, diriginti_ santier, inspectori de specialitate ete. privind aplicarea COD-ului. 1. PREVEDERI GENERALE 1.1, Prevederite prezentului cod de practicd se aplici la executarca clementelor sau structurilor din beton simplu sav beton armat pentru constructii de locuinte, social - culturale, industriale si agrozootehnice. Asttel sunt specificate cerintele de bazd ce trebuie indeplinite in ceea ce priveste betonul (materialele componente, compozitia, proprictatile betonului proaspat si intarit, producerea, turnarea, tratarea) vofiajele, srmitura; sunt stabilite criteriile pentru satistacerea accstor cerinte in contextut sistemului de control gi asigurare a calititii, in vi 1.2. Prevederile codului de practic vor fi adaptate si completate prin reglementiri specifice sau in lipsa acestora prin eaicte de sarcini, intocmite de Proiectant in urmitoarcle cazuri + consiructii specifice cdilor de comunieatii cutiere, Feroviare, maritime gi aetiene (drumuri, poduri, tunele, piste acroportur navigabile), constructii hidrotchnice, recipienti de presiune pentru centrale nucleare, platforme maritime ete.: - alte constructii eu structuri de rezistenti speciale sau conditii speciale de serviciu pentru care se claboreaza prescriptii specific. Caracterul de constructie special se stabileste de cdtre proicctant; ~ constructii proiectate dupa alte reglementari tehnice decat cele rominesti, sau constructii lt executia carora sunt prevazute a se utiliza praduse, procedee, echipamente cu caracter de noutate ce trebuie agrementate conform Iceislatiei in vigoare, ~ betoane speciale : betoane foarte grele, betoane usoare, betoane pe baza de polimeri, betoane retruetare, hetoane cu armare dispersi. prccumn yi betoane de inalta pertormant ~ procedce tehinolowice speciale : torerctare, vacuumare ete. amenajari portuare, canale 1.3. Caietele de sarcini elaborate pentru ci punetul 1.2. vor euprinde - cerinfe pentru materialele componente ale betonului, armaturile sau materiale care se vor utiliza: + cerinte impuse betonu iegoriile de Iucrivi mentionate la te i parametrii de baz ai compozitie’ acestuia;~ cerinfe tehnologice pentru betonare (ordinea si ritmul de tumare,masurile obligatorii in cazul unor conditii climatice deosebite sau intreruperi neprogramate); ~ proiect de cofraj si sustineri (daca este cazul); ~ pozifia rosturilor de iucru $i modul de tratare a acestora; - termenele de decoftare; ~ misurile de protectie a betonului proaspit; ~ tratarea betonului intirit; = tolerante de executie; > Feguli de control al calititii lucririlor inclusiv precizarea fazelor determinante etc. in aceste cazuri se recomanda colaborarea la Proiectarea si executarea lucrarilor, a institutelor de cercetare, a catedrelor de specialitate din invajimantul superior sia laboratoarelor autorizate, 14, Pentru asigurarea durabilitaii constructiilor Proicctantul va analiza atat regimul de serviciu si de expunere, cat $i gradul de ayresivitate a mediului, stabilind clasa de expunere, conform tabelului 5.1 si cerintele impuse betonului corespunzatoare clasei de expunere respective conform tabelului 5.4. {in caietul de sarcini si dupa caz in plangele de execute, Proiectantul va mentiona pe langi clasa de rezistenta a betonului si tipul de otel beton si cerinfele de durabilitate astfel: - clasa de expunere; ~ gradu! de impermeabilitate; + gradul de gelivitate; + tipul de ciment; - valoarea maxim a raportului A/C. 1.5, Detalierea regulilor de execufie si de control al calititii se va face de ccitre Executant cu respectarea prevederitor prezentului Cod, prin proceduri specifice sistemului de asigurare a calitafi Executantul lucrarii va transmite Investitorului Planul calitii care include Planul de control al calitatii, verificari gi incercari (P.C.C.V.L) si va anexa la cerere si procedarile de executic si controL.Investitorul va cere dupa caz gi acordul Proiectantului. 10 1.6. inainte de inceperea lucririlor, executantul este obligat si examineze aménuntit proiectul gi si aducd la cunostinta investitorului, eventualele lipsuri, nepotriviriintre diferite planuri sau dificultati de adaptare la teren si exec proiectului 1.7, In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului C 16-84. L8. Pe intreaga perioad de executare a lucririlor se vor respecta normele generale si normele specifice de protectia muncii in vigoare (Norme specifice de securitate 4 muncii pentru prepararea, transportul, tumarea betonului si execularea lucrarilor de B.A. si B.P. aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu Ordinul Nr. 136/14.04.1995), precum si normele de pazi contra incendiilor. 1.9. Toate echipamentele utilizate pentru prepararea, transportul si punerea in opera a betonului, inclusiv a celor pentru prepararea agregatelor gi fasonarea armiturilor, trebuie si fie atestate de Comisia Nationala de Atestare a Masinilor si Echipamentelor de Constructii - CNAMEC din MLPAT pentru. a asigura calitatea Incrarilor executate precum gi protecfia vietii, a si mediului in conformitate cu prevederile HG 1046-1996, "CAPITOLUL 2 Neer] Indicativ | Titlulveglementarilor Publicata in C3. [CIT Instructiuni tehnice privind Buletinal PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE in DOMENIU alcituirea si folosirea in Constructiitor Jconstructii a panourilor din placaj | nr. 4/75 icativ glementa ublicata in entra coftaje Met] _Indison Talal resementro pubic CA [Gn curs de aparitiey |Ghid pentru profectarea yi s ilizarea cofrajelor A. Reylementari cu caracter general AT. |STAS 1010770-90 |Calculut si aledtuirea elementclor D. Reglomentiri privind executarea Ineririlor de betoane din beton, beton atmat si beton Dit [C 16-84 Normativ pentru realizarea pe Buletinal Precomprimat timp friguros a luerarilor de con- | Constructilor AZ. [P 100-92 Normativ pentru proiectarea Buletinul structii si a instalatilor aferente. | nr. 6/86 antiseismicd a constructiitorde | Constructiilor D.2. [P 59-86 Instructiuni tehnice pentru proiec-| _ Buletinul locuinte, social-culturae, nr. 1-2/92 tarea si folosirea armarii cu plase | Constructiilor agrozootehnice si industriale. sudate a elementelor de beton rr. 10/86 Dis. [C28-83 Instructiuni tehnice penira Buletinul B. Reglementiri privind exccutia lucrarilor de fundatii sudarea armiturilor de ofel beton. | Construetiilor BI. ]P 10-86 Normativ privind proiectarea si Buletinal - nr 7/83 Jexecutarea lucravilor de fundatis | Constructiilor Da. [P 73-78 {nstructiuni tebnice pentru _ Buletinul irecte la constructii pr. 1/87 proiectarea si executarea recipi- | Constructiilor B2. [6160-75 Normativ privind aleatuirea gr Buletinul niilor din Beton armat si eton nr. 12/78 . precomprimat pentru lichide. exceutarea pioflor penta Constructilor DS. |C 212-87 instructiuni tehnice pentru Buletinal fundat sr. 6/75 aplicarea procedeului tehnologic | Constructiilor BS. [C2Is-Re Tnstructiani tehnice penira Buletinul Ide vacuumare a betonului. nr. 9/87 ‘elemente de fundatii din beton cu | Constructiilor Ds. [C130-78 Tnstructinni tehnice pentru Buletinal jadaos de cenusa de centrala nr. 6/88 ‘aplicarea prin torerctare a Constructiilor termoelectricé, situate in terenuri mortarelor si betoanelor. nr 8/79 ‘cu agresivitati naturale gi Di. |C 122-88 Instructiuni tehnice pentru Buletinal industriate. proiectarea si executarea Constructiilor ueratilor de constructii din beton | nr. 2/91 C_Reglementari privind executarea lucririlor de coftaje japarent cu parament natural. Ci, [eai-86 Normativ pentru aledtuirea, Buletinul Daeseas Tndramitor pena aploarea Bowinal Jexecutarea gi folosirea cofrajelor | Constrictiilor prevederilor STAS 6657/3-89, | Constructiilor glisante, nr. 7/86 Elemente prefabricate din beton, nr VOL C2. |e 162-73 Normativ penir alcituirea, Buletinul lbeton armat si beton executarea si folosirea cofrajelor | Constructiitor precomprimat. Procedee si metalice plane pentru peretiidin | nr. 7/74 Jdispozitive de verificare a beton monolit Ia cladiri caracteristicilor geomettice. 12 1314 Nr.crt| Indicativ Titlul reglementdrilor Publicaté in [Nr.crt | Indicativ Titlul regiementérilor Publicata in D9. |C 149-87 Instrucfiuni tehnice privind Buletinul E, Reglementari privind verificarea calita(ii si recepfia lucrarilor de construefii procedee de remediere a Constructiilor si instalatii |defectelor pentru elemente de nr. 5/87 ET. [56-85 Nommativ pentru verificarea Buletinal jbeton si beton armat. calitatii $i receptia lucririlor de Constructiilor D.10, |PE 713-90 Instructiuni tehnice RENEL / constructii. nr. 1-2/86 Jdepartamentale pentru executia si | ISPH - BPE E2. |€26-85 /Normativ pentru incerearea Buletinul Jcontrolul betoanclor constructiilor| 1/90 betonului prin metode Constructiilor hidrotehnice. nedistructive. ar. 8/85 $i DAT [C 155-85 [Normativ privind prepararea si | Buletinul 287 izarea betoanelor cu agregate | Constructiilor E3. [C5481 Tnstructiuni tehnice pentru Buletinul lusoare. nr. 2/91 ‘incercarea betonului cu ajutorul | Constructiilor D.12./C 163-73 Instructiuni tehnice pentru Buletinul |carotelor. nr. 2/82 folosirea profilului incastrat PVC | Constructiilor E44, |C 117-70 Instructiuni tehnice pentru Buletinul plastifiat, fa etangarea rosturilor in| nr, 2/74. folosirea radiografiei la Constructiilor cadnul constructiilor hidrotehnice. Ideterminarea defectelor din nr. 9/70 D.13.|C 237-92 Instructiuni tehnice pentru Buletinul elementele de beton armat, utilizarea aditivului complex constructiilor E.S. |C 200-81 Instructiuni tehnice pentru Buletinul |ADCOM Ia prepararea betoanelor 1/93 controlul calitatii betonului la Construetiilor [de ciment. [constructii ingineresti ingropate, nr. 6/82 D.14./C 238-92 Instructiuni tehnice provizorii Buletinul prin metoda carotajului sonic. privind realizarea betoanelor de | constructiilor E.6. |C 150-84 ‘Normativ privind calitatea Buletinul clas (Be 60-Bc 80). 93 fimbindrilor sudate din ofel ale | Constructiilor D.15. |C 248-93 Instructiuni tehnice pentru Buletinul ‘constructiilor civile, industriale gi nr. 7/84 realizarea betoanelor de nisip. constructiilor agricole. 2194 F. Reglementiri privind executarea lucririlor de protecjie a construcfillor in 1D.16. | (In curs de aparitie) | Specificatie tehnica privind conditii de agresivitate. Feetoanele utilizate la realizarca FI. [C 170-87 Instruefiuni tehnice de protecfia | Buletinul |clementetor prefabricate lementelor din beton armat si | Construcfilor D7. NP007—97 — [Cod de proiectare pentru structuri | Reglementirt /beton precomprimat supraterane nr. 7/88 ‘si cadre din beton armat. in constructii situate in medii agresive naturale INCERC nr. ‘si industriale. 7097 F.2. [210-82 /Norme tehnice privind protectia Buletinul D.18. P85 _97 [Cod de proiectare pentru structuri| — Buletinul Janticoroziva a bazinelor de beton | Construcfiilor [cu pereti structural constructiilor jarmat pentru neutralizarea $i nr. 7/82 $i 10/96 lepurarea apelor industriale. 4885, 15Nrort Indicativ Titlut reglementarilor AGREGATE G.22. |STAS 1667-76 [Agregate naturale grele pentru betoane gi mortare cu liangi mineral Neert| __ Indieativ Titlul reylementivilor | G. Standarde CIMENT Gi. [SR 3889S (Ciment Portland: G.2._|SR 1500796 Cimenturi compozite wauale de tp WH, IV.V. GS [SR 301196 ‘Cimenturi hidrotehnice si cimeniurirezistente Ta i sulfati G23. | STAS 662-89 ‘Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiers. GAL TSREN 196-795 Metode de incercare a cimenturilor, Metode de prclevare si pregatirea probelor de ciment. GS. |SREN 196-6798 Metode de incereare a cimenturilor. Determinarea Finete. G24. /SR 667-97 [Agregate si piatrd prelucraté pentru drumuri. Conditii tehnice generale de calitate. G25. [STAS 4606-80 /Agregate naturale grele pentru betoane gi mortare [cu liangi minerali. Metode de incercare, | [G6 TSREN 196-307 Metode de incercare a cimenturilor, Determinarea timpului de priza si a constantei de volum. G.26. [STAS 2386-79 [Agregate minerale usoare. Condifit tehnice generale de calitate. G.27. [STAS 7343-80 [Agregate minerale uyoare. Granulit G7. [SR227-5) 96 (Cimenturi, Incereari fizice. Determinarea ealdurit de hidratare, G28. |STAS 8177-68 [Agregate din zgurd expandata pentru betoane lusoare. GR, [SREN 196-1795 ‘Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea rezistentelor mecanice, ‘APA G29. STAS 790-84 Tp! pentru betoane si mortare. (G5. SR 6232-96 (Cimenturi, adaosuri minerale yi aditivi, Vaocabular [G.10, [SREN 196-27 95 Metode de incereare a cimenturilor. Analiza [chimica a cimenturilor. ADITIVI GAT, [SREN 196-4795 [Metode de incereare a cimenturilor. Determinarea |cantitativa a constituientilor. GAD. [SREN 196-5795 Metode de incercare a cimentwrilor. Testul de puzzolanicitate pentru cimenturile puzzolanice. G.30. [STAS 8573-78 GAB. [SREN 196-217 94 Metode de inecreare a cimenturilor. Determinarca continutului in eloruri, in CO, si alealiiin cimenturi IBETOANE G32. |(in curs de aparitiey [Specificafie tehnica. Betoane - Terminologii ceringe, niveluri de performanfa. GAA, [SR 705596 (Ciment Portland alb. G.33. [STAS 3349/1-83 [Betoane de ciment, Prescripfii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei. G20. |SPT- 1995 (Cimenturi pentru drumuri cu adaos CD 345, G21, [SPR- 1995 [Cimenturi pentru drumuri cu adaos/aditivate. GIs [SPI - 1994 [Cimenturi cu adaos de calear san calear dolomite. 6.34. |STAS 3349/2-83 _|Betoane de ciment. Prescripfii pentru stabilirea G16 [SP3- 1995 [Ciment Portland de tip BS 12-78 agresivititii apei fata de betoanele constructiilor G.1T_|SPS- 1997 (Cimenturi Portland colorate hidroenergetice. G18. [SP5~ 1995 [iment Portland aditivat 6.35. |STAS 1759-88 |Incercari pe betoane. Incerciri pe betonal G19. [SP6— 1995 (Cimenturi hidrotebnice aditivate proaspat. Determinarea densitijii aparente a Iucrabitieag a confinutului de agregate fine $i a 16 7Nrert| _Indicativ Titlul reglementarilor G.36. [STAS 5479-88 __|Tncereiri pe betoane. Toes pe betonul pecent Determinarea confinutului de aer oclus. G37. |STAS 2320-88 _|Incercdri pe betoane si mortare. Tipare metalice idemontabile pentru confectionarea epruvetetor. G38. |STAS 1275-88 __|incerediri pe betoane. fncercairi pe betonul intirit. Determinarea rezistenfelor mecanice. G39. | STAS 2414-91 fincereéri pe betoane. Determinarea densititii, |compactitigi si porozitétii betonutui intarit G40. |STAS 3519-76 |Incerciri pe betoane. Verificarea impermeabilitijii la api Gl. [STAS 3518-89 __|Incerciiri de laborator ale betoanelor. [Determinarea rezistentei la inghet-dezghet (gelivitate). G42. |STAS 5440-70 __|Betoane de ciment. Verificarea reacfiel alealit- lagregate. G43. |STAS 2833-80 __|Inceredri pe betoane. Determinarea contracjier axiale a betonului intirit, G.44. [STAS 5585-71. Tncercari pe betoane. Determinarea modulului de clasticitate static la compresiune al betonu GAS. |STAS 6652/1-82 _lIncercdri nedistructive ale betonului. Clasificare i indicagit le. G46. |[STAS 9602-50 | Beton de refering. Prescriptii pentra lconfectionare si incercari. ‘GAT. |STAS 6102-86 [Beton pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tchnice de calitate. a8. [SR 18371 - 95 [Lucrari de drumuri inji din beton de Iciment. Conditii tehnice generale de calitate. GAS. |STAS 1799-88 | Construcfii de beton, befon armat gi befon lprecomprimat. Tipu! gi frecventa verificarilor calitaqii materialelor i betoanelor destinate Jexecutirii lucrarilor de constructii din beton, lbcton armat gi beton precomprimat. G30, |STAS 3622 - 86 _|Betoane de ciment - clasificare G51. |STAS 5511-89 __ |Tnceresri pe betoane. Determinarea aderenjei Necert| Indicativ Titlul reglementirilor G.52. [ISO 9812 [Consistenja betonului. Metoda raspandiri G53. [ISO 7031 [Determinarea impermeabilitatii betonul G.54. [ENV 206 Specificafie tehnicd. Betoane - teminologii, cerinte, niveluri de performanti G55. |CEB-FIP [Model code 1990 nr.205 Partea D- Tchnologia betonului G.56. |Eurocode 2 /Calculul si alcatuirea structurilor de beton. G.57.|STAS 6605-78 | Inceredrile metalelor. Incercarea la tractiune a Jotelului beton, a sérmei si a produselor din sérmi tru beton precomprimat. [Materiale metalice. Incercarea la indoire. G.58. [SR-ISO 7438-92 ‘G.59. |SR-ISO 7803-93 jalternanti. 6.60 [STAS 438/1-89 [Otel beton laminat la cald. G.61.|STAS 438/2-91__ |Sirma rotunda profilata. G.62 [SR 4383.98 Piase sudate. 6.63. [SR 438/498 [Sarma cu profil periodic objinata prin deformare plastica la rece. G64, |ST 009-96 [Specificatie privind cerinfe si eriterii de performanta pentru armaturi (Buletinul [constructiilor nr.11/97) ‘G65. |(in curs de aparitie) |Ghid pentru utilizarea cimenturilor romanesti fabricate conform normelor europene i stabilirea |compozitiei betoanelor. C66, (in curs de aparitie) Specificafie tehnicd. Glosar de termeni privind [degradirile si lucrarile de interventie la [constructii. 18 193. TERMENI - DEFINITI [Nrcrt| _TERMEN DEFINITIE . 7. BETON [Beton preparat intr-o instalajie tn santieral de| Neert]__TERMEN DEFINITIE PREPARAT IN construc i BETON DE [Material compozit objinut prin omogenizareal —_ SANTIER CIMENT Jamestecului de ciment, agregate si apa format 8. | BETON USOR [Beton cu densitate aparenta in stare uscata prin intarirea pastei de ciment (ciment si apa). Pe| (105° C) de maxim 2000 kg / m?- Este produs in| tanga aceste componente de baz, betonul mai intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu| [poate confine adaosuri gi/sau adi [structurd poroasa (usoara). [Noté : Daci mirimea maxima a granulei de! 9. BETON CU [Beton cu densitate aparenti in stare uscall agregate este de 3(5)mm., matcrialul care rezulta| DENSITATE [(105° C) mai mare de 2000 kg/m" dar nu mai este denumit morta NORMALA [mult de 2500 kg/m 2. BETON Starea betonului din momentul amestecarii (SEMIGREU SI PROASPAT —_|eomponentilor pani la inceputul prizei cimentului GREU) din beton. 10. | BETON FOARTE |Beton cu densitate aparenti in stare uscatl lin aceasti perioadi betonut are deformatie| GREU (105° C) mai mare de 2500 kg/m’ [plastica si poate fi compactat prin diverse metode 11. | ADITIV_|Produschimic “care Ze ‘adaugi- in beton, in specifice. cantitifi mici fata de masa cimentului, inainte sau 3. | BETON INTARIT |Material compozit format din piety glo mates fin timpul amestecarii betonului in scopul (piatra de ciment si agregate fine) cu structura de modificarii dups necesititi a proprietitilor in conglomerat, proprictiti de piatra artificiala si le betonul Jcaracterizat prin rezistenfe mecanice evoluti 12. ADAOS Material anorganic fin ce se adauga in beton SARJA |Cantitatea de beton amestecat intr-un ciclu de pentru a imbundti anumite proprietifi sau pentru Jamestecare a malaxorului/ sau cantitatea de beton 2 obtine proprietiti speciale. Existi doud tipuri de| ltransportat ca beton marfé intr-un vehicul/ sau| jadaosuri : adaosuri practic inerte, respectiv cantitatea de beton descarcata sub o amestecare} puzzolanice (hidraulice) in conditii de| continua intr-un minut. temperatura si presiune normalé, 5. | BETON MARFA [Beton preparat int-o instalajie care produce] beton, in afara santierului de constructie si livrat 13. | AGREGATE [Materiale granulare naturale (de balastera sau ide producitor ca _—beton_proaspait, Jconcasate) sau artificiale cu forma si mirimea| Responsabilitatea livrarii amestecului specificat }granulelor adecvate realizérii betonului. (amestee de beton prescris) sau a furnizérii unui 14. | AGREGATE ~ [Agregate. naturale semiartificiale constind din beton cu performanfele cerute (amestec de beton USOARE [granule cu o structuri poroasé si cu densitate| proiectat) revine producitorului de beton ___|aparenti mai mici de 900 kg/m’ 6. | BETON PUSTN’ [Beton preluat de executant de la produedtor si pus | 15. | AGREGATE CU |Agregatc cu densitatca ‘parent cuprinsa’ intr] OPERA in oper. Responsabilitatea realizarii performan- DENSITATE —|1201 kg/m’ si 2000 kg/m’ felor betonului in structurs (prin tumare, NORMALA, [compactare, tratare, etc.) revine executantului. (GRELE) 21Neet] _ TERMEN DEFINITIE 16. | AGREGATE _ [Agregate care au o densitate aparenti mai mare FOARTE GRELE |de 2001 kg/m’ 17. CIMENT |Liant hidraulic, sub formi de material anorganic| fin macinat. in amestec cu apa formeazi o pasta ‘care face prizé si se intdreste prin reactiile si procesele de hidratare. Dupa intarire isi mentine| rezistenja si stabilitatea chiar si sub apa. 1s. |CANTITATEA DE|Apa de amestecare plus apa confinuta de APA agregate, de aditivi $i adaosuri (uneori posibil apa| proveniti din gheaja adiugati). 79. | RAPORTUL — [Raportul dintre cantitatea de api gi confinutul de APA /CIMENT_|ciment din beton, 20. [AER ANTRENAT |Aerul incorporat in beton in mod intenfionat in] ‘impul amestecarii, utilizind un agent de suprafata activ. De regula, porii au un diametru| 10 - 1000 im, fiind sferici sau aproape sferici. 21 | AEROCLUS |Goluri de acr in beton care nu sunt antrenate in [mod intentionat si care sunt semnificativ mai mari |decat porii de aer antrenat, dimensiunea lor find [mai mare sau egal cu 1 mm. 2. | AMESTECDE |Un amestec pentru care beneficiarul specifica| BETON — |performanjele necesare ale betonului, iar! PROIECTAT |producitorul este responsabil si furnizeze un| lamestec care si asigure aceste performante. 23, | AMESTEC DE [Un amestec pentru care beneficiarul specifica BETON — |compozitia amestecului si materialele ce se| PRESCRIS |folosesc. Producitorul este responsabil sii furnizeze amestecul specificat, dar nu rispunde| de performantele acestuia. 24. [LUCRABILITATE |Proprictatea betonului proaspit (cu pastrarea| ABETONULUI |omogenitijii) de a asigura umplerea cofrajelor si PROASPAT —|inglobarea_armaturilor. Se apreciazi pe baza| consistenfei betonului determinata prin metode specifice : tasare, remodelare, grad de compactare si rdspindire. 4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 4.1. CIMENT 4.1.1.Tipuri de ciment. Clase si ceringe Cimenturile vor satisface cerinele din standardele nationale de produs sau din standardete profesionale. ‘Cimenturile uzuale se clasificd dupa curn urmeazii : ciment Portiand (tip 1.) - iment Portland compozit (tip Il.) = ciment de fuurnal (tip 111.) = ciment puzzolanic (tip IV.) = ciment compozit (tip V.) Denumirea cimentului este dati de nucleul acestuia. Nucleut cimentului este denumirea dati amestecului de clincher Postland cu alte componente principale in proportie de 95 - 100 % si cu componente minore in proporfie de 0 - $ %, exclusiv sulfatul de calciu si aditivi Componentele principale care intri in compozitia nucleului de ciment sunt clincherui Portland, zgura granulati de furnal, puzzolane naturale si industriale, engl de termocentrala,sisturi calcinate, calcare, praf de silice,filee. Noile tipuri de cimenturi sunt prezentate in ANEXA 1.1.. Fiecare tip de ciment cu adaosuri se produce in mai multe variante de compozitie, care se diferenjiazi prin procentele de clincher si celelalte componente principale. Aceste procente, de regula, pot fi : ~ 80 - 94 % clincher si 6 - 20 % alte componente principale; = 65-79 % clincher si 21 - 35 % alte componente principale. Funcfie de rezistenja standard, se pot defini trei clase de rezistenta pentru cimenturi: 32,5; 42,5 si 52,5. Functie de rezistenta initialé pentru fiecare clas de rezistenfé standard sunt definite: 0 clas cu rezistenfa initialé normala si 0 clas cu rezistenja inal mare (simbolizata R). Clasa de rezistenti este definitl prin rezistenta standard la 28 de zile. Cerintete pentru clasele de rezistenti sunt prezentate in tabelul 4.1.TABELUL 4.3 TABELUL 4.1. Clasa Rezistenfa fa comprestune Nimm Rezistenta initialé Rezistenfa standard 2aile Taile 28 zile 325 - 216 2 32,5 52,5 325K 210 : 225 210 i 2 42,5 5 62,5 42,5R 220 : 32,5" 20 : f= 52,5- 325K 230 : Cerinfele fizice ale cimenturilor uzuale sunt prezentate in tabelul 4.2, Caracteristieé | Tip ciment | Clasa de rezistenfa a cimentului Pierderi la ealeinare[ 1 toate clasele HWA. =50 Rezidul insolubil T toate clasele HWA. Confinut in sulfaqt T 32,5 (S0,) nh 32,5R < TWA, 42,5 VIA toate clasele TVA. toate clasele toate tipurile 425R 52,5 <40 52.5R Conjinut in clorari [toate tipurile| toate clasele 501 Puzzolanicitate | IVA. toate clasele Si satisfact incercarea de puzzolanicitate TABELUL 4.2. Clasa de rezistenji | Timpul inifial de priza Siabilitate (min) (mm) 32,5 260 S10 32,5R 42,5 sR | 52,5 34s =10 52,5R, Cerinfele chimice pentru cimenturile uzuale sunt prezentate in TABELUL 4.3. 24 4.1.2, Alegerea tipului de ciment in stadiul de proiectare a elementului sau structurii de rezistenta trebuie sa se find seama de criterii semnificative pentru alegerea. tipului i clasei de rezistenfS a cimentului utilizat : - rezistenta caracteristicd necesara betonului; ~ viteza de dezvoltare a rezistentei; ~ conditii de executie si tehnologie adoptati; ~ conditii de serviciu si expunere a siructurii (de ex. mediu agresiv, inghet - dezghet cu sau fird agenti chimici, etc.) In anexa 1.2. tabelele 1.2.1. 1.2.2. si 1.2.3: se indica tipurile de ciment functie de condifiite de expunere, avind in vedere urmitoarele: Daci se urmireste obinerea unor clise superioare pentru beton se Tecomanda folosirea cimenturilor de clasé superioari §i a aditivilor reducdtori de apa, 25Cimenturile Portland, tip 1. sau alte tipuri de cimenturi et continut ridicat de clincher si in particular cimenturile cu rezistenta initial mare (R) dezvolti © vitezi de intarire mult mai rapidi decat a cimenturilor avand un continut ridicat de componente. Acestea sunt recomandate in situatiile in care este necesard objinerea rezistentei prestabilite la 0 varsta inferioara celei de 28 zile. in cazul unor elemente masive se vor folosi cimenturi care prezinté valoti mici ale caldurii de hidratare in vederea evitirii fisuririi termice gi aditivii intarzietori de priza. {n cazul in care temperatura in timpul turnarii este sedzuti, se vor folosi cimentutile cu intarire rapidi (R) si aditivi acceleratori, iar in cazul turnarii pe timp calduros, cimenturile cu intarire lenté gi aditivii intarzietori. In conditii speciale de expunere, daca betonul este in contact cu apa ce contine de ex. sulfati peste 500 mg/l. sau cu solul eu confinut de peste 3000 mg./kg, se recomanda folosirea cimenturilor rezistente la sulfati Dac folosirea agregatelor reactive mu poate fi evitata, trebuie folosite cimenturi cu un confinut scizut in Na, O, K, O conform specificatiei tehnice pentru betoane. in cazuri speciale ale conditiilor de exploatare sau de executic, alegerea tipului de ciment se va face pe baza unor reglementiri tehnice specifice sau cu avizul unui institut de cercetiri sau laborator de specialitate. 4.13, rare si transport, Cimentul se livreazi ambalat in saci de hartie sau in vrac transportat in vehicule rutiere, vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii. In cazut cimentului vrac transportul se face numai in vehicole rutiere cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferate speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumaticd. Cimentul va fi protejat de umezeali si impuritifi in timpul depozitirii transportului. In cazul in care utilizatorul procurd cimentul de la un depozit (baz de livrare) livrarea cimentului va fi insotité de o declaratie de conformitate, in cate se va mentiona : = tipul de ciment si fabrica producitoare; ~ data sosiriiin depozit; ~ numérul certificatului de calitate eliberat de producitor si datele inscrise in acesta; ~ garantia respectarii condi + numinut buletinului de analizé a calitatii cimentului efectuataé de un laborator autorizat si datele continute in acesta inclusiv precizarea cond de utilizare in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat, Obligatiile furnizorutui refetitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre furnizor gi utilizator. Conform standardului SREN 196 - 7 pentru verificarea conformititii unei livrari sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerinfele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie s4 aibd Joe in prezenta producitorului (vanzAtorului) si a utilizatorului, De asemenea, Prelevarea probelor de ciment poate si se faci in prezenta utilizatorului si a unui delegat a cdrui impartialitate si fie recunoscuti atit de producator eit si de utilizator. Prelevarea probelor se face in general inainiea sau in timpul livriri, Totus daca este necesar, se poate face dupi livrare, dar ou 9 intarzicre cle maximum 24 ore. lor de pistrare; 4.1. 4, Depozitarea Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si tiva a cimentului conform prevedcrilor din Anexa V1 1. inclusiv prin Constatarea existenfei si examinarea documentelor de certificare a calititii gi Verificarea capacititi libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special amenajate, Pana la terminarea efectuarii determinarilor acesta va fi depozitat in 15 < 300 2300 } : 55-4,5 | <45 [Séruri de amoniu(NH,") marae 50-99 | 100-200 } 201-500 Magneziand (Mg™) in| melt 100-199 } 200-1000 | 1001-3000 Sulfatica® (SO,7) in 150-249 | 250-500 | 501-1000 mg/d? [Dezatealinizare (HCO, ) in mg/d’ duritate, (°G) [Oxizi_alcalini (OH) in tg/den’ [Continut total de” sirani fin g/dm? “Pentru stabilizes tipului gi dozajului de ciment pentru agresivilaten sulfaticad foarte intensi se diferenfiazi trei cazuri functie de conjinutul de (SO,’) mg/dm’astfel: Foarte intensi 11001-2500 Foarte intensi 2 2501-5000 Foarte intensi 3 >5000 41CRITERI PENTRU APRECIEREA GRADELOR DE, AGRESIVITATE ZONA MAREA NEAGRA CERINTE MINIME DE ASIGURARE A DURABILITATII PENTRU BETON IN FUNCTIE DE CLASELE DE EXPUNERE OBSERVATII N - normal M- moderat S-sever 1 - agresivitate intensa S -agresivit te slaba Agresivitatea atmosfericd acfioneaza asupra constructillor din beton, beton armat pe o distanga de | km fata de farm. 42 Tabel 5.4 Tabelul 5.3 Clasa/ Clasa_ Grad | Grad JAgre- [Aer™|Raport | Tip de ciment ip de de Ide de gate jantre-|A/C, | conform expu-| beton, limperm|gelivita|rezis- |nat |max. | Tabelelor Zona de salinitate nere| min. Jeabi- | te, ftemte din Anexa 1.2 5 litate, | min. la Clas sul sf Cap Midia 7 i Nr. | expunere | Regime | 5 | OM | Gheorghe [PS min. nghet ert | (conf. | expunere st + ‘tin | 2™ eee Tabel 5.1 Cap Midia | Veche het 2 Gheorghe 1 lenis pay = [= (65a 1, | 4a mediu - s s 2 alC 16/20" [Pa - = [= [oso r2a = S blc18/225 | ps |G100! da | da fo4s | 122 |Agresivita- M simplu - s (150) tea apei de armat s i 3 [€25/30 “| P12 [150] da_[ da Joa iad 4a [C20/25 | Ps ~ -— f= foas mare Ss ~ s 1 bI}C 25/30 P12 |G100| da | da lo4o | 123 b2lc2s/30__| P12 | G150| da | da |o40 2. | 4 mediu - - : 5 alc1s/22,5 [Pe 0,50 . 5 7 $ s blci8/22,5 | ps - - | + oso |123 Agresivita) — M_ | simply eC 18/22,5 | Piz o,4s tea atmos armat_ - s 1 {C25 /30 P12 10,45 ferica NOTA: * - pentru betonul simplu nu exista conditie; “*- se poate adopta clas de beton minim C 12/ 15, cu conditia indeplinirii simultane a celorlalte cerinfe minime pentru asigurarea “**-- conform tabel 1.5.3 (Anexa I.5) OBSERVATIE: In claseie de expunere 1.5 daca se indeplinesc conditia de impermeabilitate minimum P 12 si celelalte conditii minime de asigurare a urabilitati, se poate adopta pentru betonul precomprimat clasa minima de beton C 20/25 sau C 25/30, funetie de tipul de armaturi utilizate 43DOZAJUL MINIM DE CIMENT PENTRU ASIGURAREA CERINTELOR DE DURABILITATE Tabel 5.5 Clasa de | Grad de Dozajul minim de ciment (kg/m') pentru expunere lagresivitate| Beton simplu Beton armat 1 [a - 150 250 b = 180. 275 2 a : 200 290 b = 300 325 3 - 325 365 Ta 5 300 325 1 350 390 b Ss 300 325 I 325 365 ‘ANA aS ‘ANA AS sal 225 240" 260 2707 (180) b Ss 300 330" 325, 3609 (230) _| 300” 340” © 1 350 330" 3p 365") 280) _| 310” | 350” FI-L 4107 450° 370” 410” d FL-2 350¢+) | 410%) | 390(+) 4504) (280) |_ 410” 450° FL3 AO) 450°C) NOTATIE ; A.N.A. ~ ape naturale agresive, cu excepfia celor cu agresivitate sulfatics si apa Marii Negre AS. -agresivitate sulfatic’ 1)CIMENT Il A-S 2) CIMENT HI; HITA-S 3) CIMENT SR I; SRILA-S (+) -misuri suplimentare de protectie (Q)- valorile din parantezi se vor adopta pentru betoane suport sau de egalizare OBSERVATIE: fn cazurile in care nu se mentioneazd tipul de ciment, acesta se stabileste conform anerel 1.2. 44 6. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI 6.1. CONDITI GENERALE Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in dou moduri principale: ~ amestecul de beton proiectat la statie de producator printr-un laborator autorizat; = amestecul de beton prescris (de cdtre proiectant si/sau utilizator) printr-un laborator autorizat. 6.1.1. Amestecul de beton proiectat 6.1.1.1. Ceringe generale Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de eatre producdtor pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. in absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului astfel incit si aibe 0 consistenfa necesard, si nu segrege sis se compacteze usor. Betonul intirit trebuie si corespund’ cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special s& aiba rezistenta la compresiune ceruti. In aceste cazuri, amestecurile de proba ale betapului in Stare intiriti trebuie si fie supuse incercirilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost Proiectate. Betonul trebuie si fie durabil, si realizeze o bun’ protectie a armituri Compozitia betonului trebuie proiectaté avand in vedere prevederile prezentei reglementiri tehnice. 6.1.1.2, Date privind compozitia betonutui In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baz: a) Clasa de rezistenti; +b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor; ©) Consistenta betonului proaspit. ) Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul minim de ciment)-functie de modul de utilizare a betonuluy (beton simplu, beton armat), condifiile de expunere etc. in concordant cu Prevederile prezentului cod de practica. 45De exemplu: un beton de clasa C16/20 cu consistenta T3, preparat cu ciment 132,5 $i avand agregate 0 31mm se va nota: C16/20 - T3 - 132,5/0-31 in anumite cazuri privind conditiile speciale de utilizare a betonului trebuie ici suplimentare (ce trebuie s& faci obiectul unor teste specificate caracteri specifice), cum ar a) Caracteristiei ale betonului - densitate ~ rezistenfa la penetrarea apei (impermeabilitatea betonului) + rezistenta la inghet - dezghet + rezistenta la atacul chimic + rezistenta la uzuri, etc. b) Caracteristici de compozit ipul de ciment - continutul de aer antrenat + evolutia rezistentei ~ cantitatea de caldurd degajata in timpul hidratarii + conditii speciale pentru agregate - cerinfe speciale privind reactia alcalii - agregate (e speciale privind temperatura betonului proaspat. tarit, de exemplu: in cazul in care se cere obtinerea unui anumit grad de impermeabilitate, gelivitate ete. notatia betonului va cuprinde si aceste caracteristici (de exemplu pentru gradul P8 de impermeabilitate: C16/20 - P8 - T3 - 132,5/0-31) 6.1.2. Amestecul de beton prescris 6.1.2.1. Ceringe yenerale Proiectantul si/sau utilizatorul igi asum& responsabilitatea pentru compozitia betonului. In acest caz trebuie verificate intr-un laborator autorizat, alegerea componentilor, stabilirea compozitiei betonului gi indeplinirea cerinfelor tehnice pentru betoane. in general datele de baz specificate in cazul amestecului de beton prescris sunt similare cu cele ale amestecului de beton proiectat. 6.1.2.2. Date specifice privind amestecurile de beton preserise In cazul amestecului de beton (compozitia betonului) prescris trebuie s& se specifice cel putin urmitoarele date de baza: a) Dozajul de ciment la me de betow/clasa betonului; 5} pul $1 clasa cimentului; ©) Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat; d) Tipul de agregate; ¢) Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate; £) Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos, 6.1.2.3. Date suplimentare privind amestecul de beton prescris Daca este necesar pot fi specificate si date suplimentare cum ar fi a) date privind compozitia ~ conditii speciale pentru agregate incluzand si 0 anumiti granulozitate ~ continutul de aer antrenat din betonul proaspat ~ cerinte suplimentare privind temperatura betonului proaspit ») informatii privind wransportul sau/si procedurile de turmare - ritmul de livrare al betonului 3. Statia precum si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv comanda beton numai pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului conform punetelor 6.1.1 si 6.1.2., Programul si ritmu! de livrare precum si objectul (partca de structura la care urmeazi a se folosi). 6.14, Livrarea betonului trebuie insotité de un bon de livrare-transport beton. 6.1.5. Compozitia betonului se stabileste si/sau verificd de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei trebuie si se fac: * Ia intrarea in funetiune a unei statii de betoane; * Ia schimbarea tipului de ciment si/sau agregate: * la schimbarea tipului de aditiv; “la pregitirea executérii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, saui de clasd egald sau mai mare de C20/25 6.1.6. In cazul constructiilor speciate precum gi in cazul utilizirii unor “puri de ciment, agregate, aditivi sau adaosuri care nu sunt prevazute in Prezentul cod de practicd sau care nu au reglementiri speciale, stabilirea 47compozitiei betoanelor se va face pe baz’ de studii elaborate de institute de cercetare. 6.1.7, Lunar, laboratorul stafiei va analiza rezultatele incercirilor efectuate la varsta de 28 de zile gi va efectua, cu acordul seris al laboratorului care a cfectuat si/sau verificat refeta, eventualele corectii ale dozajului de ciment sau alte masuri necesare in vederea asigurarii calitatii betonului —_ ‘Analiza se va face pe tipuri de betoane de clasi > C 8/10 Tuand in considerare rezultatele obfinute, - in prima etapa de analiza se vor aplica urmatoarel a) max. unul din 20 rezultate se situeaza sub clasa betonulut C bb) max. 33 % din rezultate sunt mai mici deci f7"/ fox c) max. 10 % din rezultate depigesc f/f." | > Yatorie £20 fa® gi fa foul? (Cezistenfa betonului in N/mm” sunt Je criterii orientative: urmitoarele: Tlasa | CANO] C15 | C 16/20 [C18/22,5] C 20725 [C 25/30]C 32/40 TT 1173 [155/185] 20/24 | 22727 | 25/30 _| 30/35 | 38/46 faa few Ff] 2274 | 27730 | 326 | 34739 | 37/42 | 43/48 51/60 mile de beton la care nu este indeplinit unul dintre criteritle tm criteriilor de conformitate “ si se va determina clasa de Pentra tipui mentionate se va proceda la o analizi confor rc 17" Controtul Calitatii prezentate 1a capitolul : * beton efectiv realizata. In situa care se constati ei © siy > Cornet 8 VB reduce dozajul de ciment pe baza de incercari preliminare. 6.1.8. Cantititile de materiale corespunzitoare unui amestec se vor stabili pentru un volum de beton proaspat de max. $0 % din eapacitatea nominalé Trilgjulei folosit pentru malaxare sau conform indicatiilor prevazute in cartea technic’ a utilajului. 6.1.9. in cursul preparirié betonului, compozitia se va corecia de catre laboratorul stajei in functie de rezultatele incercérilor privind: * umiditatea agregatelor, * granulozitatea sorturilor; * densitatea aparenti a betonului proasp: * consistenta betomului. 48 Daca se impune o corectare a cantitatii de apa de amestecare cu max. + 5% se admite ca pentru celelalte componente si se menfini cantitatile stabilite anterior. 6.2. PROIECTAREA AMESTECULUL 6.2.1. Cerinfe privind consistenta betom 6.2.1.1. Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi tumat in diferite conditii prestabilite si a fi compactat corespunzitor. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului, 6.2.1.2. Consistenfa ceruta betonului depinde de felul elementului, dimensiunile clementelor structurale, prezenta si amplasarea armaturii, tipul echipamentului de transport si punerea in opera a betonului, de posibilititile de compactare si conditile de mediv in timpul tumaii in ANEXA 1.4., Tabelul 1.4.3. se prezinta orientativ consistenta betonului functie de tipul elementului si betonului. Consistenfa betonului proaspat depinde de continutul de api, de fracfiunile fine ale agregatelor, de granulozitate, si de natura agregatelor. Consistenta poate fi influenfaté prin adaugarea unor aditivi sau adaosur in ANEXA I.4., Tabelul 1.4.5, se recomanda incadrarea in anumite zone de granulozitate, functie de dozajul de ciment pentru obfinerea unui anumit tip de consistenta. 6.2.1.3. Imediat dupa amestecare este posibili o reducere a consistentei betonului. Acest fenomen poate apare in medi uscate si la temperaturi mati sau in cazul in care se foloses¢ anumite tipuri de cimenturi sau aditivi cum ar fi aditivii mari reducdtori de apa sau superplastifianti 6.2.1.4. Consistenfa poate fi masuratd prin diferite metode prezentate la punetul 7.1.1 6.2.2. Cerinfe privind granulozitatea agregatelor * Granulozitatea agregatelor Granulozitatea agregatelor este verificata cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile ochiurilor conform reglementirilor in vigoare STAS 1667 - 76: 0,2; 0,5; 1; 2; 3(5); 7; 10; 16; 20; 31; 40; 50; 63; 71 49“ Cerinte privind granulozitatea agregatelor ~ Pentru obfinerea unui amestec cu un dozaj optim de ciment si o cantitate mica de apa se recomanda utilizarea unei combinatii de agregate care si contind o cantitate redus& de nisip gi o proportie mai mare a agregatelor mari. - in general granulozitatea agregatelor se alege functie de condifiile de tumare, compactare precum gi de tipul agregatelor ce se folosesc. in anumite camuri, pentru ca betonu! si nu segrege in timpul transportului, tumarii si compactirii, pentru a fi suficient de lucrabil si usor de compactat trebuie sporitd cantitatea de parte find. In ANEXA 14. referitoare la consistenta betonului se prezinté recomandari privind respectarea acestor conditii ~ Dimensiunea granulei maxime a agregatelor se stabileste in functie de dimensiunile caracteristice ale elementelor, respectandu-se conditite: Spm $ 14 Dt Grn $d-5mm™ Spa § 1,3 © unde D- dimensiunea cea mai micd a elementului structural d- distanta intre barele de armatura ¢- stratul de acoperire cu beton al arméturii * In cazul placilor se poate adopta relatia 4... S 1/3 D, iar in cazul recipientilor si/sau monolitizirilor bq. $ 1/6 D; ** Se aplici cu exceptia cazurilor in care se iau masuri speciale de exemplu gruparea barclor de armaturd; In ANEXA 14. (TABELELE |. 4.6. granulozitate pentru agregate 0 -16; 0 - 20; 0 - 31; 0-40; 0- |. 4.11.) se prezinti zonele de -71 6.2.3 Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportului AIC * Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate ANEXA L. 2. * Raportul A/C este stabilit functie de conditiile de rezistenti impuse betonului. Valorile orientative ale raportului A/C funefie de clasa cimentului folosit pentru obfinerea unei anumite clase de beton sunt prezentate in tabelul 1.4.2, ANEXA 14. Chiar in cazurite in care objinerea unei anumite rezistente a betonului ar permite utilizarea unui raport apa/ciment mai mare, el nu trebuie sé depigeasca valorile limiti prezentate la capitolut privind durabilitatea betonului (functie de clasa de expunere a structurii)(tabelul 5.4., cap. 5) 50 Dozajul de ciment este determinat functie de clasa de rezistenta a betonului, precum si de cantitatea de apa necesard pentru a se obfine o anumita consisten{é a betonului proaspit. Alegerea compozitiei se va face prin incerciri preliminare urmarindu-se realizarea cerinjelor. 6.2.4. Cerinfe privind alegerea aditivilor si adaosurilor Aditivii si adaosurile vor fi adiugate in amestec numai in asemenea cantitati incdt si nu reducd durabilitatea betonului sau si produc coroziunea armaturii. Cantitatea totali de aditivi nu va depasi 50 g/kg ciment si nu va fi mai mica de 2 wkg ciment, Aditivii lichizi in cantitati mai mari de 3 dm'/m’ trebuie Iuati jn considerate in calcularea raportului A/C. " Uilizarea aditivilor pentru betoanele ce intra in componenta elementelor din beton armat si beton precomprimat este obligatorie pentru clase mai mari de CI2/I5 si se va face conform punctului 4.4, Anexei 1.3 pe baza instructiunilor de folosire ce trebuie si fie in acord cu reglementiri specifice sau agremente tehnice bazate pe determiniri experimentale. Adaosurile trebuie si respecte prevederile pet. 4.5, * In ANEXELE 1.4, si 15. se prezinté recomandari privind stabilirea compozitiei betoanelor. 517. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 7.1, BETONUL PROASPAT 7.1.1. Consistenta Consistenfa betonului proaspit (misuri a lucrabilitiii) poate fi ‘determinata prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE - BE, grad de compactare si rispandire.Clasificarea in clase, functie de diferitele metode, este prezentati in tabelele 7.1.....-7.1.4. Tabelul 7. Tasarea conului Clasa’ Tasarea conului_(mm) T 30£10 T 7020 TWh 100 +20 Ty 120+ 20 T/T 15030 18030 Remodelare VE - BE determinati conform STAS 1759 - 88 Clasa Remodelare VE - BE (@) Va >31 cA 30-21 Vy 20-11 Vy 10-5 Va <4 Tabelul 7.1.3. Grad de compactare determinat conform STAS 1759 - 88 Clasa ‘Grad de compactare (Waltz Ge) oN > 16 cj 1,45 - 1,26 CG 125-111 CG 1,10 1,04 Tabelui 7.1.4. Raspandire deierminata conform iSO 9812 Clasa Raspandire (mm) F < 340 F, 350-410 E, 420-480 F_ 490 600 Determinarea consistenfei prin metoda tasdrii conului nu este recomandata pentru betoane cu lucrabilitate redusd. Daca valoarea tasitii conului este mai mica de 10 mm, rezultatul va fi inregistrat ca fiind inferior acestei vatori gi se va utiliza 0 alta metodi (grad de compactare, remodelare VE - BE etc.). {in cazul betoanelor cu lucrabilitate mare se recomandi utilizarea metodei tasdrii conulai sau metoda rispandiri. in general nu exista 0 corclare intre cele patru metode, astfel consistenta betonului find stabiliti de la caz la caz cu una din metodele prezentate in tabelele 7.1L T.14 Avand in vedere c& cea mai folositi metodi este cea a tasarii conului, cu exceptia betoanelor foarte vartoase, in prezenta reglementare tehnicd s-au facut referiri in special la clasa de consistent T. 7.1.2. Continutul de aer oclus Continutul de acer oclus poate fi determinat conform STAS 5479 - 88 folosind metoda graviinétric& sau metoda volumetrica cu presiune. 7.1.3. Densitatea aparenti Determinarea densititii aparente pe betonul proaspit se efectueazi in conformitate cu STAS 1759 - 80. 7.2. BETONUL INTARIT 7.2.1. Rezistenta la compresiune Clasa betonului este definité pe baza rezistenfei caracteristice fox wa (fan), care este rezistenfa Ia compresiune in N/mm® determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a drei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Definirea clasei 53ficuti in prezenta reglementare tehnicd are in vedere pistrarea epruvetelor conform STAS 1275/88. in tabelul 7.2.1. se prezinti clasele de beton definite in acest mod si corespondenfa orientativa cu clasele definite in Normativul C 140/86. 7.2.3. Rezistenta la penetrarea apet STAS 3622 - 86 stabileste nivelele de performanti ale betoanelor functie de gradul lor de impermeabilitate conform tabelului 7.2.2 ‘ak 2.1. Tabelul 7.2. Terie Adancimea limit de pitrundere a apei (mm) reaistens | cfc | c fefe| ec lel eclclele 100 500 abeonuluil 4/5 | aio | 127 |16720}20/25| 25/30 [20/97] sas |40rs0l45/55| soso Tas < S| 2 [6 [20 | 2s [30] 3s [wo [as] 50 Gradul de impermeabilitate y So sats ae par a paper Pe PY BeS_| Ber | Bets [B70] B28] Beso |. | —- [Bes0} - | Toso BT Pe Tlasa de Pe a renee’) co lc |e fefe a betonului 2.9/3.5] 67.5 |18/22,5]28/35}22/40] faa 28 | 6 | is [28 i [ora Ee Fa0vas | Be [Bo7S [Bor?.5]Be33] Bead "Clase de beton care nu se regisesc in normele europene si care riman valabile numai_ pani la intrarea in viguare 2 Romeodurilor de proiectare (armonizare cu Eurocodul 2) In cazuri speciale (pe baza documentelor tehnice seu cu acordul unui institut de specialitate) clasa betonului poate fi determinati pe epruvete de alte dimensiuni si/sau varste sau in alte conditii de pastrare a epruvetelor, cu aplicarea coeficientilor de conversie corespunzitori. Pané la introducerea tiparelor pentru confectionarea epruvetelor cubice de 150x150x150 mm gi cilindrice de 150x H300 mm se accepti pe o perioada de 2 (doi) ani de la intrarea in viguare a prezentei reglementiri determinarea clasei betonului pe epruvete cubice de 141x141x141 mm, 7.2.2. Evolutia rezistenfel betonului In unele situatii speciale este necesar sd se urmareascd evolutia rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusd structura si vor fi ‘Incercate Ia intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedistructive sau incercari pe carote extrase din clementele structurii. 54 in prezenta reglementare tebnicd se fac referiri ta stabilirea gradului de impermeabilitate necesar betonului functie de clasa de expunere, conform tabelului 5.4. (cap. 5). Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622 - 86. In cazuri speciale se pot stabili si alte grade de ‘impermeabilitate, iar impermeabilitatea betonului se poate stabili si la alte varste decat 28 zile (60, 90, 180 zile) 7.2.4, Rezistenta la inghet - dezghet In STAS 3622 - 86 sunt stabilite nivelele de performanti ale betoanclor functie de gradul de gelivitate, conform tabelului 7.2.3. Tabelul 7.2.3. Gradul de gelivitate al betonului Numar de cicluri Jaghe-dezghet GSO 50 G 100 100 G150 150 7.2.5. Densitatea betonulul Funcjie de densitate, betoanele se clasificd in betoane usoare, normale gi foarte grele, conform precizarilor cap. 3 (pet. 3.8, 3.9 gi 3.10) din prezenta reglementare tehnic’. Categoria de densitate este stabilitéfanctie de densitatea aparenta (pw) a betonului intarit la 28 zile, determinatd conform STAS 2414/91. 558. BETOANE CU PROPRIETATI SPECIALE Cerinjele generale privind rezistenta si durabilitatea betonului au fost tratate in prezentul cod de practica; in cazul unor betoane cu. proprictati speciale pot apare cerinfe suplimentare functie de nivelele de performanti cerute, 8.1. BETON REZISTENT LA PENETRAREA APEL Determinarea rezistenfei betonului la penetrarea apei se face in acord cu reglementirile tehnice in vigoare. Rezistenta la penetrarea apei depinde in cazul betonului de porozitatea pastei de ciment intérite. In acest caz trebuie limitata valoarea raportului api/ciment. Se recomand’ ca in general raportul api/ciment si aiba valori reduse si anume si nu depageasca 0,50 in elémentele cu grosime intre 100 gi 400 mm. sau 0,60 in cazul elementelor cu grosimi mai mari. Trebuie de asemenea acordata o atentic deosebiti tratirii betonului in cazul definirii gradului de impermeabilitate ca in STAS 3622/86 se dau urmétoarele valori orientative ale raportului A/C maxim - 0,50 pentru gradul de impermeabilitate Py" (de exemplu beton simplu / armat expus in condifii de agresivitate chimic& slaba), = 0,45 pentru gradul de impermeabilitate P,."° (de exemplu beton simplu / armat expus in conditii de agresivitate chimica intens’), 8.2. BETON CU REZISTENTA MARE LA INGHET - DEZGHET $I LA AGENT! CHIMICI DE DEZGHETARE ‘Avinnd in vedere efectele acestui tip de actiune asupra betonului,limitarea raportului A/C este mai severd decat in cazul actiunii inghet - dezghet fra folosirea agentilor chimici de dezghefare. Valorile maxime ale raportului A/C recomandate in acest caz sunt prezentate in tabelul 5.4. (cap. 5). Folosirea aditivilor antrenori de acr gi reducitori de api este obligatorie. Utilizarea cimenturilor cu un continut de clincher sub 95% este exclusa in acest caz 8.3. BETONUL REZISTENT LA ATACUL CHIMIC Severitatea atacului chimic depinde in principal de natura substanfelor agresive (compozitie chimicd, stare solida, gazoasi sau lichidi) presiunea si viteza de curgere @ lichidelor precum si de temperatura si umiditatea mediului 56 Severitatea atacului chimic, a diferitelor substante din apele naturale, prezentati in tabelut $.2., cap. 5 este clasificati in patru grade de agresivitate chimicé: * agresivitate foarte slabs * agresivitate slabs * agresivitate intensi * agresivitate foarte intensi {in tabelul 5.2. gradul de severitate stabilit este valabil pentru apele stationare (sau cu viteza lenta) in conditii climatice moderate. in tabelul 8.3.1. se prezinta valori limiti pentra aprecierea gradului de severitate a atacului chimic al solurilor. TABELUL 8.3.1. Criteriul Gradul de severitate ‘scazzut media 1) Gradut de aciditate >20 = BAUMANN - CALLY 2) Sulfagi S O,* (mg/kg) 2000 - 5000. > 5000, BAUMANN - CALLY Gradul de severitate al atacului chimic poate fi redus cu scdderea permeabilititii solurilor. Tn cazul in care continutul de sulf din sulfuri depaseste 100 mg S* per kg de aer - sol uscat (mai mult de 0,01% S%) sau in cazul depozitelor de produse reziduale industriale, efectele chimice potentiale produse asupra betonului trebuie analizate de un institut de specialitate. In general atacul chimic este mult mai sever la temperaturi gi presiuni ridicate saw/si dacd betonul este supus si la abraziune mecanicd sau la alternangi inghe}-dezghet. Gradul de severitate al atacului chimic poate fi considerat mai scizut dacd temperatura apei este scAzuti, cantitatea de apd si viteza sa sunt limitate ca in cazul unor soluri cu un coeficient de permeabilitate > 10° m/s. Rezistenfa betonulut la atacul chimic “depinde in primul rind de impermeabilitatea sa; se vor respecta astfel conditiile precizate in tabelul 5.4, (capitolut 5.). ‘Trebuie de asemenea avut in vedere ca tratarea betonului si se efectueze ‘conform prevederilor din prezenta reglementare tehnica 7in cazuri speciale de expunere la substante chimice cu agresivitate mare la Proicctarea compozitiei se vor respecta reglementirile tehnice specifice, inctusiv prin luarea unor masuri suplimentare de protectie, cum ar fi aplicarea uunor pelicule impermeabile. Pentru un continut de sulfati depisind 600mg/ in apa sau 3000 mg/ky in sol se recomanda folosirea cimenturilor rezistente la sulfati Penta solurile care prezint& 0 cantitate important de sulfati si cloruri trebuie acordaté © atentie speciala alegerii cimentului care va intra in componenta betonului, Betonul preparat cu ciment Portiand rezistent la sulfafi are in general o rezistenfa mai mici la penetrarea jonilor de clor decat betonul preparat cu ‘cimenturi cu adaosuri (zgura de furnal). {in cazul structurilor in contact cu apele marii sau expuse atmosferei marine se vor respecta condifiile precizate in tabelul 5.4. (capitolul 5). in general trebuie acordaté o atentie deosebita stabilirii compozitiei betonuini supus ta acfiuni agresive chimice gi ori de cate ori apare necesar se va cere unui institut de specialitate efectuarea unor studi pentru stabilirea acestei compozitii. Se vor respecta de asemenca recomandirile din prezenta reglementare tehnicd gi din alte reglementiri specifice. 8.4. BETON CU REZISTENTA MARE LA UZURA, Betonul poate fi folosit in medii in care este supus unor actiuni severe de uzuré (“scurgerea unor materiale pulverulente la incirearea / descircare, contactul cu ape curgitoare ce antreneaza nisip si/sau wheat’, etc.) in aceste cazuri se recomanda ca betonul si aibi o clas mai mare decat C 30/37, avandu-se in vedere faptul ci betonul cu rezisten{a mare Ia compresiune are si rezistenfé mare la uzuri, La suprafata expusi direct uzurii, agregatele mari trebuie si fie bine inclestate in beton. Astfel se recomanda si se includi o proportie mare de agregate mari iar agregatele fine si fie intr-o proporfie suficientd astfel incat si se obfini ct mai pufine goluri intergranulare. Textura suprafefei agregatelor trebuie sii fie rugoasa. Este preferabil si se evite scurgerile de lapte de ciment prin folosirea unui beton de, consistenjé plasticd si tratarea adifional’ a suprafefei betonului proaspat printr-un tratament de vacuumare sau o ‘compactare suplimentara conform unor reglementiri specifice. Se va folosi in aceste cazuri, eriblura din roci granitice sau bazaltice in proportie de cel putin 20-25% din masa agregatului din compozitia betoanelor rezistente la uzur Pentru a se asigura ci suprafata betonului nu va fi friabila, betonul trebuie Protejat © perioadi suficient’, uncori dubla fati de pericada propusd la capitolul 15 Tratarea betonului, in cazuri severe ale actiunii de wzurd se va inlocui partial sau total ‘agregatul cu cuary (duritate 8) sau electrocorindon normal, eventual carbura de siliciu (duritate 9-10), dupa caz, cu avizui unui institut de specialitate In stadiul intarit zonele de suprafata necorespunzitoare pot fi inlaturate prin polizare, in special in cazul pardoselilor aflate la constructii inchise neexpuse. 9. PREPARAREA BETONULUI 9.1, PERSONAL, ECHIPAMENT $1 INSTALATI, LABORATOARE 9.1.1, Personahul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostinele si experienfa necesare gi va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Conducerea activititii statici de betoane se realizeazi de un sef de static aiestat de 1S.C.LP.U.AT. prin inspectiile teritoriale, care trebuie si Indeplineascd condipiile de studi si are atributiile prezentate in Anexa L6. Personalul de deservire al statici se va dimensiona in concordant cu prevederile sistemului de asigurare a calita 9.1.2, Pentru operajiunite de dozare si amestecare ale betonului toate instalatile si echipamentele din dotarea unititilor de producere a betonului trebuie si asigure prin buna for functionare cerinfele pentru aceste genuri de operatii formulate in prezenta reglementare tehnic’ si si fie atestate de C.N.A.M.E.C. din cadrul MLPAT. 9.1.3. In cazul betonului livrat de la stafii atunci cind este specificat in contract, investitorul si executantul sau reprezentantii acestora pot si aibs dreptul sé verifice Ia produedtor buna functionare a echipamentelor si instalatilor si de asemenea si verifice daci betonul in momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daci bonul de livrare confine toate informatiile necesare. Verificarea efectuati nu trebuie utilizati de statia de 59betoane ca dovada a controlului calitajii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de réspunderea livririi unui beton conform cerinfelor i nici nu va exclude o respingere ulterioari a betonului de cate client 9.1.4. Laboratoare de betoane Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzitor cerin{elor, executantii lucrérilor de constructii sau investitorul prin reprezentan{ii sai pot si colaboreze cu un laborator de beton autorizat, altul decat al statiei de betoane pentru acest gen de Iucriri, care este echipat cu toati aparatura gi instalatiile necesare efectuarii unor determinari specifice si controlului calitatii betonului. Daca executantul apeleaza la un laborator independent, extern antreprizei, trebuie specificate prin contract toate determindrile necesare asiguririi gi controlului calititii betonului, functie de specificul lueririi. 9.2. STATIILE DE BETOANE 9.2.1. Prin statie de betoane se injeleye orice unitate care produce si livreaza beton, fiind dotati cu una sau mai multe instalafii (sect) de preparat beton sau betoniere. Certificarea catititii betonului trebuie facut prin grija producitorului in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza Legii 10 a calitiii in constructii din 1995 si a Regulamentului privind certificarea calitfii in constructii 9.2.2 Statiile de betoane vor funcfiona numai pe baz de atestat eliberat la punerea in functiune de o comisie internd in prezenta unui reprezentant desemnat de ISCLPUAT pe baza unor proceduri de evaluare si indeplinire a cerinfelor menjionate la punctul 9.2.4.Reatestarea statiilor se va face dupa aceiagi procedura la fiecare 2(doi) ani. Cortificarea conformitafii produsului (beton) este obligatorie si se va face de citre un organism independent autorizat in conformitate cu prevederile legale, cu respectarea prevederilor din prezentul COD. 9.2.3 Comisia de atestare intend va avea urmitoarea componenti: presedinte - conducitorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in lipsa acestuia un specialist atestat de MLPAT ca “Responsabil tehnic cu executia", angajat permanent sau in regim de colaborare; 60 membrii = specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate = specialist cu atribuii in domeniul de mecanizare ~ seful laboratorului autorizat al unitaji tutclare sau al Laboratorului cu care s-a incheiat o conventie sau un contract de colaborare - — seful statiei in cazul in care atribufiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de funetii {in conformitate cu sistemul de asigurare a calititii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist. Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentr participarea la actiunile privind atestarea statiei si va avea cunostintele necesare verificdrii tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate. 9.2.4.Pentru objinerea atestirii, stafile de betoane trebuie sf aibi un sistem propriu de asigurare a calititii (sau s& functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitifii care s& cuprindi si aceasti activitate) care sa fie cunoscut, implementat si fimnctioneze si si asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementiri, comenzi sau contracte, Pentru aceasta stafille de betoane trebuie si dispuni de: a) documente cu privire la sistemul de asigurare a calitafii adoptat (exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament de funcjionare, fige posturi etc.); b) depozite de agregate, de rezerva si consum conform prevederiior prezentului cod si avind compartimente separate si marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate in functie de granula maxima utilizata; ©) silozuri marcate cu tipul de ciment depozitat care sé permit’ depozitarea simultané a minimum 2 tipuri de ciment si avind capacitatea total’ de depozitare corelaté cu capacitatea de productic a stafiei pe un interval de minim 3 zile; in cazurile in care se foloseste si ciment in saci, dotarile vor fi corespunzitoare prevederilor prezentei reglementiri tehnice. 4) silozuri pentru adaosuri (in cazul in care se folosesc adaosuri); ) sisteme de dozare a materialelor componente care si corespundi clasei de precizie din documentajia tehnic& a acestora; 4) utilaje de preparare a betonului, in stare bund de fnctionare; 8) instalatii de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi; 61hh) dotari care s4 asigure spalarea betonierelor, buncarclor si mijJoacelor de transport; i) dotari care si permitd incalzirea apei si a agregatelor, dacd se prevede fuunctionarea stafiei pe timp friguros; j) personal de deservire in conformitate cu prevederile din ANEXA 1.6; k) nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane ce se vor produce la fiecare instalatie (sectie) si inregistrari cu privire la calitate; 1) laborator autorizat amenajat cu spatii destinate pentru confectionarea probelar gi respectiv conditiilor de expunere, prevazut cu dotarile si utilitaqile necesare si incadrat cu personal tehnic (atestat) si muncitor, corespunzator din punet de vedere profesional si numeric sau dovada colaborarii prin conventie sau contract cu alt laborator autorizat care-si va desfaisura activitatea in incinta statiei pe toati durata de functionare a statici. m) nomenclatorul si freeventa operat cfectueaza laboratorul; n) laboratorul trebuie sé fie autorizat de organismele de autorizare, conform Legii 10 din 1995. Organismul de autorizare a laboratorului este MLPAT - ISCLPUAT. Autorizarea si reautorizarea laboratonth desfasoara conform procedurilor de aplicare a regulamentalui privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor din constructii. incercarilor pe care le 9.2.5. Verificirile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea conditiilor avute in vedere Ia atestare si functionarea sistemului de asigurare a calititii. 9.2.6. Ca urmare a constatirilor efectuate cu ocazia auditurilor interne, verificarilor periodice sau a controalelor efectuate de ISCLPUAT in situatia constatirii unor deficiente cu implicatii in calitatea betonului, acestea se vor comunica in 24 ore organismului de atestare care va lua masuri in concordanja ‘cu prevederile punctului 9.2.7. si anume: 9.27. a) CONTINUAREA funcfionarii staiei daca sunt asigurate toate conditiile pentru realizarea calititii betoanelor preparate, inclusiv toate cerinfele prevazute la pet. 9.2.4 62 b) LIMITAREA productiei de betoane calitativ silsau cantitativ functie de posibilititile de asigurare a calititii sau cerin{elor de executie in situatiile in ‘care se constat& cel putin una din urmatoarele deficiente ~ deteriorarea peretilor padocurilor depozitului de agregate care pot conduce la amestecarea sorturilor, ~ deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor sau a pantei si rigolelor de evacuare a apelor; - lipsa tipului de ciment corespunzator clasei betonului sau prevederilor proiectului; -lipsa personalului calificat ce deserveste statia de betoane; ~ nerespectarea instructiunilor de mentenanti a utilajelor, ~ alte deficienfe cate pot afecta nefavorabil calitatea betoanelor; ©) OPRIREA functionairiistajiei in baza uneia din urmatoarele constatiri : - dereglarea mijloacelor de dozare a componentelor betonului gi neasigurarea preciziei de masurare din documentatia tehnica a acestora; -depasirea abaterilor conform Anexei VI3/I in ceea ce priveste caracteristicile betonului proaspat prevazute prin controlul operat. - analizarea rezultatelor incercarilor efectuate pe probele prelevate la statie arata cd pentru betoanele de clasa > C 8/10 la un volum mai mare de 15% din totalul cantititii produse s-a inregistrat gradul II] de omogenitate sau nu sa realizat clasa betonului (Anexa V1.4); Stabilirea gradului de omogenitate al betonului este prezentat in ANEXA 1.7 ~ nefuncfionarea sistemului de asigurare a calititi; 9.2.8. in vederea rezolvirii neconformititilor constatate cu ocazia auditului intem,a verificirilor periodice sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de betoane sau forul tutelar) va lua misuri preventive sau corective dup caz. Aducerea la indeplinire a actiunilor corective se comunica in maximum 24 ore organului constatator pentru a decide. fin cazul limitarii productiei i opririi functionirii, reluarea activititii in condifii normale se va face pe baza reconfirmarii certificatului de atestare de catre comisia de atestare. .9.3. DOZAREA 9.3.1. La dozarea materialelor componente ale betonului se admit unmatoarele abateri : ~ agregate + 3% ~ ciment gi apa + 2% ~ adaosuri + 3% aditivi+t 5% Nota: Abaterile mentionate la pet. 9.3.1. se referi la dozarea componentelor, respectiv la erori ale operatorului la preparare. 9.3.2. Pentru realizarea acestor precizii la dozare, mijloacele de dozare trebuie si fie in bund stare de functionare si si se supuna verificarilor periodice dupi cum urmeaza : * mijloacele de dozare vor fi verificate cel putin odati pe siptimand gi la un interval de cel mult 50 ore de functionare pentru fiecare betonierd, folosindu-se greutifi verificate in prealabil, misuritori sau alte procedee operative. Stafile trebuie si fie dotate cu greutifi etalon. Daca se constatd depasirea abaterilor menfionate se va proceda astfel : - daci defectiunea se constati la dozatoarele de ciment sau agregate se va sista prepararea betonului la instalaiile respective pana la remedierea lor; ~ daca defectiunea se constatd la dozatoarele de apa sau aditivi se va admite functionarea in continuare a instalajiei de preparare pentru un interval de maxim 5 zile, perioada in care dozarea se va face cu recipienti gradati; Cel pufin o dati pe an se va proceda la verificarea metrologica a mijloacelor de dozare si ori de cate ori apare necesar (de ex. semestrial, dat find intreruperile efectuate pe timp friguros) 9.3.3. In general se recomands dozarea gravimetric (cu balanfe cu pirghi cu arcuri sau cu doze tensometrice).. In cazul betonierelor mobile (de santier) cu capacitate maxima de 250 litri care prepari betoane de clasi < C 12/15 la lucririle de importanfi redusi este permisé si dozarea volumetric, cu acceptul scris al investitorului, ca sistem alternativ avindu-se in vedere urmitoarele : * pentru agregate se pot folosi ca unitate de misurl cupa betonierei gradata ‘in prealabil sau cutii etalonate; * pentru ciment se pot folosi ca unitate de masura sacul, cutii etalonate sau simultan ambele procedee ; * pentru apa si aditivi se vor folosi recipienti gradati Pentru nisip, pe baza curbei de infoiere, laboratorul va preciza corectiile necesare in funcfie de starea de umiditate. Abaterile la dozarea volumetricd mu vor depagi + 5% pentru agregate gi aditivi respectiv + 3 % pentru ciment si apa. 9.4. AMESTECAREA $I iNCARCAREA IN MULOCUL DE. TRANSPORT 9.4.1.Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cddere liber’, In cazul utilizirii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm., se vor folosi numai betoniere cu cidere liberi, 9.4.2. Prin amestecare trebuie si se obin’ o distribus materialelor componente si 0 lucrabilitate constanti, omogeni a 9.4.3. Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepand cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. 9.4.4, Amestecatea componentilor betonului se va face pind la objinerea unui amestec omogen. Durata amestecdrii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul instalatci Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru : ~ utilizarea de aditivi sau adaosuri + perioade de timp friguros ~ utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm. ~ betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm.) 9.4.5. Se recomandi ca temperatura betonului proaspat la inceperea tunarii Sd fie cuprinsa intre 5 °C si 30°C. 9.4.6. Durata de incdreare a unui mijloc de transport sau de menfinere @ betonului in buncdrul tampon va fide maximum 20 minute. 659.4.7. La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durati mai mare de o ori este obligatoriu ca toba betonierci sé fie spalati cu jet puternic de api sai api amestecatd cu pietris si apoi imediat golité complet. 9.4.8. in cazul betonului_deja amestecat (preparat la stati, fabrici de betoane) utilizatorul (executantul) trebuie sa aiba informatii de la producator in cea ce priveste compozitia betonului pentru a putea efectua tumarea si tratarea betonului in conditii corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistenei yi durabilitatii betonului din struct. Aceste informa(ii trebuie furnizate utitizatorului inainte de livrare sau la livrare. Producatorul va furniza utilizatorului la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii de bazt - denumitea statiei (fabricii) producitoare de beton; - denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate @ betonului, seria inregistrarit certificatului si conform punctului 9.2.2. actul doveditor al atestarii statiei; ~ data $i ora exact la care s-a efectuat incdrcarea (si dae este cazul precizarea orei la care s-a realizat primul contact intre ciment si apa); ~ numirul de inmatriculare al mijlocului de transport; ~ cantitatea de beton (m” Bonul de livrare trebuie si dea urmitoarele date: * Pentru amestecul (compozitia) proiectat(a) - clasa de rezistenté - clasa de consistenta a betonului - tipul, clasa, precum i dozajul cimentulwi - tipul de agregate si granula maxima - tipurile de aditivi si adaosuri - date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitae,gelivitateete. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2. Aceste informajii pot proveni din catalogul producdtorului de beton care trebuie s& confind informatii cu privire la rezistenta si consistenta betonului, dozare gi alte date relevante privind compozitia betonului. * Pentru amestecul prescris : ~ detalii privind compozitia betonului, de exemplu, conginutul de ciment gi tipurile de aditivi sau adaosuri, 66 - clasa de consistent. in ambele cazuri trebuic consemnate in bonul de livrare data si ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare si temperatura mediului ambiant. ‘Dup& maximum 30 zile de Ia livrarea betonului producitorul este obligat sa elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfé. Rezultatele necorespunzatoare obfinute pentru probele de beton intarit vor fi comunicate utitizatorului in termen de 30 zile de la livrarea betonului Aceasti conditie va fi consemnata obligatoriu in contractul incheiat intre parti 6710. ARMAREA BETONULUI 10.1. OTELURI PENTRU ARMATURI trebuie si se conformeze “ Specificatiei de performanti pentru otclurile Ofelurite pentra beton arma tehnice privind cerinfe si cri structuri din beton “. Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt indicate in standardele de produs STAS 438/1 - 89 pentru ofeluri cu profil neted OB 37 si profilate PC 52, PC 60 respectiv 438 / 2 = 91 $i 438/3,/4 - 98 pentri sarme trase gi plase sudate pentru beton armat. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de arméturi sunt precizate in STAS 10107/0 - 90 sau in alte reglementari specifice. 10.1.1, Ofelurile de alte tipuri, inclusiv provenite din import, trebuic si fic agrementate tehnic cu precizarea domeniului de wtlizare. 10.2 LIVRAREA sl MARCAREA 10.2.1. Livrarea ofelului beton se va face in conformitate cu reglementirile in vigoare, insofiti de un document de calitate (certificat de calitate/inspectie,declaratie de conformitate) si dupa certificarea produsului de tun organism acreditat, de 0 copie dupa cettificatul de conformitate. Documentele ce insofesc livrarea ofelului beton de la producdtor trebuie s& confind urmitoarele informatii: pul de ofel, standardul utilizat; toate informatiile pentru identificarea loturilor; ‘greutatea neti valorile determinate privind criteriile de performanta 10.2.2. Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o cticheta, bine legatd care va confine : * marca produsului; * tipul armaturii; * numérului fotului si al colacului sau legaturi; * greutatea neta, * semnul CTC. 10.2,3,Ofelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va contine toate datele din documentele de calitate liberate de producatorul ofelului beton. 10.3. TRANSPORTUL $1 DEPOZITAREA 10.3.1. Barele de armituri, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sé nu sufere deterioriri rezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton - armatura. Ofelurile pentru armituri trebuie sé fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate corespunztor, astfel incat si se asigure : * evitarea conditiilor care favorizeazi corodarea armaturii; rea murdaririi acestora cu pamént sau alte materiale; * asigurarea posibilititilor de identificare ugoard a fie metr i sortiment si 10.4. CONTROLUL CALITATI Controlul calititi ofetului se va face conform prevederilor prezentate la capitotul 17. 10.5 FASONAREA, MONTAREA $I LEGAREA ARMATURILOR. 10.5.1, Fasonarea barelor, confectionarca si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. 1 Inainte de a se trece la fasonarea arméturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, findnd seama de posibilitifile practice de montare §i fixare a barelor, precum si de aspecte tehnologice de betonare si compactare. Daci se consideré necesar se va solicita reexaminarea de cétre proiectant a dispozitiilor de armare previzute in proiect. 10.5.3. Armatura trebuie tiati, indoitd, manipulati astfel incat sd se evite: * deteriorarea mecanica (de ex. crestituti, loviri); * ruperi ale suduritor in carcase gi plase sudate;* contactul cu substante care pot afecta proprietifile de aderenti sau pot produce procese de coroziune. 10.5.4, Armiturile care se fasoneaza trebuie 8 fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta : * eventuale impurititi de pe suprafaja barelor ; * indepirtarea ruginii, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura. Dupi indepartarea ruginii reducerea sectivnilor barelor nu trebuie si depasease’ abaterile prevazute in standardele de produs. Ofelul - beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie si fie indreptate inainte de a se proceda la taiete si fasonare far a se deteriora profilul (la tinderea cu troliul alungirea maxima nu va depisilmm/m). 10,5.5.Barele taiate gi fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incit si se evite confundarea lor gi si se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. 10.5.6.Se interzice fasonarea arméturilor la temperaturi sub - 10° C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm. se vor fasona la cald. Recomandiri_privind fasonarea, montarca si legarea armiturilor sunt prezentate in ANEXA II.1 10.6. TOLERANTE DE EXECUTIE in anexa [1.2. sunt indicate abaterile limiti la fasonarea si montarea armaturilor. Daca prin proiect se indica abateri mai mici se respect acestea. 10.7. PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE 10.7.1. Plasele sudate din sirma tras netedi STNB sau profilaté STPB se utilizeazi ori de cite ori este posibil la armarea elementelor de suprafafé in conditiile prevederilor STAS 10107/0 - 90. 10.7.2. Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementirife tehnice in vigoare 70 10.7.3. Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite far contact direct cu pimantul sau cu substante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzitor. 10.74. Incircarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitindu -se izbirile si deformarea lor sau desfacerea suduri 10, verificarea cal 1989, incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv i sudarii nodurilor se vor efectua conform STAS 438/3 - 10.7.6. In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlturarea acesteia prin pericre. Dupa indepartarea ruginii reducerea dimensiunilor sectiunii barei_ nu trebuie si depaseasca abaterile previzute in standardele de prods. 10.8, REGULI CONSTRUCTIVE Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentrit armaturile din beton armat monolit sau preturnat in funetie dg diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS 10107/0 - 90. 10.9. INNADIREA ARMATURILOR 10.9.1. Alegerea sistemului de innidire se face conform prevederitor proiectului si prevederilor STAS 10107/0 - 90. De regula innidirea armaturitor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudurd functie de diametrul ‘ tipul barelor; felul solicitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante la structuri antiseismice) Procedeele de innadire pot fi realizate prin * suprapunere; * sudura, * mangoane metalo - termice; * mangoane prin presare. innadirea armiturilor prin suprapunere trebuie si se fac in conformitate cu prevederile STAS 10107/0 - 90. 71Innadirea armaturilor prin sudurd se face prin procedee de sudare obisnuité (suduri electric prin puncte, sudare electricd cap la cap prin topire intermediara, sudate manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap eu are electric - sudare in cochilie, sudare in semimangon de cupra - sudare in mediu de bioxid de carbon) conform reglementirilor tchnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din ofel - beton (C 28 - 1983 si C 150 - 1984), in care sunt indicate gi lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si condifiile de executie, 10.9.2. Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale ciror calitati au fost imbunatitite pe cale mecanica (sérma tras). Aceastti interdictie nu se refera gi la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial. 10.9.3. La stabilirea distanfelor intre barele armaturii longitudinale trebuie si se find seama de spafiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innddire utilizat. 10.9.4. Utilizarea sistemelor de innddire prin dispozitive mecanice {mansoane metalo - termice, prin presare sau alte procedee) este admis numai ‘pe baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice. 10.9.5. La innadirile prin bucle, raza de curburi interioaré a buclelor trebuie si respecte prevederile STAS 10107/0 - 90. 10.10. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON 10.10.1. Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor prin protectia armiturii contra coroziunii si 0 conlucrare corespunzitoare cu ‘betonul este necesar ca la elementele din beton armat si se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului, categoria elemental le de expunere, diametral armaturilor, clasa betonului, zradul de rezistenta la foc, ete. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilité prin proiect. 10.10.2, Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica se va stabili conform prevederilor STAS 10107/0 - 90. 72 Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu auresivitate chimici este precizata in reglementari tehnice speciale. in ANEXA II.3. se prezinta grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor pentru clemente ‘structuti situate in zona Litoralului 10.10.3. Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata 0 dispunere corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice,mortar-Este interzisi utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau din lemn. 10.11, INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT 10.11.1. in cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele previzute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului Distantele minime respectiv maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime adoptate trebuie si indeplineascd conditiile din STAS 10107/0 - 1990 sau din alte reglementari specifice; Inlocuirea se va inscrie in planurile de executic care se depun la Cartea constructiei 7341. COFRAJE $1 SUSTINERI IL. CERINTE DE BAZA. IL1.1. Coftajele si sustinerile trebuie s& asigure objinerea formei, dimensiunilor 5i gradului de finisare previzute in proiect pentru clementele ce urmeaza a fi executate, respectindu-se inscrierea in tolerantele admisibile conform ANEXEI ILL 11.1.2. Cofrajele gi sustinerile vor fi proiectate asfel incat si fie capabile si reziste la toate ac{iunile ce pot apare in timpul procesului de executie. Ele trebuie si rimini stabile pind cénd betonul atinge o rezistenti suficients pentra a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limita acceptabili de siguranta (conform capitolului 14) 11.1.3. Cofrajele si sustinerile trebuie si fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea toleranjelor peniru structurd si a nu afecta capacitatea sa portanta IL.L4, Cofrajele vor fi dispuse astfel incat s@ fie posibild amplasarca corecti a armiturii, cat si realizarea unei compactiri corespunzatoare a betonul 11.1.5. Cofrajele 5i sustinerile vor fi proiectate si montate in conformitate cu reglementdrile tehnice in vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementirile tehnice specifice. 1.6. Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel ‘neat si nu producs degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor. 11.1.7. Cofrajele vor fi proiectate si montate astfel incat si permit decofrarea ffrd deteriorarea sau lovirea betonului 11.1.8, imbinarile dintre panourile cofrajului trebuie si fie etange. 74 11.1.9. Suprafata interioatd a coftajului trebuie si fie curati. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioar’ 4 cofrajului, iar betonul trebuie tumat cat timp acesti agenti sunt eficient Trebuie luata in considerare orice influent déunatoare posibila asupra suprafejei betonului, a acestor substante de decofrare. Ayentii de decoftare nu irebuic sa pateze betonul, sd afecteze durabilitatea betonului sau s8 corodeze cofiajul Agentii de decofrare trebuie si se aplice usor si si-si pistreze proprietatile neschimbate, in conditiile climatice de executie a lucririlor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementirilor tehnice sau agrementelor. 11,110. Distantierii cofrajului, lasai in beton, nu trebuie si afecteze durabilitatea sau aspectul betonului 11,1.11. Cofrajul va fi executat gi finisat astel incat si mu existe pierderi de pari fine sau s@ produc pete pe suprafata betonui Gradul sau tipul particular de finisare necesar a fi realizate din motive practice sau estetice trebuie specificate ca ecrinfe suplimentare prin proiect 11.1.12. Piesele inglobate provizoriu pot fi necesare pentru mentinetea fixd a cofrajului sau a barelor de arméturd pani la intarirea betonului. Distangierii nu trebuie sa introducd inedredri suplimentare inacceptabile asupra structurii, ‘nu vor reacfiona cu constituentii betonului sau cu armatura si nu trebuie si 11.2, TIPURI DE COFRAJE, DIMENSIONARE, TRANSPORT 11.2.1. Cofrajele se pot confectiona din ; lemn sau produse pe baz de emn, metal sau produse pe bazi de polimeri. Materialele utilizate trebuie si corespundi reglementarilor specifice in vigoare. Cofiajele se clasificd din urmatoarele puncte de vedere: a) fata de pozitia cofrajului de Ia tumarea betonului la decofrare: = cofraje stationare; = _coftaje mobile (de exemplu: cofraje glisante, pasitoare, etc.) ) din punct de vedere al utilizirii componentelor: ~ __cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar $i se folosesc de mai multe ori; 75= cofraje unicat, la care componentele s¢ utilizeazi o singura data. De regula acestea sunt din materiale lemnoase (de exemplu: coftaje din scAnduri pentru monolitizarea pe reazem a unei grinzi prefabricate ete.); = coffaje pierdute, fa care componentele intra in alcatuirea elementclor din beton care se toad in santier (de exemplu: predale din beton armat); = cofraje virtuale, 1a care betonul se toarna in spatii construite anterior (de exemplu: groapa in care se toamna fundatia de beton); Pentru “cofrajele virtuale” abaterile fat de dimensiunile de refering din proiect sunt cele specifice lucrarilor de pAmant si nu elementelor din beton turnat in “cofraje reale”. ©) fata de calitatea suprafetei de beton obtinutd dupa decofrare: = cofraje pentru beton aparent; = coftaje pentru betoane brute, suprafetele obtinute fiind acoperite cu tencuials, placaje, plafoane gi pereti falsi ete 11.2.2. Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona {iniind seama de precizirile date in "Ghidul pentru proicctarea si utilizarea coftajclor" Jn cazul constructiilor deosebite ca forma, inalfime sau deschidere sau a celor previzute a se executa cu procedee speciale, proiectul lucrarii va cuprinde si preciziri privind aledtuirea coffajelor, a sustinerilor acestora, precum $i tehnologia de montare si demontare, Detaliile de aleituire cofiajelor se vor elabora de cétre constructor in cadrul proiectului technologie de executie sau de catre un institut specializat 2.3. Manipularea, transportul si depozitarea cofiajelor se va face astfel incat si se evite deformarea gi degradarea lor. Este interzisi depozitarca cofiajelor direct pe pimint sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. 11.3. PREGATIREA LUCRARILOR In baza analizarii proiectului si a conditiilor specifice de executie, executantul va stabili tipul de cofraj ce se va adopta si va clabora proceduri necesare realizarii lucrarilor de cofraje ce vor cuprinde * lucrarile pregatitoare, * fazele de executic; 76 _ pozitia eventualelor Ferestre de curafire saul betonare, * programul de control al calititii in fazele de executie a cofrajelor;, * resursele necesare (echipamente de cofrare i sustineri, utilaje, seule, personal ete.}; * onganizarea locului de munca. 114. MONTAREA COFRAJELOR inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor, se vor curati si pregiti suprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeazi a se tuma si se va verifica si corecta pozitia armaturilor. Montarea coftajclor va cuprinde urmatoarele operatii * trasarea pozi * asamblarea si su * verificarea si corectarea pozitiei panourilor * incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a coftajetor. n cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se vva asigura repartizarea solicitarilor finand seama de gradul de compactare gi de posibilitajile de inmuiere, astfel incat si se evite producerea tasirilor. in cazurile in care terenul este inghefat sau expus inghetului rezemarea sustinerilor se va face astfel incdt si se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura. cofrajelor; increa provizorie a panourilor; 11-5. CONTROLUL $1 RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRAJE In vederea asigurarii unei executii corecte coftajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel * preliminar, cotrolindu-se lucririle pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri; * in cursul execufiei, verificdndu-se pozitionarea in raport eu trasarea si modul de fixare a elementel * final, recepfia cofrajelor si consemnarea constatérilor intr-un registra de procese verbale pentru verificarea calititii lucririlor ce devin ascunse (proces verbal de receptie calitativa),findndu-se seama gi de prevederile capitotului 17. Controlul calitaii incrarilor {in cazul cofiajelor care se inchid dup montarea armiturilor se va redacta tun proces verbal comun pentru cofraje si armaturi, 712, TRANSPORTUL $i PUNEREA IN OPERA A BETONULU! 12.1. TRANSPORTUL BETONULUI Transportul betonului trebuie efectuat Iuand masurile necesare pentru a preveni segreyarca, pierderea componentilor sau contaminarea betonult 12.1.1. Mijloacele de transport trebuie sii fie etange, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. 12.1.2. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de $0 mm. se va face cu autoagitatoare, iat a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm. cu autobasculante ‘cu ben’, amenajate corespunzator. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. 12.1.3, Pe timp de arsité sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distant mai mare de 3 km., suprafata libera de beton trebuie sd fie protejata, astfel incat si se evite modificarea caracteristicilor betonului urmare a modificarii confinutului de apa. 12.1.4. Durata maximi posibila de transport depinde in special de compozitia betonului si conditiile atmosferice. Durata de transport se considera din momentul inciredrii mijlocului de transport si sfarsitul descareirii acestuia si nu poate depagi valorile orientative prezentate in tabelul 12.1,, pentru cimenturi de clase 32,5 / 42,5 decat dacd se utilizeazt aditivi intarzietori. Tabelul | Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare Temperatura Durata maxima de transport amestecului de (rninute) beton cimenturi de clasa ‘cimenturi de eo 32,5 clasa > 42,5 10° 6,00 m 1086 654 in tabelul 14.3. se prezinté termenele minime recomandate pentru indepartarea popilor de siguranta. Tabelul 14.3 ‘Condifii tehnologice ‘Termenul (in zile) de la tumnare Viteza de dezvoltare a Lentil Medie rezistenfei betonului Temperatura mediului (°C) [+5 [+10] +15 145 | H10] +5 Grinzi cu deschiderea de max. [18 [14 [9 |10 [8 | 5 6,00 m Grinzi cu deschideri de ar [is [12 fie [a [7 Geol? m Grinzi cu deschidere > 12, 00m] 36_[28 [18 [28 |2i [14 Viteza de “Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura dezvoltare a rezistentei mediului (° C) betonului +5 +0 His Lenta 2 112 L Medic. 2 1 L Tn tabclul 14.2. se prezinta termencle minime recomandate pentru decofrarea fefelor inferioare ale cofrajelor cu mentinerea popilor de siguran{a. OBSERVATI: Termenele prezentate in tabele sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe baza procedurilor de execufie (functie de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului exterior) in momentul in care elementele au atins rezistenfele minime indicate in prezenta reglementare tehnic& in functie de tipul de element si dimensiunile deschiderilor conform punctului 14.4. Daci in timpul intéririi betonului temperatura se situeazA sub + 5° C atunci se recomanda ca durata minima de decoffare si se prelungeascd cu aproximativ durata inghetul Regulile privind operatiunile de decofrare sunt prezentate in ANEXA V.I. 8715. TRATAREA BETONULU! DUPA TURNARE 15.1, GENERALITATI 15.1.1. In vederea objinerii proprietitilor potentiale ale betonului, (in special) zona suprafetei trebuie tratatd gi protejatd o anumité perioada de timp, functie de tipul structurii, elementului, condifiile de mediu din momentul i conditiile de expunere in perioada de serviciu a stractu 15.1.2. Tratarea gi protejérca betonului trebuie s& inceapa cat mai curind posibil dup compactare, 15.1.3. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indat’ ce betonul a cipitat o suficienti rezistenyé pentru ca materialul si nu adere la suprafata acoperitd. 15.1.4, Tratarea betonului este o misurd de protectie impotriva * uscarii premature, in particular, datorita radiajiilor solare si vantului Protectia betonului este o masurd de prevenire a efectelor: * antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datoriti ploii (sau apelor curgitoare); * diferenfelor mari de temperatura in interiorul betonuluis * temperaturi scazute sau inghefului; * eventualelor gocuri sau vibrafii care ar putea conduce la aderenfei beton-armatura (dup@ intirirea betonului). inuare a 15.1.5. Principalele metode de tratare/protectie sunt * mentinerea in cofraje; * acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umedi; * stropirea periodica cu apa, * aplicarea de pelicule de protect. 15.2. DURATA TRATARII Durata tratirii depinde de : a) Sensibilitatea betonului Ia tatare, funetie de compozitic. Cele mai importante caracteristici ale compozitici betonului, care influenteaza durata tratirii betonului, sunt - raportul api/ciment, tipul si clasa cimentului, tipul si proportia aditivilor. Betonul cu un continut redus de apa (raport A/C mic) si care are in compozitie cimenturi cu intarire rapida (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid decét un beton preparat cu un raport AIC ridicat si cu cimenturi cu intérire normal, durata tratirii diferind in consecinta. . De asemenea, avand in vedere ci, functie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi de tip {I - V compozite, sunt mai sensibile la carbonatare decat betoanele preparate cu cimenturi portland de tip 1., in eazul folosirii aceluiasi raport A/C se recomand’ prelungirea duratei de tratare pentru primul caz. b) Temperatura betonului In general, cu cit temperatura exterioara este mai scizuti cu atat timpul necesar de tratare este mai mic. Temperatura betonului dupa turnare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul si casa cimentului, dimensiunile elementelor structurale si proprietifile de izolator ale cofrajului ) Conditjile atmosferice in timpul si dupa tumnare Durata de tatare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate si viteza vintului, care pot accelera uscarea prematuri a betontului Cu cat conditiile de expunere sunt mai severe cu atit este necesar ca durata de tratare sa fie prelungita in figura 15.1. se prezinta schematic durata de tratare, functie de urmatorii parametti * agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu; * conditiile de mediu in timpul tratérii betonului; * sensibilitatea amestecului (funetie de tipul de ciment si raportul apa/ciment); pentru a se obtine un amestec mai putin sensibil la tratare trebuie in general redus raportul apa/ciment 89Durata oe trateree recamangrt Lo ha bate Z 5...72te Fig. 15. 1, DURATA DE TRATARE A BETONULUI DUPA TURNARE fn tabelul 15.1. se prezinta durata orientativa (in zile) a tratarii betonului functie de dezvoltarca rezistenjei betonului, temperatura betonului si conditiile de mediu in timpul trata. in tabelul 15.2. se prezinta aprecieri asupra dezvoltarii rezistenfei betonului functie de raportul apa/ciment si clasa de rezistenga a cimentului, ‘Tabelul 15.1. Durata orientativa (in zile) a tratarii betonului [Dezvoltarea rezistentei betonului rapid medie lenta Temperatura betonului in timpul tratirii (°C)| 5 | 10 | 15|5| 10 | 15 | 5 | 10 | 15 [Condifii de mediu in timpul trata Elemente expuse indirect razelor solare, umiditate sub 80% |2| 2 | 1 /3/ 3 | 2 | 4 | 4] 2 Elemente expuse razelor solare sau Vantului cu vitezi medic, 4) 3 tumiditate peste 50% a a Elemente expuse le razele intense ale soarelui sau lao vitezi mareavan-|4/ 3; 2/8) 6 | 5/10] 8) 5 tului sau lao umiditate sub 50% Tabelul 15.2 Viteza de dezvoltare Rapor Clasa de a rezistentei betonului apa /ciment rezistenti acimentului rapida <05 42,5 R-52,5 R medie 0,5 = 0,6 42,5R <0,5 32,5R-42,5 Jenta toate celelalte cazuri Durata (ratarit exprimata in tabelul 15.1. are un earacter orientaliv, accasta stabilindu-se pentru fiecare caz in parte, functie de consideratiile prezentate in prezentul cod, In tabelul 15.1. sunt prezentate recomandari_privind durata tratirii betonului pentru cimenturi de tip 1 (Portland) si pentru temperaturi de 5° C, 10° C 5i 15°C. Durata de tratare depinde in mod substantial de temperatura betonului; de exemplu la 30° C durata tratirii poate fi aproximativ jumatate din durata tratarii betonului la 20° C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metodé de reducere a timpului de tratare. Betonul preparat cu cimentuti confinand si alte componente decat clincher (tip 1 32,5; IIT 32,5; TV 32,5 etc.) sau continind annmite tipuri de adaosuri este mult mai sensibil la tratament decat betonul preparat cu ciment de tipul I, 1la acelagi raport apiciment. in aceste cazuri se recomanda, fata de conditiile date in tabel, ca durata tratarii s& ereasca in medie cu dous zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip IL, I, IV sau V. in cazul in care betonu! este supus intens la uzura sau structura se va afla in conditii severe de expunere, se recomanda cresterea duratei de tratare cu (3 + 5) zile. Nott in lipsa unor date referitoare 1a compozitia betonului, conditiile de expunere in timpul duratei de serviciu a constructiei - pentru a asigura conditii favorabile de intirire si a reduce deformatiile din contractie - se va mentine umiditatea timp de minimum 7 zile dupa turnare (cu exceptia recipientilor pentru lichide). jn cazul recipientilor pentru lichide mentinerea umiditatii va fi asigurata (14228) zile, in functie de anotimp si conditiile de expunere. 15,3. Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini ctc.). Materialul de protectie trebuie mentinut permanent in are umeda. 15.4. Stropirea cu apa va incepe dupa (212) ore de la tumare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este stficient de intarit pentru ca prin aceastl operafie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de (226) ore in aga fel incit suprafata si se menfin permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditile de calitate similare cu conditiile de la apa de amestecare. jin cazul in care temperatura mediului este mai mica de +5° C, nu se va proceda la stropire cu apa ci se vor aplica materiale sau pelicule de protectie. In general, in momentul in care se obfine o rezistenta a betonului de 5 Nimm? ‘nu mai este necesara protectia. Peliculele de protectie se aplicd in conformitate cu reglementirile speciale. Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilen’ atata timp At prin ciderea precipitatiilor existi pericolul antrenairii pastei de ciment. Betonul ce ar urma s& fie in contact cu ape curgitoare va fi protejat de ‘actiunea acestora, printr-o deviere provizorie de cel putin 7 zile sau prin sisteme etanse de protectie (palplange sau batardouri). 92 16. BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE $1 BETOANE PUSE IN OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE 16.1. BETOANE CONTINAND O COMBINATIE DE ADITIVI 16.1.1, in multe situatii cum ar fi : betonul masiy, betonul cu rezistenta: mare la inghet - dezghet si la agentii de dezghetare, betonarea cu viteza foarte micé, este avantajos sa se foloseasca la prepararea betonului mai multi aditivi. 16.1.2. Efectele aditivilor asupra proprictatilor betonului proas intarit (prezentate la capitolul 4.4.) sunt in general cunoscute in cazurile se foloseste un singur tip de aditiv in amestec. Folosirea concomitenta a mai multor tipuri de aditivi poate influenta eficacitatea fiecdrui aditiv Iuat separat supra proprietiilor betonulu Exist cazu care folosirea a doud tipuri de aditivi este chiar incompatibila, de exemplu aditivii mari reducdtori de api i aditivii antrenori de aer. In cazul folosirii unei combinatii de aditivi pot fi semnalate schimbari esentiale in ce priveste timpul de prizi sau dezvoltarea rezistentei in timp. care 16.1.3. in cazul in care se foloseste 0 combinatie de aditivi trebuie sa se ceard de citre utilizator efectuarca de experimentiri suplimentare unor institute specializate si si se consulte producitorii de aditivi asupra compatibilitii folosirii lor Stabilirea compozitici betoanelor si verificarea nivelelor de performar stabilite prin proiect in cazul utilizarii unei combinatii de aditivi, se va face: a) pe baza studiilor elaborate de citre institute de cercetare sau de inviyimant superior, pentru constructii de important deosebiti sau exceptional; b) pe baz de studii elaborate de catre laboratoare autorizate, pentru constructii de importanja normald sau redusi 16.2. TURNAREA BETONULUI SUB APA. 16.2.1. Betonul tumat sub apd trebuie si aiba proprietati speciale in stadiile Proaspat si intirit; trebuie s8 aibé consistenta necesara de a putea fi pus in ‘opera usor, si aiba o structura densi chiar i fara compactare si sé nu segrege. 93,16.2.2. Tumarea betonului sub api se face numai in incinte cu apa stdtitoare sau care a fost adusi in aceasta stare prin masuri corespunzitoare, 16.2.3. in cazul in care nu se folosese aditivi speciali sau adaosuri nu este admisa ciderea liberi a betonului prin apa chiar pe distanje foarte scurte. Pentru a nu se solubiliza sau segrega betonul se poate tuma prin tubui. Turnarea prin tuburi fixe sau mobile trebuie si se facéi continu, capitul inferior al tubului trebuie sa fie imersat in beton cu minimum 40 em in cazul ciderii libere a betonului prin tuburi si cu cea. 100 em. in cazul pomparii acestuia. 16.2.4. La stabilitea compozitici betonului tumat sub api se fac urmatoarele recomandari * Consistenta Pentru betoane tumate sub api se va folosi o consistent corespunzitoare nei clase T3 sau T4 fanctie de tehnologia de tumnare prin cddere liberd prin tuburi sau prin pompare. In cazul betoanelor pompate pentru a se preveni blocajul furtunelor, betonul nu trebuie si confiné © cantitate mare de apy impundndu-se utilizarea aditivilor mari reducitori de apa. * Agieyate Pentru a se objine 0 bund lucrabilitate la un raport apa/ciment ‘compact fri mijloace suplimentare de compactare se recomanda folosirea de agregate rotunde cu o suprafata netedi, Se recomanda folosirea_unei igranulozititi continue, avand in vedere pericolul mai mic de segrogare fat de amestecurile cu granulozitate discontinud. Se recomandi pentru a nu provoca dificultiti la turnare ca dimensiunea maximé a agregatelor sé fie de 31 mr * Ciment in general se recomandi majorarea cu cea, 10 % a dozajului de ciment in comparatie cu cerintele normale pentru a imbunitati coeziunea betonului proaspit, diminuarea pericolului pierderii de ciment prin solubilizare si pentru ‘a asigura o cantitate suficient’ de ciment dupa o posibila solubilizare care apare aproape inevitabil. Confinutul de ciment trebuie stabilittindnd seama ci tun dozaj mare poate provoca fisuri termice. Folosirea cimenturilor cu adaosuri este recomandati pentru betonul turnat sub apa in vederea cresterii rezistenfei sale la atacul chimic si reducerii caldurii de hidratare. amestec ‘16.2.5. In cazun speciale pe baza unor experimentari de laborator $i a unor proceduri penta amestecuri special proiectate prin folosirea unor aditivi speciali $i de adaosuri betonul poate fi tumat prin c&dere libera prin apa. in cazul fundatilor la care sApaturile se execut® cu epuismente dacd apa nu se poate evacua complet si pe fundul gropii rimane un strat de apa de cco. 10...15 em, grosime, se admite in mod exceptional, tumarea betonuiui sub ana. in acest caz betonarea se va incepe de Ia un colt al fundafiei turnandu-se un prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei si care se extinde treptat pe intreaga suprafata. [n acest caz se va turna beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea saturati a agregatelor, cu spor de ciment 10 ~ 15 %). Betonarea va continua apoi in uscat prin turnarea betonului deasupra stratului turnat anterior. 16.3.BETOANE TURNATE PRIN POMPARE, 16.3.1. Materialele utilizate pentra prepararea betonului turnat prin pompare trebuie si fie dozate si amestecate in mod corespunzator. Controlul calititii materialelor componente ale dozarii si amestecdrii este esential pentru realizarea unui beton corespunzitor tehnologiei prin pompare. _ 163.2. Dimensiunea maximi a agregatelor va fi limitaté la V3 din diametrul conductei de refulare. In cazul agregatelor bine rotunjite se poate admite ca dimensiunea maxima a agregatelor si fie 40 % din diametrul conductei 16.3.3. Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod curent prin acest procedeu de punere in opera sunt C 8/10...C 20/25. Pomparea betoanelor de alti clasa situati in afara acestui domeniu se va face numai dupa efectuarea uunor inceredri experimentale preliminare care si dovedeasca aplicabilitatea procedeului. 16.3.4, Lucrabilitatea betoanclor pompate se va stabili astfel inciit procesul de pompare si se realizeze normal si continuu far8 a se depasi ins’ valorile limita care conditioneaza realizarea rezistenfei si durabilitatea betonului intiri Consistenta betonului proaspat tebuie si fie uniforma pentru a realiza 0 Pompare fluenta a betonului, In general se récomanda ca tasarea betonului Proaspat si nu depiseasca urmitoarele valori 95* maximum 120 mm. pentru betoanele cu aditivi plastifianti; maximum 180 mm. pentru betoanele preparate cu aditivi superplastifianti 16.3.5. Coninutul in parti fine (ciment + agregate mai mici de 0,2 mm.) se recomanda si fie de minimum 350 kg/m’ in general fractiunea find mai mica de 0,2 mm se recomanda sa fie in proportie de 15 - 30 % fata de masa betonului 16.3.6. Dozajul de ciment se alege pe aceleasi principii ca si pentru betoane obisnuite cu unele cresteri datorate consistentei betonului si confinutului de parti fine, 16.3.7. La prepararea betoanelor pompate este obligatorie utilizarea aditivilor plastifianti si superplastifianti. In functie de conditiile de transport si punere in opera se poate utiliza si 0 combinatie de aditivi dar cu conditia efectuarii unor studii experimentale preliminare conform punctului 16.1.3, 16.3.8. inainte de inceperea pomparii betonului conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte de ciment avid compozitia : 2 parti ciment si o parte api (in unitati de masi). 16.3.9. La punerea in opera a betoanelor pompate in funetie de mediu si complexitatea lucrarii se vor lua toate misurile in aga fel incat * procesul de pompare si se desfigoare continuu firi intreruperi care favorizeazi blocarea betonului in conducte; Itimea liberd de cadere a betonului si fie de max. 0,5 m; * grosimea stratului de beton si fie maximum 40 em * betonul si fie bine compactat prin vibrare 16.4, BETOANE. IN COFRAI NTE, 16.4.1. Cerinte 16.4.1.1. Cerinte de proiect (procedural Pe probe pistrate in conditii standard la varsta de 28 zile, betonul va realiza rezistenta corespunzitoare clasei de beton prescrise gi unde este cazul, gradul de impermeabilitate si/sau gelivitate prevazut. 96 16.4.1.2. te tehnologice in prima fazi de intirire betonul trebuie sa atinga rezistentele necesare desprinderii de cofraj, mentinerii formei si consolidiri tijelor de sustinere. La stabilirea vitezei de glisare se vor lua in considerare timpul necesar atingerii unei rezistente de *0,15...0,2 N/mm? ta desprinderea de coftaj; * cca. 0,4 Nimm Ia iesirea din cofraj. ___aveasta se va aprecia mai intai prin efectuarea incercatilor preliminare, iar in timpul executiei prin impungerea betonului cu o vergea din ofel - beton cu diametrul 10.....12 mm. 16.4.1.3. Cerinte pentru betonul proaspat * Consistenfa betonului ta locul de punere in lucrare va fi de = - 73 (tasare 70 + 20 mm.) cénd punerea in operd a betonului se face cu bena, iar armaturile sunt rare; ~ T3/T4 (tasare100 + 20 mm.) cénd punerea in operdi a betonului se face prin pompare; = T4 (tasare 120 + 20 mm.) cind se folosese aditivi superplastifianti seu elemente cu armituri dese. ‘Temperatura betonului proaspit la locul de punere in luctare, in functie de 2 5S 20 * Executantul va stabili consistenja betonului proaspat ce trebuie obfinuta la statia de betoane, astfel incit (inand seama de conditiile de mediu si de durata totala de transport pind la punerea in opera, si se realizeze conditiile impuse la locul de turnare. 16.4.1.4, Cerinte privind materialele componente si compozitia betonului * Ciment Daca prin proiect sau proceduri nu sunt previzute condi speciale cares impuné folosirea altor cimenturi se recomanda utilizarea cimenturilor de tip | 97(clasa 232,5) cu exceptia perioadelor de timp friguros cand este recomandati folosirea cimenturilor fird adaosuri tip f cu clasa > 42,5. * Agregate In general se vor folosi agregate de balastierd, sorturile 0 - 3; 3 - 7; 7 - 16; 16-31 astfel incat dimensiunea maxima a granulelor de agregat si fie cel mult 146 din grosimea clementului de beton ce se gliseaza. in cazurile in care se utilizeaz agregate de concasaj (sorturile 7 - 16 si/sau 16/31) granulozitatea agregatului total se va inscrie in zona imediat superioara (cu. confinut mai ridieat in parti fine) celei indicate normal la dozajul de ciment respectiv. * Aditiv in vederea imbundtifirii lucrabilitajii betonului proaspat si ale caracteristicilor de rezisten{4 si durabilitate ale betonului intérit se impune folosirea unuia din urmatoarele tipuri de aditivi = aditiv plastifianVantrenor de aet pentru betoane cu consistenta de max 73/74; + aditiv superplastifiant pentra betoane de clasé 2 C 25/30 si consistent 73/74; - aditiv intarzietor in eazurile in care din diferite motive (transport, glisare pe timp calduros, adoptarea unor viteze mici de glisare) se depaseste durata limita admis intre tumarea a doud straturi succesive sau se intrevede realizarea unei rezistente mai mari de 0,2 Nimm?la desprinderea de coftaj; se va evita asocierea cu un alt tip de aditiv. In cazurile in care la betoane preparate cu at plastifianti/antrenori de aer sau superplastifianti apare necesard si prelungirea duratei de mentinere a betonului in stare proaspati atunei pe Langa aditivul de baz se poate adiuga un aditiv intérzietor ins’ numai pe baz de incercari preliminare $i cu acordul unui institut de specialitate 16.4.2. Compozitia betonului se va stabili pe baz de incercari preliminarc, inclusiv pe baza recomandirilor efectuate in prezenta reglementare tehnica 16.4.3. Prepararea $i transportul betonului Prepararea' si transportul betonului destinat executirii constructiilor prin metoda cofrajelor glisante se va face conform recomandarilor efectuate la capitolul 12 precum sia precizirilor ce urmeazi * trebuie si se tind seama de posibilele efecte pe care le pot avea aditivii (conform capitolului 4.4. materiale componente - aditivi) * transportul betonului de la statie pana la locul de punere in opera se va face cut autoagitatorul * transportul betonului pe verticald se va face cu bene ridicate cu macaraua, pompe de beton, skipuri, boburi, etc. * betonui se va descirca prin mijloace de transport pe orizontala (roabe, tomberoane) si repartiza uniform in cofrajul glisent. {In cazul utilizarii pompelor de beton, descarearea se poate face direct in cofrajul glisant. 16.4.4. Punerea in opera a betonului 16.4.4.1. Turnarea betonului se va face in straturi orizontale uniforme de 20....25 om. grosime, care se sueced la intervale de timp - stabilite in functie de compozitia betonului, de conditiile de mediu si de viteza de glisare - astfel inet s se asigure o bund legituri intre straturi si deci, continuitatea clementului 16.4.4.2. Compactarea betonului se va face prin vibrare cu vibratoare de interior, de cdtre o echipa instruita special in acest scop. Acolo unde este cazul se va suplimenta cu compactarea manuali cu sipei/vergele et. 16.4.4.3. Viteza de glisare in conditii normale de temperatura gi de lucru va fi cuprinsa intre 10......25 em/ora. Aceasta poate fi redusa pind la 5 cm pe ori in cazuri exceptionale (conditii de timp friguros, zone de lucru aglomerate, eventuale intemperii) 16.4.4.4. Executantul va lua toate masurile tehnico - organizatorice pentru a operatia de glisare si se desfaisoare continu $i in bune con: In acest scop se va corela ritmul de preparare, transport $i punere in opera a betonului cu viteza de ylisare, {indnd seama de conditiile de mediu, de complexitatea si durata operatiilor ce trebuie executate imediat inaintea tumarii betonului 16.4.5. Tratarea ulterioara a betonului 16.4.5.1. In conditii normale de temperaturi, dupa iesirea din cofrajul alisant betonul va fi menfinut in stare umedi minimum 7 zile si protejat de Actiunea razetor solare gi a vantului minimum 24 ore.16.4.5.2. in perioada de timp friguros se vor lua masuri de protectie astfel incat betonul recent decofrat si se mentini la o temperaturi de + 10....+ 15°C timp de minimum 3 zile de la tarnare sau pe baz de proiect conform normativ C 16/84. 16.4.5.3. in toate cazurile se va tine seama si de recomandarile formulate in capitolul 15“ Tratarea betoanelor * 16.5. EXECUTAREA BETOANELOR CICLOPIENE 16.5.1. In clementele masive de beton care nu sunt supuse la solicitari importante se pot ingloba bolovani de piatri, realizindu-se betonut ciclopian Proportia de bolovani inglobati este de maximum 50 % din volumul elementelor de construcfie, in cazul folosirii betonului de clasi pani la C 4/5 inclusiv, side maxim 30 % in cazul folosiri betonutui de clas mai mare ca C 4/5. In medii cu agresivitate chimicd sau cand se impun condifii de impermeabilitate nu este permisa utilizarea betonului ciclopian la realizarea celementelor de constructi 165.2. Bolovanii ce urmeazé a fi urmatoarele conditii 1) nu trebuie s& aibi erépaturi; b) dimensiunile nu trebuie s& depaseasc& 1/6 din cea mai micé dimensiune a clementului de constructie; «) raportul dintre dimensiunea maxima si minimé nu trebuie sii depiseasci iglobati trebuie si. indeplineascd 4) roca din care provin si fie stabil si negeliva ¢) inainte de a fi introdusi in beton, trebuie sé fie curdtati si spilati , de preferingi cu jet de apa sub presiune. 16.5.3. La executarea betonului ciclopian trebuie respectate urmitoarcle reguli : a) Se toami un prim strat de befon in grosime de 25 em. care se bate cu maiul, se vibreaza cu pervibratoare. Peste acesta se toarnd al doilea strat de bbeton de cea. 15 em. grosime, in care se indeasé prin batere cu maiul de lemn, bolovanii sau blocurile agezate la distanti de cel putin 20 cm. de marginea 100 masivului, distanta dintre bolovani va fi cea minima nécesara introducerii pervibratorului cu care se efectueazi compactarea betonului in care se inglobeaza bolovanii; b) Straturile urmatoare se executi la fel ca cel de mai sus, la ultimul strat se va realiza 0 acoperire cu beton de cel putin 20 em.; ©) La detonarea fundajiilor masive se vor lisa, in rosturile de lucra orizontale, bolovanii iesiti in afara cu cel pujin jumatate din volumul for, pentru asigurarea unei bune legaturi. Betonul se va vibra sau se va bate cu maiul intre pietre fard a le disloca ins din masa betonului. La refuarea tumarii intreaga suprafa{i a betonului, inclusiv a pietrelor se va curita, uda gi se va asterne un strat de mortar de ciment de cca. 2 - 3 em. de aceeasi clasi cu a betonului; d) Nu se recomanda stropirea bolovanilor cu lapte de ciment inainte de introducerea lor in beton; ) Nu se adi si facd priza; agezarea bolovanilor in amestecul de beton care a inceput f) Contactul intre bolovani si eventuale armaturi de siguranti nu este permis; 10147. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR Domeniu si obiective ‘Aceasté reglementare tehnicd prevede miasurile minime obligatori necesare controlului executiei structurilor din beton, beton armat. Controlul cuprinde actiunile gi deciziile esenjiale ca gi verificarile ce trebuie ficute in conformitate cu reglementrile tehnice specifice pentru a asigura satisfacerea tuturor cerintelor specificate. 17.1.CLASIFICAREA CONTROLULUI 17.1.1. Generalitati Pot fi identificate trei sisteme de control, functie de partile care le exercita fiind definite obiective diferite pentru fiecare Controlul de calitate se poate face astfel autocontro} * sont intrior<— conta item control ierahic -ontrol extem (CQ) * control exterior * control de conformitate 1 1 ntrolul interior Controlul interior este desfisurat de cdtre producitor si / sau executant, fiecare in domeniul séu din cadrul activitatii de consiructii. Acest control este exercitat : * din initiativa proprie (proceduri interne de control) * in confermitate cu reguli externe stabilite de investitor sau de citre o organizafie independent, la cererea investitorului 17.1.1.2. Controiul exterior Controlul exterior ~ controlul care se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organism independent de aceasta. Controlul exterior poate consta din * verificarea masurilor de control interior (atita timp cét acestea sunt in conformitate cu procedurile de verificare de control exterior) sau * procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control interior. WALL ‘ontrolul de formitate Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica daci functionarea unei unitafi sau a productiei se desfasoara in conformitate cu regulile stabilite. 102 Controlul de conformitate este in general o parte din controlul exterior si efectueazi de citre organisme independente autorizate pentru efectuarea activititii de certificare a calitatii produselor folosit in constructii conform HG 728/94. 17.1.2, Frecventa gi intensitatea controlului depind de consecinfele cauzate de unele posibile erori in diferitestadii ale procesului de executie / productie betonului gi se stabilese prin programe de control ale factorilor implicafi, 17.1.3. Controlul calititii lucririlor de executie se face avand ca bazi Legea 10 privind calitatea in constructii din 1995. Obligatiile si rispunderile ce revin investitorilor, proiectantilor, executantilor, specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia, ale expertilor tehnici atestati, precum si ale proprietarilor, administratorilor si ale utilizatorilor constructiilor sunt stipulate in Legea calitatit, HG.925/95 si HG. 766/97. 17.2. PROCEDEE DE CONTROL A CALITATII IN CONSTRUCTII 17.2.1,Controlul productiei si executiei Prin controlul productiei si executiei se inteleg toate misurile necesare pentru menfinerea la un nivel corespunziitor a calititii betonului in conformitate cu cerinfele specificate, Ea include inspectile in diferite etape ale producerii / punerii in Iuers a betonului si determinarile (utilizarea i interpretarea rezultatelor) privind echipamentul, materialele componente, betonul proaspat si betomul intirit. Controlul productici siSau executiei poate fi efectuat de executant cu asigurarea nivelului de calitate corespunzitor cerintelor printr-un sistem de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu sarcini specifice, funetie de natura lucririlor (produetie, betonare, tratare, ctc.) - (control interior) - sau printr-un organism independent (control exterior), conform pet. 17.1. in ambele cazuri trebuie si se dispund de dotiri corespunzitoare (echipament, aparaturé, personal) pentru realizarea_inspectiilor si determinirilor. Date relevante asupra controluhui productiei in stafii de betoane sau controlul executiei pe santiere, trebuie consemnate sub forma unor procese verbale sau in alte tipuri de documente. 103De exemplu pot fi consemnate urmitoarele * numele producdtorilor (furnizorilor) de ciment, agregate, aditivi’ si adaosuris * numirul (seria) documentelor de livrare si certificare a calitiy ciment, agregate, adaosuri si aditivi; * sursa de apa de amestecare; * consistenta betonuluis * densitatea betonului proaspat; * raportul apa / ciment al betonului proaspat; * cantitatea de api; * continutul de ciment; * data si ora la care s-au prelevat probe; * numarul de probe; * programarea si etapele punerii in operi i tratirii betonului, * temperatura si conditiile atmosferice in timpul betonarii si tatarii betonului, ete. Informatii suplimentare in cazul betonului marfa (gata preparat) * numele furnizorului; * numirul (seria) bon livrare-transport-primire. pentru ‘Toate abaterile de la procedurile specificate in ceea ce priveste transportul, descdrcatea, betonarea, compactarea, tratarea betonului, etc., trebuie consemnate gi raportate responsabililor cu executarea lucrarilor. Procedurile de control al productiei si/sau executiei intocmite de executant vor fi verificate de un investitor sau de un organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate incercirile si determinarile efectuate in cadrul controlului productiei si / sau execufiei pot fi luate in considerare pentru controlul de conformitate. 17.2.1.1. Contro} aterialelor constituente, echipamentelor, executai proprietitilor betonului Materialele constituente, echipamentul, execufia lucrarilor gi betonu! vor fi supuse controlului pentru @ se verifica conformitatea lor cu procedurile, reglementarile gi cerintele specifice. 4) Controlul calitatii cimentului Verificarea calitatii cimentului se va face : * la aprovizionare, conform prevederilor din ANEXA VI.1.,punctul A.1.5, 104 iainte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA V1.L.,punctul B.1 (in ambele cazuri se va tine seama si de precizarile facute la punctul 4.1.3.) Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196 - 1, 196 - 2, 196 - 3, 196 - 4, 196 - 5, 196-6, 196-7, 196 - 21 b) Controlul calitatii agregatelor Verificarea calitajii agregatelor se va face * la aprovizionare, conform prevederilor din ANEXA VILI., punctul A.2; * inainte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA VI.I., punctul B.2. Meiodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606 - 80. ) Controlul calititit aditivitor Verificarea caracteristicilor aditivilor se va face conform prevederilor din ANEXA V1.1, punetul A 4 (la aprovizionare) gi B 3 (inainte de utilizare), 44) Controlu! calititii adaosurilor (cenus de termocentralé) Utilizarea cenusilor de termocentrala se poate face numai pe baza unor avize speciale, conform celor precizate la punctul 4.5.1 Verificarea calitijii adaosurilor se va face conform prevederilor din ANEXA VLL., punetul A 3 Nota : fn cazul in care la prepararea betonului nu se foloseste upa din refeaua de apa potabilit este obligatoriu controlul calitapit apei pentru indeplinirea conditiilor tehnice prevazute in STAS 790 /84. ©) Controlul calitatii cofraietor Este prezentat la capitolul 11, punctul 11.5. ) Controlul calitatii armaturilor * Armiturile vor fi verificate conform Specificafiei tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentra ofeluri utilizate in constructii; * Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va fine seama de prevederile din ANEXA VI.I.,punctul AS. = examinarea confinutului documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise in certificat cu cerinfele reglementate pentru produs; ~ examinarea aspectului; - verificarea prin indoite la rece; - verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, i curgere, alungirea la rupere). Plasele sudate vor fi verificate conform Specificatiilor tehnice pri cerinte si criterii de performanfé pentru ofeluri utilizate in constructii inandu- se seama gi de prevederile din ANEXA VI. I. pet. A 6. 105Freeventa si masurile ce se.adopti in cadnul controlului calitatii betonului sunt prezentate in anexa VII. pet. C. si D. Controlul echipamentelor va asigura condifile necesare stocérii, cAntariri, amestecirii, etc. si va verifica dac& sunt in conditii de functionare corespunzitoare conform reglementarilor specitice. Producitorii si utilizatorii de betoane trebuie si respecte frecventa si masurile ce se adopta in cazul controlului calititii materialelor si betoanelor prevazute in anexa V1.1 Inainte de punere in opera a betonului, inspectiile trebuie sa aibi in vedere urmatoarele aspecte esentiale : * geometria cofrajului si pozitionarea armatur * inlaturarea impuritilor gi substanfelor de orice naturi de pe suprafata cofrajelor in contact cu betonul; * stabilitatea cofrajelor; * integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment; * tratarea suprafetei cofrajelor; * curitirea armaturilor de impuritafi si substanfe care ar slabi aderenta; * dimensiunea distantierilor; * conditiile necesare unui transport eficient, misurile de compactare si tratare finctie de consistenta specificati a betonului; * receptionarea calitativa a betonului; * reaultatele gi concluziile verificarilor efectuate pan’ ta acesti faz’; * asigurarea unui personal instruit; * asigurare unor masuri pentru situafii accidentale. 17.2.1.3. Controlul in timpul transportului, compactarii gi tratarii betonului In timpul acestor operatii, inspectia trebuie si aibi in vedere urmatoarele aspecte esentiale : * mentinerea omogenititii betonului in timpul trensportului gi punerii in ‘opera * distributia uniforma a betonului in cofraj, * compactarea uniformé si evitarea segregiri in timpul compactarii; * inaljimea maxima de cadere a betonului; * viteza de tumare, tindnd seama de actiunea betonului asupra cofrajelor; * durata intre etapele de amestecare, descarcare si tumarea betonului;, * misuri speciale in cazul tumari in condifii de vreme rece sau cilduroasa; 106 * masuri speciale in cazul rosturilor de lucru; * tratarea rosturilor inainte de tumnare; + metode de tratare si durata tratirii betonului functie de conditile atmosferice si evolutia rezistentei; * evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vibratii asupra betonului proaspat; in ANEXA VI. 2. se prezinté in detaliu verificarile ce trebuie efectuate in diferite etape ale executiei. 17.2.2. Criterii de conformitate Verificarea indeplinirii nivelelor de performanté prin aplicarea criteriilor de conformitate trebuie s4 se facd de eatre producitorii de beton,executanti (control interior) si/sau prin controlul exterior/de conformitate. La pet. 17.2.2.3. se prezinta criteriile de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului. Criteriile de conformitate pentru alte caracteristici ale betonului precum yi pentru materialele componente se efectueazi conform unor rejlementari specifice avandu-se in vedere si prevederile mentionate in anexa VILLI in cazul in care rezultatcle determinarilor nu indeplinese conditiile de conformitate, nu au fost efectuate determinari, in cazul unor defecte de executie, influenfei unor condifii atmosferice sau in oricare cazuri in care exist dubii cu privire ta realizarea rezistenfei, trebuie efectuate incerciri suplimentare (preleviri de carote, incercari nedistructive, etc.) - (ANEXA VI.2., punctul 17). Se vor avea in vedere prevederile normativelor C $4/81 i 26/85. 17.2.2.1, Sisteme de verificare Controlul pentru betonul preparat in statiile / fabricile de beton precum gi pentru betonul preparat / utilizat pe santier, poate fi efectuat prin unul din urmitoarele sisteme CAZUL 1 : Verificarea efectuati de producitorul de beton sau de executant. CAZUL 2 : Verificarea efectuati de a terta parte. fin acest caz verificarea criteriilor de conformitate este efectuati de un corp de control acreditat de stat (organism independent de certificare a caliti produselor folosite in constructii), care verificd daci sunt indeplinite conditiile formulate la controlul productiei si daca rezultatele determinarilor indeplinese proprietiite cerute betonului 107Ca parte a acestei verificiri, corpul de control poste efectua determinarile pe epruvete prelevate de acesta in timpul productiei (execusiei) pentru a verifica rezultatele controlului productiei CAZUL 3 : Verificarea efectuata de investitor. Verificarea poate fi efectuati de investitor sau reprezentantul autorizat al acestuia, utilizind personal calificat corespunzitor. $i in acest caz trebuie verificate dacd tezultatele determinarilor efectuate in cadrul controlului productiei réspund cerinfelor impuse betonului Ca parte a verificarii, investitorul poate testa epruvetele prelevate de el insugi pentrs a verifica rezultatele controlului productiei. Verificarile pot fi efectuate de laboratoare autorizate in conformitate cu Ordinult 31/N/95 al ISC-MLPAT gi HG 766/97. 17.2.2.2, Planul de prelevare si criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului ‘A. Plan de prelevare si criterii de conformitate in cazul betonului preparat in betoniere mobile (de santier a). Verificarea de conformitate trebuie si se bazeze pe contractul intre executant gi investitor. b). in scopul analizarii conformititii rezistenfei betonului utilizat intr-o structuré, betonul trebuie impértit in loturi pe care se analizeaza conformitatea. ©). Volumul total de beton pentru un fot trebuie astfel ales incat si fie asigurate condifiile de omogenitate si uniformitate a compozitici. Mirimea unui lot de beton trebuie si fie: * betonul tumnat pentru fiecare clasi de beton, parte de structura (fundatie, nivel al unei clidiri sau grup de grinzi / stalpi sau stalpi / pereti structurali ale unui nivel), * nu mai mult de un anumit volum functie de clas (conform ANEXEI VILt., punetul D.2.2), dar cel putin o proba pe zi de turnare. In cazul in care determinirile de acceptabilitate se fac de investitor, lotul poate fi stabilit de acesta. 4) Pentru fiecare lot trebuie Iuate cel putin 6 probe. Se aplica Criteriul 1 de conformitate conform punetului 17.2.2.3. Proba de contro! va fi numiti pe scurt " proba " si reprezinta cantitatea de beton necesara pentru obfinerea unui rezultat (medie pe 3 cilindrii / cubu in cazul in care betonul are 0 clasa de rezistenti C < C 16/20 si pentru loturi pind la 50m’, se pot preleva 3 probe. Se aplicd Criteriul 2 de 108 conformitate. Criteriile de conformitate pentru rezisten{a la compresiune sunt prezentate la punetul 17.2.2.3 BPI relevare si criterti de conformitate in_cuzul utilizarii betonului livrat de statie Planul de prelevare gi criteriile de conformitate in cazul in care este folosit betonul preparat in stati se face avand in vedere 2 optiuni OPTIUNEA I- conformitate bazata pe probele prelevate din lot - se aplic’ acelasi plan de prelevare si criterii de conformitate cu cele prezentate la punctul anterior,prelevarea probelor se va face la locul de punere in operts Cand conformitatea betonului livrat de la stafie a fost verificata de a terfa parte si cind verificarea se bazeazi pe 15 rezultate, atunci verificarea de conformitate se efectueazi avand in vedere urmitoarele aspecte * se aplicd Criteriul 1 (prezentat la punctul 17.2.2.3.) luand valoarea 4 = 1,48 pentru oricare numar de probe 2 6 (beton de clasa 2 C 16/20). * in cazul in care se folosesc 3 probe se aplica Criteriul 2, rezistenta betonului de clasa C < C 16/20 putind fi considerata satisficdtoare dack Heh+3 2 fy. U(semnificatiile indicilor x4, %, £4 stint prezentate la punctul 17.2.23.) OPTIUNEA 2 - Conformitate bazata pe certificatul de calitate a betonului: in anumite cazuri, cu acceptul scris al investitonslui, conformitatea betonului utilizat, preparat in statie poate fi stabilité pe baza unei declaratii (centificat de calitate) facut de producétorul betonului daci * conformitatea betonului produs este verificata la static de a terta parte * clasa de rezistenta a betonului este C B10 [1/50 m'] +) dar nu mai mult de 15 probe pe zi Observatii: *) se vor face preleviri cel putin o dati pe zi (schimb) pentru fiecare tip de beton, in conditiile de volum si de productie indicate in tabel ++) in cazul in care nu se specific’ alte conditii de prelevare. Conformitatea este asiguratd daci rezultatele determinérilor satisfac cerinjele CRITERIULUI |. (conform punctului 17.2.2.3.) 17.2.2.3. Critenii de conformitate pentru rezistenta la compresiune CRITERIUL 1 Acest criteriu se apli considerand rezultatele a 6 sau mai multe probe notate X,, X,.... Rezistenta trebuie sa indeplineased urmatoarele conditii : in cazul in care conformitatea este verificata X, KEhens, Xnnia 2 fy- K, unde : X,- valoarea medie a rezistentelor obtinute - valoarea minimé a rezistenfelor obtinute abaterea standard 110. fx.- rezistenta caracteristica la compresiune a betonului la 28 zile (clasa betonului) determinatd pe cilindrii sau cuburis 2 si K - constante ce depind de numirul de probe si gradul de asigurare ccerut (tabelul 17.2.) n= numarul de probe de control ‘TABELUL 17.2. n x Kk 6 1,87 3 7 177 3 8 1,72 3 9 1,67 3 10 1,62 4 ul 1,58 4 12 1,55 4 13 1,52 4 4 1,50 4 15 1,48 4 CRITERIUL 2 Acest criteriu se aplic& in cazul in care conformitatea este apreciatd considerand rezultatele a 3 probe: X,, X;.X; Rezistenta la compresiune in acest caz trebuie si indeplineascd urmatoarele conditii: Mehr 5 . Xnn 2 farl, unde X, este considerati valoarea medie a rezultatelor obfinute NOTA: in cazurile in care se dispune de mai putin de 3 rezultate se considera realizati clasa betonului daca rezistenfa medic obtinutd pe oricare serie de probe indeplineste relatia: X2£,%3 pentru clase de beton C < C 16/20 X,2futS pentru clase de beton C> C 16/20 unde X, —rezistenta medie obtinuta pe oricare serie de probe. Prelevarea de mai putin de 3 probe se face numai in cazuri bine justificate entra volume mai mici de 20 m’ de beton preparat si pus in operi si numai cu acordul scris al investitoralui. 141ANEXA 1.1. SORTIMENTE DE CIMENTURI = CARACTERIZARE = 1. Cimenturi conform standardelor nationale S.R. LL. Sorturile, respectiv tipurile de ciment ce se pot teoretic produce, sunt prezentate in Tabelul 1.1.1, grupate astfel: ‘© cimenturi Portland firé adaos, conform SR 388, caracterizate prin rezistente initiale si finale mari. ‘4 cimenturi compozite (cu adaos) - conform SR 1500, reprezinta cimenturile pentru lucrari curente, la care nut se impuin cerinte speciale. ‘© cimenturi hidrotehnice, conform SR 3011, caracterizate prin cildurd de hidratare limitata © cimenturi cu rezistenfi la agresivitatea apelor cu continut de sulfati, conform SR 3011. 1.2. Corespondenfa orientativa intre tipurile uzuale de ciment ‘care se produc conform noilor standarde S.R. si cimenturile produse conform STAS este prezentata in Tabetul 1.1.2 2. Cimenturi conform standardelor profesionale S.P. Sorturile, respectiv tipurile de ciment din aceasta categorie sunt prezentate in Tabelut 1.1.3. Se disting urmatoarele grupe de cimenturi : ccimenturi fri adaos tip BS 12-78. cimenturi cu adaos de calear dolomitic sau zgura cimenturi aditivate (cu sau fara adaos). imenturi cu adaos pentru drumuri (inclusiv varianta 112. ANEXA LI 3. Cimenturi agrementate. 3.1. Pe piata cimenturilor pot apare si alte tipuri de cimenturi, fabricate fie dup prenorma curopeana ENV 197, fie cimenturi speciale fabricate la corere. Acestea trebuie agrementate conform leyislatiet in vigoare, 3.2. La stabilirea domeniului de utilizare pentra aceste cimenturi se vor lua in considerare (pe Tinga rezultatele studiilor si incercarilor de laborator) si prevederile din prezentul cod 4, Ciment alb si cimenturi colorate © iment alb - conform S.R. 7055. ‘+ Cimenturi colorate conform $.P.4-97. Aceste cimenturi pot fi folosite la realizarea de betoane (microbetoane) decorative pe bazi de studié elaborate de institute de cercetare si de invajimant superior. 113CIMENT DE FURNAL, ANEXA LI , Payurh gran 3a TIPURI DE CIMENT ILA. | Ciment de furmat | SR] 36665] 45 de farmal 325R CONFORM STANDARDELOR NATIONALE 8.R. 1500 TABELUL 11.1 CIMENT PUZZOLANIC ; puzzolant i] 32.5; 42.5; TIP SORT SR ADAOS CLASE DE IVA ment SR 11°35) conus 32,5R tip | REZISTENTA puzzolanic 1500 i z 3 45 é — = ANEXA [1 CIMENT PORTLAND (FARA ADAOS) [D2 Ts Ts z é WE ADT SDS, ‘CIMENT COMPOZIT. 1__|ciment Portland] sR 388 | =| 32,5: 42.5R; 52.5R} rgucd pa CIMENTURI COMPOZITE (CU ADAOS) va Ciment SR bes3o| th de fun oe po 5 roan TAM |Ciment Portland) gua, emus . compozit puzzolané, 325; 42,5; CIMENTURI_CU CALDURA DE HIDRATARE LIMITATA ealear THY Ciment Fara ~ - TAS [Ciment Portland agar gran adaos ca zgurd ati de furnal 5255; FAAS! Ciment @i0) aur 225: TAW [iment Portland] sR | 620 fecmuss de Ties] eu se fords} granulata a5 cucenuya | 1500 termocentralé | 32,5R; 42,5R; 3011 WAP [Ciment Portland purzolana HVA] —_zeura 36065] de furnal 52.8 cu puzzolena $2.5R ‘CIMENTURI CU REZISTENTA LA AGRESIVITATEA APELOR CU natural naturalé CONTINUT DE SULFATI TAL |Ciment Portland RT] Ciment tira - cu calcar calear adaox amestee de ur BM {Ciment Portiand| zgurd, conus, SRIV | Ciment cu zur 620 | gramutata de 325 compozit puzzolané, AS fural salear 32.5; 42,55 iment eu puzzolank TBS [Ciment Portland] SR }21+35/zgura gram SRI] puzzolant | SR | 6:20] en aig 425 cuzguri__| 1500 lata de furat_| 32,5R; 42,5R. THF [iment Portland puzzelana ar | soll cu puzzolana aturala SRA | Ciment ew 2is3s| agar 52.8 natural BS zguca granulass TBL Given Poriand [SRIIVA|—Ciment ow 36265] de furnat cu ealear cealear rgurig 114 115ANEXA LI CORESPONDENTA ORIENTATIVA A CIMENTURILOR PRODUSE CONFORM S.R. CU CIMENTURILE STAS Tabelul 11.2 Nr. | Cimenturi produse conform | Corespondent aproximativ cu 116 SR ciment STAS “ TIP SR. 1P STAS 1. U/A-§ 32,5R, 1500 Pa35. 1500, 2. | 142,5/1425R | agg | PAs PAs. 388 3._| 152,5/152,5R P50/P55 4, H132,5 3011 35 3011 HII/A-S 32,5 SR 132,5 SR II / A-S 32,5 OBSERVATII: 1. Corespondenta prezentata fa punetele 3 si 4 este conform SR 388/95. Ori de cate ori exist dubii cu privire la domeniul de utilizare a unui ciment se va solicita colaborarca unui institut de cercetare sau de invaitimant superior. ANEXA LI TIPURI DE CIMENT CONFORM STANDARDELOR PROFESIONALE S.P. TABELUL 1.1.3 tip | SoRTUL | STANDARD | ADAOS SAU/SI | CLASE DE cIMENT| DE | PROFESIO- ADITIV REZISTENTA CIMENT NAL Gimboiy ‘SP TIP % Ciment Ped | portiand cu] SP1: 1994 | calear |max. 20132 5x; 42,5R. adaos de dolomi- calear dotomitic tie BS 12-78. Ciment | SP3-1995 | - Ia Portland ‘Ciment froma-tan 425, S25, TA | porttand | SPS: 1995 | Ns | 4-05 | 42,5R; 52,5R aditivat ‘Ciment wgura + | 35-40 | 42,5; S25; hidrotehnic | SP 6: 1995 aditivat roma- | 0,3-0,4 |42,5R; 52,5 R. tan NSF Ciment gud cp pentru | SP7: 1995 max. 40 32,5 drumuri ew adaos Cimenturi 7gura + cD-A| pentru | SP8:1995 |romatan} 49 | 42.5; 52,5; drumuri eu adaos aditivat LEGENDA : NSF | 0,3-0,4 [42,5R; 52,5R. A- Aditivat R - Rezistenta initial mare *'- Clas echivalenta - condijia de rezistenta din standardul SP 3 1995, find cea prevazuta in B.S. - 12 - 78 7ANEXA 1.2 OMEN! Si CONDITI DE _UTILIZARE ALE CIMENTURILOR I, PREVEDERI GENERALE. 1.1, Prezentele prevederi stabilese domeniul i conditiile de utilizare ale cimenturilor destinate executarii luerarilor de betoane si mortare. 1.2. Domeniul de aplicare cuprinde betoane pentru clemente si structuri de beton si beton armat Pentru constructii hidrotehnice, imbrécdmingi ruticre sau alte Tucrdri speciale se va fine scama si de prevederile reglementirilor in vigoare corespunzatoare fiecérui caz in part. 1.3, Cimenturile pot fi clasificate conventional in urmtoarele grupe 1, Cimenturi pentru lucrari curente, la care nu se impn cerinte speciale; G1, Cimenturi caracterizate prin rezistente initiale si finale mari; IIL, Cimenturi caracterizate prin cilduri de hidratare rmitati gi cimenturi cu rezistenta la agresivitaten apelor cu continut de sulfati: IV. Alte tip fe ciment speciale. 1.4, La claborarca proiectelor se va preciza tipul de ciment care urmeaza a fi utilizat finand seama de precizarile de la punctul 2 1.5. Inlocuirea tipului de ciment prevazut in proiect se poate face numai cu acordul proiectantului. 2. ALEGEREA TIPULU! DE CIMENT 2.1. Stabilitea tipului de ciment se face tinand seama de urmétoarele criteri: : conditile de servicin si expunere; . conditiile de executie si tehnologia adoptatis . clasa betonului. 418 ANEXA 1.2 2.2. Conditiile de servicin Iuate in considerare se refer’ la urmitoarele cazuri a) elemente de constructii care au condi nu s¢ incadreaza in cazurile (b) sau (c); b) elemente de constructii care sunt expuse Ia inghet in stare saturata cu apa de exemplu : decantoare, rezervoare, castele de api, diguri, stratul de uzura al imbracdmintilor rutiere ete. ©) elemente de constructii expuse apelor naturale in functie de gradul de agresivitate. normale de serviciu, respectiv 2.3. Condifiile de execute [uate in considerare se referd ta lucréri executate in conditii normale; lucréri executate pe timp friguros, Iuerdri masive; betoane executate in cofiaje glisante etc. 2.4, Pentru conditii speciale de executic care nu se incadreazd in cele menfionate la punctele 2.2 sau 2.3 alegerea tipului de ciment se va face pe baz de reglementari tehnice speciale (proceduri speciale) sau cu avizul unui institut de specialitate 25. Alegetea tipului de ciment se va face pe baza prevederilor din tabelele 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3. 119ANEXA 1.2 TABEL I. 2.1. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat gi beton precomprimat, turnate monolit, aflate in clasele de expunere Ii 2a Continuare TABEL 1.2.1. ANEXA 1.2 Nir Condifiile de [~ Casa [~ Tipu cert. | executare si! sau de de Tip de ciment caracteristicile beton beton clementelor oO 1 2 3 4 1 simplu | 117 B, IVA, IVA, IV/A, V/A 32,5 cars CRO C12 1s armat LIA, 32,5 C16/20 Elemente sau. | C18/22,5 construetiien [C2025 | armat 1325, grosimi mai mici de WA-S, WWA-L, IVA-V 1,5 mexecutate in | C25/30 32,5 R/42,5 afara perioadei de timp friguros | 28/35 C3037 | armat T42,5(R) f 32/40 pre- 35/45 | compri- mat 40150 C4S/5S 152,5 50/60 120 a 1 2 3 7 2 = C125 | simplu WIA HUB-S, HVA “32,5 C620 | armat HI HWAS c1s/22,5 32.5 Elemente sau oe zu construct masive | ©2025 | armat H132,57425 avand grosimea cali sau mai mare | ©2570 de1sm 28/35 (C3087 | armat/ Was 3240 | pre 35/45 | compri- mat C0150 W1s25 45/50 €50/60 OBSERVATII 1. Pentru executarea elementelor cu grosimi mai miei de 1,5 m pe timp friguros, se recomanda utilizarea cimenturilor cu intarire rapida (R). 421ANEXA 1.2. TABEL 1.2.2. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat 51 beton precomprimat, tumate monolit, aflate in clasele de expunere 2b si 3 ANEXA 1.2. TABEL 1.2.3. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu yi Nr Condifiile de Clasa[ Tipul beton armat tumate monolit, aflate in clasele de expunere 4 gi 5 crt executare gi/sau de de Tip de ciment Ne | Natura Gradul Tip de ciment caracteristicile beton | beton ert. | agresivitatii | de agresivitate beton elementelor simplu___annat a i 2 3 a 0 U 2 z T. | Blemente sau constructii eu | o 7 0 0 . Porunray eourisordeg iyeap + 40 ° 0) GO) | Ook4) | usu &| eiuarsrzoy (gaepides erjquosqe) + 0 40) 2) Oud) voveuiqeautind = oO +10 70 +0 AIEHONSE]D OP [N|NPOW co) “10 ww) MDVin) MZ 16 Oo “0 ROG) al) OGD a2 87 < o co) (0A) 3) V0 saunisasduios - 10 10 wl+) AOV/sC4) o 0 10 LOO alt) LOVnC) w) “10 10/0) LOA cis) (0) ‘AAPMOAOTU! B| BLUIISIZIY (anu eproued od 0 : + 0) alt) 6) (0) _|_tsiuaisizar vareyoazoq, CET [2gor BaDHURUOD TBE ap Tor ‘espn | edeap uousnuy | uoyizigiuy | -es9p2009 -gonpai wey | wowonpay ponsuaiee) 1 VXANV 11NNOLAE UO ULYLALdOUd +10 +10 reuyy ezug +10 + : +10 +0 yegua “0 “10 ° 40 a) 0) auvfasitag Ou 0 0 0) wt) wl) areoasowe vdy AERO) +0 xO) xx(0) 4) (0, ayeuqqeancr Tedsecid + +0 o + + + aes ut dzysuacr Bisa oue | aivoaisaue | S¥NDa)soUIe ado ‘SiRSa SUE | SivsO OUD apedy | apedy | opedy uy around ap edy apedy | aisonponut ap epeouog (esvu op z0'0 S0> s0> SO eso so> Hignun) jusUI> 2p Bie} % Taeap THO} ery Weap nor] edeap vonmusne ousnuy | uoriziguy | -e19j00y | -usejdiodng | -zonpas uew | uoreonpoy nsueLere AMIpe 9p ine Wad ASW LLVZ0TLLA INIA YOTALLIGY VLNAN ANE 427 126ANEXA 1.4 STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUL * PARAMETRII DE COMPOZITIE « 1. Compozitia betonului trebuic si fie astfel alcatuita incdt, in condifiile unui dozaj minim de ciment si ale unor caracteristici in stare proaspati ale betonului, impuse de tehnologia de executie, si se asigure realizarea cerinfelor de rezistenti, durabilitate gi dupi caz, a altor cerinje speciale prevazute prin proiect. 2. Stabilirea compozitiei betoanelor se face numai de cétre laboratoare autorizate, parcurgandu-se urmatoarele etape: a. stabilirea parametrilor compozitiei b, caleulul componentilor . efectuarea de incercari preliminare 4, finalizarea compozitiei prin recalcularea componentilor ca urmare a tezultatelor incercatilor preliminare. 3. Parametrii compozitici si factorii de care trebuie si se {ini seama la stabilirea acestora sunt prezentati in tabelul 1.4.1 3.1. Tipul de ciment 3.1.1. Stabilirea tipului de ciment se face conform prevederitor din cap. 4 pet. 4.1.2 si anexele I 1, 12. 3.1.2. In toate cazurile in care, tipul de ciment nu este precizat prin proiect sau tipul de ciment stabilit prin proiect nu este disponibil, Executantul este obligat si obfina avizul Proiectantulai pentru tipul de ciment ce se va utiliza, 3.2. Tipul de aditiv 3.2.1, Stabilirea tipului de aditiv se va face findnd seama de prevederile din cap4, pet.4.4 gi anexa 13. 3.2.2. Stabilirea tipului de aditiv se face de catre: = Proiectant, in toate cazurile in care utilizarea aditivului este impusd de realizarea cerintelor de rezisteni si durabilitate si dupa caz, a unor tehnologii speciale de executie previzute prin proicct. ~ — Executant, in urmitoarele cazuri © realizarea cerinjelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv nu este prevazut prin proiect; © executarea lucririlor in alte conditii decat cele normale (timp calduros, timp friguros); © obfinerea rezistenfelor de control pe faze la termene mai scurte; © _prepararea betonului in santier, iar prin proiect nu este stabilit tipul de aditiv - Fumizorul de beton, pentru realizarea cerinfelor de lucrabilitate, rezistenta, imbunitatirea omogenititii betonului si dupa caz, a miritii duratei de transport. 128 ANEXA 1.4 3.2.3. Aleyerea produsului sau produselor, in vederea efectuarii de incercari prefiminare, se face de citre Fumizorul de beton si/sau Executant din ‘gama produsclor agrementats, cu avizul Proiectantului gi al Beneficiarului, 3.2.4. In cazurile in care, pentru obfinerea efectelor dorite este necesara utilizarea de combinatii de aditivi, atunei se aplica prevederile de la cap.16, pet.16.1 Tabelul 1.4.1 PARAMETRII COMPOZITIEI BETONULUI Nr. | Parametral | Faciori pe baza ciruia se stabileste | Prevederile care ert. | compozitie’ se aplica T |Tipul de je clasa betonulur feap., pet.d.1-2 jciment Je conditiile de serviciu siexpunere | Anexa |.2 Je caracteristcile elementului (masivitate) 3 [Tipul de |* conditile de ransportsipaureinoperd cap. 4, por 4d laditiv * cerinfele de rezistenjé si durabili-|cap.16, pet. 16.1 tate, impuse prin proiect JAnexa 1.3 © catacteristicile elementului (seeti- june, armare) J [Raportul Je “clasa betonului pas3d AC, max je gradul de omogenitate asigurat lal Tabelul 1.4.2 /prepararea betonului Anexal? ‘© gradul de impermeabilitate impus|Pet Prin proieet Petpet. 3.3.8 *_conditiile de expunere (Tabelul 5.4, 4 [Dozajul ~~ | conditile de servicin si expunere [eap. 5, pet. 52.2 minim de Tabelul 5.5, iment pet. 3.4 3” TConsistenfa [= condiide tanspor sipunerein oper _[pet. 3.5 betonului |» forma si dimensiunile clementelor | Tabelul 1.4.3 '¢_desimea armaturilor © |Cantitatea dele consistenfa adoptati pa 3.6 apie |e mirimeayranuleimaximeaagregstului /Tabelul 144 Jamestecare |e tipul de aditiv folosit 7 |Granula ~~ Je forma si dimensiunile elementelor pet 3.7 maximi a |e desimea armaturilor agreuatelor |e conditile de preparare si transport 8 |Granulozi- |e dozajul de ciment pe 3.8 fates agre- je consistenta ‘Tabelul L4.5 -gatulut total |» rehnologia de punere in opera 129ANEXA 1.4 3.3. Raportul A/C maxim 3.3.1. Valoarea maxima a raportului A / C pentru realizarea clasei betonului se stabileste in functie de clasa cimentului si gradul de omogenitate al betonului, conform tabelului |.4.2, cu urmatoarele preciziri: = valorile din tabel sunt valabile pentru gradul II de omogenitate al betonului: pentru gradul |, valorile cresc cu 0,05, iar pentru gradul IT, sead cu 0,05; ~ in cazul utilizarii agregatelor de concasaj, valorile din tabel se marese cu 10% ~ in cazul accelerarii intaririi betonului prin tratare termicd, tindnd seama de reducerea rezisten{elor finale, valorile raportului A / C prevazute in tabel, vor fi considerate valabile pentru gradul | de omogenitate, urmand ca pentru gradu! Il si fie diminuate cu 0,05, Tabelul 1.4.2 VALORILE MAXIME ALE RAPORTULUI A / Cc PENTRU REALIZAREA CONDITIEI DE CLASA. (pentru efectuarea inceredrilor preliminare) Clasa ‘Clasa cimentului betonului 225 42,5 52,5 C0 075 iC 12S 0.65 C 16/20 0,55 0,65 C 18/22,5* 053 0,62 iC 20/25 0,50, 0,60 C 25/30 0.45 0,55, 0,60 C 28/35* 0,40, 0,50 0,55, iC 30/37 0,47 0,53, (C32/40" 0,45 0,50 C35/45 0.40 047 (C-40/50 0.45 C4555, 0,42 iC 50/60 0,40 * Clase de beton care nu se regasesc in normele europene. 130 ANEXA L.4. 3.3.2. Gradul de omogenitate al betonului se apreciazé astfel: ~ pentru statiile de betoane in functiune se considera gradul de omogenitate din luna prevedenta pentru tipuri sau clase de beton similare, determinat conform anexei L7: ~ pentru stafiile noi se apreciazé in functie de nivelul de dotare $i calitatea sorturilor de agregate, umind a fi reanalizat in functie de rezultatele obfinute in prima perioadi de producere a betonului. 3.3.3. Valoarea maximi a raportului A / C, pentru asigurarea cerintelor de durabilitate, in functie de clasa de expunere, nu va depisi valorile din tabelul 5.4, cap.5. 3.3.4. In cazul in care betoanele trebuie sa indeplineasci, conditit speciale, in ‘ceca ce priveste gradul de impermeabilitate, nu se admite ca raportul A / C si depiscasca valorile: +0,6 pentru gradul de impermeabilitate P!°; 0,55 pentru gradul de impermeabilitate P/”, in cazul betoanelor simple expuse la agresivitate; * 0,50 pentru gradul de impermeabilitate P.” ; * 0,45 pentru gradul de impermeabilitate Pi? 3.4. Dozajul minim de ciment 3.4.1. Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functic de conditile de expunere, se stabiteste conform tabelului 5.5, cap. 5 si precizarile de la pet. 3.4.1. $1 3.4.2. 3.4.2. Dozajele de ciment sunt valabile in cazal folosirii agregatelor 0.31 mm, pentru agregate 0.16 mm, dozajele se sporese cu 10%, iar pentru agregatele 0.7 1mm se reduc cu 10%, 134ANEXA 1.4, 3.4.3. In cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare eclor din tabel, pe baz de reglementiri tehnice speciale sau cu avizul unui institut de specialitate. 3.4.4. in cazul folosirii de aditivi reducdtori de apa, cu avizul unui institut de specialitate si acordul Proiectantului, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor rezultate din tabel, respectindu-se urmitoarele conditii a) agresivitatea sulfaticd —intensd si foarte intensi (1, 2, 3): ~ reducerea dozajului de ciment va fi de 5.15%, functie de aditivul utilizat; ~ dozajul de ciment nu va fi mai mic de 350 kg/m’ pentru betoancle armate, respectiv 310 kg/m’ pentru betoanele simple. b) alte agresivititi ~ reducerea dozajului va fi de pind la 5% in cacul agresivitifii slabe, respectiy pind Ia 10%, in cazul agresivitatil intense si foarte intense; c) nu se va depasi limita prevazuti pentru raportul A / C, din tabelul 5.4; 4) consistenta betonului, la locul punerii in operi, va corespunde unei tasiri de cel putin 7 cm. 3.5. Consistenta betonului 3.5.1.Consistenta betonului la locul punerii in operi se stabileste de citre Executant, in conformitate cu prevederile din tabelul 1.4.3., astfel incdt, betonul si poati fi transportat si pus in operd in conditii optime. Clasa de tent va fi precizaté in comanda citre statia de betoane. 132 ANEXA I. 4. Tabelul 1.4.3. CONSISTENTA BETONULUI Nr. Tipul de elemente Clasa de Tasare ert. consistenta, (mm) 1 | Fundatii din beton simpiu sau slab | T2 sau 3010 arma, elemente masive 13 70 +20 2 | Fundatii din beton armat, stalpi,| T3sau 70+ 20 grinzi, pereti structurali T3/T4 100+ 20 F | Idem, realizate cu deton pompat, 14 120 20 recipienti, monolitizae: Elemente sau monolitizari_— cu 4 | armituri dese sau dificultati de} T4/ TS 150430 compactare, elemente cu sectiuni reduse Elemenie, pentru a ciror realizare, 5 | tehnologia de cxecufie impune TS* 180 +30 betoane foarte fluide . * Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifiani, Observatie: Betoanele avind clasa de consistenté mai mare de T3, se transporté cu autoagitatoare. 3.6. Cantitatea de apd de amestecare 3.6.1. Cantitatea orientativa de api de amestecare pentru efectuarea incercirilor preliminare se stebileste in fnctie de clasa de rezistenfa 5i clasa de consisten{i a betonului conform prevederilor din tabelul 1.4.4 133ANEXA 1.4 Tabelul 1.4.4 CANTITATEA ORIENTATIVA DE APA DE AMESTECARE, ANEXA 1.4 3.7.2. in cazul plicilor se poate adopts relatia ©, $ 1,3 D, iar in cazal recipientilor si/sau monolitizirilor relatia Oya, < 1,6 D. 3.8. Granulozitatea agregatului total 3.8.1. Curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel ineat si se incadreze — functie de dozaju: de ciment si consistenta betonului ~ in zona recomandata conform tabelulai 14.5 Casal Cantitatea de apa (A) iin? pentru clasa de consistenfa betonutui 2 13 THT4 14 < C80 160 170 5 : [C8/10.C:20735 170 185 200 7220 C2570 185 200 215 230 3.6.2. Valorile privind camtitatea de api de amestecare prevazute in tabelul 1.4.4 sunt valabite in cazul agreyatelor de balastiers 0.31 mm. Cantitiqile de api se vor corecta prin reducere sau sporire dupa cum urmeaza: * reducere 10% in cazul agregatelor 0.21 mm reducere 5% in azul agregatelor 0.40 mm reducere 10+20% in cazul folosirii de aditivi spor 10% in cazul Folosiri pietrei sparte spor 20% in cazul agregatelor 0.7 mm spor 10% in cazul agregatelor 0..16 mm spor 5% in eazul agregatelor 0.20 mm. 3.7. Granula maxima a agregatelor 3.7.1. Dimensiunea maxima a granulei agregatelor se stabileste in functie de dimensiunea cea mai micé a elementelor, distanja dintre barele de armatura gi marimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor aplicind relatile: Gan V4 D By Sd—S mm Dey EASE unde : D—dimensiunea cea mai mica a clementului structural d-distanta dintre barele de armatura (cu exceptia cazului gruparii barelor) ¢— mérimea stratului de acoperire cu beton 134 Tabelul 14.5 ZONELE DE GRANULOZITATE RECOMANDATE Clasa Dozajul de ciment (kg /m' detasare [<200 | 200-300 | 300-400 $400 T2 T Tay nay itt 73, 73/74 I Tay” many’ tt 74, 74/75,15 | H ry” Tay Observatie: Zonele indicate in paranteza se adopt cu precidere, daca la incercarile preliminare se constata ca amestecul de beton nu prezinta tendinta de segregare, 3.8.2. Limitele celor trei zone de granulozitate sunt previzute in: Tabelul 1.4.6 pentru agregate 0.16 mm Tabelul 1.4.7 pentra agregate 0.20 mm Tabelul 1.4.8 pentra agregate 0.31 mm Tabelul 1.4.9 pentru agregate 0.40 mm. Tabelul 14.6 LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 0..16 mm Zona | Limita ‘% treceri in mas prin sité sau ciurul 02 L 3 7 16 1 max HW a5 60 80 100 ‘min 3 35 31 7 95 Mm | max 8 35 50 70 100 min’ 2 25 41 61 95 TH [_ max 6 25 40 60 100) min i 15 30. 50. 95 135LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 0.20 mm. ANEXA I. 4 ‘Tabelul 1.4.7 ANEXA [.4 Tabelul 1.4.9 LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE, PENTRU AGREGATE 0.40 mm Zona | Limita % treceri in mask prin sita sau ciurul Zona | Limita ‘% treceri in masa prin sit 0,2 1 365) _| 710) |__20 40 sau ciur T [max [io 30 45_ | 60 | 80 100 a H 36) 7 20 main) 3 21 36 [Si 7 95 7 [omar 10 40 38 75 700 W [max 7 25 35_ | ~s0 | 70 100 min 3 30 46 66 95 min) 2 16 26 | 41 | ol 95 iv [max 7 30 45 6 Too TH [_max 5 15 2 | 4% | 6 700 min 2 20 36 56 95 main i 5 15_ | 30 [ 50 95 Tm {_ max 5 20 35 35 100 min 7 10 25 ro 93 3.8.3. La prepararea betoanelor se poate adopta o curbi de granulozitate iscontinua in domeniul 3.7 mm sau 3.16 mm. In aceste cazuri, se va asigura incadrarea agregatului total pentru treceri png la 3 mm inclusiv, in zona [ de ‘granulozitate. Tabelul 14.8 3.84. Pentru agregate 0.7 mm, respectiv 0.71 mm, domeniul de gramulozitate LIMITELE ZONBLOR DE GRANULOZITATE este prezentat in tabelul 14.10, respectiv 14.11 PENTRU AGREGATE 0.31 mm Tabelul 14.10 Zona | Limita % treceri in masi prin sité sau chur a T TF 16 1 LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE Tom 8 % 30 70 30} 100 PENTRU AGREGATE 0.7 mm min 3 31 41 1 aL 95 — - tax 7 30 307 166 301100 Limita % treceri in masa prin sita sau ciurul min 2 21 31 31 71 95 oe + = 7 TW [max 3 20 30. 50 70 100 man ; : 100 min 1 10 20 40 0 95 min 25 4 95 136 197ANEXA 1.4 Tabelul 14.11 LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 0.71 mm ANEXA 1.4 3.8.7, Granulozitatea nisipului 0.3 mm, trebuie sf se incadreze in limitele previzute in tabelul 14.13 Tabelul 1.4.13 Sortul de nisip Treceri (%) prin sita sau ciurul, nr. 02 U 3 0-3 min, min.35 min.90 max. 30 max. 75 100) Limit % treceri in masa prin sita sau eiurul 02, 1 [3 77 [6 [2s 731] 7 max [8 [is / 32 [as [6i_| 70 | 77 | 84 | 100 min | 1 [6 [3 [2 | 38 [30 | 37 | 68] 95 3.8.5. La incadrarea agreyatului total in zona de granulozitate recomandata se va fine seama in principal de respectarea limitelor impuse in zona partii fine Proportia de nisip 0,3 mm, se va alege astfel inca, in cazul nisipurilor fine si fie respectatd limita maxim a trecerilor pe 0,2 si | mm, iar in cazul nisipurilor Brosiere, sA fie respectati limita minima, chiar dacd trecerea prin ciurul de 3 mm se situeaza sub, respectiv deasupra limitei zonei respective. 3.8.6. Cantitatea total de parti fine (ciment + nisip < 0,2 mm) se recomand’ si nu depiseascd in functic de dozajul de ciment valorile din tabelul 1.4.12: Tabelul 1.4.12 Dozaj de ciment Cantitate totald de parfi fine ym? (ciment + nisip < 0,2 mm) kg/m? 200 400 300 450 400 500 500 550) 3.8.8, Utilizarea nisipului 0.7 mm, in locul sorturilor 0.3 mm si 3.7 mm, se poate face numai la betoane de clasi < Be 8/10 si numai daci acesta se aprovizioneazi dintr-o singurd sursa, granulozitatea lui este constant si permite incadrarea agregatului total in zonele de granulozitate recomandate. 3.8.9. Dacd la prepararea betoanclor simple de egalizare, se utilizeaza balast 0.31 mm sau 0.71 mm, granulozitatea acestora trebuie si indeplineased Observatii 1. Pentru valori intermediare, se interpoleazi linear. 2. Cantitatea minima recomandati este de 350 kg/m’. + 138 conditiile din tabelul 1.4.14. Tabelul 14.14 Balast pentru Treceri (%) prin sita sau ciunul, nr betoane 3 16 Corespunde ct 2. 0-31 min 20 min 55 min 80 max 50 ‘max 85 100 0-71 min 10) min 35 min 80 max 30 max 65 100 139ANEXA 1.5 STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI + EFECTUAREA INCERCARILOR PRELIMINARE © 1. Stabilirea compozitiei pentru betoane de clasi C 8/10 2.1, Pentru stabilirea compozitiei betoanelor de clasi cel putin egali cu C 8/10 se stabilese mai intai parametrii conform prevederilor din tabelul 1.4.1, iar apoi se trece la calculul compozitieiinitiale. 2.2. Cantitatea de ciment (C') se evalueaza aplicdind relatia: ‘AC Cae unde: + A! cantitatea orientativa de apa de amestecare determinaté conform. tabelului 1.4.4. A/C —valoarea cea mai mica a raportului maxim pentru asigurarca cerinfelor de rezistenta (clasa) si durabilitate. Cantitatea de ciment rezultaté se compara cu dozajul minim admis conform tabelulsi 5.5, adoptandu-se valoarea cea mai mare dintre acestea 2.3. Cantitatea de agregate in stare uscatlA'g se evalucazé aplicfind relagia Alg = p,(1000-C!/ p,— A'P) 141in care: 1p. ~ densitatea cimentului egala cu 3,0 kgldm? Py—densitatea aparenti a agregatelor, in ky/m’, adoptati conform tabelului 1.5.2. dacd nu se dispune de determinari in conformitate cv STAS 4606-80. P — volumul de aer oclus egal cu 2 % respectiv 20 dm’/m'; in cazul utilizirii de aditivi antrenori de aer,aerul antrenat se stabileste conform tabelului 1.5.3. Tabelul 1.5.2 Densitatea aparenti a agreyatelor ‘TIPUL ROCH DENSITATEA APARENTA -p,. (kydm’) Silicioasa (agregate de balastiera) 27 Calcaroasa 33.27 Graniticd 27 Bazaltic 29 ‘Tabelul 1.5.3 Volumul de aer antrenat DIMENSIUNEA 7 710] 672] 3 | 0] 7 MAXIMA A AGREGATELOR (mm) Acranteenat % (#05) | 6 | 6 | 5 | 5 | 45] 4 2.4, Densitatea aparenti a betonului proaspat se calculeazi cu relatia: PI=AlHCHAl, 2.5. Proportiile dintre diferitele sorturi de agregate si cantitatile corespunzitoare, se stabilese astfel inca si se asigure inscrierea in zona de granulozitate adoptata 2.6. Pentru stabilitea compozitiei de bazi se procedeazi in modul urmitor: - se ptepard un amestec informativ de beton de minimum 30 litri, luand in considerare cantititile de ciment si agregate evaluate conform punctelor 2.2. gi 142 2.3., la care se introduce apa de amestecare treptat pind a obfinerea cconsistenfei dorite, determinandu-se astfel cantitatea de apa A (aditivul se introduce dupa prima cantitate de apa); - se determina densitatea aparenta p, - se recalculeaza cantitatea de ciment Me - se recaleuleaza cantitatea de agregate conform relatiei oo (p'» + Ps) A eae . 2 Atét le prepararea amestecului informativ ct si a amestecurilor preliminare prevazute la pct. 2.7. se vor utiliza agreyate uscate. 2.1. Pentru verificarea rezistentetor mecanice se prepara cate 3 amestecuri de betofi de minimum 30 litr fiecare, pentru fiecare din urmatoarele compozi ~ compozitia de baza rezultatd conform pet. 2.6. - 0 compozitie suplimentard avand dozajul de ciment sporit cu 7 % dar minim 20 kg/m’ fata de cel al compozitiei de baz, dar mentinand cantititile de apa si agregate conform compozitiei de baz; - 0 doua compozitie suplimentard avand dozajul de ciment redus eu 7.% dar minim 20 kg/m’, (numai daci dozajul rezultat nu este sub cel minim admis) menfiniindu-se cantititile de apa si agregate conform compozitiei de baza. 2.8. Din fiecare amestec de béton se confectioneazi minimum 4 epruvete, rezultind in total cate 12 epruvete pentru fiecare compozitie. Confectionarea, plstrarea si incercarea epruvetelor se vor efectua conform prevederitor din STAS 1275-88. 2.9. Cite 6 din epruvetele confectionate pentru fiecare compozitie se incearca le varsia de 7 zile. Se adopt compozitia preliminard pentru care, cu dozajul minim de ciment, rezistenfa betonului la varsta de 7 zile este cel putin egal cu valoarea indicata la pet. 2.13. 1432.10, Rezultatele obtinute la varsta de 28 de zile pe restul de cite 6 epravete vor fi analizate in vederea definitivirii compozitiei. Rezistenta medie pentru fiecare compozitie se corecteaza in funclie de rezistenfa efectiv a cimentului, ind relatia: f=ex fi, unde: 1,15 x elasa cimentului) / ff £2 - rezistenta betonului la 28 zile obfinuta la inceredtile preliminare fugt!—rezistenta efectiva a cimentului 2.11, Se adopta compozitia pentru care valoarea rezistenfei corectati este mai ‘mare sau cel pujin egala cu rezistenta la 28 de zile, indicat in tabelul 1.5.4. Tabelul 1.5.4 2.12. Pentru gradul I, respectiv II] de omogenitate la valorile prevazute in tabelul 1.5.4., se scade, respectiv se adauga valoarea A, conform tabelului 1.5.5 Tabehul 1.5.5 (Casa betonulai ‘A (Nim?) ‘A (Nim) (cilindruy (cub) C80 + €20/25 25 3 (C.28/35" = C:35/45 3 4 C40/50+€ $0/60 4 Ss Clasa betonulut £ preliminara (Nimm?) eilindra eub C80 145 18 C125 19 23,5 16/20 23 29 C18/22,5 26 32 € 20/25 29 36 C3530 335 2 C3835" 37,5 a ©3037 38,5 8 C3240" 41 315 C3545 5 36,5 40/50 30 62,5 Ca5/55) 54 61,5 50/60 58 B Observatie: Valorile sunt valabile pentru gradul II de omogenitate. 144 2.13. In cazurile urgente, se poate adopta preliminar compozitia betonului pe baza rezistentei obfinute la varsta de 7 zile, dacd aceasta atinge cel putin urmitoarele procente din rezistenta la 28 zile prevézuta in tabelul 1.5.4, sau corectata dupa caz conform punctului 2.12: ~ 55 % pentru cimenturi tip HII BSR; - 65 % pentru cimenturi tip WAI; -75 % pentru cimenturi tip R; 2.14. Compozitia astfel stabilita se va corecta pe baza rezultatelor incercarilor la varsta de 28 de zile. 145ANEXA 16. INILE $1 CALIFICAREA_PERSONAI CARE DESERVESTE STATIA DE BETOANE 1. Seful statiei 1.1. Statia de betoane este condusi de citre un inginer sau subinginer atestati, in cazul in care volumul productiei nominale este mai mare de 35 m? fori, sau eventual de un tehnician / maistra constructor atestati, daca volurnul productiei nominale este mai mic sau cel mult egal cu 35 m? fori In cazuti bine justifieate ISCLPUAT, la solicitarea agentului economic, poate da derogari cu privire la nivelul studiilor gefului de static. 1.2. Seful statiei rispunde de: a) receptionarea, depozitarea gi gospodirircamaterialclor ‘componente: agregate, ciment, aditivi, apa ( cdnd nu se utilizeazi o sursi de apa potabila ), in vederea asigurarii caracteristicilor calitative impuse ; b) aplicarea dupa caz a masurilor ce se impun pentru prey agregatclor: sortare, spilare, incétzirea sau racirea componentilor betonului ete. ©) asigurarea intrefinerii instalatiilor de preparare a betonului ; 4) verificatea metrologica a instalatilor de dozare, in conformitate cu prevederile legale ; ©) verificarea operativa, cel putin o dati pe siptimana, a instalatiitor de dozare -prin procedee corespunzatoare (greutati ctalonate, masurdtori etc.); f) respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat in ceca ce priveste granulozitatea agregatelor, tipul si dozajul de ciment, tasarea, temperatura ete. ; ) efectuarea in conditii corespunziitoare a transport h) respectarea ritmutui de livrare ; i) efectuarea si frecventa incercdrilor, pentru controlul productici ; 5) eliberatea certificatelor de calitate pentru betoanele livrate ; k) evidenta productiei; 1) adoptarea masurilor corespunzitoare la sesizarea laboratorului privind aparitia unor rezultate necorespunzatoare pe componentii betonului sau betonul proaspat ; betonulni ; 146 ANEXA 6. m) identificarea beneficiarifor la care a livrat betonul ai carui parametri au rezultat necorespunzatori, pe betonul intarit, si s8 le comunice datele 1.3, in cazurile in care se Iucreazi_ in mai multe schimburi, seful statiei va fi suplinit in schimburile 2 si 3 de catre un yef de turd (sef adjunct de statie), cétuia fi revin aceleasi sarcini ea la punctul 1.2., insé numai pentru schimbul in care este programat Sefii de turd trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la punetul 1.1 2 Operatorul este in subordinea directd a sefului de statie sau inlocuitorului acestuia si rispunde de: * dozarea componentilor, in conformitate cu roletele si aducerea periocica a cantaretor pe 0 dupa golirea cupei; * malaxatea corespunzitoare a betonului ; * intretinerea utilajelor pe care le are in primire, manipularea lor corecti, scsizarea imediata a oricdrei defectiuni, spatarea tobei betonierei la termirarea schimbului sau in cazul unei intreruperi de funcfionare mai mare de 1/2 ord, golitea completa si spilarea buncirelor de beton cel putin de doui ori pe schimb, dupa intterupeti de alimentare mai mari de 1/2 ori sau la modificarea sortimentului de beton. Funcjia de operator nu poate fi incredintaté decdt unui tehnician sau muncitor calificat ( atestati intern ) 3. in functie de sistemul de asigurare al calittii adoptat, personalul se va completa dupa. caz cu: * responsabil pentru yospodarirea de materiale ( agregate, ciment, aditivi, adaosuri ) * tehnician pentru evidenta transporturilor si livrarilor ; * mecanici si electricieni de intretinere Prin procedurile organizatorice, ROF si fisele posturilor se vor preciza in detaliu obligatiile ce revin fiecarei funeti. stati 4, Laboratoru! statiei tebuie sd fie autorizat gi sa funetioneze conform rocedurilor aprobate prin Ordin MLPAT. 147ANEXA 1.6. La fiecare schimb de lucru laboratoru! va fi incadrat obligatoriu cu un numar suficient de tehnicieni si laboranfi pentru realizarea freeventei in cadrul controlului calitétii materialelor si betoanelor conform anexei V1.1 Statia de betoane in cazul in care nu are asigurat un laborator propriu care si asigure efectuarea inceredrilor stabilite prin planul de calitate la frecventa din reglementari, trebuie si aiba 0 conventie sau un contract de colaborare cu laboratoare autorizate si si demonstreze prin sistemul de asigurare al calitatii adoptat cA prevederile acestuia asigurd efectuarea incercarilor stabilite prin reglementari pe materialele componente si pe betonul proaspat si intirit. 5. Auditul intem privind menfinerea conditiilor de atestare gi implementare a sistemului de asigurare a calititii la stafie se va efectua de personal calificat, independent faté de activitatea stafiei in conformitate cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii adoptat. Auditul intem se va cfectua trimestrial gi ori de cate ori va fi cazul (reclamatii, modifiedri majore in sistemul calititii privind aparatura, utilajele, tehnologiile de fabricatie, personalul cu impact major asupra calitatii betonului preparat). 6.Seful statici va fi atestat de LS.C.LP.U.A.T. prin inspectiteteritoriale. Perioada de valabilitate a atestrii va fide 2 ani 148 ANEXA 17. GRADUL DI GENT AL BETONULUI 1, Gradul de omogenitate al betonului se determind in functie de valorile cexprimate in N / mm? ale abaterii $ si a rezistenfei medii-X, conform prevederilor din tabelul £.7.1. TABELUL 7.1 Valoarea raportului Gradul de omogenitate i <0,670 ii 0,670 ...0,975 i > 0,975 2 Abaterea standard S, se determina pentra un numar de minimam 16 rezultate inreyistrate intr-o perioada de maximum 3 luni. 2X, - XP S=AS,=2 in care depinde de numirul rezultatelor analizate si de valorile din tabelul 172. TABELUL 1.7.2. n | 16] 17] 18 | 19 [ 20 | 22 | 24 | 26 | 28 [>30] a _ [ars [32s] it [095] 1.08 [7,06 [1,04 [102 | 7,97 [7,00 | *X_un rezultat oarecare din grupul analizat * X, valoarea medic a rezultatelor obtinute +n numérul total de rezultate 3. Pentru evaluarea gradului de omogenitate se admite neglijarea a cel mult 10% din numarul total de rezultate analizate in situatia in care acestea se situteazi in afara intervalulu Xt Vx. valori in'N / mm? NOTA : Coeficientii A prevazuti in tabelul 1.7.2. se aplici numai la stabilirea ‘gradului de omogenitate al betonului ; pentru stabilirea clasei betonului se coeficienfii A prezentati in tabelul 17.2. (capitolul 17). 149ANEXA ILI FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR Fasonarea armaturilor 1, Armiturile vor fi sau nu prevazute Ia capete eu carlige conform prevederilor din proiect si prevederilor STAS 10107/ 0-90. Formele de carlige utilizate sunt ‘+ cu indoire la 180° pentru barele din OB 37 ‘cu indoire la 90° pentru barele din PC 52 si PC 60, Pentru etrieri $i agrafe ancorarea se realizeazd prin carlige indoite la 135° sau 180° in cazul etrierilor din OB 375i numai la 135° in eazul celor din PC52 sau PC6O, Detalii referitoare la aceste tipuri de carlige sunt prezentate in STAS. 10107/0-90. 2. indoirea barelor inclinate si lungimea portiunii drepte ale acestor tipuri de bare trebuie si se conformeze prevederilor proiectului sia STAS-ului 10107/0-90, 3. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se execut cu. miseari lente, fri socuri. La masinile de indoire cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor din ofel cu profil periodic ta viteza mare a maginii Montarea armaturi 4. Montarea armaturilor poate sd inceapa numai dupa ~ receptionarea calitativa a cofrajelor (verificarea pozitiei coftajelor, dacd acestea se inchid dupa montarea armaturii, sau incheierea P.V. de receptie a cofrajclor); ~ acceptarea de ciitre proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor ‘sau pirfilor de structurd al cdror volum depaseste 100 m’ gi este necesar si fie prevazute rosturi de betonare. 5. La montarea armiturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfisurdiri a tumarii si compactarii betonului prin 150 ANEXA IL ~ crearea la intervaie de maxim 3 m a unor spat libere intre armaturile de la partea superioard care si permiti pitrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul; - crearea spatiilor necesate pitrunderii vibratoarclot (min 2,5 x 6 vibrator) la interval de maxim 5 ori grosimea clementului u2ual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58mm. In acest scop dupa caz ~ se va monta sau incheia partial armatura superioaré, urmand a se completa inainte de ultima etapa de betonare; + se va solicita, dacd este cazul, reexaminarea dispozitiilor de annare previzute in proiect. 6. Anméiturile vor fi montate in pozitia prevazuti in proiect lvindu-se mésuri care si asigure mentinerca acesteia in timpul tumarii betonului (distantieri, agrafe, capre) Se vor prevede ~ cel putin patru distantieri la fiecare m? de placi sau perete; ~ cel putin un distantier Ia fiecare metru Tiniar de grind’ sau stilp, Pentru 6 >12 mm, si cet putin doi distantieri Ia fiecare metru pentru 6 < 10mm; ~ cel putin un distanfier intre rindurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de grinda in zona de armiturd pe dou sau mai multe randuri Distantieri pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme previzute a fi legate de armituri sau confectionati din masi plastica Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor din ofel beton cu ‘excepfia cazului in care sunt agezati intre rinduri de armaturi Pent menfinerea in poziie a armaturilor de la partea superioard a placilor se vor folosi “capre” din ofel-beton sprijinite pe armatura inferioard sau pe distangieri si dispuse intre ele la distante de maxim Im (1 bue/m*) in cimp, respectiv de 50 cm (4 buc/m’) in zonele in consoli, in cazul placilor cu grosime mai mare de 40 cm si-al armaturilor cu diametre mai mari de 14 mm se admite depisirea distanelor mentionate, dar astfel incit si se asigure pastrarea pozitiei armaturi 151ANEXA ILI ANEXA I1.2 ABATERI LIMITA LA AR! 7. Praznurile 5i piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura (in cazul ofelurilor sudabile, fir altercarea caracteristicilor initiale ale ofelurilor) sau legdturi cu sirma de armatura elementalui sau vor fi fixate de ‘Abateri in mm cofiaj, astfel inet si se asigure menfinerea pozitiei lor in timpul turnrii Dist. [Grosi [Lungimi parfiale sau betonutii. fintre Jme totale fatii de proiect |petrecere finnidi- axele strat la innadire turii 8. Se recomanda ca atunci cAnd se dispune de mijloace de ridicare si montaj are- Jacope prin ammitura si se monteze sub forma de carcase preasamblate. lor {rire sudare © Legarea arméturilor 9. La incrucisari barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legdturi Fandatii de sirma neagra (STAS 889-80) sau prin sudura electric’ prin puncte (in cazul ofelurilor sudabile, fard alterarea caracteristicilor initiale ale armaturilor). Cand legarea se face ct sirm& se vor utiliza doud fire de sirma de 1...1,5 mm nit diametru. Pereti |+5 +3 sudate + Jef. C 28- 10.Retelele de armituri din placi si din pereti vor avea legate in mod 83 obligatoriu dous randuri de inerucusiri marginale pe intreg conturul Sap [3/45 |220 Jas fase 50 Restul incrucisirilor, din mijlocul retelelor vor fi legate din 2 in 2 in Grinzi ambele sensuri¢in sah). Plici [232 Refelele din plici curbe subtiri se vor lega in toate punctele de inerucisare. 11.La grinzi si stilpi vor fi legate toate inorucisirile barelor armatorii in colturile etrierilor sau cu carligele agrafelor. Restul incrucisirilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate in sah (cel pultin din 2 in 2). Barele inclinate vor fi legate in mod obligatoriu de primii etrieri cu care se incrucigeaza. Etrierii si agrafele montate inclinat faté de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se incruciseaza. Fretele vor fi legate de reguli de toate barele longitudinale cu care se incrucigeazi. La legarea etrierilor la colturi se va fine seama si de precizarile suplimentare formulate in reglementirile specifice de proiectare. 152 153GROSIMEA STRAT. Ul DE ACOPERIRE BETON A ARMATURILOR (zona litoralului Mari Negre) ANEXA 11.3 U Elementele din beton armat situate in zona litoralului se vor proiecta si executa in asa fel incdt stratul de acoperire cu beton a armatutilor si aibd valorile din Tabelul 11.3.1 Tabelul 113.1 Clase Gradul Regim Tipul Stratul de ‘Observatii expunere de | expunere | de | acoperire (conf. Tabel_ | agresivi beton (mm.) 5.1) fate 0 1 2 3 4 5 ‘Beton ‘erosimen slaba - armat_| 40(30)* | stratului va 4a mediu beton | 70(30)* _] ficel putin marin armat egal cu Agresivitatea pilot 1,26 dar nu apei de mare | intensa prefa- 40(30)" | mai mica bricati de valoarea indicata, valori din STAS uresivit moderat | beton | 10107/0-90 | “ECU armat | plus Smm_ 4. medi: marin monolit, Kiem plus | agresivita- Agesivitate Jom _|_tejntensi mmostericd breton | STAS | agresivitae sever | 250" | 10107/0-90 | te siaba plus 10mm monolit idem plus | agresivita- 15mm te intensa_ * Valorile din paranteza sunt valabile in cazul utilizarit Inhibitorilor In cazul in care nu se pot asigura valorile din Tabelul [1.3.1 elementele se vor tencui cu mortar M100 gi proteja corespunziitor. = diametrul armaturii 154 Clasa ttoralului Regim de expunere ANEXA IL. 3. in Tabelul 11.3.2 se prezinta regimurile de expunere a constructiilor situate in zona lit Tabelul 11.3.2. Agresivi- tatea apei de mare 4a mediu |permanent sub marin Japa marii, expunere| (Cont. [NT normal M - moderat S ~ sever Tabel SA) 1 2 Beton aflat—[Betonul de deasupra[Betonul din zona Izonei de variatie a nive-| lutui apei de mare | rol es] “soup st “tug or O7F “wi9-¢] fummL OF auite] ole “wig>| O1 {nes “‘Buny| 7 7 7 far wD9S— Tos gr wogg>| wml ¢| “suo str wo] q ol of s Oz “wI9-<| SF ole “we>| ors| “Suny are] > “43 ol ¥| 1s 4 s| oF ¢ | | suis i = W201 <| + + | £3 99 1>| £3] _wisorp| | -| at StF W9<| Elles 0c ocr “w9-| wg i>] | | | OL “wED| >| O8F] Bung Hazeg] oF BF wos Toaa] wig<| | | [s “wogs>| £3{ ‘suounal orev Ste wo or sro +] 02| 91 OF "w9-¢ tug ole “wE>| OL F| ouripeuy cir ol Her 1>q a} s} S| oot] ef ocr ours] my Orr ocx we>|ruu si] oz] owrieuy or we >] wu oF] Sune] ot 02| | oz 3 | st | sur8unq] -ung| sili Fs g | E| “zu0] aT my aut wt -unyd| nes} ereioi] wry] efeioy] wr] ereoi] wT eatu] ut) adns nes} us] aaron wip watosd| ehursayay Jap_109| axyffunj yeioi] ad] eoriqo-zog) _eeuozuo| —_ywonuaa| ap] aunis aojpiuswiaya] talapeidns nes] icy a] -uow| romjanw ru0.4 2p wi taiajeadns wareuyjouy}wunisuoung|-euyjout] ql Tnwod “Uru wy uaTeay| Sreqjooap dnp aww sU5/A] Tego] TeULTE WoIEG TS Uo}aq Ap TOTSIUaUD|S 1S 1OyaKeIjOD ape USTEGY 159 158ANEXA IIL 2 DEFECTE ADMISIBILE 1, Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul elementelor din beton si beton armat: -defecte de suprafata (pori, segregari, deniveliri) avind adéncimea de maximum lem si suprafata de maximum 400 cm’, iar totalitatea defectelor de acest tip find limitati la maximum 10% din suprafata fetei clementului pe care sunt situate; -defecte [n statul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregiri) cu adancimea mai mici decat grosimea stratului de acoperire Jungime maximum 5 om iar totalitatea defeetelor de acest tip fiind limitatd ta maximum 5% din lungimea muchiei respective. 2. Defectele care se incadreaz in limitele mentionate fa punetul I pot sii nu se inserie in procesul verbal care se intocmeste, dar vor fi in mod obligatoriu remediate conform normativului C149/87 pina la receptionarea wera Defectele care depagesc limitele de la punctul 1. se inscriu in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite de proiectant si/sau expert dupa caz, 160 ANEXA IV.1 BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE $1 PARTI DE CONSTRUCTII 1) La betonarea diferitelor elemente sau pirti de constructii in afara regulilor generale previzute la capitolul 12.3. "REGULI GENERALE DE BETONARE" se vor respecta dupa caz, prevederile suplimentare din prezenta anexi 2) Betonarea elementelor de fundatit din beton armat se va face pe un strat de egalizare conform proiectului 3) Betonarea elementelor verticale (stilpi, diafragme, pereji) se va face respeciindu-se urmatoarele prevederi suplimentare: a) in cazul elementelor cu indltimea de max. 3 m, daca vibrarea betonului ‘nu este stanjeniti de grosimea redusi a elementului sau desimea armaturilor, 4.8 admite cofrarea tuturor felelor pe intreaga indltime si betonarea pe la partea superioara a clementulu. ) in cazul in care se intrevad dificultiti la compactarea betonului precum siiin cazul elementelor cu indlyime mai mare de 3,00 m_sc va adopta una din solutile: ~ cofrarea_unei fete de max 1,00 m_indltime si completarea coftajului pe misura betondrii elementului sau: > betonarea conform punctului 12.3.3 e (subcapitolul reguli generale de betonare) compactarea facdndu-se prin ferestrele laterale sau din interiorul elementului ©) in cazul peretilor de recipient, cofrajul va fi montat pe una din fete pe intreaga indltime, iar pe cealalta pe inaltime de maximum 1,0 m, completindu- ‘se pe masura betonarii; 4) primul strat de beton va avea o consistent la limita maxima admisa prin procedura de executie si nui va depisi inaltimea de 30 em. ©) mu se admit rosturi de Iucru inclinate rezultate din curgerea liberi a betonului. 4) Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmitoarelor Preciziri suplimentare: 8) tumarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1- 2 ore de la terminarea {turndrii stalpilor sau a peretilor pe care reazema, daca procedura de executie ‘iu consine alte precizari ; 161ANEXA IV.1 ») grinzile si plicile care vin in legiturd se vor turna de regula in acelasi timp; se admite crearea unui rost de Iucru la 1/5 - 1/3 din deschiderea placii gi turnarea ulterioari a acesteia; ) la tumarea placii se vor folosi reperi dispusi la distante de max 2,0 m pentru a se asigura respectarea grosimilor prevzute prin proiect 5) Betonarea cadrelor se va face dind o deosebiti atentie zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerea completé a acestora. 6) Betonarea elementelor masive, respectiv a elementelor la care cea mai mica dimensiune este cel putin egal cu 1,5 m, se va face avind in vedere aspectele particulare ce vor fi prezentate in continuare; 7) Pentru asigurarea calititii lucrarii este necesar st se adopte masuri speciale, la stabilirea compozitiei betonului yi a tehnologiei de betonare. Astfel in scopul reducerii eforturilor din temperatura si contractie Ia stabilirea compoziiei si prepararii betonului se va urmiri: : ~ adoptarea unui tip de ciment cu termicitate redusé (corelat cu clasa betonului) si un dozaj cét mai scazut, folosind in acest scop un aditiv reducdtor de apa si agregate cu dimensiuni cat mai mari. ~ asigurarea unei temperaturi cat mai scdzute pentru betonul proaspit, prin evitarea folosirii loturilor de ciment cu temperaturi ridicate, reducerea temperaturii agregatelor prin stropire artificial, fotosirea de apa rece, fulgi de gheat, ete 8) Betonarea elementelor masive se va face pe un strat continuu, fie in trepte conform detaliilor din figura LV.1 Prezentele prevederi se aplicd si in cazul elementelor cu grosimea de 0,9 - 1,50 m., daca volumul acestora depaseste 100 me. Detalierea tehnologiei de betonare se va face in mod obligatoriu prin caiete de sarcini sau proceduri de executie tindnd seama de: ~ capacitatea de betonare "Cb" exprimati in me/ord, respectiv cea mai mica dine valorile capacititilor de preparare, de transport de !a static sau de la locul de desearcare fa cel de punere in operi. ~ durata de timp "Ta" max. admis, pentru acoperirea cu un nou strat sav treapti de beton - grosimea stratului sau treptei, care nu poate depasi 50 em; - numarul de trepte suprapuse Durata de timp "Ta" se stabileste cu ajutorul reala(iei Ta=T-Tt-Ts, 162 ANEXA IV.1 in care; T - durata de timp pind la inceperea prizei betonuluis Te ~ durata de transport, intre terminarea incircarii la statia de betonare gi terminarea descdscérii ia gantier a mijlocului de transport Ts - durata de stationare si de transport local fa santicr, pind la punerea in opera a betonului Durata de timp T, pani la inceperea prizei betonului se va determina de un laborator de specialitate autorizat conform STAS 1759/80 in lipsa unor asemenea determinari se pot avea in vedere urmitoarele valori orientative: Tabelul 1V.1 Beton T (ore) pentru temp. medie de <10°C Lio°= 20°C = 20°C Fir aditivi intaraieton | 3 212 2 cu aditivi intarzietori | 6 5 4 Se recomanda ca temperatura betonului la turnare si fre cuprinsd intre 3 - 30°C. Grosimea stratului sau dimensiunile treptei (litime, grosime) se stabilese prin respectarea conditiilor mentionate in figura IV. 9) Inceperea betonarii este admisi numai dupa verificarea adoptarii tuturor misurilor necesare executirii acestor operaii fra intrerupere; asigurarea materialelor componente, functionarea statiei, numar suficient de mijloace de transport si compactare, instruirea personalului executant si asigurarea fectivelor de Iuctu pe intreaga perioada de betonare 10) La 2 - 4 ore de la terminarea betonarii unei zone (in functie de stadiul de intarire ) se va proceda la protejarea suprafefei libere a betonului cu materiale care si asigure evitarea evaporirii apei din beton i ricirea rapida: (saltele alcatuite din rogojini dispuse intre folii de polietilend sau prelate, strat de minimum 10 cm nisip umed acoperit cu prelate, sau orice alt sistem care poate Proteja suprafata liberd a betonului) Protecjia va fi indepartati dupa minimum 7 zile (conform capitolului ‘tatarea betonului) si numai daca intre temperatura suprafetei betonului gi ce a ‘Mediului nu este 0 diferenta mai mare de 12°C. 1634 coer ach (2 = idervahd main oe ‘suprapinere sa wet) dat 2 tiles Lo-Ta oR statolen tebvie Gaal poriva Deotede Gy erat) Ax Sem, bx Iden NOTATY a trestle (i A& Sllem nes ealneasi Cy a capacitatea ce betonare, cat pr es derata ct acqperire, Indeplineased cortitirle: fades —dimensisnile treptet trebue ~ guinea BETONARE 1 STRAT CONTINU 4 Befonarea elementelor masive BETONARE IN TREPTE é 9. ANEXA IV.2 PROCEDEE DE VIBRARE MECANICA 1) Compactarea mecanica prin vibrare poate fi realizati prin urmatoarele procedee: © vibrare interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare) + vibrare externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj © vibrare de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante. 2) Vibrarea interna este principatul procedeu de compactare a betonului 3) Alegerea tipului de vibrator ( mérimea capului vibrator, forta perturbatoare si frecventa corespunzitoare a acestuia) se va face functie de fimensiunile elementului gi de posibilittile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armatura. 4) Consisten{a betoanelor compactate pri vibrare interna depinde de forma celemertutui si desimea armaturilor. 5) Durata de vibrare optima se situeazd intre minim 5 sec. $i 30 sec. in functie de tasarea betonului si tipul de vibrator utilizat. 6) Semmele dupa care se recunoaste ci vibrarca s-a terminal, sunt urmitoarele © betonul nu se mai taseaz’; ‘¢ _suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa ¢ inceteazi aparitia bulelor de aer la suprafafa betonului 7) Distanja intre dowd puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1,0m, reducindu-se in functie de caracteristicile seejiunii si desimea armaturi 8) Grosimea stratului de beton supus vibririi se recomanda sa nu depigeasea 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei); 1a compactarea unui nou strat, butetia trebuie sa patrunda (50.....150)mm in stratul compactat anterior. 9) Vibrarea externi este indicati la executarea elementelor prefabricate sau in cazul elémentetor turnate monolit de grosimi reduse gi cu armatari dese, sau ‘care nu pot fi compactate prin vibrare interna. in zonele in care este posibil se Pot folosi suplimentar si vibratoare de interior. 165ANEXA IV.2 10) in cazul elementelor compactate cu ajutorut vibratoarelor de exterior, se vor lua masuri constructive speciale prin maritea rigiditatit coftajelor si prin prevederea in masura in care este posibil de legaturi elastice intre cofraje si clementele de sustinere si rezemare. 11) Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda si fie cu tasare minima 50 mm 12) Vibrarea de suprafaa se va utiliza la compactarea plicilor cu grosimea de maximum 200 mm. 13) Consistenfa betoanelor compactate prin vibrarea de suprafaté se recomandi sé fie cu tasare de minimum 20 mm. 14) Se recomanda ca durata vibririi si fie de 30...60 sec. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se compacteaz’ 15) Grosimea stratului de beton tumat (inainte de compactare) trebuie si fie de 1,1 - 1,35 ori mai mare decat grosimea finali a stratului compactat, in functie de consistenta betonului. in cazul determindtilor de proba prevazute la punctul 14 se stabileste si grosimea stratului de beton turnat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementuli 16) Distanta intre dou’ pozitii suecesive de lucru ale plicilor vibrante trebuie si fie astfel stabilitd incat sa fie asigurata suprapunerea de minimum 50 mm in raport cu pozitia precedenta, 166 ANEXA IV.3. RECOMANDARI PRIVIND STABILIREA POZITIEI ROSTULUI DE LUCRU La stabilirea pozitici rostului de Iucru se vor respecta urmatoarele reguli: 1) _ La stilpi se vor prevede rosturile numai la bazi (fig. IV.3.1 sectiunea I-1); {n cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi la 30....50 mm sub grind’ sau placa SSS Sy SS v7 FI WV... Pais eter oe luere la sfifpii 2) La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperca, aceasta se va face in regiunea de moment minim (fig.[V.3.1 sectiunea II-Il, 3) tn cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasi la 30....50 mm sub nivelul inferior al plicii sau vutei plicii 4) La placi, rostul de lucru va fi situat la 1/S.....14 din deschiderea placii 167ANEXA IV.3. Sin Sin 5) _ La plangce cu nervuri cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul st 4 ' se face in zona cuprinsa intre 1/5 sl 1/3 din deschiderea nervurilor (fig. “ho she 3 ae 1.3.2), 84 8 ae 6) La planyee cu nervuri cand betonarea se face perpendicular pe directia a ge nervurilor rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 s1 1/3 din deschiderea a SS grinaii principale ; se va catuta pe cat posibil, ca in placa rostul sl fie 1/5...1/3 din deschiderea acesteia (fig. 1V.3.2 ). 7) La bolti yl arce se admit rosturi perpendiculare pe directoare, impirtindu- se bolta sav arcul in boltari dispusi simetric fata de cheie ; nu se admit rosturi avind fayd in plan orizontal. 8) La bolticu fatime mare, rosturile de lucru se pot face imparjindu-se bolta intr-o serie de bolti mai inguste. 9) La plici curbe subtiri sl la peretiirezervoarelor pentru lichide nu se admit rosturi de lucra ; turnarea betonului se va face far’ intrerupere. 10) La fundatiile de utilaje supuse la solicitari dinamice pot fi previzute rosturi in zona cu eforturi minime numai daca se adopta dispozitii de armare corespunzitoare. 11) In cazul peretilor structurali sau peretilor de lungime mare, se vor prevedea rosturi verticale pentru evitarea fisurarii din contractie sau limitarea frontului de lucru ; asemenca rosturi se vor dispune a maximum 15m intre ele sl vor fi realizate cu un cofraj interior cu sicane (din lermn sau tabla) sau cu tabla expandata 12) In cazul clementelor masive cu lungimea mai mare de 20,0m se vor + prevedea rosturi verticale cu tabla expandata sau cofraje creindu-se ploturi care se betoneazi alternativ; dimensiunile ploturilor se vor stabili cu acordul s ambelor parti proiectant sl executant. Ss | Cost che hdcry sin I 13) Tn cazul elementelor masive avand grosime mare (de regula peste 2,5m) se va prevedea un rost orizontal, creindu-se doua lamele suprapuse ; pentrt asigurarea conlucrarii lamelelor se vor adopta una (sau eventual dou’) dintre t urmitoarele solutii : se vor crea la betonare denivelari (praguri) sau se vor | dispune armaturi suplimentare de legiturd intre lamele ; in asemenea cazuri «sl armaturile situate la partea superioard vor fi montate partial urmand a se completa inainte de betonarea stratului care se inglobeaza @ 168 s wt ta rastutiler ce juery la plansele cu nerd A Fig li.3.2 PeANEXA V REGULI PRIVIND OPERATIA DE DECOFRARE ANEXA VL lop Misura cose 1. in cursul operatic de decotrare se vor respecta urmitourele reguli 1) destayuratea opcratici va fi supravegheatd direct de citre conducitorul u; in cazul in cate se constata defecte de tumare (golitti, zone conform Ald punctulai de fu segregate) care pot afecta stabilitatea constructici decofiate, se va sista demontarea clementelor de sustinere pani ta aplicarea misurilor de remedicte ele Zz} ev ¥ sau consolidare 2) sustinerile eofiajelor se vor desfice ineepiind din zona centvala a = deschidetii elementetor si continuand sime reazeme. 4) slabitea pieselor de deseinttare (pene, vineiui) se va fice treplat fits socusi A) devofiarea se va face usttel incat si se evite preluarea brused a incireiritor de cite clementele care se decofieaza, ruperea-muchiilor hetonului sau degradarea materialului coftajului yi sustinerilor H. in azul eonstructiilor etajate avind deschideri mai mari de 300m, ta dlecofiare se vor lisa popi de siguranta care vor fi mentinuti orientativ conform tabelulit 14.3 (de la capitolul 14-decotiare) iar pozitia acestora se recomanda a se stahili ast la gtinzi aviind pani la 6,00m deschidere se lasii un pop de siguranti f mijlocu acestora ; la deschideri mai mari numérul lor se va spori astfel ine distanta intee popi sau de la popi ka reazeme si me depascasedi 3.00m a plici se Ia mijtoc lun pop la 12m de placa; inte difeite etaje popii de sigunanté se vor ayeza pe cit posibil nul sub alt IIL Nu este permis indepirtarea popilor de siguianti ai unui planyew aftat sub altul care se colieazi si minima Frecventa ‘ADRUL CONTROLU ELOR $1 BETOANFLOR [0 detcrminare Hiv cel putin: un pop de siguraan lor si cel putin Inesesizi SI MASURI CE SE ADOPTA iN C CALITATH MATERIAL A_LA APROVIZIONARI ‘Acthunca 06-8 se betoneaai N 196-3 mai mari de 12,00m; precum vi pentin deseintrarca eyafodajelor care sustin cintrele bolfilor, arcelor, plieilor SRE conform SREN subtiri ete, proicetul va trebui sii contind preciziiri in legatura cu executarea g —E acestor operatii: numirul de reprize de descintrare, inaltimile de coborare, ct 2 (2 © V. In termen de 24 ore de la decofrarea oricitei pitti de constructic se va =z |2 z [2 proceda, de citre conduedtorut punetuluit de lueru, reprezentantul investitorulai side caitre proieetant (dacd a ie convocat), [a o examinare Hor clementelor de rezistenti ale structurii incheinda-se un bal in care se vor consemna calitatea lucritilor precum gi eventuate cast icesta a solicitat si amanuntiti: a tui proces letecte constatater Este interzisa efeetuares de remedieri inainte de ac exan 170 a7173 earequaiyos suum jay oued — JTW snymsund pimsoy 08-009" SWLS uutofuco] four jxaroju0> indus aya 9g ° sp ymnuriuoy a) Tenodsuen| = mor ranyar ag] ON acy ange op guos rayon ag] 9 rot uote v9: w Supt rgoid o ad yoo! #] amar yenrodsues| Po ap utind aiwa uur ne nes mol eznyos ag] JN | mtu nw wp od omeirzodap op tnusuttoy Iv veuodsuen] oT sedap p-s porp tewwna | arteupe ag} PUILLIOIOp ©, ateaasuod ap raieig (7 9 ¢ t £ z 0 ‘eqoideiiu0>} er ayn rs! Je nes injnwetoy| (on -oui9q ime919p| fund nes aoype.9u - - no punosdut anno ut arensed) 198 ajoqoud oltz sp nuuod ezvonsed reuorziaoide n 98 aivo aqoideniuo9) tof aiesoy ey]ur_azwoysoyn 2p a1eajaid | TezAT IMMUN - - wap] 9 eluapias nanuod aiep ap au atte 87 | wapl (a) Iv (TIA BxOUE) TOOT P| liony tse) ue eur Limo] jonuod,| IN| ut ezeaniaaya as [1d uuoju0s PouRsAt| "DLP ezeapaooud as} ‘00g & eqoxd o| 2 001 2p] ‘umnsti09) yotur eur timo} urepos| 5 [a —ezeamanya 1-961 NAYS $409 a8 9 #2 (LIT P| doquRdacu 1002 eI rosea vor apaiuarstzayip| a s £ z 0 172,rv [ad yuos] yy ezrapasoid ag no iat ag] ssn JO]9 : 08-9098 | > 00% 9 s F £ Zz 1 | eugranuo,).f ON J asd yu03| ww sod os ‘O8-9O9F SWLS| z ETIA BU oN soyeonpoud nes)i6 sv Jozumy — 9p asiwi sowwanpoid] menjea & asvaynteo op} unyeune 2 reuotztaoide| ane 9 ajaruawinsop ut astissu| —nnuad aivoay Py] ueied eowesto|sojsiep varemuexy (ef snjoio, Td yuo>] oN ezeapooeid ag} Imo] Fznja1 9g sowonpord rnesyi8 toztuany op asitus ariuese? nes Ww wunst09| rowonpoud mearjeo v a1ea1y199 2p] uepas} > awuorztsoude] anes ap UNDOP Us 9sH1DSUL poy_azeoay eyusgueie? —_roseyeisuo| tojaep woreurwery (e} tatupy 3 § F = z i 0 ‘adi wTU5| v9 ai89s0]05 9S] IN insu03) ‘v diy ap esnuao ‘1mjueie 1oj!9ns 0 p72 4 utep og} 9 [opioj atwaay ey]-uaiseies _eazeuuyuo|ovenanse ap atoorput (P| © exoue) , 99 {njontio,| 1 apd yuos] ezeapoooid 9g] ON iol ¥ztYO! 95} fv aNs09 ToUOIANOIT 19] TorezundSSIOO90 unepas| > aww2ayj ©] Jo} nun tIsoJoy eaxertAa armans ©| Ha HOU on). ( 12d] ON -yuoo “pasoad ag| 1910} ~ owzipiepuris $6/9-961 NUS > wap} —_f-ovie9—_woseuuayuto.y] juoa eaiouy (@ ¢ FE £ z i @ 477 176179 ON wv P Ju09 P: 5 nny uopl sy ON = E z t oO] uunsuod| {yuo wop ad a10put 2 teDI99uy (Pp Lied ON apaaoid 95; os Ler SVS suo injojyord K sup s > ratwauua (0 ON Ox et a sv Ma povag} % 178181 ON eiep| oureas roinamgqut ey 0 tind [99 sep] tandsoa “eyge'itaa| ezeopaooid 9g “areoysundun sued ‘03-909F wunsUoD 9p Holey sede SWLS juoo Hemndut za uepos| > ho a1e9 ap uo| ap imnutiue>(e| siefoty ATO 2| 291 ap atiouny 98p BA 98 eaute2| HAM LOS egord 0 ansod| 1 zojys aresay] IN L aqoud z awe] ad p Ly wo) 109 "Oy L194 9g ‘a TUNSUOD - Pop HOTTY Hi uoun>} nie nes aueiz 1 og xe eanp| > ns (Sof 1€ s0s)| musuta| zous ad agoud ¢ aren a € F z z i o aia yuo gougtion 93] ON umnsu10 rouorzisorde) atiunte? ap tenizodap p| 1g wepos| > |_areso4y eT] _rnwautis) ut easmapesuy]toieinp easeoyuia, —(e| wow) g s F £ z 1 o MOTH IVIVALWW VaUVZITIN 30 ALNIVNI_—@ (IA exsUEY O86 ~ REF SVIS lenges [njo: uxajuoD ro]LIupoU sto),.c19d'yu03} aN, w2vapasoid 9g [mio] Ezny>1 9g wnsuoa| wap S1ezIpiepuers 4 109 18 a9luoout Jo] -ayovae9 raiwoytio, (P| a roreuLnsjuo >) “OR-EREF SVIS jyuos sojumisustinp| areata, (9| 180Z ap 2 Nf luna] said asa] 2 duo 4 ON 19 ap din quusyps! 8/6821 SVS] 1edsvoud > odin ap juo> _elusysisuo.y (| "Inuoiog s + r z o VOLE 40 VILVIS WIN TNOIIA INVUVddd TSU NID eyiqriod eins] aN ourota us suotwuo|Ro4 ta un9ju09 ) eonunys Zour. s z a 199109 95| org wI9iau| urjuout ag] > wp} iu 182ta momutuunny (v £ z t 0 YUIO 185 SI-RTSE SVLS] anpadsor g-6 1S SVS Juo99 a| a z i 0 natzodwos WT Ds lezeajani00 —9§|__ aN __| svj> op 2uvo19q| aanentotio upsiaouy eqzoduios] | nud eurwey anuad az, ness Jowiuow ——ag|_—__| dps ad pqord Q| toriezodtuoo € ap wisies ef Wlapt (a Tinzeo ajoquue ut uworag drquaos fiz ad eqosd o| wus (O1/8<.)| w wad agoud ¢} TTL ade] op aynus retu nu senwuiojuo9 seq out os ap injnjonuos| -o1d 0 (01/85) gsuiosaid| oot putyts ayoanida| Bed CIA wad agord 9 ap] wo1sq ap esey> nayuod| ‘ad ounisoiduros toxour -Ju09) yinur ews nu teg} —sremes 9p 20}98uI399 ey tojusisizo:| yey ezvapaooid 95) 2.001 #1 Bg0KE IWZ4|P94 PaIEOYLUIA eareuruUaiag(®| _InuoIog ZEA foxauejues) JN gzeapoooid as| . Os-OSLI SVS] Ingnuoiag eiaios 38 U0 a9 quod wo1g up ¢~o) suru as} [ap uo aneaqnoeg isu ap ynmmutiue 309} 9 s a £ z 0 184187 ca —— * t i z i 2 oe91 bya, mod 00) oor - ca » aN ca Tag ; coer ws 8 : 8 5 2ANEXA VL 2. = aS CONTROL TATU LUCRARILOR DE EXECU’ . A 1) fn cazul in eae lotrile de materiale aprovizionate (otel = beton Bi BES ciment , agregate , adaosuri , aditiviy mu indeplinese conditiile de calitate se va 3 = interzice utifizarea lor si se va instiinfa producatorul , beneticiarul yi organele 5 2 Inspectiei judetene in Construetii. Luctari Publice , Urbanism si Amenajarea & 3 Teritoriului in termen de maximum 48 de ore 8 = 2) Pazele procesului de executic & luerarilor de beton si Beton armat constituie in majoritate Iucréri care devin ascunse , astfel incdt verificarea titi acestora trebuie si fie consemnati in Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii Iucritilor ce devin ascunse incheiate intre reprezentantul investitonutui si executant (Proves verbal de receptie calitativa) in cazal fazelor determinante este obligatorie partici: beneficiarului, proiectintului, exeeutantului si a inspectici in constructii care in funetie de seaultaiul controlulut va autoriza saw ne continuarea Iucrailor. Nu se admite frocerea la o now fazd de executic inainte de incheierea procesului verhal referiter la faza precedentit dic aceasta urmeaza si devin’ o lucrare asco contin imbat suesele de aprovizio in procesele verbale se vor preciza concret verificarile gi masuritorile: efectuate, ahaterile constatate iar dupa caz, incadrarea in tolerantele admisibile de proiect. Verificatile care se efvetueaza sunt previ Daci se constati neconcordante fi reglementitilor tehnice se vor stabili si consemma misurile necesare de sise vor sel ute | punetele 3.19. de proiect san prevederile te in cazul remediere. Dupii executarea acestora se va proceda la 0 noui verificare yi neheierea unui nou proces - verbal 3) La terminarea executdrit sipacurilor pentru tundatii se va veritiea ,in raport cu prevederite proiectuluit + adincimea si cota de fundare * natura terenului (cu participarca obligatorie a _proieetantului in) de conformi Je tchnice prevazu geotehnic * pozitia in plan * dimensiunile sipiturilor Cu privire la verificarea cote de fundare yi a naturii terendl imtoem, procese verbale distinete 4) La terminarea executarii cofiajclor se va veritica NOTA: * In cazul in care prin proiset se cere det componente (de exe de prelevare si eriter indeplineste conditi 188 189ANENA VL. vale }) incheierea curveti a elementelor eofiajelor yi as wei elementelor de sustinere si sprijinite aves etangeititi 2 dimensiunile int ne ale cotkajelor sport eu ecle ale clementelor cate urmeaza a se betona U1 poritia cofiajelor in suport en cea st elementelor corespunzaitoare situate hi inferiowe StL termina Hmtucitor se vv eritica “anon “nun al diamenul si pozttia sumanurii in diterite seetiuni trans ensue ale clementelor strteturi by distanta dhintre © tn peri. chamen ul acestora yi modal de Fivare : depayese reavemele san cine uutertor : nile de petrecere ale barelor . mie portion de hare eate Mumeasiiit fi inglohate in elemente ee se teat AA pozitia innadieilor ye lan et caltatea sudurilor ; turilor dintre dave : armaturiior in eursul betor srosipiit statuluy de acoperire ew heton gi Hunn sien sl aliypositivele de mentinere a pozitiet hy modul he asieurare a dhimeustunite acestuia jobate DH positia . modal de fixate yi dimensiuile pieselor smentelor de constructis se va vevitiea dict 61 In eursuel betonansi ar datele imsenise an bonunile de fvrane-t sport ale betwauhei Corespaind comensit simu sat depasit durata admin de tansport bi consistent betonului corespunnde celei previizute eteanditiite de 1 cv ites oriednot defeete npactare asi © a mecrearilor 3 prelevailor de Ub se tespeeta fivevente de efeet probe . conform prevedgrilor dix ANENA VI. I ©) SUNT corespunsatoare avisurale awloptate deo uomatuiler dimensiuntlor si formei catrayelor 1 se aplied corespuasitor nvisurite de proteetic ¢ ttatare ) a supratetelor here ale beronul pronaypit Se Vor consenin in condiew de betoane sera Galena tiv jsorespunizitoare betonuui pus in opera 190 ANENA VL 2 * Tocul unde at fost pus in * ora inceperii si termina beton: *probel * masuril *evenimente interve * temperatur * persenalyl eatte a sun In cazul in care condueatorul punetului de luerw rispunde diteet st de ede beton preleviate adoptate pentru proteetia betonului proaspat : Cinteriperea turnarii, intemperit et bs, egheat betonarea preparatea betonul est este obligat sa verifice in paralel ealitaen mertilu yt agiegatelor precum st modul de dozare , amestecare si tansport betonuitn 1) La decofiararcat onicarei parti de constructic se vi vetifica Ho se thicit ye Tntalnese sane ew beton necorespunzator (beton necompactat . segregat . golutt .rosturi de betanare . < semnatlind) 4) aspectul element ete Fy 1 at avunile sectiunilor transversate ale elementelor Chalistonta entre diferitely elemente je (stilpi . diatigme . pe cele coreypunzitoare sittste ki nivebul imectiat inferior ©) poritia oluritor ; 1 pozin lor care urmes, arn tiltetion Veriticirile de la pozititle b)...f) se efvetu cconsemna in procesul verbal daeil sunt respectate prevederile proweetuhy Ha amexei IIL Vin vapor ew ) pozitia elementelor verti: afi inglobate in elementele ee se 3 prin sendin Sev consernarea constatirilor se va ine seama de prevecte reterito 1 liv abaterile adimisibile ii cali, control operativ si adopta H/ luerarilor de beton yi beton asmat este 8) in vederes a lunor mists conten © evitarea Jivani sau pumerii in oper a uni beton ale caru ‘caraeteristie! in state prouspiiti ni indeplinese cenditinle impuse 191MEL. * adoptarca de misuri operative la statia de betoane pentru corcetarea compozitiei betonului sau a conditilor de prepara cazurilor in care betonul prezinti tezistente sub limitele wrilor sau *Sesiza admise , find necesard anatizarea de eitre proieetant a mi conditiilor cv se impun pentru asignrarea rezistentei , stabilitati yi durabil clomentului sau a structuri 9) Calitatea betonulti pus in lucrare se va apreeia , innd seama de coneluziile analizei efectuate conform controlului de conformitate . asupra rezultatelor ineercirilor probelor de verificare a clase prezentate in buletinul emis de laborator 51 concluziile interpretitii rezultatelor Hilo nedistructive sa or pe carole , daca sa cent efectuaren lor in cadrul controlutui operativ sau prin proicet 10) Rezultatul aprecierii cali consemnestzi in procesul verbal de receptic a stinctuit de rezistenti incheiat re proicetant , investitor si constiuctor . Daca nu sunt indeptinite conditiile de calitate se vor analiza de cite nC msurile ee se impun 11) Receptionarca structurii de rezistentd se vi efectua pe intreags constructi¢ sau pe parti din consttuctie (lindatie , tronson sear) potrivit Normativului © 56 + 85, anexa Lo Aceasti rweeptie are la Bazi examinarea directa efectuati pe parcursul et in cadrul controlului interior sau exterior: suplimentar se vor verifica * documentele de certificare a calitatit prevazute de reglementarile in wave pentetr materialele fivrate * existenta si continual proceselor verbae de receptic ealitativa privind cofrajele , armarea , aspectul clementelor dupa decoftare , aprecierea calitati betonului pus in Iucrare , precum yi existenta si cantinutl proceselor verbale pentrtt fizele determinante * existenta gi continatul documentelor de certificare a ealitatii in eazul betonulut fivrat ; ineered betomelui pus in Iucrate se re * constat consemmnate in cursul exveutici In eadrul controlului rea prin procese verbale a exectitirii corecte @ misuritor de remediere previizute in diferitele documente examinate * consemmnarile din condica de betoane : * buletin privind calitatea betoanelor : 192 ANEXA VIL2 * dimensiuni de ansamblu si cotele de nivel ; * dimensiunile diferitelor clemente in raport cu prevederile proivetului ; * pozitia golurilor previizute in proiect ; 31 indltime a constructiei . a elementelor he dezasari ; * incudrarea in ubaterile admise conform ANEXEL ULL * comportarea la proba de umplere eu apa, in eazul reeipientilor : * respectarea conditillor tehnice speciale impuse prin proivet privind aterialele wtilizate . comporitia betontlai . yeadul de impermeabilitate gradual de gelivitate ete: © orice atta ver * pozitia relativa pe in verticale (stilpi , pereti structurali) consemnindusse ev icte care se consider neeesard rei construct, in cazunile in care se solicits in vederew teeeptiei steacturi dle eitre proiectant, executantal va prezenta bene pe bstom intarit prin ince Alegerea elementelor si mumarului necesar de incereari se fciamuiui buletine de analiza ari nedistructive. a face de calre proicctant Ive se Vor efvetua in conformitate cu Normativaul Incerearile nedist 26685. 12) Verificirile efectuate si constatisile yezultite la aeceptia steuetunii de yegistenta se consemneasi intt-un proces verbal incheiat intee investitor nt si exeoUTaNE pre 12d ve veceptioneaza sau se respin: Jn eazurile in Mabili masurile de remedi now’ receptic 13) Acoperitca clementelor structurii eu alte lucrari (ziduti .tencuicli finisaje) este admis numai pe baze dispozitie’ date de investitor sau induese in conchizie dacs stru e se constata det Ww in eXeeuitarea structut wv dupi executarea scestora se va procedt lio protect de proivetant Accasti dispozitic se vi dit dupi inchoterea receptic: struetunilor de zistsnti sit in cazini justiticate , up ine ceeptici partiale a strticturti de tezistent Receptia partial a tutunor verified Punctal 11, cu exeeptia examinatii rezistentei ta 28 zile a beton face le receptia definitiva a structurii de & ‘lor aratate la stent 193ANEXA VI ANEXA VL 3. unele parti din clemente in ase: yenes situatid . proie AUPE GaIOF:E SD se peat efeete ultetioare yr eae mu se vor CONTROLUL OPERATIV AL. CALITATIL BETONULU! jie a stuetusti deci dupyi incheieres weeeptie 14) Reveptia constructiilor din beton si heton armat se va face in tne 1051995 privind calitatea in vonstr it de betoane se va fave vont unui beton necorespannzsitor AVL I * 1) Acti itatea de contol ope inde dleterminait pe betonul proaspat in seopul evitarit pumetié in opera a iv eu conformitate cu prevederile Lex 1S} Calitaten betomular brat de st ceriteritlon stabitite li Cap. 17 si in ANE: ais cl imediat dupa inregistrne . a revullatelor privind re/rstenta Lio} Aprectered calitatiy hetonulai pus ia operd in veclerea receptied se Ja compresitine [a vaista de 28 de ike an seopul remedietih operative 3 anor fivee conform punctulin 1722. - contiohil ealititiy pe abiect site parti de casuti necorespunzitoare ubivet * inveredn orientative efvetuate fa termene seurte Prin patti de abiect se inteley, 2) Dererminari pe betonul proaspit * partite de consti 1 delimitate prin rosturi de dilate 34 ist ele holon previluti sai 2 Ue prin proceduri speciale sine proivet Condisi#le tehnice privind caactersiere hetonalur proasp sunt * pintle de construct diferentiate prin stabilie wn tabelul VEL pitile de constineti pt } pent aprecietest calitatii betontlui se yor tht in eanyiderare precisinile le kt pumcril 17.2.2. capitolul " Contolul ealitatii™ .avanduse de emmentea in vedere Fabelul VER Ay renaliatele incctearilor pe cilindrii —cuburi efectuate pe probe Ni [ Caracteristien Valoae de | Linitele de refering adimise jevate ba loctl dy puncte in opert 9 soa kr statin de betoane | q tefevinta By resultatele mientionate La punetl AY precumy yi rezultatele 1 Comision | 1 tase medic | tsar medic Pahateroa admin incereiilor nedistiuetite obtinute pe uncle din elementele Stutetunit in 6 (om) Cruse ow seas eletuat inecresile obligatorii pe eilinds it cua Team Tao focal de punete in open fa figeveniele stabilite sant daca rezultatele se sitweaza t soomm fe sinh chase plesctisa tight si se clectueze inveteiini nedisbuetive estrageri de 120mm carote inecrea in-situ care si contirme ealltates Tuerantor execute 1 emo | 0mm IN} in eizul punetilas 17 ~ AY rezuliatele se analizeazd pe Iza e enalulde caiterilor de conformitare .inseriind~ se in buletinal ipeetearibor compactare media * resultatele iniegistrate 2 Temperatin {sat * salorile determanate pe fleeare exiteria L * contormitaten resuliatelor 7 x Densiaten yt he © chisa de beton eteetiv reali, parental poche mn) * conetuzit = BETON CORESPUNZATOR NECORESPUNZITOR Hh on T — ———. 19) In casa indicat fa punenil 17 © By se analizeasit separatt ™ nut de jet pe peers + incereanile pe compile de prota corclinduese eu vezultatele a socluy anitenal | stl medic 4 omer me teite NAL SHCA 3] Gianulozitarea’ 5 incercarile nedistructive (medtile pe seetiune sau individual pe ygalelor conti- 2 satotey snute in betan sort Analizele se inser separat in bulctinul privind calitatea betoanele 0.3 | Incercatide ndismuctive se efeetueacd conform Normativular © 26-8 194 198ANEXA VI 1 de bet 2.2.1. Cametcristicile care se verified si valorile de refetimti ale aicestora se preerzeazd de litborator oditté cu stabilirea compoitici betonului si se inserit in reteta betonulii predati sefilui de statie eare 0 va afiga Inacest scop se vor avea in vedere * prevederile din proivet sau proced ri speciale: intele formulate de exeeutant privind betonul folosit : * conditi elim Cetintele vor fi stabilite asttel clot prevaizute fa punerea in oper 2.2.2. Ori de cite ori un sezutiat se situeaz in ati admise confom prevederilor din GbelulVL3.1. se dterminarea respoctivi 2.23. Dac limitele admise seve sist: preparan lin repeta imediat yt la noua det resuttatul nu se inerie betonultti yi se vor stabil masurite ese Impun = coreetarea cantitititor de apa. proportie’ sorturitor regate sant aditiy ah rand mperaturii componentilor si veriticarca instalstied se in vedere yt preeizarile de la pet. 6.1.5, cap. 6. 2.24. Dups hetonuluat, determinares aplicares mndsurilor stabilite yi reluarea prepa doptinduese eventuale cor pecesate pina edind se constata ea cel putin 3 atv consecutive se inserit in limitele dmise in continiare determinarea se vat proieet saul conform ANEXED VI. 1 ice CU Tiveventa previizuti in Ja_Iocul_ de punere_in_operi 231 Delerminatile se refer la verificarea consistentel botonulai iar died este previizut prin proicet saw in perio deren vi dn eau spec de timp fh pot fi previzute si alte Heat Lemperaturii beter TALC acestutia , se preeize, tacteristicile eare se Verified yi valorile de relerintd ale Ade cite exec ant yi se inseriw in procedure de execiitie $1 nota de comaneki a hotonal wea in vedere dup * provederile din proiget si procedant spe 196 ANEXA VIL3 © tolosite pent wansportal betonului (basculanta, autoagitutor , bend , pompa ete.) * conditinle de punere in oper a betonului (dimensiumile * miilos « dlesimioa ar 2.3.3. Oni de conform prevederilor din tabelul VI 34, se vor & transport de beton ined dows determinari . Daca vah in limitele admise se va aceepta punerea in operd a jurilér , posibilititile de compactarey te or! un rezultat nu se inseriv in limitele admise sett penta acelasi celementelor area medic a tei determina xe iny hetonului ; due’ este depigiti limita admis, transportal respectiv de beton se refuzi Se accept ca in cazul in care valoarea consistent este mai mie’ decsit cea indicat, aceasta s¥ se poatd Imbundtati numai prin adiugwre de aditivi plastitianti (superplastitianti) 3 incete’si_pe heton_intinit Ja 28 zile 3.1. Rezistenta ft compresiine , determina ea medie pe fiveate serie de tei cilindsvcubini_, se ansizeaza de laboratorul eare efeetucizi incerearea inmetia dup inregistares rezultatlu 42. in cazul in cane secuttaral este mai mie deeit classe betonihtt (reevit wat contin fabelului VIL 3.2.) aboratovul va comunica rezultatul in at in statii) . vespectiv de AX de ore. nen de 48 cntului_ de veritie eazii statigi de Detoune $i exe ntului (heton preps numai eseeutantulur (beton prepara pe yamtien), 7 te tatia de beloane . in ‘onmini mite fs sul compartin Livnat tiped respoetis de beton gi fore. sefal Stittiet inpreuni ea del tuat Comunicarea se 6a fee nici) exeeutuntuln resultado nt (consluesitoriel antieprizei, responsab pentis fiveare obiectiy cate execut yentiiay controll eal) Iclimie cu exceutia responsabilul comparty 34 ln termen de S vile, vesponsabilul tebnic cu exeeutia impreuna ew represcntantul smvesbtorultr yor procedkt in felal armiter ap identifica elementele fa care s-a flosit hetoma in ena Ih) dated probes eespectivid a Fast prelevatd La statia de hetoume se tier gi abies) wwzistente verified in paralel aed au fost pretesate probe hi ye ilu determnnata conform fobtinuta pe aceasta este esl putin cciiteriilor de conformitate de fs pametil 1.2.2.8, un wazi existenter de ma putin de iret rezultate: i eau] mndeplinnit acester condi se convemnea za ed nu este mecesar si se efeelueve Venfiean siphmentare 197ANEXA VIL3 €} dic’ proba respeetivis @ fast prelevats indeplinita condi sunticr sau nu este Ib) se va decide de verificiti suplimentare prin ineeredri ote * convocarea protctantalui penta analizares eszutui i suplimentan 35. Dacd din vetitieanile suplimenta ‘amu este posibild efectuarea de incer reaulti cd betenul nw mentarilor tehnive inv va Ti convecat proietantul care va analiza si decile dupa eaz . cdi supliment nalizane indeplineyte eondivile prevazute conform 1 electuarea de ver fe pin metode nedistractive sau extrayerea de carote yi te * expertizan Inerinii (si masuri privind reficerea si consolidares clementelor necorespunzitome, adeptares unor restrietii in servie ‘ceptane reception satistie i luctinit aed din verifiearile ef oaire clasa de beton etvetiv realizat elute se dovedeste ei ntative pe beton i 4. In eazurite astiprsl wistentel care va f de informatii orientative Zile se pot elves pe eilindri ‘euburi de proba la 3 7ile (72.4 3 o1e) saw $17 site Axemenes ineerears prezinti interes in ps mit period de apticare a compovitir de beton sin special pent betoanecle de ekisit superios chaser © 20-25 42. Mobele destinate determinirilor ot prelevate, confectionate, pastrite 51 incereste cw © stpravezhere compete ra apei din bavinul de Se Vit nota data 91 ora confection fi. In special crifiva tempe ittare . Pentru fieeare ep i 4.8. Se recomanda cw an cadiul unui schimb de fuer sii se preleveze tum S probe de beton din satje diferite in interval de mavimum ¥ ore are proba se vor confections eel putin 2 eilindsi cuburi Hii yi need mini din fie 440 Se poate considera cd este a clase de beton proviivute . dae recistentit evaluat pent de 28 rile conform datelor fin taivelal VIS.2. pe basa medied obti in Gadrul anu sehemb este eel pati le pe cilindhi ewburi conteetional Hew 1.2 ek 198 EVALUAREA RPZISTPNIEL BETONULUL LA INTARIRE CONL 211 NORMALE | ANENA VL 3. ZALE iN Fabelul VE&2 i ro Tipalde 4, emperati Valorie eoefieiennilat = C7. carsta cciment ailizat | medie din prince ane" 9" rile Hind vile) TRG) 0 L230) 10 Ls 120 [odo [0.58 OR] LOS c 8 (088 0.78 fos] 110 C fa [0.65 [0.82] 7.00 [110 iW usu Jo.7¥ [0.90] LOR] FL x 0.30 [0.80 0.67 [USS | 08 io W438 [68] 0.82 [0.97] 107 M0 0075 [0.90 | 1.00] 1.07 wo Ger fo.sofo.98] 1.02 [07 se vor tn valor mice mediate se interpoleazél links fla 857 silo. stu se dispine de date obtin date s-a folosit acelayi lip de ciment . etiteriile de apr rile in ewe in cadeul incereivilor preliminare sau efeetuh pe compovitil de tiv abili de laborator pe baa anualizanib resttatelor imegistrate 199ANEXA VL4 ~ Se intocmeste la statia de betoane = Se transmite ka condacerea societatii necoreypunzitoare ktLS.CLP.UAT SINTFZA TRIMESTRIALA A REZULTATELOR PENTRU STATI DE BETOANE Vabelul Vi/d.1 Societate [Statin Trim, | Anul in cazul in cate rezuttatele sunt Nr{ Beton preparat | Neo [Ni probe) Parameuii realizati™ | Grad ext robe [subclass | de me ott 2 i CONCLUZIL VOLUM DE BETON: total preparation. Ya GRAD DE OMOGENITAT! din care: -elasa realizatd ef proieet...om on 1 I oss superiara mata Moon’ % asa inferioara IM act ul im! % SEP STATIE, SEF LABORATOR, Observati 1) Se aplici eriteriile de coformitate conform pet, 17,2.2.2.€ (eapitolul 17) 200 ANEXA VI4 + Se intocmeste de societate (santier)*; SINTEZA TRIMESTRIALA privind: in cazul in care rezultatele sunt necorespunzatoare la LS.C.L.P.U.AT. Rezultatele inregistrate la LOCUL DE PUNERE IN OPERA a betonului**: a g A 3 5 2 5 & 3 Tabelul VI.4/2 Anul Trimestrul Nez probe sub C 4/3x100 Societate udetul Numar probe prelevate conf. cop SEF COMPARTIMENT CONTROL CALITATE, Santier. Volum (me) Clasa Hbetonului Total Municipiul.. curent. DIRECTOR, in cazul in care societatea are in compunere mai multe santiere ile de conformitate pentru clasa betonului conf. 17.2.2.2. pet. A si B NOTA: (#) 201o19'9[aaqu'aueosuon, ad pluaysizas ap nanjonas e1fdaoas enioaja ateod as weinaaxa 18 se{o4jauaq sunu yoEsIUOD UU - (44) azoqiues anu eu asoundiod Uy 248 B=Ie}OI90s 24B9 UW |NZED UL ~ (g) “VION ‘ALVLITW.) TOULNOD LNAWNILYVd WOO das “HOLITUIG x x ¥ € z 1 0 ea109 woI9g fo 38S Up Tapldsaau asndns i “ea IGO 9p nsoauy | an, dsasonau woiag no 2192190 op soj!ized wv nes Jojajgaiqo vas!uNUDG tued nes aivaigo “ru | eomuinusg, == eHUEy Tmdioranyy jnuy Jnnsouy ‘390191905 iniopny EPA IPE, 1°91 9d Z/1A exauy Juod ‘viunstza1 9p sojumonns fa1jds991 eosepas ul oymuoozUt “eorun sojauNyaINg ezeq ad ‘mynuorq Mien[e> vororoudy spulaud YIVIMISAWRLL YZALNIS “LV 1'd'T.2'S1 2 s101gzundsazovou yuns ajoreynzas axed Ul |AZED Ur 1S ,1T}PI9I90s Rax2ONpUOD BY aNWUStIEN 9g ~ (a9tiues) ayey21908 9p aisous0ut ag - PIAVXENV &MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $f AMENAJARII TERITORIULUL ORDIN nr. 59/N- din 24.08.1999 Avind in vedere: Avizul Comitetului Tehnico-$tiingific al MLPAT nz. $8/02.08.1999 in temeiul Hotararii Guvernului nr. 456/1994 republicata privind organizarea gifuncjionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, in conformitate cu Hotarirea Parlamentului nr. 6/1998 sia Decretului ar. 132/1998, Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajérii Teritoriului emite urmatorul: ORDIN, Art.1. - Se aproba "Cod de practica pentru executarea luerarilor din beton, beton armat gi beton precomprimat’, indicativ NE 012-99. Art.2. - Partea I a Codului de practica inlocuiegte si anuleaza °C 149- 86, Normativ pentru executarea lucririlor de beton gi beton armat', elaborat de INCERC. - Partea a IT-a a Codului de practica inlocuieste gi anuleazd "C 21-85, Normativ pentru executarea lucririlor de beton precomprimat’ girespectiv "C 206-85, Instrucyiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de \,precomprimare prin infigurare cu magina PROCEQ, elaborate de SS Codul de practicd de la art. se publicd in Buletinul Constructiilor gi ier brogura separata de catre INCERC Bucuresti. Arta. - Prezentul ordin intra in vigoare la data publicétii lui in Buletinul Construcpiilor, Art.5. - Directia de Programe de Cercetare gi Reglementari Tehnice va duce la indeplinire prezentul ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA ‘TERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARIT TERITORIULUI DIRECTIA PROGRAME CERCETARE $I REGLEMENTARI TEHNICE COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT INDICATIV NE 012-99 Partea B : Beton precomprimat Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE iN CONSTRUCTII $1 ECONOMIA CONSTRUCTILOR - INCERC BUCURESTI DEPARTAMENTUL PROTECTIE ANTISEISMICA $I SIGURANTA STRUCTURALA, LABORATORUL BAP DIRECTOR GENERAL: Dr.ing, Radu PASCU Colectiv de elaborare: prof.dr.ing. Augustin POPAESCU ing. Mihail PACHITAC ing, Vasile SVEICA Colaborator: ing. Neculai GAINA, Avizat de: Directia Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice Director: ing. Octavian MANOIU Responsabil tema: ing. Sabina STANCUPRINS. Cap. | PREVEDERI GENERALE 6 Domeniul de aplicare . 6 Condit generale privind executarea luerarilor din beton precomprimat .... : 7 Cap. 2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE 8 Cap. 3 ARMATURI PRETENSIONATE 9 Generalitati... : 9 Manipalare, transport si depozitare : 10 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate wid Confectionarea si pozitionarea armaturilor preintinse 3B Confectionarea armaturii postintinse 4 Realizarea canalelor penteu armaturi postintinse . : 16 19 Montarea armaturilor postintinse . Cap. 4 ANCORAJE, BLOCAJE 20 Cap. 5 CERINTE $I CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND. BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT . ae - Cap. 6 EXECUTAREA ROSTURILOR LA ELEMENTELE SAU CONSTRUCTHLE DIN BOLTARI SAU PANOURI PREFABRICATE, ASAMBLATE PRIN PRECOMPRIMARE .. 24 Cap. 7 PRETENSIONAREA ARMATURILOR n cee : u Armaturi preintinse Armaturi postintinse 32 Cap. 8 REALIZAREA PROTECTIEI IMPOTRIVA COROZIUNII SIA ADERENTE! ARMATURILOR POSTINTINSE 2 Reguli generale . 2 Injectarea 4B Injectarea pe timp friguros 47 Protejarea armiturilor pretensionate exterioare . 49 Cap. 9 CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIONAREA, LUCRARILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT. vee 50 Cap. 10 MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATIT MUNCII $I PROTECTIA CONTRA INCENDIILOR sees : ANEXE 1. Documente de refer . “ 34 2. Nojiuni specifice betonului precomprimat . .. 56 3. Detaii si conditi tehnice care trebuie specificate in proicetul de execute sau caietul de sarcini : “39 4. Caracteristicile principale ale procedeeior INCERC de precomprimare cu armaturd postintinsa . : e 5. Dispozitive elaborate de INCERC pentru confectionarea i montarea armaturilor gi protectia prin injectare : 66 6. Realizarea canalelor pentru fascicule conform anexei 4 2 68 7. Executarea si receptionarea ancorajelor metalice tip inel-con yi don. 73 8. Blocaj individual cu manson si bacuri pentru toron 744 mm pentru anmaturi preintinse . 82 9. Instalatii de pretensionare pentru armaturi preintinse, elaborate de INCERC : : : 83 10. Instalajii de pretensionare pentru armaturi postintinse, ¢ . 1 postintinse, elaborate de INCERC nie ar 11. Determinares coeficiengilor de frecare (k, 1), a modulului de elastcitate (E) $1 alungiritor (A) : : 86 12. Modul de intocmire # fisei de pretensionare pentru armaturi Ppostintinse ae os 89 13. Determinarea caracteristicilor amesteculuj de injectare ... OL 14. Modul de intocmire a figei de injectate veces OM 5COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPR ton precomprimat Partea, 1, PREVEDER! GENERALE Pome ede ite parti’ B a Codului de practicd pentru executarea A Prevederil ‘omprimat se referd la executarea frilor din beton, beton armat si beton precomp a escent iilor si elementelor de constructie din beton precomprim: vemarea se realizeazi cu armituri din ote! pretensionate, gi receptia const ba cate precomprimarea, Se i poeta eal de practica vor fi adaptate si completate prin st te de sarcini sau {ati specifice (sau in lipsa acestora prin caiet peeitet che jn urmitoarele cazuri i oiectant i tchnice intocmite de proicctant cm ders weet nstructii eu armaturi pretensionate cérora nu li se asigur ~ cons tonul pe intreaga lungime; desma uae aeons i supus la prsiun excritate de ichide sau gazes = consttuctii supuse la actiumea sistematicd # unor temper domenivlui — =3S"C.. $50, ~ construetii aflate in prezenta sursel wuclearo-electrice; sate pom aenpeneiie amplasate in medii agresive naturale si ind ‘ri te en va fst ne f \decvate de protectic; 4 Jementari, sisteme a -e nu au fost ined stabilite, prin reglementd n fe potest caren onstructi eu struct de rezstentl deosebite wa conditii sp tare 4 reglementari specifice: tare pentru care se elaboreazai reglemen fice: « explana Peuetilexccutate dup proieste incite Ta sina ‘fe standard jonale. Ja baza fie standarde internationale si camopee, none nator ven az fie 8 en ea prezentelor _prevederi de aesretat gi executan( de constuctit sa elemente din beton Jor radioactive, de exemplu centrale re au investitori, proiectantii si exec vecomprimat care wilizeaziprocedee INCERC, Peso d La executarea yi receptia constr element de 1 ecomprintat care sunt realizate cu constructié din beton precompr considera prevederile aplicabile din procedee de precomprimare se vor considera p Heute din ¢ in agrementele t iprezentul cod de practica, si prevederile eontimute in agrement elementelor de 6 permit wtlizarea lor, precum si cele din specificutiile whnice ale producitoritor/elaboratorilor acelor materiale sun pracedee. Agrementele tehnice pentru procedee si materiale (praduse) pentru Precomprimare se elaboreazi conform Regulamentului privind agrementul technic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructié (H.G.R. nr 1766/1997) si a urmatoarelor ghiduri: ~ Ghid privind metodologia de agrementare a armiturilor pentru Precomprimari utilizate la constructié civile, industriale gi speciale ~ GAT 253 (MLP.AT) + Ghid privind metodologia de agrementare « ancorajelor si sistemelor de blocare pentra Precomprimare utilizate la constructii civile, industriale si speciale ~ GAT 254 (M.L.P.A.T.), Documente de referinta 1.5 Documentele de teferinta sunt prezentate in anexa ] Termeni, notatii 1.6 Terminologia specific’ este detis anexa 2 Conditii generate privind executarea tucririlor din beton precomprimat 1.7 Lucritile din beton precomprimat se vor executa numai pe baza de Project claborat de catre o unitate de proiectare specializata si veriticat de catre specialisti verificatori de proiecte ates 1.8 Procedecle INCERC de_precomprimare, ulilajele si dispozitivele de pretensionare sunt cuprinse in anexele 4, 5, 6, 7, 8,9, 10 si 13. 1.9 Produscle previzute in procedecte de precomprimare INCERC vor avea certificarea de conformitate a calitatii prin tert’ parte, conform Prevederilor Regulamentului privind certificarea de conformitate a calititii Produselor folosite in constructii (H.G.R. nr. 766/197). 1.10 Executarea lucrarilor de precomprimare va fi incredinjati. nor agenti economici care pot asigura nivelul de calitate corespunzitor cerintelot Pentru structuri de constructii din beton precomprimat printr-un sistem de calitate centificat, cu responsabili cu executia iucrarilor atestati Lucratile de precomprimare (pretensionare, injectare) vor fi executate numai de echipe avind cel putin un membru cu atestarea profesional de Specialitate, eliberatd de INCERC yi aflati in termenul de valabilitate Exccutantul este, de asemenea, obligat si verifice existenta in proiect cel putin a datelor mentionate in anexa 3LAL Investitorii au obligatia sa verifice executarea corectd a lucrarilor, prin diigingi de specialitate sau ayenti economici de consultants speeiabizat. 1.12 Proprietarit constructiilor din beton precomprimat aut urmitoarcle ‘efectueze la timp lucratile de intretinere si de reparare <4 asigure urmarirea comportari in timp a constructilor si si solicit, dup. caz, inspoctarea extinsd privind starea de durabilitate, expertizarca technica, proicctul de consolidare la institute de cercetare sau _unitiy specializate, specialisti atestati «si efectueze lucrarile de consolidare sat de reparare necesare pe baz de proiecte intocmite si verificate potrivit reglementirilor legale, 2, COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE 24 Cofiajele, tiparele si sustinerile lor, utlizate Ta Tucrarile din beton precomprimat, se vor executa numai pe baza unor desene de executie Tntocmite de unitati de proicctare in conformitate cu prevederile din STAS 7721-90 precum si a celor din partea A - Beton si beton armat - a codului de practic’ 2.2 Pentru cofrajele elementelor structurale din beton precomprimat, proiect sau se vor stabili de executant pe baza pentru cofrajele din lemn abaterile vor fi precizate clasci de precizie indicata in proiect. De regul clasa de precizie nu va fi mai mare ca CP 7, elementele rezultatesituandu-se in {general in clasa imediat inferioara. 2.3 in afara corin(elor din partea A a codului de practica, cofrajele, tiparele gi sustinerile trebuie sa indeplinease’ si urmatoarele conditii specifice Iuctarilor din beton precomprimat i permit montarea si demontarea dispozitivelor de deflectare a armaturilor preintinses ~ si permitd fixarea sigurd gi in conformitate cu proiectui, a pieselor inglobate din zonele de capit (pldci de repartitie, rompete de racordare, teci) iar piesele de asamblare temporard, care traverseazi betonul, si poatd fi eliminate fara dificultate, = si permit 0 compactare corespunzatoare in zonele de ancorare a armaturilor pretensionate; i permita scurtarea elasticd la precomprimare si intrarea in lueru @ sa igure posibilitatea de deplasare sip: corespunzitoare pentru personalul rarel st compactnce betonului, evitindu-s re execu turnarea si compactarea circulatia pe armaturile pretensionate; ™ ~ sustinerile pentru cofraje vor ¥ i . raj permite accesul si amenajarea platformelor de fuera pentma efectuarca pretensionini si injectriiin-casul care sees mu pot fi rezolvate de pe parti deja executate ale constrictici __24 In cazul cofiajelor pentru elemente. sau construct din beton mrecomprina ene trebuie si asigure etanseitatea la apa sau gave se va evita freeones Pre eton a picsclor de legatura ale cofrajclor. Daca acest hucru nu: ws pos bi se vor seria solu verificate prin experimentiri concludente in a ce priveyte posibilitatea de etanyare a zonel culivare si ‘lor trav sate de legaturile Utilizarca materialelor eh : ialelor chimice de ctansare din impor bbazi de agrement tehnic. ware Gin or va ae ps 2.5 Platfor le lucru ale cof Platformele de lucru ale coftajelor glisante vor trebui si permita depozitarea 5! 2 $i montarea tecilor pentru fass c ccontinuitati lor nr iscicule, precum si controlul 3. ARMATURI PRETENSIONATE Generalitati 3.1 Produsele din ofel destinate ; i inate uiliziri ca armaturi pretensionate v. trebui si indeplineasca cerintele si criteriile de perforant din specifi ta {chica ST 009 ~ 1996 (poz. 10 - anexa 1), omens oon 3.2 Proiectantul poate prevedea prin caietul de sarcini verificari plimentare fati de prevederile din specificatia tehnicd ST 009 — 1996, specificind reglementarea tehnica in baza carcia acestea se vor cfectua. , sma 3.3 Inlocuirea ofclului adoptat in proiect cu un altul, se poate face ii cu aprobarea proiectantului sau expertului, chiar dacd inl prezinta caracteristici superioare ‘necator 3.4 Folosivea arméturilor de hea aot Mo red turitor de pretensionare din import se va face pe bet de greet fehnic, conform Ghidului privind metodologia de wsrementre “ mtn ‘lor pentru precomprimiri wilzate la construct civil indie specie GAT 253 (MLP-AT). In absenta unor date privind i ransmitere (1) si de uncorure (Ij. acestea se vor determina de un 9inesti si cu tuarea in considerare a normelor nationale din fara de origine a ofelului in cazurt Jaborator attorizat, ew respectarea normelor rom speciale. 3.5 Produsele din ofc! care prezint& protectii permanente impotriva coroziunii, aplicate in fabricd, vor corespunde prevederilor din caietele de ini ale proiectelor, atat in privinja caracteristicilor otclului si ale protectilor, cit si in privinta conditiilor de receptie la exeeutant, Dacd aceste oteluri se utilizeaza Fir o protectie suplimentara, la acordarea ayrementelor tchnice se vor analiza gi rapoartele privind ineercirile referitoare la eficienta protectie’ impotriva eoroziunit atat in emp curent cat yi, mai ales, in zona de ancorare, pe toata durata de viata a constructiei. 3.6 Produsele din ofel pentru armaturile pretensionate care vor fi supuse tunor prelucrati mecanice necesare sistemului de ancorare (ambutisare,filetare 4.) vor satisface, in atara prevederilor din specificatia tchnica ST 009 - 1996, si eerintele specifice acestor prelucrari, care vor fi stabilite de elaboratorul procedeului Manipulare, transport si depozitare 3.7 La transportul si depozitarea produsclor din ofel destinate utiliza cca armituti pretensionate se vor respecta prevedcrile prezentate in continuare: 14) Transportul se va efeetua in vagoane inchise saut in autocamioane prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curiae de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau de murdirire « otelulu, si in mod special de produse petroliere (vaseline, uleiuti) b) Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in spatii ine ventilate corespunzitor, pe suporti care si previnii contactul cu pardoseala sau ‘eu materiale corozive, Modul de amplasare va permite accesul la fiecare stiva, pentru controlul periodic. c) in cazul spatiilor de depozitare fard agresivitate sau cu agresivitate foarte slabii $i in care umiditatea este sub 60% nu se iau masuri suplimentare de protectie 14) in cazul amplasarii depozitului in medii cw agresivitate slabi sau medie si a prezentei in interiorul acestuia a unei umidititi ce depaseste 60%, duratcle maxime de depozitare sunt urmatoarele: 10 ‘Agresivitate™ gresivitate slaba si | medie si depozite | puternica depozite | amplasate la mai amplasate la putin de 500... 5000 m /500 m de la tarmul dela térmul | Marii Negre Marii Negre [Anmatari postintinse 90 - “Tcpentree Durata _|[neprotejate peas maxim’ de [Armatu i deporte fronintinse| 368 co) aeportares tepozitarea cate) fasts ~ rmaturi rm 120 este interzixa depozitarca * definire conform instructiunilor C 170-87 Intervalele fi i , spo rvalele mention pot fi depasite numai daci se Folosese protect ter re cu caracter de lunga durata, stabilit ‘ . Ss i 1, sta te de un institut de specialitat precum iin cazul ofelurilor eu protect definitive rectal sli 2 Pentru colacii si tamburit prevazuti cu ambalaje speciale de protect a “ate in uzina, se va da o deosebiti man sre si i. a da ebit atentic ca, la transy c se vd . fa transport, manipalare si Senor, ambuljul Siw Fie detrioa, ded vars ‘erie protgjati. Periodic, se va verifies, pe colaci de probs, eficienta ambalajla pentru conditiile efective de depozitare “= 1) La transportul, mani : tl, manipulaea si depozitarca ofehu masurile necesare pentru a preveni: realares ofc 3= vor ia - 2garierea, lovirea sau indoirea; - murdirirea cu pamant, materii grase, praf s.a. ~ contactul cu materialul incandescent provenind de k sudare, de tiiere, sau de inedlzire cu fla sen! roving activitati de a aparatelor de sudare autogens: acoperire suficienti cu beton ~ compactitate ridicata a betonului de acoperire + peliculiziri prealabite alte protectii (capsulare si injectare, capsulare si gresare), 9. CONTROLUL CALITATI SI RECEPTIONAREA LUCRARILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT 9.1 Executarca lucratilor de precomprimare va respecta prevederile de la pet. 7-111 9.2 Lucrarile din domenial betonului precomprimat trebuie si realizate intr-un sistem de asigurare a calitati, prin: 50 + existent sistemului de asigurare a calitajii in unitatea executanté in conformitate cu prevederile SR EN 1SO 9001-95 ..Sistemele calititii. Model tru asigurarca calitétii in proicctare, dezvoltare, productie, montaj_ yi Fevice” sau SR EN ISO 9002-95 -Sistemele cai, Model pentru asiurarea calititi in productie, montaj si service”, sau, cel put = intoomirea si aplicarea unui plan al respective, conform prevederilor Regulamentulti privind conducerea $i asigurarea calitati i Exccutantul va trebui si verifice existe verificdrii calitatii lncratilor. Se vor stabili punctele de stationare pentru care se intocmese procese- verbale de lucrari aseunse = realizarea_canaleloritecilor yi starea for inaintea operatiilor de introducere a tecitor sau de tensionare = realigarea fasciculelor incluzind yi ancorajele gi starea tor = veriticarea torter de control si frecaritor ~ aplicarea protectiilor De asemenea, executantul va trebui si intoe : tii nerdrilor si va cduta ca aceste materiale si fie i pentra fueririle constiuetii in proicct, a datelor necesare asci fiye chestionar de “it mai control al complete. 9.3 ine exccutant si progctntul consti tebuie sabilte tla directe si precise in vederea apticarii de masuti coreetive in eazul aparitiet de at neconform 9.4 Exccutantul va twebui si as operatic de pretensionare ‘ore Control! yi certificarea calitétii la confectionarea yi montarea armaturilor preintinge se vor face prin verificarea activititilor yi datclor numerice de la pet. 3.8 a, 3.14, 3.20, $13.24 iar in exzul armaturilor postintinse de Ia pot. 3.37, 3.38, si 342, 9.6 Controlul si certificarea ealititi pentru operatia de pretensionare armaturilor se fac prin activititle gi documentele intoemite conform pet. 7.4, 7.6,7.7, 7.8, 7.11 si 7.44, pentru atmiturile preintinse, gi 74, 7.17, 7.21, 7.22, 7.23, 7.24, 7.29, 7.33 si 7.37, pentru armaturile pos in cazul unr procedee speciale de precomprimare (exempla infégurare), controlul si cert iii se vor face conform feglementitilor spe sure condifiile pretiminare yi a celor din ice acestor procedee 519.7 Controlul si certificates calitatii protectiei armaturilor postintinse prin injectarea amestecultii de ciment se fac prin setivititile si documentele intocmite conform pet. 8.7 si 8.20. in cazul altor materiale de injectare (smoali plastitiatS, rasini epoxidice. produse pe bazi de cauciue) sau a unor tehnologii speciale (de exempht vacnum 1c), contolul si certifiearea se vor face in conditiile pet. 8.1 9.8 Controlul si certificarea ealitatii protectiei et beton sau toreret a armaturii pretensionate exterioare se fac in conformitate cu prevederile part A a prezentului cod de practicd si instructiunilor C430-78. 9.9 Controlul si certificarea calitatii elementelor i structurilor din beton precomprimat prin probe de incarcare se vor efectua pe baza caictelui de sarcini sau reglementailor specitice (STAS 6657/1-89) 10. MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATH MUD PROTECTIA CONTRA INCENDIILOR CSI 10.1 La executarea Iucriilor din beton precomprimat se vor respecta normele de protectia mun tii montaj precizate prin .Regulamentul privind protectia si is construetii™ emis prin Ord. M.L-P.A.T. nr. 9/1993 precum si urmatoarele prevederi specifice: = La inceperca lucratilor de precomprimare este obligatorie intocmirea conventiei de lueru (conform N.D.P.M.C.M.) = in timpul pretensionarii armaturilor si transferului fortei de precomprimare se vor Iua misunile necesare penttt a se impiedica citeulatia si stationarea personalului: muncitor ia spatele preselor sau in langul liniilor tchnologice gi se vor prevedea panouri de avertizare = La elementele ew armitu tiparctor portante vor {i previzute cu apiritori metalice (prinse de culeile stendului san de extremitatile tiparelor) care se rabat in faa asigurdind protectia necesa = La elementele cu armaturi postintinse, se vor Ina masuri speciale de precautie in timpul pretensionarii, pentru ca eventuala proiectare a penelor de ancorare, a preselor, a sirmelor sau fasciculelor produse de ruperea unor sarme sau a fasciculului, cedarea ancorajelor, defectarca instalatiei de tensionare, nu produc accidente de mun in activitatea de const preintinsa, capetele stendului sau ale ancorajelor manevrare presiti ete. 52 in timpul pretensionarii se va utiliza un manyon metilie de protectie montat concentric eu inelul ancora} = Personaiul utilizat la lucratite de beton precompr instructaj special, referiter la utitizarew instalatiilor respective precum si la ‘urmatoarele probleme cu caracter peneral! + cauzele care pot produce ruperi de same, seapiri bruste din ancoraje, declavetarea violenta din presi a armiturilor, atat ca urmare a unor defectiuni de materiale (beton, sirme, ancoraje, instalatii de pretensinare), cat si efectuarii gresite a nor operatii (necentrarea ancorajelor pe golul canalelor, inedlecarea sirmelor in ancoraj sau in blocajul presei, lipsa de coordonare in cresterea presiunii Ia tensionarea de a ambele extremititi ale fasciculului, scAderea bruscé a presiunii, lovirea ancorajelor dupa blocare ete.) ‘ traiectorii posibile, in caz de cedare, ale ancorajelor si armaturilor pretensionate: + perizolul de accidentare pe care-t prezinta jetul Nuidului din instalatia de tensionare si injectare, ciind presiunea de lueru este tidicata, in cazul cedarti racordurilor sau al deterioririi acestor instalatiis # organizarea locului de munca astfel inedt echipa de pretensionare si poati Inera in pozit fifa de armatura in curs de tensionare;, ‘© suspendatea presetor pentru a nu cddea in cazul unei declavetiri bruste; ‘* necesitatea prevedcrii Ia podeaua schelei sau a nacelei de lucru a unei rame care si impiedice ciderea sculelor, ancorajelor, pieselor de schimb ete, depozitate pe plattorma respectiva; # necesitatea purtitii, echipamentul lucrai (casei ln operatiile de precomprimare, ochelari de protectie la opera de injectare) # decupiarea presei din 1 timpul pretensionai 10.2 Punetele de lucrs si magaziile de mate echipate cu picheti de incendiu dotati cu lizt de nisip, lopeti, cazmale si stingitoare portabile cu spuma chimica 10.3 Pentru prevenitea accidentelor prin clectrocutare, instalatiile electrice vor fi legate in mod obligatoriu Ia pimant, Rezistenta electricd a instalatilor de legate la pamant trebuiie masurata de doua ori pe an nat va. primi un ie lateral de protectie specific acestor le ligul macaralei. le vor 53ANEXA I Nreert. DOCUMENT 18._ |STAS 4372-89 , Puliti hexagonala inalti, Clascle de exceutie A i B™ DOCUMENTE DE REFERINTA, 19, |STAS 493.91 jincereaile metalelor. Incercarea de durtate Rockwell scarle |A,B,C.D.E, HAR" Nrert DOCUMENT 20. [STAS 5002-80 .Oreluri de uz gencral pontnu constrict, Mal 1. [Cod de practicd pentru exceutarea lucririlor din beton, beton aumat si beton| 21. [STAS 6605-78 ,JIncercarile metalclor. Inccrearca la tactime a oleh precomiprimat. Partea A: Beton si beton arma” bcton, a sitmei ya produselor cin simi pentru beton precomprimat™ T {CR 2-01 Cod de proiectare pentru strcturt din beton™ (in curs de 23. [STAS 6657/1-89 ,.Elemente prefabricate de beion, beton amt si betony claborare) Rrecomprimat. Condit tehnice yenerale de calitate™ 3. |GAT 253 ,Ghid privind metodologia de agrementare a arméturilor pentru] 23, |STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton amat yi beton| precomprimare utilizate la constncti civil, industria si speciale” precomprinat. Regul si metode de verificare a calitti™ GAT 254 Ghidul privind metodologia de ayrementare «@ ancoryjelor si 2A |STAS 6675?2-92 ..Tevi din policlorura de vinil neplastifiat, Dimensiuni sistemelor de blocare pentns precomprimare utilizate kt construct civil, 25. [STAS 7721-90 Tipire metalice penis elemente prefabricate de beion| inhustriale si spocke’™ beton arma si beton precomprimat. Condit tehnice de ealitate™ 5 JOrd. MLPA T. am. 071993 , Regulament privind proteetia gi ugiena nunc 26,_ | STAS 790-84 . Apa penn betoane yi mortare in constructit® 27. |STAS 791-88 , Ofer’ alate pent tatament fenmie, destinate constructel %_ [SR 3011-95 .Cimentu hid otchnice si cimenturivezstente fa sulfa i* de masini, Matei yi condi tehmice de calitate™ 5 TSR GRRE 28. [STAS 880-88 .Otelurt carbon de calitate pent tritament termic, destnate| % [SR EN 150 9001-95 , Sistemele ealititi, Model pent asigrarea eat in constuetici de masini. Marci i condi telnice de calitan proiectare, dezvoltare, proxiuctic, montajsiservice™ 29._ ]STAS 9150-80 ,.Benzi late din ol laminate kaece. Dimensiuni™ 7, |SREN 180 9002-95 .Sistemele calitai, Model pentntasigurarea calititit in 30. [STAS 9485-80 Orel laminat la weve. Table si benzi pentnr ambutisare| productie, monty si service” Condit tehnice generale de calitaie™ 70. [ST 009-1996, Specificatie tehnied privind eerinte si crteit de performant 31. |C130-76 .Jnstuctiunitehnice pent aplicarea prin torcretare a mortarclor gi pentru procuse din ofe utlizate ca anni in structuri din beton” betoanclor Ti__|STAS 10617°2-84 , Tevi din polietilen de inal densitate, Dimensiuni™ 32, [C170-87 ,Instnictini tchnice pentra protectia clementclor din beton arma 12. [STAS 1275-88 Incereiri pe betoane. Inecredni pe Beton] inti sibeton precomprimat suprateran in modii azresive naturale si indkstrale Deter rezistonielor mecarice™ 33. [HGR nr. 766/1997 , Hoticane privind aprobarea unor regulamente privind T3__[ STAS 165-83 ,Inceredrile metalelor, Incercarea de duritate Brinell caitatea in constnctit™ Ta, |STAS 1667-76 . Agregate naturale erele pentru betoane si mortare eu lant HGR. nt. 1046/1996 ,Hotarire privind infiintarca 31 organizarea Comisici| miner Nationale de Atestare a Masinilor si Echipamentelor Tehnologice de| TS. [STAS 2300-88... Polerante jenerale pent piese preluerate prin agchiere™ Construct sia Registului Romin al Masinilor si. Echipamentelor T6._ |STAS 2598/1-79 , Uleiui emulsionabile pentru prelucrarea metalelor. Ulei Tehnologice de Constructit” PEL tip a Th |STAS 4005.87 Minuri de capacitate din tcl, pentrw laborator. Cilindr eradati 54 55ANEXA 2 NOTIUNI SPECIFICE BETONULUI PRECOMPRIMAT Dopi precompimere, se realizcazk aderenta cl betonul si proteetia contra coroziunii, prin injectare, betonare sau torereta surit stb tensive pe betonu inti 6 [Blocare [Operatiunea de la stayin pretensionirii prin care Naw Name Definite - mitra preintns este fxati eu boca peu’ sau | ]Precomprimare [Actiune prin eare se intoxue deformapit st efortur ipa metalic portant, respectiv armitura postintinsy ini intyun clement de constructc. este fixatcu ancoraje pe clement 2 [Pretensionare Tetiunea de infrodacere « efortui de intindere in 7 [Arvind —_—_[Armituri nepretensionati cu rol proponderent con: 2 rent de nat eis nepretonsionati pasiv| struct, in elemente din beton precomprimt 3 Anat ‘Armiur de inal rezistent eu ajutonil eireia se 8 [Arman Armin dtp PC 52 san PC 6 dsp pe aca ensionati realizewzi precomprimarca. Se deossbese dou tips repretensionati com-|directic cu armituri pretensionati care participa pe dc amit’ pretension pkmentari impreund cu amitura pretensionati ta realizaren so-| cin Vici: capabile necesare pent starca limiti de| “points rezistenti avindl totodat rol esental in satisfxcerea [TR pts [Amitura care Se prctesioneazi si se fixearsi cy condititor de verificare la fisurare si deformti blocaje inainte de tumarea elemental, inte puncte 9 [Eton de precom-[Solictarea de compresiine preluatt de beton fixe, pe cule’ (la sandr) sau pe pane rigid, capable primare, N,N, fanndtura nepretensionati dup transfer, reprezentinel Si prea pnd la transfer cfortul din armitura fect precomprimi in sectinea elemental protensionati; amaitra preintinsé ete inglobot in 10. [Pots de preterr[Forta exereitaté asupra ammiturit de cate utajele gi ecto tur, care prin inne asiguri conlueraea ct sionare Ny dispoztivele de pretensionare jicesta prin acicrenta, Transfer! se efectueat dips Ti [Transfer Transmiterea fori de pretensionare asupra Beton ingerea_ezistenei_preserise betonulal, prin sarmaturinepretensionate ale clement cliberarca armiturilor din blocaje lent st brase (prin 12, [Arcorarea anita Ancorarea utlizali la elementele din Beton recon tiie) Procomprimarea are loc prin antrenareal pretensionate prin} prim cu armature preintinsd,realizaté prin aderenta ‘betomuli in tendinta de scurtare clasticd a armtuiior deren fannituii petensionate la beton, pe lungimea de aderente ransmnitere 3 TAnmatin postin [Armiurk care se pretensioneazat dup tmares st 13, [Ancorarea armaturi[Ancorare ullzati la clementele eu armitura intirtea clement, arma po este ayezat pretensionate cu} postintinst reaizat cu piese speciale de fixare la fie in previiite in inferionsl sect ncoraje fextremitiie armituit pretensionate, care pot. fi lementului, fie la exterior acestukn. Ammar mctalice sat din beton arma, inslobate in. masa pontininsd se pretensioneazi eu dispozitive speciale betonului sau dispuse la supratata betonulul care reazema direct pe element, asifel ineat con a] Fad itil Faza consideratimediat dupa transfer Feomitent cu pretensionarca are foc i transfer. in 15 Fant final Fa considera dup ce aT tote penis acesti. categorie se consider gi elementele 91 iensine din amanura pretensionatd ile la care precoprimarea se realizcaza pry 16. [Zona ntinss [Zona din seefiunea unui element din beton precomprimat in care, in ipoteza de calcul considerata, apar fortri unitare normale de intindere, 587[Zona comprimati [Zona din sectiunca unui clement din beton procom primat in care, in ipoteza de caleul considerati, apar fort’ unitare de compresiune. Tamgime de trans: mitere | Lungime care corespunce portiunit din zona de! transfer, pe care forta de pretensionare se transmit progresiv, la beton, prin aderenté, Lungimea de! ftransmitere se referd numai la portiunea in cave legitua dintre armitura pretensionati $i beton sc realizeazi in stadile de luer elastic si elasto-plastic. Zona de taster Zoni care cuprinde portiunea dela _capatul ‘clementului yi pnd la sectiunea in care forta de jpretensionare rimasi in armidturd este preluatd in ntregime de beton gi in care deformatile specifce ale armaturi pretensionate x al betomului devin egal. Tungime de ancorare| I. Lungimea minim necesara pentnr ca anmétural ‘nglobati in beton si ating capacitatea de rezistenti (de nupere), sau o fort data, fir a se smulye. [Canal penne armatur postntinse [Canal reafizat inte-un element de beton arma sin eare| se introduc armturile postintinse. Pot fi | ciptusite (la care teacateava care formeazi canal ramaine deinitiv in beton) - necaptusite (la care twaca este extras, canal riméndind cu suprafata din beton) Procedeu de pre| jcomprinare Procedeu utiizat la realizarea efortulul de precon primare cu armstur preintinse sau amituri postintinse Injectare Operafia de introducere sub presiune a unui ameste| (de regula pasti de ciment) in canalele in care este ayezati armatura postintinsi, operatic aviind crept scop| tit realizarea aderentei acestei anmituri, cat si protectia ct impotriva coroziuni AN, 43 DETALII SI CONDITI TEHNICE CARE TREBUIE SPECIFICATE iN PROIECTUL DE EXECUTIE SAU IN CAIETUL DE SARCINI 1. Calitatca ofelutui utlizat la confectionarea armaturilor pretensionate si nepreten- sionate si, dacé este cazul tipul protectiei femporare aplicati in fabrica, inclusiv cerinte pentru ancoric. 2, Razele de racordare in punctele de deviatie le armaturilor pretensionate, cotarea punctclor de tangent si cle schimbare de eurburi, 3. Modul de realizare @ eanalelor (captusite sau necdptugite), peecum sia etangiri la innddirca tecitr sia trecerea canalelor prin rostrile dine bola sau panouri 4, Punctele de amplasare a orifcilor de injectare gi de eliminare a aervlni precum si detalile pentru realizarea construct a acestora 5. La anmiturile prcintinse, masurile speciale care trebuie si fie uate in cal in care distanfele dintre armanuri sunt mai mici docit valorile specificate in prescriptile pro- codcului tchnologie de pretensionare utlizat (devierea armaturilor,supraptnerea ancora jelor etc) 6. Punciele de amplasare si detail pentru reaizarea constuctiva a dispozitivelor care asigura pistrarea povitiei coreete a armiturtor pretensionate in timpal tur si vibes betonuit, procum siubaterile maxime admise de la pozita din proiet a acestora 7. Onine: de montare a diversclor componente ale armitui 8. Clasa betonnlu ezistenele de control la transfer gi eventual a alte faze (decofiane, rmanipulare,livrare, sat), precum si marca mortara toreretat,respectiv clasa betonulu de protectc. 9, Alte caracterstici necesare pent definirea catititt betonului: impermeabilitatea, rezistenta la inwhet-derghet, rezistenta la ward, eventale indicatit speciale privind tipu- tile de ciment ze se vor utiliza sau dimensianile maxime ale ayregatelor ga. 10. Indica privind tehnologie de punere in oper a betonuli (zonele de ineepere a betonarii, drectia de tumare, prosimea maxim a straturilor, modul de compactare, ceventualele rosturi de turnarc), tratamentul betonuiui dupa turmare. H1. La elementele asamblate din boltari sau din panouri: torma si dimensioite rosturilor, mocil de tatare a suprafetelor de contact in rast, modul de rezemare 3 boltarilor side umplere a rosturilor, marca mortanului din rosturi, preci gi rezistenta lui ‘minima admisbila in momentel precomprimiti, detalile necessne realizari, rezemari si monolitiziti aestor element 5912. La clementele mixte, modul de tratare a supratetclor de contact ale piesclor rbricate, modul de rezemare a acest piese in petioada de exceatic, 13, Masurle constructive care trebuie si fie luate pentru asigurarea inti in fuera a tutti propria elemental a terminarea operator de precomprimare. 14, Indica pentru pretensionarea annaturilor, cuprinzind: = misuile constrictive care tebuie uate pent a se asigura schema static cconsiderata la proiectare pentru faza de precomprimare; - ordinea de protensionare a armiaturilor; - miirimea efortului unitar de control i limitele alungitlor pentru fiecare armitur pretension in parte; ~ indicanea fasciculelor care trebuie si fie pretensionatesimultan; n eazul protensionirié armiturilor in eape, rezistenta minima a betonulu, numésul ‘de armaturiintinse si efortul unitar de control corespunzitorfiecdreictape in parte, - mitimea pierderilor de tensiune tchnologice considerate in caleule, se recomands ca 1a elementele cu armituri preintinsi si se indice pierderile tehnologice atit pentru varianta de execute pe tpar portant, et spe stand, 15. Obligatia verifici prin masuriton directe, ta precomprimarea primelor clemente din construct, a diagramei efective for-alungire pentru fascicul, a pierderilor reake de tensiune datorité frecirilor pe traseu, precum si a lunecitilor si detonmatitor locate in anconyje 16. Obligatia executantului de a anunta gi stabil de comun acord cu proiectantul. rmisurile de Tuat in cazul in care, la pretensionarea armaterilor postintinse, alungirile prevazute nu se inscriu in limitele presctise prin programul de pretensionare defintivat in urna verificdrilor yi determinarilor efectuate pe ganticr 17, Infervalul de timp maxim intre pretensionate si executarea protectiei ammturilor si condita, daca este cazul, ca in timpul executini i intriri statu de protectic al _armiturilor protensionate exterioare, elemental i fie solicitat cu o inedtcare dat 18 Modul de rezemare, ridicare si manipulare la depocitarea, transportul si montarca ‘clementelor prefabricate si pretumate 19. in cazul clementclor amplasate in medii agresive, condifiile speciale care trebuie ‘si fie asigurate in timpul execute, solutia de protectie a suprafifelor elementelor in contact cu mediul agresiv, conditile obligatorii de intetinere permanent a acesteia in cexploatare. 20. in eazal prevederii nor inceredi, schemele de incdrcate si valorite de control, stabilite in funotie de rezistenta betonului la data incereai, de efortal din armaturi yi de pierderile de tensiune din armatura pretensionati survenite pina in momental incercai 21, Fazele de executie determinante, cu mentionsrea punctclor de sationare. 60 le de tolerante la exceutie privind dimensiunile clementelor, pozt armiturilor, mirimea vostutilor, acoperiile cu beton ({indndu-se seama de eventualete tratamente de suprafat. 23. Condit specifice de control al cat 24. Breviarul notelor de calcul 25. Obligafi pentru proiectanti tehnolog side instal precum si pentru proprietaral ‘constnictiei de a nu practica sur, impaycin de bolturi sau fixri de dbl in clementele din beton precomprimat 26. Masur speciale de protectia munci igi de receptie a elementetor prefabricate OBSERVATIE: Datcle previiaite fa pot I. 26 nt sunt Fimitative, proiectantul vind obligaia de a specifica in plus orice alte date necesare pentru buna executie constructie,asigurarea securitifi si exploatirii normale a construcic. 61ANENA 4 Nr Caracteristici Fascicul ert nos | 207 | 2407 | 4x07 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE PROCEDEELOR INCERC mm_| mm | mm | mm DE PRECOMPRIMARE CU ARMATURA POSTINTINSA 13] Dimensunile diametnil 40 50 70, 100, 14, [dorm kn caput angie 100 | 150 | 200 [300 Nr Caracteristic Fascieul Obs] fix,mm ert 1205 | 1207 | 2407 | 4807 15, |[Dimensiai iolatt ToOx | 40x [200% | 300% mm_| mm | mm | mm minime ale plicii de 00x12 | 10x16 | 200x20 | 300430 17 [Sectimen, mm 235_[$02_| 924 | Isao [a 76.frepartitic,mm eon Ta mai! 10-14 fT [20 2.[Tipul de ancoraj/ia capital fix | incl-con|incl-con] inel-con| inet-con|) multe ancoraje| (vezi detalii sau dorn| sau dom} sau dorm] cu (grosiemea) anexa 7) caneluri T7[Dimensiunile plicufelor de reze-mare| 35x55x [45x05x € sau dom! fadormiui pe placa de re-partitiemm | 12 | 1S 3 Ta capital tas [inel-con| inel-con| Incheon fincl-con | T&[Diametul yiurilor in plicile de|ebext [ext co repartiic Ia capitul cur ancora) inel-lreaed tenes ceaneluri Jeon, mn ingloba-|ingloba- {i a captusit co tear] 35 | 43 fo? | 12 sau} sau Jc din band de wo | % |b coxa fextrast extras |extast Diamewl interior] tabi sau tev +2 mm|+ 2 mm)+ 2 mm)-+ 2 mm minim al canalului|metalice [dar mni-{dar mi-jdarmi-|dar mis 5"]in fimctic de modulfcapmsit ca tea] 34 | 43 | 67 | 80 nim 40|nim $2{nim 72| nim 106) de realizare a aces-|cd din PVC saul 0 b si ma-fsi mats ma-{ si maxim) aia, mm, polities rxim $0 |xim 65 |xim 80 [115 6 recipnsit, ob] 35 | 50 | «7 | 102 19.|[Dimensiunile piu] inatime [50.53] 62.65] 84.86) 125. int prin extra o [as |b itor in plicite de] (perpendicular 128 yerea unor tevi repartite si ale| pe axa dome metalice sau din] [20,|canatulai ta capital “tajime [4.42] 42...32 [BF 86 91.112) material plastic jeu dom, mim 7. |Grosimea minima, a[canal caput [30@H| 40 | 40 | 40 [ed 2]Distant minim X |siratului de acopct-|canal necapmasit | 40(30)| 50 { 50 | 30 [ed mm, intre axele al 230 | 260 | 260 | 400 ecu beton, in cal dow arcoraje inve- (igo) | (230) 9. [Disiwnja—minima[canaleipugt | 30 | 30 | 30 | 40 | ~ 22.|cinate pentrucazul: |pretensionare —|130(20)| 180 | 150 [270 10,|(lumina dinte cana-feanalnecaptuyt | 40 | 40 | 40 | 40 | ~ suewesiva (130) he), m, in cazul: bs] Too wo] 155 | 170 | 200 11 [Dimensin o-|diametl x0 [ito | 1606] alaturi de dom (100) T2)}rajului la capil nities a tras, mm 62Nr] Caracteristici Fascicul [Ons] ort 1205 | 1207 | 2407 | 4807 mm | mm | mm | mm 24) Distana minima de la axul anco-[70(60) 1 90(80) [120 [160 [hl rajulu_ ta marginea seefunii, men 25.]Lungini —supli-[fascieul cudom | 800 | 1150 | 1150 | 1500] fi Fmentare nevesare (650) | (800) 26] pentmt prinderea in prese si anconje, 1400 | 2100 [ 2100 | 2650 [Ti (1200) | (1400) mm 27.[Gabarital preselor Ia cursamaximd,|230x23 |260x30 |260x30 [40x45 | ‘mm 0x1200 | 01350 | 01350 | 01350 (180x118 (230x23 0x 1000) | (1200) 28] Spatial liber de La Fata aneorajulai| 1400 [1400 [1700 [2000 | ecestr pent montarea preset pey mm | mm | mm | mm fascicul (centract pe anul acest) OBSERVATI a) in limita numirulu: maxim de sirme previzut in fascicule se pot folosi numai hhumere parc ka fasciculele din coloanele 4, 5,6 si multiplu de 3 pentns coloana 7, b) Diametrul canalului se racordeazi la diametrul writ din placa de repartti, ev © pant de aprox. 2", Racordarea se poate fice cw trompete din tabla sau piese de form adecvati,recuperabile c) Valorile in parantezii se refer la plicit i pereti cu grosimea pain la 100 mm inchusv ezedIGUeSe OF JOG Jo}euLeS v greloduy e1exy op eDUE - LE 9104 ost ws 'yLON Fiopraae pay OEE we anang gos ojos B puoodusy, Song sp Pave “WIG. anjuco ad BbweTST BPG {09 -zioos svis}o9 10 revoreyy Nuod no ry¥ooNy ‘euep ap byepns (60 #000 SUABYeh y/o PIBUOBDXY Pliiig 81 80ANEXA 8 BLOCAJ INDIVIDUAL CU MANSON 5! BACUR! PENTRU TORCON 764 mm PENTRU ARMATURI PREINTINSE stiterat 28 MnCr 10 (STAS 791-88) ‘Tratament termic clanizore eau carbonara ia 60 6S HRC, adane 6. 0.8 MANSON atonal OLE: 48 (STAS BB-80) imbunAtaia 40. 3 HRC Nora: ins mitooe contoren STAS 2300.08 82 ANEXAY INSTALATI DE PRETENSIONARE PENTRU ARMATURI PREINTINSE, ELABORATE DE INCERC Denumirea utilajului[ Domeniul de utlizare| _Caracteristici tehnice principale Penta tonsionat si Presi monet eu] ne | Forta masima T20KN ancora in fat toroane, impletitu si anea pistonului de tensionare| > 20KN bare cu diametnal]| 31,5 em? (pr. BP 199.008) exterior inte $ si 13]- Curso 200 mim, Jului central 4 mun de armaturi pen- ancora presei mo - Diametn = Lamgiinca minin tu. prinderea 150mm, as net 20ke Pent tensionat sirme,|- Forfa maxima 200KN fovoane, impletinin si]- Sectiunes pistonalul de tensionare bare tal] 1.2 em’ (pe. BP 409.0) exterior intee 9 si 21|-Cursa 200mm mm - Diamesrl golului central 23 mm ~ Lungimea minim de armanued pen- ti prinderea in ancora pre 230mm = Masi net ke [Grup de pompare [Penta actionat presele|- Presiunea deregim 4000 (pe. BP 234.008) monofilare - Presirica maxims’ 500 ba Debit nominal 45 Umit Motor electie thw Masa neti 200 ki: 83ANEXA 10 INSTALATH DE PRETENSIONARE PENTRU ARMATURI POSTINTINSE, ELABORATE DE INCERC Domeniul de | Caracteristici tebmnice principale utilizare Presi de_protensio- fascicule =300KN (pr. BP 240-08) Fascicule 125mm ~Forja maxima 350 KN ~ Scctiunea pistonului de tensionare W20m* - Scefiunca pistonului de presare a conului 32m? -Cursa 300mm -Masancti*) —_40ke Presi de pretension Fascicule 1205 =Forjamaximi 650 KN nat fascicule 2500KN (pr BP 100-00 C) nat fascicule mm, 1267mm | - Sectiunea pistonului de tensionare F=600 KN. 1564 cm? (pr. BP 241-0B) Seetiunca pistonului de presare a conalui — 70,6.emr = Cua 300mm =Masaneti*) _11Ske Presi de pretensio- | Pascicule 1205] -Fortamaximi —__1250KN nat fascicle mm, 1207 mm si | - Sectiunea pistonulai de tensionare 250 KN 2407 mm 284.5 em? (pr. BP 362-0 A) + Sectiinea pistonului de presare a conu 44,7 em? = Cursa 300mm, = Masa neti *) 200 ky Presi de pretensio- [Fascicule 487 | =Fortamaxima 2500 KN ~ Sectiunea pistonului de tensionare S75 em? ~Soctuiea pistonului de presare a conului 350 cm? ~~ Cursa 300mm = Masa netii*) S10 ky 84 Denumirea Domeniulde | Caracteristici tchnice principale ufilajult udlizare Preside pretensio- | Fascicule 487 mm | -Forta maxima 2500 KN nat fascicule - Sectiunea pistonului de tensionare F=2500KN 5988 em? (pr. BP 368-0) ~ Sectunca pistonului de presare a conului —-235,6em" = Cursa 300 mm = Masa neti") 440 ky Electwopompi de | Actionareapreselor | ~ Presiunea de reyim 400 bar inalti presiune de pretensionare de | - Presinmea maxima S00 bar 300 la 2500KN | - Debitul nominal 4 Vninut = Motor electric 4 kw = Masa neti *) 125 ky ‘Actionarea_proseor | - Prosinen de reyim 400 bar de pretensionare de | ~ Presiunea maxima $00 bar 300 si 600 KN = Massa neti *) 125 ky *) Masa neti reprezinta numai masa componentelor care se manipuleazi simuiltan in timpal operator aferente pretensionaii, penele de blocare, piesele de rezemate ete. (care se manipuleaz separat) nu stmt incluse in masa neti. 85ANI DETERMINAREA COEFICIENTILOR DE FRECARE (Ku), A. MODULULUI DE ELASTICITATE (E) $1.4 ALUNGIRILOR (AD ‘Cazul {- Elementul din beton precomprimat contine si fascicule rectilini a) Coeficientul de fiecare liniara (k) exprimat in valoare pe meta de canal rectilnin, se determina cu reatia unde: In, logaritm in baza e, .fortele din extremititile fascicululu retilinin, mea canal rectibinie (m) by Coeticientul de fiveare (j) in zonele curbe ale fasciculelor se determin cw sau pat gy Se (daca in proicet sunt date deviatile unghiulare) ‘inl, valoarea coeficiennulai L,,Jungimile zonelor curbe razele de ewbura ‘o.deviayite unghiulare ale Zonelor cube, in radii Se poate determina o singurd valoane medie (1) sa pe grupe de fascicule eu leviati unghiulare apropiate 6) Modul de elastcitate al fisciculelor eu naseu rectlinia, E(daN (em?) =#°2.(1-e") (4) Fie ‘in capitul activ al fasciculului (in daN), Acai sectunii fasciculin LL, lungimea fasciculului (in m), inte reperul trasat in capsitl activ pentru ‘misurarca alangirlgi:zona de prindere in pres, in eapatul pas, AM, alungirea msurat (in em) Gradul de precizie a determiniritor poate fi sport prin sefiderea clin Al a alungiiloraferente zonelor exteioare trascului propri-zs af fasciculus inlocuirea tui LL cu fungimea exclusiva trascului fasciculului. Alungitile care se sead din Al se vor calcula cu un modul de elasticitate B= 1,92 » 10" duNvere. d) Alungirea probubild, in cele don extemi stabileste cu relat: ~ penins fascicute wectilni \ fasciculelor simetrice se iH Alm)=zar(I-e*) (5) = penim faseicule cube FL hey Al(m) = ar ° (6) 2EA(H4 SD 9 ost ost Dupa caz,¥, *:se inlocuieste cu)" p 0 0 cc) in cazul fasciculelor curbe, asimetrice, se determing ungimea X care satisface relat iil, prin incereri kLe ws wees a) Alungirile probabile, in cele fous exremiti vor fiz Fx “anes Alm) = ——1!—] 1 - e EA(KX + ny +) 7 (8) 87F(L-X X44 l-X) elt ed ie-x)+ wd | % ‘Cagul 2 ~ Elementul nu contine fascicule rectlini Se aleg perechi de cate dowd fiscicule, cu curburi apropiate, pe care se fae determina de fecare. t 1 Ly 7>y oo Din relaile re Og Alon) = (9) Din(11) se dediue valorile k sip. Dac’ inte valorile k si H, sabilite pe perechi de fascicule, nu sunt diferente importante, se vor calcula medille acestora care se vor utiliza in detcrminarea alungitlor conform relatilor (6), (8), (9) ; Daca diferentele sunt importante, se vor adopta coeficient k si pe wrupe de fascicule eu curburi apropiate. 88 ANENA 12 MODUL DE INTOCMIRE A FISELDE PRETENSIONARE PENTRU ARMATURE POSTINTINS! L. Pile de pretensionare se completeaz la exec ceind uebuie clacmuate toate caleulele pentnt a avea certitudines © ive se eae in mite po sal de pretensionate 2, Penne consti inte epere,alunginea prevaizuta in proiect, presiunea i pretensionate sila blo sunt accleasi pentn un nunsir mare de fascicule, acest valon vor fi complete os dat pe prima fis 4. Motul de completare a fie de pretersonate est se fe unmitoarele prev in coloanele | si 2 se tre att presi ctite pe cadtanele manometrelor cit si cele fective, corespondenta celor dowd viori dedueindirse pe bavat etalon rmanometrelor; diferente de maximum, +1°% inte cele dou valori po fi neliate: = cutcle de la reetalonaiea manomettelor de fuer vor fi tnocute pe pagina a 2 a fie de pretensionare a fascicull a care sat nts noe Valo ale presi = forfeletnveute in coloana 3 se dexkuc din diggramele tonti-prestine efeetiat tbilite fa detcrminarea figcitilor in insalatin de pretensionare cont. pe X18 aiiatl in exemplul dat presinile efeetive stmt ezale penta ambele instalatit deoarece sat presupus fivedri egale in cele dow prose, = pent presimileefective si espectiv fortele de pretensionare sa considera valor si beple cit mai gale, astel ca umiformitatenslungitlor $8 post i pe parcursul pretensionarii si, de ayemene, anspunerea valotilor pe di alungire Si se pont face mat user: + deplasarca siimiclorin ancorajal pres. colon ‘conti de inventar al presei si se misonr la instalile ka cane mui Se pot pane repere pe ime, alungirea masurind-se prin deplasares pistonula prese' = incoloanele 10 si 11 sunt trecutealungrile coroctate. obtinute din eee brute fa a de cept ancora presei (col. i 5}; runt fotaa, coloana 14, se stabileste adugind, fa valoate obti ppomind de la Zero conventional (SE mm in eazul exemplului. ah care se considers cyl ex ec dint $0 i100 bs respectiv 20 man: aking poate stabil i prin esttapolne pent presienca maxim He Fo 30, ic. pe hntc milimetticd, companinduse © re we.) fal in anena 12.1 be care shed $15 se aii cea Isl Ine ese pot inves gi diagrama caleulatd, Diagramele taste se vor amex i figele de pretensionan 5. Dosarul fiselor de prctensionare vis cuprinde 1.0 copie «1 programulut de pretensionare 389data FISA DE PRETENSIONARE Nr ANENXA 13 El<, DETERMINAREA CARACTERISTICILOR AMESTECULUI DE ele ator INJECTARE Hb - 1. Conditii generale ai< 1.1 Incereinile preliminae de laborator privind determinarea proprietitilor = = “ “amestecuilui se vor face la temperartri ale meclinlui ambiant cuprinse ine +17" si + 22°C I=}, = ~ 1.2 Determinarca proprictitilor amestecului in timpul lucririlor de injectare se ger ay n Fimitele de temperatura ale medi indicate la pet. 3:3, 4.2 yi 52. din ie BEE ned eS gle EI 1.3 La prepararea umestcculu pentnt injectae, se vor mila 28 g = cimenturie PI 32,5 yi PI 42,5- conform SR 388-95 «Ciment Portland 34 2 [élele| lelelalals = cimentutile Hl 32,5 (42.5) sav SRI 32,5 (42,5) - conform SR 3011 - 95 Bg BE _Cimenturi hidrotchnice yi cimenturi rezistente la sulf 32 gE alo] [= ‘Temperatura cimentului nu va depasi 40°C. Se poate wiliza nisip 0... 1 mm la fs 2 canate cu diametrul > 150 mm, cantitatea find de maximum 30% din greutatea a = # ccimentlt been z ~ 2 recomanda utilizarea aditivilor agrementati, in scopul imbunat ge. > = & caracteristicilor amesteculti de injecture in ceca ce priveste fuiditates si sedimentarea, oBe IS a 3 Utilizarea aditivilor se va face lund in considerare prevederile pet. 4.4 din partea A = cee Lj ze OF prezentuluii cod de pract z 5° S| 32, be Amestecul de ne mai mult de 750 mg eloruri Ia fu, zg oe FRO: ¢ : folosirea ape’ din reteaua de api potabili ka prepararea amestecului find obligatoric. E £2 fololSlaleislsisl22 § 5 3 1.4 Ext interzisi utilizarea clorurit de caleiv, saw a altor suibstante care contin E 23st fe 2 St clor si care favorizeara corodatea armaturilor. é ei: BES 2 2 & z 2. Prepararea amestecului de injectare EE [O32 S22 2 98 2.1 Prepararea se va face intsun vas cu capwcitate utili de minim 100 Iii, 28 = 55 S883 prevavut cu posibilitatea de malaxare mecanie’ a mortanulai cu 0 turafie de minimum 2 ffs22 |-jalelsigsia/es 325 = 1500 train, g5= see FIR R REE 2S 2 Ee 2.2 Dozarea cimenti se va face obligatoriu in yreutate genet fe Ete we 2.3 in cazul utilizatii aditivilor, aceytia se vor introduce in maaxor dupa in 3253 [2 =) lsStRieiSts|2 tnodhucerea introgit cantitti de ciment, dup care se va continua malaxarea timp de 2... 3 BESe [2 fey a(Sisisiel2|2 minute, sau contorm specificatiilor prezentate in ayrementele tehnice ale aditivilor. eigi |e 5 2.4 Malaxarea va dura circa 5 minute de kn ntroduesrea taturor componentelor, 2 =| (e|siglglgE dupa cate operatia se va continua intermitent (10 minute paz’, 3 minute makaxare), pe le Ea S| IS S IS ig ‘tot parcursul plistiirii amestecului in vas, perio care nu va depiigio or’. 2) PERRES 1 90Din alayor amestecul vr nove print-o siti cu ochitrite de 1. 2 mm in tezervonil din care aspiri pomp de injctare. 26 inainte de is vactermina fhuiditatea fiecine sage 2.7 Rezervonul din cate aspité pomp de injectae se recomandi a i prevazut ca disporitiv: de malay ravine 100 (oratttminu), malaxarea Bicindieseintemitent psi ha fi i 3. Fluiditatea 31 Fda se determina pri misuran de injectare prin pila metalic’ indicat in fig. 13.1 3.2 Verificarea pilnici se fice cu aps gi ea se consider corespunzitoane dacs timpul de scurgere a apei este de 1] 2/10-+ 0 2/10, in cava in care timpa de _apel este mai mi sat mat mite se va asta in consecing erificiu! inferior La determinarca timpolui de seurgere a apei, respeetiv’ a amestecutti de pilnia va fi complet ump 3.3 Temiperamins de determina 4, Sedimentarea 1 Sodimentarea se determina prin misurarea cantititi de aps ce se separ in de SO mf capacitate nominal Li, pentn laborator. Cilindr saad). Penta amestocuti de injectare eu aditiv’ exponsivi, cindl se va umple pani de 400 mh, indus ka diverse intervale de timp, pentne a se p ‘nase © diagram at expansivii 4.2 Cilindrul se ageaz intr-un oe ferit cle vibra inca corespunzitoare gradalici de 500 ml dupa cate se acopert ca un capac indnului va fi eupuins i limiteke +12 lor expansivi, tempera va fi ce cin nap de luer 43 Dupi minimum 2 or, d ‘consistent care SH fied si rimsind nemigcat ch (cites 307), se msoari cantitaten de api sep sgidat de SO... 100 mt capwcitate nominal, ‘Cantitatea de apt separati prin sodimentare va tecbui sit mu depaigcased: 10 ml, penn an amestec avind fuiditaten in limitele 35". 25 Apa rezultati prin sedimentare trcbuie i se resoanbit dup 24 ore. 5. Revistenta ta compresiune S.1 Rezistenta la compresiune se determina fa 7 zile in condi ncerciti pe betoane. ineeredri pe betonul intrit. Determin oclucen n reervoral din care api pomp de injetare, se fe Manual Sau_mecanied ctr huratie: mie’ itl opera impaui de seugere tamesteeul raf cea de la punetul de Incr tude socur i se umple pa nu mai inainte ca amestecul si fi hho inelinate secentuata a cilindala cit mai precis, cu auton unt cilinina ile din STAS stentelor 1275-88 un 92 10 cm, Lat yealizanea cubtnilor de probit ase Impiedica seurerca amestecul! de de 7.07 sa ca tipurelor, pe mecimiice”, pe culbuni eu trebuie si se asin injectare 5.2 Cuburite pentru determinarea recstenfet la compresiune vor fi pstite temperatun’ euprinse inte 117s) #2840, peat 024 cA 100 Bort FT Fig. 13.1 Palnie etalon nfa la exccutie: 0,1 mm. igere se Va exceuta prin stunjine Foley Portiunea cu orificil de: 93ANE! MODUL DE INTOCMIRE A FISEI DE INJECTARE, 1. Figele de injctare (anexa 14.1) se completeaz’ la executarea operatic respective cind trcbuie efectuate toate determine specificate in anexa 13 pentnt a aven ccortitudinea c& amestecul de injectare me caracterstcile (fTujditate, sedimentare) ‘covespumzitoare prevederilor din prezentul cod de practic 2. Coloanele 11 si 12 din singur canal din intreaya serie de canale injectate in acelasi schimb si cu acceayi compocitie a amestecilti de injectare. Celelalte coloane se completeaz’ pentru toate alee injectate 3. in coloana 16 ,Observatit” se treo eventualele incidente apsiut jectirii canalu uta ete: 4. Modkil de completare a fier de injectare este il i de injectare se completeazi: numai pentnt un in tmp i, de exemplu: canal infin, intreruporca injetivs dutrita. detect rat in tsa reprodusd in nex, FISA DE INJECTARE Nr. Santierul 3 % 5 abl Be cr yi a aize- > eee] lol Zl ase gee | lelol g be leds 3 38 iB ae Ea 95

NE 012-99 Cod de Practica Pentru Executarea Lucrarilor Din Beton Si Beton Armat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NE 012-99 Cod de Practica Pentru Executarea Lucrarilor Din Beton Si Beton Armat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și