Sunteți pe pagina 1din 190

PROF DRD BOGDAN CONSTANTIN

PAG 1-57 enunturi


pag 58-190 rezolvari R1 A R2
PARTEA I- ENUNğURI A1

1. ANUL ùCOLAR 1990 – 1991


A2
A. ETAPA PE LOCALITATE - LICEU R3
E; r K
16-02-1991
V
¾ CLASA a VI-a R4
1. Din municipiul Tg-Jiu pleacă spre oraúul Motru un biciclist cu viteza v1=12 B
km/h la o oră după CE DIN Motru a plecat spre Tg-Jiu un alt biciclist cu viteza
v2= 7 km /h. ùtiind că biciclistul, care a plecat din Tg-Jiu, se întâlneúte cu celălal Fig. 7
după ce a mers 2 ore, să se afle distanĠa dintre cele două oraúe.
2. Un corp din fier are masa de 7,8 kg si densitatea de 7800 kg/ m3 la 8. DiferenĠa de potenĠial măsurată între punctele A úi B ale unui câmp
temperatura de 0oC. Prin încălzire, corpul s-a dilatat cu 1 cm3. Să se afle variaĠia electric produs de două sarcini punctiforme Q1 úi Q2 egale úi de semn contrar,
densităĠii corpului după încălzire. situate în aer, este UAB=20 V. DistanĠele de la sarcini la cele două puncte sunt
3. Ce urmări ar avea pentru noi, pământenii, oprirea bruscă a miúcării de r1A=25 cm; r1B=40 cm; r2A=75 cm; r2B=80 cm. Care este valoarea celor două
rotaĠie a Pământului ? sarcini ?
9. Un generator produce într-un timp dat o cantitate de căldură într-o
¾ CLASA a VII-a rezistenĠă de 9 :. Ce rezistenĠă interioară are generatorul dacă produce aceeaúi
4. Pe unul din talerele unei balanĠe cu braĠele neegale, aflată în cantitate de căldură în acelaúi timp, într-o rezistenĠă de 16 :.
echilibru, se aúează un corp de masă m. Adăugând pe celălalt taler un corp cu
masa m1, balanĠa se echilibrează. Repetăm experienĠa aúezând pe talerul ce ¾ CLASA a IX-a
conĠine corpul de masă m un alt corp de masă m3, iar pe celălalt taler, alături de 10. Un jucător de volei serveúte mingea, imprimându-i o viteză
corpul de masă m1, un alt corp de masă m2 astfel că balanĠa rămâne echilibrată. iniĠială de v0 sun ununghi D, lovirea mingii având loc la o înălĠime h deasupra
Să se afle masa m cunoscând mesele m1, m2, m3, . AplicaĠie numerică : solului. Cunoscându-se înălĠimea fileului, H, lungimea terenului 2l, precum úi
m1=3kg; m2=2 kg; m3=4kg. unghiu D, să se afle valorile vitezei iniĠiale v0 pentru care mingea cade în terenul
5. O grindă cu secĠiunea un pătrat de latură l, lingime Lúi densitate U este advers. Se va neglija rerzistenĠa aerului.
aúezată pe o suprafaĠă orizontală. Ce lucru mecanic efectueză un om pentru a 11. Un mobil are o miúcare rectilinie úi uniformă variată cu viteza
aduce această grindă în poziĠia verticală úi în cât timp ridică grinda, dacă el iniĠială V0 úi acceleraĠia a. Durata miúcării mobilului este t. ÎmpărĠiĠi durata miúcării
dezvoltă o putere medie P ? în două intervale astfel încât viteza medie din primul interval să fie de n ori mai
6. Un vagon de tramvai de 12 tone porneúte din repaos pe un drum mică decât viteza medie din al doilea interval.
orizontal úi ajunge la viteza de 18 km/h după ce parcurge distanĠa de 100 m, 12. ExprimaĠi indicaĠia dinamometrului suspendat de tavanul unui ascensor
coeficientul de frecare fiind 0,02. Să se calculeze: în funcĠie de masele m1 úi m2 legate la capatele firului trecut peste scripetele din
a) energia cinetică maximă a vagonului; fig. 12 úi de acceleraĠua cu care:
b) drumul prcurs de tramvai până ce viteza lui scade la 2m/s, dacă în a) urcă ascensorul (a0);
momentul când atinge viteza de 18 km/h se opreúte motorul;
c) energia consumată prin frecări pe întregul parcurs, până la oprire. Se
va lua g=10 N/kg.

¾ CLASA a VIII-a
7. Se realizează circuitul din figura 7 în care se cunosc:
E=50V, r=1:, R1=9:, R2=20:, R3=R4=40:. Să se calculeze:
a) indicaĠiile ampermetrelor A1 úi A2,, precum úi indicaĠia voltmetrului V
când K este deschis úi când K este închis;
b) cât timp trebuie să funcĠioneze circuitul cu K închis pentru a evapora
complet 100 g apă cu temperatura iniĠială de 90oC de către rezistorul
R1? (c=4200J/kg ·K úi OV=23 · 105 J/kg).
1 2
Se cere:
a) diagramele fazoriale ale tensiunilor;
b) impedanĠa, reactanĠa, inductanĠa úi rezistenĠa bobinei.
17. O diodă ideală cu tnsiunea de deschidere E0 úi rezistenĠa
dinamică Rd=4: este conectaă în serie cu rezistorul R1=100: úi sursa de tensiune
E. Înparalel cu dioda se conectează rezistorul R2=16:. Se cere:
a) tensiunea de deschidere a diodei, útiind că în momentul când curenĠii în
diodă úi rezistorul R2 sunt egali, avemE=5,4 V;
b) valoarea tensiunii E pentru care puterile disipate pe diodă úi rezistorul
R2 sunt egale.
18. Pentru circuitul electronic din figura 18 se cunosc: EA= 255V;
RA=50 k:; UA=100V; UG=-5V. Să se determine valorile lui RC úi IA.

Figura 12
b) coboară ascensorul (a0);
Se presupune m1zm2 úi scripetele ideal.

¾ CLASA a X-a
13.Într-un vas cu capacitatea V=8,2l prevăzut cu un robinet se
află hidrogen la presiunea p1=30 atm úi temperatura t1=27oC. Deschizând
robinetul hidrogenul începe să se scurgă din vas cu debitul constant q =0,1 g/s. În
timpul scurgerii temperatura gazului scade continuu cu viteza constantă
O=0,3grad/s. Să se determine expresiile masei, temperaturii úi presiunii gazului ca
funcĠii de timp úi după cât timp încetează scurgerea acestuia. Se dau P= 2
kg/kmol; p0= 1 atm úi R=8310 J/Kmol˜K.
14. Să se afle cu cât la sută variază capacitate calorică (izobară úi izocoră) Fig. 18
a gazului detonant ( 2H2+O2) prin formarea vaporilor de apă (hidrogenul, oxigenul
úi vaporii de apă se vor aproxima ca fiind gaze ideale). ¾ CLASA a XII-a
15. O maúină termică ideală are ca agent motor un gaz perfect 19. Între plăcile unui condensator plan se găseúte o substanĠă cu
monoatomic. Valoarea maximă a presiunii în timpul transformării ciclice este p1= lucrul mecanic de extracĠie Lex= -2,5eV, pe care cade un fascicul de lumină
5˜106 N/m2 úi la aceasta corespunde un volum V1=2m3. DiferenĠa temperaturilor monocromatică. Unul din fotoelectroni este emis cu viteza v0 în planul median al
izvoarelor cald úi rece este 'T= 150K, iar randamentul maúinii este K=0,2 . Se condensatorului. ùtiind că distanĠa dintre plăci este de 5 cm úi tensiunea aplicată
cer: condensatorului este de 1 V , să se calculeze:
a) numărul moleculelor gazului care efectuaeză transformarea ciclică; a) lungimea de undă a luminii pentru ca, pe distanĠa de 5 cm, electronul
b) variaĠia energiei interne a gazului în cursul destinderii adiabatice; să fie derivat cu 1 cm )se neglijează efectul gravitaĠiei);
c) lucrul mecanic efectuat de gaz în cursul acestei destinderi: b) timpul scurs între momentul emisiei fotoelectronului úi cel al ciocnirii lui
Se cunosc: R=8310 J/kmol˜K; NA=6,02˜1026molec./kmol; Cv=3R/2. cu una din plăcile condensatorului.
Se dau: sarcina electronului e=-1,6˜10-19C; constanta lui Planck
¾ CLASA a XI-a h=6,6 ˜ 10 -34 J ˜ s; masa electronului m=10-30kg; c=3˜108m/s.
16. La bornele unei surse de tensiune alternativă se leagă o 20. În urma împrăútierii Compton a unui foton pe un electron liber
bobină. Legând în serie cu bobina un condensator C curentul din circuit îúi aflat în repaus, fotonul este deviat sub unghiul T=60o faĠă de direcĠia iniĠială , iar
păstrează valoarea efectivă. Cunoscând valoarea efectivă a tensiunii alternative electronul este deviat sub unghiul M faĠă de această direcĠie. După împrăútiere
1 electronul are energia cinetică Ec=0,511 MeV, egală cu energia sa de repaus. Să
U=60V, frecvenĠa X = 50 Hz, capacitatea condensatorului C (F) úi
4800S se determine energia fotonului incident úi unghiul M.
valoarea efectivă a curentului I=2A.

3 4
21. Un electron se găseúte într-o particulă sferică de metal al cărui volum în figura 26. În această poziĠie resortul, de constantă elastică K=10 N/m, este
este de 10-6 cm3 úi are o eregie cinetică de ordinul a 10eV. Folosind relaĠia de nedeformat. Printr-o deplasare lentă úi continuă, pe orizontală, a scândurii,
nedeterminare a lui Heisenberg să se calculeze eroarea relativă în determinarea resortul se deplasează până cînd se înclină cu 600 faĠă de verticală. Să se afle
vitezei electronului. coeficientul de frecare minim dintre corp úi scândură. Se dă l0=0,1 m úi g=10
Se va lua: h=6,6˜10-34 J˜s, m=9,1˜10-31 kg úi e =1,6 ˜10-19C. N/kg.

B. ETAPA JUDEğEANĂ
9.03.1991

¾ CLASA a VI-a
22. Un biciclist se deplasează pe o distanĠă d astfel: primul sfert
din distanĠă cu o viteză constantă v1=3 m/s, următorul sfert din distanĠă cu o
viteză constantă v2=1,5 m/s, iar restu distanĠei v3=36km/h. Se cere:
Fig. 26
a) viteza medie de deplasare a biciclistului pe această distanĠă d,
exprimată în m/s úi km/h;
27. O prismă metalică are baza un pătrat cu latura a=0,3 m úi înălĠimea
b) graficul vitezei biciclistului în funcĠie de timp pe durata miúcării,
h=0,4 m. Densitatea prismei este U=7,2 ˜103 kg/m3. Să se calculeze lucrul mecanic
considerînd distanĠa parcursă d=48 m.
necesar răsturnării prismei în jurul unei laturi de la bază. Ce lucru mecanic este
23. Într-un pachet sunt 1000 coli de scris, fiecare având
necesar pentru a readuce prisma din nou în poziĠia iniĠială ?
dimensiunile: 210 mm úi respectiv 296 mm. DeterminaĠi masa pachetului, fără
balanĠă, folosind notaĠia de pe pachet: 70 g/m2.
24. De un resort suspendăm pe rând trei corpuri úi vom constata că
¾ CLASA a VIII-a
alungirile sunt în relaĠia: 'l1 : 'l2 : 'l3 = 2 : 4 : 8. ùtiind că cele trei corpuri au
28. Patru pendule electrice, suspendate în acelaúi punct sunt
împreună masa m=560 g úi că primul corp alungeúte resortul cu 'l1=4 cm, să se
încărcate cu sarcini electrice, pozitive, egale. Datorită forĠelor de interacĠiune,
determine constanta de elasticitate a resortului. Se valua g= 10 N/kg.
bobiĠele de soc se aúează în vârfurile unui pătrat cu latura l= 30 2 cm, situate în
¾ CLASA a VII-a plan orizontal. Firele pendulelor formează cu verticala unghiului de câte 45o. Să se
bbbbb Un mobil se miúcă uniform, conform graficului din figura 25. determine sarcinile electrice ale pendulelor, dacă masa unei bobiĠe de soc este
a) Care este distanĠa parcursă de mobil ? 200 mg úi accelraĠia gravitaĠională este 9,8 N/kg.
b) Cât timp a durat miúcarea ? 29. Un bastonaú de grafit ( U1=60˜10-6:m, D1= - 5˜10-4 grd-1) se leagă în
c) Cât timp s-a aflat în miúcare mobilul ? serie cu unul de aluminiu ( U2=2,82˜10-6:m, D2= 3,9˜10-3 grd-1) de aceeaúi
d) Care este deplasarea mobilului? grosime. Care trebuie să fie raportul lungimilor lor pentru ca rezistenĠa sistemului
e) TrasaĠi graficul vitezei mobilului în funcĠie de timp. rezistor să nu varieze cu temperatura ? Se dă legea de variaĠie a rezistenĠei unui
d(m) rezistor cu temperatura: R=R0(1+Dt).
100 E 30. Un fier de călcat are ca parametrii nominali: 220V; 450W. Pentru că
B C funcĠionează la o temperatură prea rifdicată, puterea lui trebuie oborâtă la 350W.
60 D CalculaĠi rezistenĠa electrică a rezistorului ce trebuie introdus în circuit.
40
20 A F ¾ CLASA a IX-a
t(s) 31. O bilă loveúte cu viteza v0=9,8 m/s, sub un unghi de incidenĠă
0 1 5 6 7 9 12 T=30o, o masă orizontală netedă (fără frecări) úi pierdere prin ciocnire o fracĠiune
f=0,25 din energia sa inetică. La ce distanĠă bila va lovi din nou masa. Dar pentru
Fig. 25 T=600 ? DiscuĠie.
32. De la ce înălĠime minimă trebuie să alunece liber, fără frecare, un corp
26. De un corp de masă m= 0,5 kg, aflat pe o scândură pentru a putea descrie bucla circulară, în plan vertical, de rază R=40 cm din
orizontală, se fixează un capăt al unui resort de lungime l0 (nedeformat), iar figura 32? Dar dacă corpul de masă m=2 g alunecă de la o înălĠime H=2 m, cu
celălalt capăt se fixează de un punct fix aflat deasupra corpului (pe verticală) ca
5 6
frecare úi apăsarea în punctul superior al buclei este zero, ce lucru mecanic un mic impuls i se imprimă cilindrului viteza v în lungul axului acestuia.
efectuează forĠele de frecare? Se va lua g= 10 m/s2.
DeterminaĠi variaĠia tempraturii gazului când oscilaĠiile pistonului încetează. Între
piston úi cilindru nu există frecare.
35. Un mol de gaz ideal biatomic este supus unei transformări ca în figura
35. Se cere:
a) să se aratecă în procesul BC gazul se răceúte;
b) să se calculeze căldura molară în procesul BC;
c) să se calculeze randamentul ciclului.
5
Se cunosc căldurile molare: Cv R ; CAB=CCD=3R.
2
P

3,5 p0 B

2 p0 C

A
p0 D
V
Figura 32 O 2 V0 5 V0 7 V0 10 V0

33. pentru sistemul din figura 33 se dau : m1=4 kg, m2=6 kg, D=30o, Fig. 35
h2=6m. Coeficientul de frecare dintre corpul 1 úi suprafaĠa planului înclinat este
P= 1 / 2 3 . Dacă sistemul este lăsat liber, se cere: 36. Un tub capilar de diametrul d=0,5 mm este introdus într+un lichid
a) acceleraĠia sistemului format dincele două corpuri úi tensiunea din fir, care udă perfect pereĠii vasului. Coeficientul de tensiune superficială al lichidului
în timpul coborârii corpului 2; este V=0,0245 N/m, înălĠimea la care se ridică lichidul în tub este h=2,5 cm.
b) distanĠa parcursă de corpul 1, din momentul pornirii din repaus úi până a) care este densitatea lichidului ?
în momentul opririi pe suprafaĠa planului înclinat; b) Care este presiunea într-un punct din interiorul capilarului situat la o
c) intervalul valorilor raportului m2/m1 pentru ca sistemul să rămână în înălĠime H=1 cm faĠă desuprafaĠa lichidului din vas. Se vor lua U= 105
repaus. Se neglijează masa scripetelui úi a firului úi se consideră g=10 N/m2 úi g=9,8 m/s2.
N/kg.

Figura 33

Fig. 36
¾ CLASA a X-a
34. Un cilindru izolat adiabatic cu masa m, închis la ambele ¾ CLASA a XI-a
capete, este despărĠit în două compartimente, printr-un piston cu masa M. În 37. Se dă circuitul de curent alternativ din figura 37, cu
fiecare compartiment se află un mol de gaz ideal cu energia internă U=cT. Printr-

7 8
0,25 0,20
elementele: R1=10: , R2=20:, R3=20:, C1 mF , C2 mF ,
S S
1 1,1 0,20 0,15
C3 mF , L1 H , L2 H , L3 H , U=100V, v=50Hz.
3S S S S
Să se calculeze:
a) intnsităĠile efective ale curentului electric din ramurile circuitului;
b) căderile de tensiune efectivă Uab úi Ubc;
c) defazajele dintre tensiunile Uab úi Ubc.

Fig. 39.

¾ CLASA a XII-a
40. O radiaĠie luminoasă monocromatică cu intensitatea I=0,2
W/cm2 este incidentă sub un unghi i=45o pe o suprafaĠă plană cu factorul de
reflexie U =0,8. CalculaĠi, în ipoteza fotonică, presiunea exercitată de lumină
asupra suprafeĠei.
41. Eroarea relativă în determinarea lungimii de undă de Broglie, fără a
aplica corelaĠia relativistă este H. Cunoscând masa de repaus m0 a microparticulei
să se calculeze energia sa cinetică.
42. Să se precizeze:
a) rolul razelor X în experienĠa Millikan;
b) deficienĠele modelului planetar clasic al atomului;
c) proprietăĠile radiaĠiei laser.
Fig. 37.

38. Un motor cu excitaĠie în derivaĠie are curentul în indus IA=24 A,


tensiunea nimonală Un= 110 V úi turaĠia nominală nn= 3600 rot/min. Cunoscând
că rezistenĠa excitaĠiei este re=80 : úi că RA=0,25 :, să se calculeze:
a) randamentul motorului úi puterea nominală;
b) rezistenĠa reostatului introdus în serie cu indusul pentru ca la cuplul de
sarcină egal cu cuplul nomial, turaĠia să scadă la 1800 rot/min;
c) randamentul motorului în cazul de la punctul b).
Se nuglijează pierderile mecanice úi în fier.
39. Se dă circuitul de redresare în monoalternanĠă din figura 39 în care
R=500 : , C=1 mF , iar dioda se consideră ideală. Cunoscând frecvenĠa tensiunii
alternative v= 50 Hz să se calculeze:
a) factorul de ondulaĠie al tensiunii pe rezistor;
b) de câte ori scade acest factor dacă în serie cu rezistorul se leagă o
bobină cu inductanĠa L=100 H.

9 10
2. ANUL ùCOLAR 1991-1992 a) puterea medie dezvoltată de atlet în absenĠa forĠelor de rezistenĠă;
ETAPA PE LOCALITATE- LICEU b) puterea medie dezvoltată de atlet dacă forĠele de rezistenĠă reprezintă
08.02.1992 ¼ din greutatea atletului (g=10 N/kg).
48. Se ridică uniform un corp pe un plan înclinat cu ajutorul sistemului din
¾ CLASA a VI-a OA 1
figura 48. Dacă G=500N, Ff= 300N, 3 (l este lungimea planului înclinat,
43. Se dă în figura 43 graficul miúcării unui mobil. Ce semnificaĠie fizică OB h
atribuiĠi acestui grafic? DescrieĠi miúcarea mobilului úi calculaĠi distanĠa parcursă iar h este înălĠimea acestuia), iar randamentul pârghiei este de 80%, calculaĠi
de acesta în 2,5 ore de la începutul miúcării. valoarea numerică a forĠei active F.
V(km/h)

40
30
20
10 t(h)

0 1 2 3
Fig. 43

44. Un automobil se deplasează pe o distanĠă d astfel: prima jumătate din


distanĠă cu o viteză constantă v1= 5m/s, iar a doua jumătate din distanĠă cu o
viteză constantă v2= 54 km/h. Să se calculeze viteza medie de deplasare a
biciclistului pe această distanĠă în m/s úi în km/h. Fig. 48.
45. Un club cu latura de 10 cm este suspendat de un resort cu constanta
de elasticitate k=270N/m. ùtiind că densitatea materialului din care este ¾ CLASA a VIII-a
confecĠionat cubul este de 2700 kg/m3, să se calculeze cu cât se alungeúte 49. Care din afirmaĠiile de mai jos sunt adevărate ? Dar false?
resortul. Se va lua acceleraĠia gravitaĠională g= 10 N/kg. a) Un corp prin electrizarea pozitivă pierde sarcini negative (electroni).
b) Un corp prin electrizarea pozitivă primeúte sarcini pozitive.
¾ CLASA a VII-a c) Un corp neutru din punct de vedere electric nu are sarcini electrice.
46. Un mobil se miúcă uniform, conform graficului din figura 46. Se cer: JustificaĠi răspunsurile.
a) distanĠa parcursă de mobil; 50. Două mici sfere conductoare, având fiecare masa m=0,4g , aflate
b) timpul cât s-a aflat mobilul în miúcare; lacapetele a două fire de mătase de lungime l=12 cm, suspendate în acelaúi
c) timpul cât a durat miúcarea mobilului; punct, au fost electrizate simultan cu sarcini egale úi de acelaúi semn. Sferele se
d) graficul vitezei mobilului în funcĠie de timp. resping, în aer, la o distanĠă d=10 cm. CalculaĠi sarcina electrică de pe fiecare
sferă (g=10 N/kg)
d(m) 51. Se dă circuitul din figura 51, pentru care se cunosc: E=24V, r =1:,
60 R1=1: úi R2=R3=8:. Ampermetrul poate fi utilizat pe domeniile 0-1A úi 0-5A úi are
20 diviziuni. Să se afle:
40
a) pe ce domenii trebuie folosit ampermetrul (de rezistenĠă neglijabilă) în
acest circuit;
20
b) în dreptul cărei diviziuni se opreúte acul ampermetrului;
t(s)
c) cât indică un voltmetru ideal (Rv=f) legat între punctele MN.
0 1 2 3 4 5
Fig. 46

47. Un atlet aleargă suta de metrii în 10 secunde. Pasul atletului în timpul


cursei fiind de 1,5 m; masa acestuia de 75 kg úi útiind că la fiecare pas îúi ridică
centrul de greutate cu 20 cm, să se calculeze:
13 14
54. Un punct material se află în repaus relativ pe peretele interior al unei
sfere de rază R la înălĠimea R/2 faĠă de punctul inferior al acesteia. Cu ce viteză
unghiulară se roteúte sfera în jurul axului său vertical de simetrie? Se neglijează
frecările úi se consideră acceleraĠia gravitaĠională g.

¾ CLASA a X-a
55. Două baloane identice conĠin unul aer uscat iar celălalt aer umed la
aceeaúi presiune úi aceeaúi temperatură. Care din cele două baloane are masa
Fig. 51 mai mare? JustificaĠi răspunsul.
56. A) Care este capacitatea calorică a gazului ideal în procesele izoterme,
¾ CLASA a IX-a respectiv în procesele adiabatice?
52. Un corp porneúte fără viteză iniĠială într-o miúcare rectilinie având B) Efectuându-se, succesiv, o transformare izocoră, o transformare
acceleraĠia reprezentată în graficul din figura 52. În ce intervale de timp corpul se izobară, respectiv o transformare adiabatică, temperatura unui mol de gaz ideal,
miúcă accelerat, uniform, respectiv încetinit? În ce moment al miúcării viteza sa monoatomic, a crescut de la t1=270C la t2= 227oC. Să se calculeze variaĠia energiei
este maximă úi ce valoare are ? JustificaĠi răspunsurile. 25
interne a gazului pentru fiecare din transformările menĠionate. R= J/molK.
3
C) Un gaz ideal aflat pa presiunea p=1,5 ˜105 N/m2, are densitatea U= 1,8
kg/m3. să se calculeze viteza termică a moleculelor gazului.
a(m/s2) 57. Un motor termic funcĠionează după un ciclu format din două izobare
10 (p,np) úi două izocore (V,mV). Pentru substanĠa de lucru se dă exponentul
Cp
5 adiabatic J= . Să se determine randamentul acestui motor úi căldura molară
Cv
ce caracterizează procesul reprezentat liniar în coordonate (p,V) între starea
t(s)
S1(p,V) úi starea S3(np, mV).
0 5 10 15 20 25
¾ CLASA a XI-a
fig. 52.
58. InstalaĠia electrică a unui apartament se conectează la reĠeaua electrică
de tensiune U=120V úi de frecvenĠă v=50 Hz printr-un drosel cu inductanĠa
53. Pe un plan înclinat cu unghiul D=30o faĠă de orizontală, se ridică un
L=0,05H úi cu rezistenĠa activă R0=1: ca în figura 58. Să se determine:
corp de masă m=2 kg cu ajutorul unei forĠe constante F orientată sub unghiul a) tensiune U1 sub care funcĠionează becurile din apartament, dacă
T=45o faĠă de planul înclinat, ca în figura 53. ùtiind că valoarea coeficientului de intensitatea curentului total absorbit din reĠea este I0= 2A;
frecare a corpului pe planul înclinat este P=0,2, să se determine: b) puterea maximă ce poate fi absorbită din reĠea;
a) valoarea minimă a forĠei F sub acĠiunea căreia corpul nu apasă pe c) puterea care se disipă în drosel dacă se produce un scurtcircuit în
planul înclinat; apartament.
b) valoarea forĠei F sub acĠiunea căreia corpul urcă uniform accelerat pe
planul înclinat, cu acceleraĠia a1= 2m/s2;
c) valoarea forĠei F sub acĠiunea căreia corpul coboară uniform accelerat
pe plan, cu acceleraĠia a2= 1m/s2. Se va lua g=10m/s2.
&
F T

Figura 58
D
fig. 53
15 16
b) lungimea de undă a fotonului împrăútiat;
c) energia electronului de recul în J úi în eV.
59. Într-un circuit de curent alternativ cu frecvenĠa de 50 Hz se conectează Se cunosc: mo= 9,1˜10-31 kg; c#3˜108 m/s; tg 30o=0,57735; sin 54o50’= 0,81748
o bobină, un volmetru, un ampermetru úi un wattmetru ca în figura 59. úi ctg 54o50’=0,70455.
Instrumentele de măsură indică valorile U=120V, I=10 A úi respectiv P=900W. 63. Un electron având m0=9,1˜10-31 kg úi e=1,6 ˜10-19C este accelerat,
Să se calculeze: pornind din repaus, de tensiunea electrică U. Se cere :
a) expresia lungimii de undă de Broglie a undei asociate electronului în
a) factorul de putere al circuitului, inductanĠa L úi rezistenĠa R ale bobinei;
cazul în care electronul se miúcă cu viteza c( c viteza luminii în vid) úi în cazul în
b) capacitatea unui condensator care trebuie legat în serie cu bobina
pentru ca intensitatea curentului electric prin circuit să fie maximă; care vc, dar este comparabilă cu c;
b) valorile numerice ale lungimilor de undă de Broglie ale undelor
c) indicaĠiile aparatelor de măsură în cazul punctului b), dacă voltmetrul asociate electronului, tensiunile de accelerare fiind U= 10 V úi respectiv U=106V;
este conectat la bornele porĠiunii de circuit format din bobină úi condensator. c) tensiunea de accelerare a electronului pentru ca lungimea de undă de
Broglie a undei asociate electronului să fie egală cu lungimea de undă Compton.
Se cunoaúte : h=6,625 ˜10-34J˜s.

B. ETAPA JUDEğEANĂ
07.03.1992

¾ CLASA a VI-a
64. Se dă în figura 64 graficul miúcării unui mobil. DescrieĠi miúcarea
mobilului úi calculaĠi distanĠa parcursă de acesta în 11 ore de la începutul miúcării.
v(km/h)
40
Fig. 59
20
60. Un drosel (având rezistenĠa RL úi inductanĠa L) legat în serie cu un rezistor t(h)
de rezistenĠă R=20 : (fără inductanĠă) este alimentat la o reĠea de curent
alternativ cu tensiunea U=120V. Tensiunile pe drosel úi pe rezistorul R sunt U2=91 0 5 11
V úi respectiv U1= 44V . Să se determine puterile absorbite P1 ( de rezistorul R) úi fig. 64
P2 (de drosel).
65. Un cub de latură l=1 dm, confecĠionat din plumb, este suspendat de
un resort úi îi produce o alungire de 11,35 cm. DeterminaĠi constanta de
¾ CLASA a XII-a elasticitate k a resortului . Se dă densitatea plumbului U=11350 kg/m3 úi se va lua
61. SuprafaĠa unei fotocatode a unei celule fotoelectrice este iluminată cu g=10N/kg.
o
lumină având lungimea de undă O= 3500 A . Alegând o anumită tensiune electrică 66. IndicaĠi materialele necesare úi descrieĠi un experiment prin care se
de stopare Usl se anulează fotocurentul care trece prin celulă. Modificând lungimea pune în evidenĠă (se constată) că pe durata încălzirii unui gaz acesta se dilată.
o ¾ CLASA a VII-a
de undă a luminii cu 500 A ,tensiunea de stopare a trebuit să fie mărită cu 0,5915
67. Un om rostogoleúte un corp de formă cubică cu masa m=5kg úi
V pentru a anula din nou fotocurentul prin celulă. Să se determine:
densitatea U=5000 kg/m3, de pe o faĠă pe cealaltă rotindu-l în jurul unei laturi. Să
a) constanta lui Planck, fiind cunoscute c#3˜108 m/s úi e#1,6˜10-19 C;
se calculeze lucrul mecanic efectuat de om. Se va lua g= 10 N/kg.
b) frecvenĠa de prag úi lungimea de undă de prag, lucrul mecanic de extracĠie
68. Un corp de masă m=10kg úi densitate U se află pe un plan înclinat cu
fiind de 3,2 eV.
o l=4m úi h=2m legat prin intermediul unui resort ca în figura 68. Alungirea
62. Un foton incident având lungimea de undă O0= 0,11 A este difuzat resortului este x1=5 cm . Scufundând întregul sistem într-un lichid cu densitatea
de un electron al substanĠei împrăútietoare sub unghiul T= 109040’, iar electronul U1U alungirea resortului devine x2= 3,75 cm. Neglijând frecarea dintre corp úi plan
0
de recul pleacă sub unghiul M=30 . Să se determine:
a) constanta lui Planck;
17 18
determinaĠi constanta elastică a resortului úi raportul dintre densitatea corpului úi
densitatea lichidului. Se va lua acceleraĠia Se cer :
gravitaĠională g=10 N/kg. a) rezistenĠa filamentului la rece;
b) sarcina electrică ce trece prin bec până la încălzirea acestuia;
c) rezistenĠa filamentului în timpul funcĠionării ( la cald);
Fig. 68 d) temperatura filamentului în timpul funcĠionării (se dă
'R
coeficientul de temperatură D= =5˜ 10-3grd-1 úi se neglijează rezistenĠa firelor
T Ro
de legătură).
72. Viteza de transport a electronilor într-un conductor este dată de
69. A) Ce greutate are un corp dacă pentru ridicarea acestuia la înălĠimea h=20m expresia v=k˜I/S unde S este secĠiunea conductorului , I este intensitatea
într-un timp de 10 s se consumă o putere de 400W. Pentru ridicarea corpului se curentului prin conductor iar k este o constantă de proporĠionalitate. Cum se
foloseúte un scripete mobil cu randamentul de 80%. modifică viteza electronilor dacă:
B) DescrieĠi un experiment prin care punem în evidenĠă că forĠa de frecare a) dublăm diametrul conductorului ?
determină deplasarea unui corp úi nu oprirea acestuia . b) dublăm tensiunea aplicată ?
c) reducem lungimea la jumătate ? JustificaĠi răspunsurile.
¾ CLASA a VIII-a
70. În punctele A úi B situate în vid la distanĠa d=1 m, sunt fixate două
corpuri punctiforme úi electrizate cu sarcinile q1=q2=-10-5C ca în figura 70. De ¾ CLASA a IX-a
resort se suspendă o bilă de dimensiuni neglijabile úi cu masa m=46 g, electrizată 73. Din punctul A, de pe malul unui râu ce curge cu viteza constantă
cu sarcina q3=+10-5C. ùtiind că în momentul realizării echilibrului, triunghiul isoscel v= 10 2 m/s, un barcagiu doreúte să ajungă într-un punct B, situat la distanĠa
ABC este dreptunghic în C, să se determine alungirea resortului. Se va lua d=90 m de punctul de plecare, deplasându-se în linie dreaptă. ùtiind că viteza
g=10N/kg úi se dă pentru resort constanta de elasticitate k=200 N/m. bărcii faĠă de apă este c=10 m/s, să se calculeze:
a) componentele vitezei de deplasare a bărcii pe direcĠia AB, în lungul
râului úi normal pe direcĠia de curgere a râului dacă direcĠia AB formează unghiul
D =30o cu direcĠia de curgere a râului;
b) valoarea vitezei cu care se deplasează barca pe direcĠia AB;
c) timpul în care barca străbate distanĠa AB.
Se dă cos75o=0,257.
74. Pe o suprafaĠă orizontală se află două cuburi având fiecare masa M=5
kg. Între cuburi se introduce o pană cu masa m=10 kg úi cu unghiul la vârf
2D=90o. Coeficientul de frecare dintre cuburi úi suprafaĠa orizontală este P=0,1.
Neglijând frecările dintre cuburi úi pană, să se calculeze acceleraĠia cuburilor în
fig. 70 raport cu suprafaĠa orizontală. Se va lua g=10m/s2.

71. La bornele unei surse cu E=100V úi r= 10: se conectează un bec. m


Dacă după închiderea circuitului, intensitatea curentului prin acesta variază
conform graficului din figura 71.
I(A) D D
M M
2

1
t(s) Fig. 74

0 0,1 1 2 3 75. IndicaĠi materialele necesare efectuării unui experiment prin care
Fig. 71 determinaĠi randamentul unui plan înclinat úi descrieĠi modul de lucru.

19 20
¾ CLASA a X-a
76. În tubul din figura 76 sunt cinci coloane de aceiaúi lungime ocupate cu
aer, lichid úi una vidată conform precizărilor de pe desen. Presiunea în punctul A
este U=0,9 ·104 N/m2. Se roteúte tubul cu 180o. ùtiind că temperatura nu se
modifică, calculaĠi presiunea în punctul B.
B
vid
lichid

aer
lichid

Fig. 76 aer aer

FIG. 80.
A
81. IndicaĠi materialele necesare determinării lungimii de undă a
77. Într-un câmp electric omogen, caracterizat prin vectorul intensitate a microundelor úi descrieĠi modul de lucru.
câmpului electric orientat verticat în sus úi de modul E=104V/m, se află o sferă A
încărcată electric úi suspendată printr-un fir subĠire, inextensibil úi izolator de ¾ CLASA a XII-a
lungime l=1m. sarcina sferei A este q=10-6C iar masa sa este m=10 g. Sferei i se 82. O radiaĠie luminoasă monocromatică cu intensitatea I=0,2W/cm2
&
imprimă o viteză vo= 10 m/s după o direcĠie perpendiculară pe E . Să se calculeze este incidentă sub unghiul i=45o pe o suprafaúă plană cu factorul de reflexie
tensiunea din fir în momentul imediat ulterior imprimării vitezei vo úi în momentul U=0,8. CalculaĠi, în ipoteza fotonică, presiunea exercitată de lumină asupra
în care se află la distanĠa maximă de poziĠia sa iniĠială (g= 10 m/s2). suprafeĠei.
78. IndicaĠi materialele necesare efectuării unei experienĠe de determinare 83. Să se calculeze variaĠia lungimii de undă a radiaĠiei luminoase emise
a căldurii specifice a unui corp solid úi descrieĠi modul de lucru. de un atom de hidrogen datorită recului nucleului ce apare în urma emisiei cuantei
de lumină. Se va aproxima (1-v2/c2)-1/2#1+v2/2c2 iar masa protonului în repaus
¾ CLASA a XI-a este mop=1,67·10-27kg.
79. O coardă SB de lungime l=9 m este fixată la capătul B. 84. Un conductor metalic se miúcă cu viteza vo=10 m/s orientată
Capătul S oscilează transversal cu amplitudinea A=5 cm úi cu frecvenĠa v= 10 Hz. erpendicular pe secĠiunea lui. La un moment dat conductorul este frânat până
Viteza de propagare a perturbaĠiei în lungul corzii este v=4,5 m/s. Se cer: când viteza lui scade la zero. Să se determine numărul electronilor de conducĠie
a) lungimea de undă a perturbaĠiei ce se propagă în lungul care trec prin unitatea de suprafaĠă a secĠiunii, capetele conductorului fiind legate
corzii; printr-un fir conductor de rezistenĠă neglijabilă. Se dau: rezistivitatea metalului
b) masa corzii útiind că forĠa de întindere în aceasta este de U=2,5 ·10-8:·m ; sarcina electronului e=1,6 · 10-19 C úi masa electronului mo= 9,1
0,2025 N; · 10-31kg.
c) ecuaĠia de oscilaĠie a unui punct situat la distanĠa x=93,75 cm 85. DescrieĠi o metodă úi modul de lucru pentru determinarea joncĠiunuilor
de capătul B (capătul S oscilează fără fază îniĠială) unui tranzistor npn.
80. Circuitului din figura 80 i se aplică o tensiune electrică
u=Uocos Zt.
L
a) Să se arate că, dacă R,L úi C sunt astfel alese încât R 2 , curentul I
C
este independent de frecvenĠă.
b) Să se calculeze diferenĠa de fază dintre tensiunea aplicată úi
tensiunea de la bornele grupării rezistor – condensator în cazul de la punctul a).
c) Care este defazajul Mo dintre tensiunile de la bornele celor două grupări
(RC úi RL) în condiĠiile punctului a) ? Dar între curent úi tensiunea aplicată?

21 22
3. ANUL ùCOLAR 1992 – 1993 frecare ce se opune miúcării corpului reprezintă a 5-a parte din greutatea acestuia,
A. ETAPA PE LOCALITATE/LICEU să se calculeze :
20.02.1993 a) alungirea resortului în timpul deplasării uniforme a corpului ;
b) puterea dezvoltată dacă în 5 secunde corpul parcurge distanĠa de
V(km/h) 20m.
¾ CLASA a VI-a 40
86. Se să în figura 86. graficul miúcării unui mobil. ¾ CLASA a VIII-a
Ce semnificaĠie fizică atribuiĠi acestui garfic ? 92. Se dă sistemul dinfigura 92 în care corpul A este fixat iar corpurile B
DescrieĠi miúcarea mobilului úi calculaĠi distanĠa t(h) úi C se află în echilibru. Cunoscând distanĠa dintre corpurile A úi B d=1 m úi
parcursă de acesta în 2,5 ore de la începutul miúcării. 0 1 2,5 sarcina electrică a fiecăruia q=10-5 C, să se determine masa corpului C útiind că
este de 5 ori mai mică decât masa corpului B . Dacă aducem corpul B în locul
Fig.86 scripetelui úi îndepărtăm corpul C, cât este intensitatea câmpului electric în punctul
P ? Se neglijează forĠele de frecare úi se consideră acceleraĠia gravitaĠională g=10
87. Un biciclist se deplasează pe o distanĠă astfel : prima jumătate din N/kg.
distanĠă cu o viteză constantă v1=6 m/s, iar a doua jumătate din distanĠă cu o
viteză constantă v2= 4 m/s. Se cere să se calculeze viteza medie úi să se traseze
graficul vitezei biciclistului în funcĠie de timp pe durata miúcării, considerând
distanĠa parcursă de 72m . B
88. Un cub cu latura de 8 cm , confecĠionat dintr-un material cu densitatea C
2700 kg/m3 este suspendat de un resort úi îi produce o alungire de 51,2 mm. Care 4m
este constanta elastică a resortului ? Se va lua acceleraĠia gravitaĠională g=10
N/kg. A
3m P
¾ CLASA a VII-a Fig.92
89. Un motociclist se deplasează cu viteză constantă spre un zid,
perpendicular pe acesta . La un moment dat claxonează úi aude sunetul reflectat 93. Două bile identice electrizate cu sarcina q=10-5 C fiecare, sunt fixate la
după ce mai parcurge 1/9 din distanĠa ce a existat între el úi zid în momentul în capetele unui resort elastic cu constanta de elasticitate k=250 N/m. ùtiind că în
care a claxonat. Să se calculeze viteza motociclistului útiind că sunetul se propagă poziĠie verticală resorul rămâne nedeformat iar în poziĠie orizontală resortul se
cu viteza de 340 m/s. alungeúte cu x=1cm, să se determine masa fiecărei bile (m) úi lungimea resortului
90. Câte forĠe acĠionează asupra pârghiei din figura 90, útiind că acestea nedeformat (1o). Se va lua acceleraĠia gravitaĠională g=10 N/kg.
sunt echidistante úi egale (G=10F) iar pârghia este în echilibru ? 94. Intensitatea curentului de scurtcircuit pentru o sursă cu t.e.m. E=24 V,
este Io=80 A. Cât trebuie să fie rezistenĠa R a circuitului exterior pentru a se
obĠine prin acesta un curent de intensitate I=1A. Ce putere se disipă pe această
rezistenĠă úi cât este randamentul acestui circuit ?

¾ CLASA a IX-a
95. Două automobile au parcurs, pe un drum orizontal, aceeaúi
distanĠă d, în acelaúi inaterval de timp. Primul automobil, pornind din repaus,
s-a deplasat uniform accelerat, cu acceleraĠia a=1,44˜10-2 m/s2, iar al doilea
automobil a parcurs prima jumătate a drumului cu viteza v1= 28,8 km/h úi cea de-
a doua jumătate a drumului cu viteza v2=43,2 km/h. Să se calculeze distanĠad
parcursă de cele două automobile.
96. Pentru sistemul indicat în figura 96., se dau: m1=4 kg, m2=6 kg,
D=30o, h2=6 m. Coeficientul de frecare dintre corpul 1 úi suprafaĠa planului
fig. 90.
înclinat este P=1/2 3 . Dacă sistemul este lăsat liber, se cere :
91. Un corp cu greutatea G=100 N este deplasat pe o suprafaĠă orizontală
prin intermediul unui resort de constantă elastică k=1000 N/m. ùtiind că forĠa de a) acceleraĠia sistemului úi tensiunea în fir, în timpul coborârii corpului de
masă m2 ;
25 26
b) distanĠa parcursă de coprul de masă m1, din momentul pornirii úi până bbbb Un diapazon oscilează cu frecvenĠa v úi cu amplitudinea A. ùtiind că
în momentul opririi pe suprafaĠa planului înclinat ; distanĠa dintre ramurile diapazonului este d, viteza sunetului în aer este v úi că la
c) intervalul valorilor raportului m2/m1 pentru ca sistemul să rămână în momentul iniĠial cele două ramuri sunt apropiate, să se exprime amplitudinea Ao
repaus. de oscilaĠie a punctului P situat la mijlocul distanĠei dintre capetele diapazonului úi
Se neglijează masa firului úi a scripetelui úi se consideră g=10 m/s2 amplitudinea A1 de oscilaĠie a unui punct P1 situat la distanĠa x de punctul P ca în
figura 102.

m2
m1
D h2

Fig. 96.
FIG. 102
97. Pe un plan înclinat se aúează un corp de masă m, coeficientul de
103. Alimentată la o tensiune continuă de 100 V, o bobină este parcursă
frecare la alunecare fiind P. Cum depinde forĠa de frecare de unghiul de înclinare
de un curent cu intensitatea de 2,5 A, iar la o tensiune alternativă de 100 V úi
al planului?
frecvenĠa de 50 Hz intensitatea curentului este de 2A. În serie cu bobina se
conectează un condensator de 500/3SPF iar circuitul format se conectează la
¾ CLASA a X-a
tensiunea alternativă. Se cer:
98. Într-un cilindru vertical închis la ambele capete, atârnă un piston
a) rezistenĠa úi inductanĠa bobinei;
agăĠat de un resort, poziĠia de echilibru a resortului fiind la partea inferioară a
b) intensitatea curentului prin circuitul cu condensator;
cilindrului. În spaĠiul de deasupra pistonului nu se află gaz, iar în spaĠiul de sub
c) tensiunea la bornele bobinei;
piston se introduce o cantitate de gaz astfel încât pistonul să se ridice la înălĠimea
d) defazajul la bornele bobinei, apoi la bornele circuitului úi semnificaĠia
h. La ce înâlĠime h1 se va stabili pistonul dacă se dublează cantitatea de gaz? Dar
fizică a rezultatului.
dacă se reduce la jumătate temperatura absolută?
99. Un amestec gazos conĠine 4 kmol de oxigen (O2) úi 2kmol de argon
¾ CLASA a XII-a
(Ar). Să se calculeze valoarea exponentului adiabatic J al acestui amestec.
104. Pe o placă de sodiu aflată în vid cade normal un flux de fotoni cu
100. Să se arate cum variază temperatura unui gaz ideal care participă la
frecvenĠa de 1015 Hz. ùtiind că frecvenĠa de prag la efect fotoelectric extern
un proces ciclic reprezentat în figura 100 a). Dar volumul în procesul reprezenta
pentru sodiu este 6˜1014 Hz, constanta lui Planck este h=6,63˜10-34 J˜s , viteza
în figura 100 b) ?
luminii în vid este c=3˜108m/s iar sarcina elementară e= 1,6˜10-19 C , să se
P P
determine:
a) energia de extracĠie a elctronilor din placa de sodiu (în J úi eV);
fig. 100
b) viteza electronilor extraúi din placă útiind că masa electronului este
mo=9,1˜10-31 kg;
a V b)
c) ce viteză ar trebui să aibă electronul pentru ca masa lui de miúcare
T
să fie dublul masei de repaus;
d) impulsul fotonului incident corespunzător frecvenĠei de 1015 Hz;
e) presiunea exercitată de aceúti fotoni asupra plăcii de sodiu în cazul
când pe fiecare m2 ar cădea în fiecare secundă 108fotoni úi considerând că fluxul
¾ CLASA a XI-a
incident este complet absorbit de placă;
101. Un tub îngust în formă de U conĠine o coloană de lichid cu
lungimea de 0,8m. Se produce o denivelare a lichidului din cele două ramuri úi se f) în cât timp energia absorbită de placă ar fi suficientă pentru vaporizarea
lasă lichidul liber. Să se arate că, dacă forĠele de frecare úi forĠele de vâscozitate unei picături de apă, de masă m=1g, temperatură T=20o C, căldură specifică ca=
sunt neglijate, lichidul oscilează armonic úi să se calculeze perioada de oscilaĠie a 4200 J/kg˜grad úi căldură latentă de vaporizare O=2,2˜106J/kg. (S=1m2 úi
coloanei de lichid. Se va lua acceleraĠia gravitaĠională g=10 m/s2. n=108fotoni/s).

27 28
105. Un foton cu lungimea de undă Oo se ciocneúte cu un electron al cărui A O1 O’1 P B O2
&
impuls pe este perpendicular pe direcĠia fotonului incident. Să se afle expresia x x x
care dă, în acest caz, variaĠia lungimii de undă a fotonului împrăútiat sub unghiul T &
faĠă de direcĠia iniĠială. F m
106. O particulă încărcată electric cu masa de repaus mo, relativistă, trece
nedeviată printr+o regiune a spaĠiului în care există un câmp electric E fig.110
perpendicular pe direcĠia de moúcare a particului úi un câmp mabgenic B
perpendicular atât pe direcĠia câmpului electric cât úi pe direcĠia de miúcare a 111. Într-un vas cu alcool se scufundă o piesă din cupru cu volumul
particulei. Să se exprime lungimea de undă asociată particulei care trece V=857,3 cm3 legată cu un fir de capătul unei pârghii AB de lungime 90 cm úi care
nedeviată. are punctul de sprijin la cealaltă extremitate. Să se calculeze ce masă trebuie să
aibă un corp legat de un fir, fixat la 40 cm de capătul unde se află legată piesa
din cupru úi trecut peste un scripet fix cu randamentul de 80%, pentru ca pârghia
B. ETAPA JUDEğEANĂ să stea în echilibru, ca în fig. 111. Se dau UCu= 8900 kg/m3; Ualcool= 800 kg/m3 úi
20.03.1993 g=10 N/kg.

¾ CLASA a VI-a
bb Se dă în figura 107 graficul miúcării unui mobil. DescrieĠi miúcarea
mobilului úi calculaĠi distanĠa parcursă de acesta în 10 ore de la începutul miúcării.

v(km/h)
80
60
40 Fig. 111.
20
t(h) 112. IndicaĠi materialele necesare efectuării unui experiment prin care
0 2 4 6 8 10 dovedim că energia cinetică úi energia potenĠială se transformă reciproc dintr-o
formă în alta úi descrieĠi modul de lucru.
Fig.107
¾ CLASA a VIII-a
108.Trei avioane au plecat în acelaúi timp din aerogara A spre aerogara B. 113. Aplicând la capetele unui conductor de cupru cu secĠiunea pătrată úi
Primul avion parcurge distanĠa AB în 3 ore, al doilea în 5 ore iar al treilea în 4 ore. masa m=1 kg, o tensiune U=5 v, printr-o secĠiune transversală a conductorului
Dacă v1, v2 úi v3 sunt vitezele de deplasare ale aviaoanelor exprimate în km/h úi trec n=1,75˜1019 electroni, în fiecare secundă. Să se determine dimensiunile
útiind că v1+v3-v2=460 km/h, aflaĠi distanĠa dintre aerogări. conductorului, dacă se cunosc pentru cupru: densitatea d=8900 kg/m3;
109. IndicaĠi materialele necesare úi descrieĠi un experiment prin care se rezistivitatea U=1,6˜10-8 :m iar sarcina unui electron este ~e~=1,6˜10-19?
pune în evidenĠă (se constată) că pe durata încălziri unui lichid acesta se dilată. 114. Trei becuri având puterile nominale P1=3,6 W; P2= 6 W; P3= 9 W
funcĠionează normal la tensiunea Un= 6V.
a) CalculaĠi rezistenĠa electrică a fiecărui bec.
¾ CLASA a VII-a b) Cu cele trei becuri, între A úi B din fig. 114 realizaĠi toate grupările
110. Se dă sistemul de pârghii articulate în P (fig. 110) pentru care se posibile, desenaĠi schemele úi calculaĠi rezistenĠa electrică echivalentă pentru
cunosc: AO1 O1O1 ' O1 'P BO2 PB ; dimensiunile corpului m : 5dm fiecare grupare.
x 2dm x 0,6dm; densitatea corpului : 500 kg/m3 . CalculaĠi forĠa necesară c) Considerând t. e. m. a generatorului E=12 V úi rezistenĠa internă r=4 :,
echilibrării sistemului, aplicată în A, dacă punctul de sprijin este: a) în punctul O1 calculaĠi puterea absorbită de gruparea de becuri cu rezistenĠa electrică
b) în punctul O1’. Se va lua g= 10 N/kg. echivalentă cea mai mică.
d) CalculaĠi, pentru gruparea de becuri de la punctul c), energia absorbită
în timp de 30 min.

29 30
c) Se umple complet spaĠiul dintre cele două plăci cu un dielectric cu Hr=5
A B Fig. 114 iar după aceea armăturile se scurtcircuitează printr-un fir. Ce căldură se dezvoltă
în fir?
121. IndicaĠi materialele necesare efectuării unui experiment prin care să
determinaĠi coeficientul de dilataĠie al unui gaz la presiune constantă úi descrieĠi
modul de lucru.
+ -
¾ CLASA a XI-a
115. IndicaĠi materialele necesare úi descrieĠi un experiment prin care 122. În circuitul dim figura 122. elementele R1, R2, R3, R4, L1 úi L2 sunt
studiaĠi forĠa de atracĠie a electromagnetului . alese astfel încât prin galvanometru nu trece curent electric dacă circuitul este
alimentat cu tensiune electrică continuă sau alternativă. Cunocând R2= 90 :, R3=
¾ CLASA a IX-a 300 :, R4= 60 : úi L2= 900 H, să se determine R1 úi L1.
116. a) Două bărci merg în sensuri opuse, paralel, cu vitezele
v1=36 km/h úi v2= 54 km/h. Din prima barcă se aruncă în a doua un pachet cu
viteza vo= 5 m/s, orizontal úi perpendicular faĠă de ea. Ce viteză are pachetul
úi ce unghi va forma cu direcĠia de miúcare a bărcii a doua?
b) Presupunem că una din bărci se află în repaus, are masa m1= 40 kg úi
în ea se află un om cu masa m2= 60 kg. La un moment dat omul începe să
alerge cu acceleraĠia a = 2m/s2 faĠă de barcă, în lungul acesteia. Să se afle
acceleraĠia cu care se vor miúca omul úi respectiv barca faĠă de apă, precum úi
forĠa care împinge barca orizontal.
117. De tavanul unui lift este suspendat, printr-un fir de lungime l=80 cm,
o bilă care oscilează cu amplitudinea unghiulară D= 60 o. Când firul trece prin
poziĠia verticală, cablul de susĠinere a liftului se rupe úi sistemul cade liber. Ce
Fig. 122.
viteză va avea bila faĠă de Pământ atunci când loveúte tavanul liftului ? (g= 10
m/s2)
123. Fie două plăci plan-paralele, optic transparente, cu grosimea de 4
118. IndicaĠi materialele necesare efectuării unei experienĠe pentru
cm, úi respectiv 8 cm úi cu indicii de refracĠie 1,5 úi respectiv 1,6 aúezate în are,
determinarea vitezei úi acceleraĠia în miúcarea rectilinie úi descrieĠi modul de
paralel una cu cealaltă, în contact. La distanĠa de 10 cm, deasupra uneia din plăci,
lucru.
se află un obiect luminos punctiform iar în partea cealaltă a celui de a doua plăci
se află un observator care priveúte obiectul după direcĠia razei emergente
¾ CLASA a X-a
corespunzătoare razei incidente sub un unghi de 30o pe prima placă. Să se
119. Într-un vas cu aria secĠiunii S se toarnă lichid iar după aceea se
calculeze :
introduc n tuburi capilare de rază r. Să se determine:
a) unghiul de emergenĠă ;
a) variaĠia temperaturii 't provocată de ascensiunea lichidului în
b) distanĠa dintre direcĠia razei emergente din cea de a doua placă úi
tuburile capilare. Temperaturile iniĠiale ale tubului úi lichidului sunt egale úi se
direcĠia razei incidente pe prima placă ;
presupun cunoscute capacităĠile calorice Ca a vasului cu lichid, C’ a tuburilor,
c) poziĠia imaginii.
coeficientul de tensiune superficială V úi unghiul de racordare T | 0;
124. IndicaĠi materialele necesare efectuării unui experiment pentru
b) pentru ce număr de tuburi variaĠia de temperatură este maximă.
determinarea lungimii de undă a unei unde staĠionare úi descrieĠi modul de lucru.
Se neglijează schimbul de căldură cu mediul exterior.
120. De o placă verticală cu dimensiunile h=30 cm úi l= 30 cm, încărcată
cu densitatea de sarcină V = 8,85 P C/m2, se atârnă de partea superioară printr-
¾ CLASA a XII-a
un fir cu l’<h, o bilă punctiformă de masă m=1g úi sarcină q=19,6 nC.
125. Un foton cu energia de două ori mai mare decât energia de repaus
a) Să se determine unghiul de deviere al firului de suspensie ;
a unui electron este difuzat de un electron aflat în repaus sub un unghi T= S .
b) Se taie firul iar după aceea se apropie, paralel, la distanĠa d=3 mm, o
CalculaĠi raza de curbură a traiectoriei electronului de recul într-un câmp magnetic
placă identică úi încărcată cu densitatea de sarcină - V. Să se calculeze forĠa de
de inducĠie B=0,12 T. Electronul de recul se deplasează, iniĠial perpendicular pe
interacĠiune dintre plăci;
direcĠia liniilor de câmp.

31 32
¾ CLASA a VIII-a ¾ CLASA a X-a
134. Două corpuri punctiforme, electrizate cu sarcinile Q1 respectiv Q2, 140. Într-un recipient de volum V=10 l se introduc două gaze ideale în
se află în vid la distanĠa r=9 mm una de alta úi interacĠionează cu o forĠă F=1 KN. cantitate v1= 1 kmol úi v2= 2 kmol la temperatura T1= 300 k úi respectiv T2=430
ùtiind că o sarcină de probă, aflată între cele două corpuri, la distanĠa r1=r/4 de k. Cunoscând căldurile molare la volum constant C1=3R/2 úi C2=5R/2, să se
sarcină Q1, se află în echilibru, aflaĠi valorile sarcinilor Q1 úi Q2. calculeze presiunea care se stabileúte în recipient. Ce cantitate de căldură trebuie
135. O sursă de tensiune pentru care rezistenĠa internă esre de 50 ori dată sistemuluipentru a-l aduce la temperatura T2? (R=8310 J/kg˜k).
mai mică decât rezistenĠa circuitului exterior, produce în circuit un curent de 0,5 A. 141. Un motor termic având ca substanĠă de lucru v moli de gaz ideal
ùtiind că tensiunea internă a sursei este cu 5 V mai mică decât tensiunea funcĠionează conform ciclului din figura 141. Se consideră cunoscute R, J úi
electromotoare, să se calculeze: raportul de compresie H. Să se determine:
a) rezistenĠa internă a sursei; a) căldura molară pe transformarea 3 - 1;
b) rezistenĠa circuitului exterior; b) randamentul motorului care funcĠionează după acest ciclu.
c) tensiunea electromotoare a sursei.
136. O sursă cu tensiunea electromotoare E= 24 V úi rezistenĠa
internă r=6 :alimentează un circuit ca cel din figura 136. Dacă R1=R2=100 : , să
se calculeze valoarea rezistenĠei Rx, dacă pe cele două becuri sunt înscrise datele
: U=2,2V, I=0,18 A úi becurile iuminează normal.

Fig. 141.
142. Două vase de sticlă identice, de formă cilindrică, gradate,
conĠin unul mercur iar celălalt un lichid cu coeficientul de dilatare necunoscut,
până la diviziunea 50. Ambele lichide au temperatura t= 10oC. Se încălzesc ambele
vase la pemperatura t1= 90oC úi se constată că în urma dilatării mercurul a urcat
cu 0,3 diviziuni mai mult decât celălalt lichid. Să se calculeze coeficientul de
dilatare al lichidului J1 cunoscând Jst= 8,1˜10 -5 K-1 úi JHg= 1,8 ˜10-4K-1.
Fig. 136
¾ CLASA a XI-a
¾ CLASA a IX-a
143. Două surse de oscilaĠii aflate la distanĠa d ca înfigura 143,
137. Un mobil parcurge primul sfert de drum cu viteza v1= 10 m/s, iar
oscilează după legea y=A sin Z˜t (cm). Se cere :
al doilea sfert de drum cu viteza v2=6 m/s, după care frânează úi se opreúte. Să
a) ecuaĠia oscilaĠiei în punctul B ;
se calculeze valoarea vitezei medii cu care se deplasează mobilul.
b) viteza úi acceleraĠia punctului B la momentul t1= 7T/8.
138. A. Un corp este urcat uniform pe un plan înclinat cu un unghi
AplicaĠie numerică : A=5 cm ; T=2 s ; v=0,75 m/s ; d=0,5 m ; x= 0,5m
D= 45o cu o forĠă F2 mai mare de n=5/3 ori decât forĠa F1 ce produce deplasarea
uniformă a corpului la coborâre pe plan. Să se calculeze coeficientul de frecare la
S1 S2 B
alunecare.
B. Corpul de masă m este lansat pe plan în sus cu o viteză v0=20 m/s.
d x
ùtiind că înălĠimea planului este h1=7 m să se calculeze înălĠimea pe care o atinge
corpul úi timpul după care el revine la suprafaĠa orizontală de la baza planului .(g=
Fig. 143.
10 m/s2).
139. La ce altitudine deasupra unui pol greutatea unui corp este aceeaúi
144. O coardă de lungime l=1 m úi secĠiune S=6,25 mm2 este fixată
ca la ecuator pentru o planetă de rază R=6400 km, densitatea U =5,5 g/cm3 úi
orizontal la capete. FrecvenĠa fundamentală a oscilaĠiilor longitudinale ale corzii
perioada de rotaĠie în jurul axei proprii T=24h ? Se dă k=6,67 ˜1011 Nm2/kg2.
este v1=2500 Hz, iar frecvenĠa fundamentală a oscilaĠiilor transversale este vt=
100 Hz. Se suspendă de mijlocul corzii un corp cu masa m= 4 kg úi se constată că
punctul de suspensie al corpului coboară cu h= 5 cm. Să se calculeze :
39 40
a) tensiunea din coardă ; 150. Din două puncte fixe situate la distanĠa d=1500 m unul de altul,
b) masa corzii ; poenesc simultan doi copii, pe o direcĠie rectilinie, unul cu viteza constantă de 20
c) modulul de elasticitate al materialului din care e confecĠionată coarda. cm/s iar celălalt cu viteza de 40 cm/s. Care sunt distanĠele dintre cei doi copii
Se va luia g= 10 m/s2. după 15 minute de la pornire în cele patru cazuri posibile?
145. Un circuit serie este format dintr-o bobină (R,L) úi un condensator 151. IndicaĠi materialele necesare úi descrieĠi un experiment prin care
( C).La rezonanĠă puterea activă a circuitului este P=12 W úi valoarea efectivă a se pune în evidenĠă că pe durata topirii unui corp solid temperatura rămâne
tensiunii la bornele condensatorului este U0= 12 V, dacă tensiunea la bornele constantă.
circuitului are valoare efectivă U=6 V. Se cere :
a) tensiunea efectivă la bornele bobinei ; ¾ CLASA a VII-a
b) rezistenĠa, reactanĠa inductivă úi reactanĠa capacitivă ; 152. Un tractor care înaintează cu viteza constantă v=18 km/h, dezvoltă
c) factorul de calitate al circuitului ; o forĠă de tracĠiune constantă F=7360 N.
d) tensiunea la bornele bobinei în valoare efectivă dacă se menĠine a) Să se calculeze puterea tractorului úi să se exprime în CP.
valoarea efectivă a tensiunii la bornele circuitului úi se măreúte de patru ori b) Cu un motor având puterea tractorului de la punctul a) se pune în
frecvenĠa. funcĠiune o pompă pentru ridicarea unui volum de apă V=7,36 m3
(U=1000kg/m3), într-un rezervor aflat la înălĠimea h=8m. Dacă randamentul
¾ CLASA a XII-a instalaĠiei este de 80 %, în cât timp se va efectua această lucrare, considerând
146. O bară a cărei lungime proprie este l0 se miúcă rectiliniu úi uniform cu g=10 N/kg?
viteza v faĠă de un observator în repaus. DirecĠia barei face un unghi Mo cu direcĠia 153. Dintr-o scândură lungă de 4,5 m se improvizează de către cinci copii
vitezei. un balansoar. Scândura se echilibrează dacă trei copii stau la un capăt al ei iar
a) care este lungimea cinematică l a barei ( în raport cu observatorul faĠă ceilalĠi doi copii la celălalt capăt iar punctul de sprijin este aúezat la 1,5 m
de care bara se miúcă) ? depărtare de cei trei copii. ùtiind că cei trei cpoii cântăresc împreună 1400 N, aflaĠi
b) Care este unghiul M dintre direcĠia barei úi viteza sa pentru observator ? greutatea celorlaĠi doi copii separat, dacă prin plecarea unuia scândura se
147. Atomul de hidrogen în repaus emite un foton corespunzător primei echilibrează prin deplasarea punctului de sprijin cu 0,5m spre cei trei
radiaĠii din seria Lyman. Care este viteza de recul a atomului ? CalculaĠi în copii.(g=10N/kg).
procente cu cât diferă energia fotonului emis de cea a tranziĠiei corespunzătoare 154. Pe un plan înclinat cu h=1 m úi l=2m se află un corp cu densitatea
din atom. Se cunosc : RH= 1,09373 ˜ 107m-1 ; M=1,67 ˜ 10 -27 kg ; h= 6,6 ˜10 -34 J U=8g/cm3 úi dimensiunile 5dm x 0,5 dm x 2 dm. Să se calculeze forĠa necesară
x pentru a urca corpul uniform pe planul înclinat úi randamentul acestuia, útiind că
˜s ; c=3˜108 m/s úi se va aproxima 1 x # 1 . forĠa de frecare este de 50 N, îndreptată în lungul planului în jos. Se va considera
2
148. Un atom de hidrogen se află în stare excitată pentru care energia g= 10 N/kg.
totală a electronului este En=-3,2 eV. Se cere :
a) starea corespunzătoare energiei date ; ¾ CLASA a VIII-a
b) energia cinetică úi energia potenĠială ; 155. Patru pendule identice, suspendate în acelaúi punct, sunt încărcate
c) frecvenĠa de rotaĠie corespunzătoare acestei stări ; cu sarcini electrice pozitive úi egale. Datorită forĠelor de interacĠiune bobiĠele de
d) inducĠia magnetică în centrul orbitei circulare pe care o descrie soc se aúează în vârfurile unui pătrat cu latura l 30 2 cm, situat în plan
electronul. orizontal. Firele pendulelor formează cu verticala unghiuri de câte 45o. Să se
Se cunosc : E1= -13,6 eV ; mo= 9 ˜ 10 -31 kg ; r1= 0,53 ˜ 10 -10 m ; determine sarcinile electrice ale pendulelor, dacă masa unei bobiĠe de soc este
-7 -19
Po= 4S ˜10 H/m ; e= 1,6 ˜ 10 C. m= 200mg, iar acceleraĠia gravitaĠională g=9,8 N/kg.
156. De furca scripetelui din figura 156 se suspendă un corp punctiform
B. ETAPA JUDEğEANĂ cu masa m1=1 kg úi sarcina electrică q1=6,4 ˜ 10-6 C. Sub acesta se fixează un corp
26.02.1994 punctiform cu sarcina electrică q2=-4,2 ˜10-6 C. La echilibru, distanĠa dintre cele
două sarcini este de 15 cm. Cunoscând constanta elastică a resortului k=222,88
¾ CLASA a VI-a N/m să se determine alungirea acestuia (g=10 N/kg).
149. O pisică aleargă după un úoarece cu viteza v1=3m/s iar úoarecele
aleargă cu viteza v2=2m/s. Pisica prinde úoarecele după ce acesta parcurge
distanĠa d=6m. DeterminaĠi:
a) timpul după care pisica prinde úoarecele;
b) distanĠa pe care o străbate pisica în acest timp.
41 42
D

m1 fig. 160

m2

161. La mijlocul unui vas plin cu apă, aúezat pe un plan orizonatal se


află un orificiu mic. Apa, al cărui nivel este menĠinut staĠionar, iese prin orificiu úi
cade pe plan la distanĠa d1 faĠă de punctul în care generatoarea, pe care se află
orificiul, întâlneúte planul. La ce distanĠă d2 faĠă de acelaúi punct va cădea apa
Fig. 156.
dacă vasul se înclină spre orificiu cu unghiul D ?
157. O baterie are t.e.m. de 32 V iar bornele i se unesc printr-un fir lung
¾ CLASA a X-a
de 3 m. La capetele firului se măsoară o tensiune de 30 V, iar cantitatea de
162. Un cilindru vertical închis la ambele capete se află două pistoane
căldură degajată în fir corespunde la o putere de 6 W. Se cere:
de mase m1 úi m2 care se pot miúca etanú, fără frecări. În fiecare compartiment se
a) rezistenĠa internă a bateriei;
află v kmoli de gaz ideal. La o anumită temperatură avem: V1 : V2 : V3 =5:3:1.
b) rezistenĠa firului;
Mărind temperatura avem: V1 : V2 : V3 =x:2:1. AflaĠi valoarea x úi de câte ori a
c) timpul necesar pentru a trece prin circuit 720 C;
crescut temperatura. La ce temperatură ar trebui încălzit gazul pentu ca o
d) lungimea pe care ar trebui aă o aibă firul pentru ca diferenĠa de
moleculă, scăpând din cilindru, să învingă atracĠia gravitaĠională? Se dau : P=4
potenĠial la capetele lui să fie de 12 V;
kg/kmol; R=8310 J/kmol ˜ k; go=9,8 m/s2; Rp=6400 km.
e) raportul dintre energia dezvoltată de sursă în acest caz úi cea iniĠială,
163. Într-un cilindru, sub un piston de masă m=10 kg este vaporizat un
în acelaúi timp.
lichid . La puterea încălzitoului P1= 100 W pistonul urcă lent cu viteza v1=5 cm/s
158. Un circuit electric conĠine un generator de curent continuu úi o
iar puterea P2=2P1, urcă cu viteza v2=2,5 v1. AflaĠi temperatura de vaporizare,
rezistenĠă externă R1 , randamentul electric al circuitului fiind K1= 90 % . Înlocuind
cunoscând căldura latentă de vaporizare O=2,3 MJ/kg úi masa molară a lichisului
R1 cu altă rezistenĠă R2, randamentul devine K2= 80%. Să se calculeze
P = 18 kg/kmol.Presiunea deasupra pistonului se neglijează. Se dau g= 10 m/s2 úi
randamentul electric al circuitului dacă ambele rezistore se leagă în serie úi
R=8310 J/kmol ˜ k.
respectiv în paralel.
164. Să se calculeze capacitatea echivalentă a grupării de condensatori
identici cu capacitatea C, din figura 164. Să se scrie UAB, UCD, UEF, precum úi
¾ CLASA a IX-a
energia totală înmagazinată, cunoscând tensiunea la borne U.
159. Un corp de masă m1= 8 kg stă pe o scândură de masă m2= 2 kg
care la rândul ei stă pe o masă orizontală fără frecare. Coefiecientul de frecare
dintre corp úi scândură este P= 0,5. Scândura este trasă cu o fprĠă orizontală F=c
˜ t, unde c= 9,8 N/s. Să se determine:
a) momentul în care începe alunecarea corpului m1;
b) acceleraĠia scândurii úi acceleraĠia corpului la un moment triplu
momentului în
care m1 începe să alunece. (g=9,8m/s2).
fig. 164.
160. O bilă de masă m1=10 g suspendată printr-un fir este menĠinută în
repaus ca în figura 160, firul formând unghiul D=60o faĠă de verticală. Să se
determine acceleraĠia bilei de masă m2=20 g imediat ce i se dă drumul bilei de
masă m1. Se înlătură firul cu bila de masă m2 iar bila de masă m1 este deviată cu
un unghi Do= S/2 faĠă de verticală. DeterminaĠi valoarea unghiului D1 făcut de fir
cu verticala, când acceleraĠia corpului devine pentru prima dată orizontală (g=10
m/s2).

43 44
¾ CLASA a XI-a în consideraĠie acele tranziĠii pentru care variaĠia numărului cuantic magnetic este
165. Două unde plane, sinusoidale, de aceeaúi amplitudine A=10 cm, se 'm=0, r 1 se cere numărul de linii spectrale observate úi reprezentarea despicării
propagă într-un mediu de densitate U=1,3 kg/m3 cu vitezele c1= 220 m/s úi nivelelor energetice corespunzătoare situaĠiei de mai sus. Ce frecvenĠă corespunde
c2=170 m/s. DistanĠa minimă dintre două puncte pentru care undele sunt în fază liniilor spectrale emise ?
este x2-x1=5 m, iar viteza de deplasare a acestor puncte este c= 30 m/s. Să se 170. Un cristal de germaniu pur se află la temperatura T=300 K. Să se
determine : calculeze variaĠia relativă a conductivităĠii electrice atunci când temperatura creúte
a) lungimea de undă ale celor două unde ; cu 'T=1 K, úi variaĠia 'T1 a temperaturii pentru care rezistenĠa electrică se
b) densitatea de energie pe care o transportă fiecare undă ; miúcorează de două ori. Cristalul de germaniu pur este dopat cu 1014 atomi
c) intensităĠile undelor. donori/cm3 úi cu 7˜1013 atomi acceptori/ cm3. ùtiind că, la temperatura probei,
166. Se dă circuitul din figura 166 căruia i se aplică o tensiune germaniul pur are rezistivitatea U= 60 :˜cm iar câmpul electric aplicat are E=2
alternativă de valoare efectivă U úi pulsaĠie Zconstantă. Să se calculeze : V/cm, să se estimeze densitatea curentului total de conducĠie prin probă. Se
a) impedanĠa circuitului ; neglijează variaĠia mobilităĠii prin probă úi se cunosc Eg= 0,69 eV; 1eV=1,6˜10-19
b) defazajul între tensiune úi intensitate la bornele circuitului ; J; Pn=3800 cm2/V˜s ; Pp= 1800 cm2/V ˜ s; e= 1,6 ˜ 10 –19 C úi ln2=0,693;
c) ce indică un volmetru montat între punctele C úi D ? k=1,38 ˜ 10 -23 J/K.
d) ce condiĠie trebuie îndeplinită pentru ca circuitul să fie întotdeauna
la rezonanĠă ? L

R C
R D C

fig. 166

167. Într-un circuit oscilant R, L, C, oscilaĠiile sunt slab amortizate. Pentru


a întreĠine oscilaĠii neamortizate, de două ori înt-o perioadă, în momentul când
sarcina condensatorului este maximă, armăturile sunt repede depărtate cu 'd, iar
când sarcina e nulă sunt apropiate la loc. AflaĠi raportul 'd/d necesar. AplicaĠie :
Q=10 (factorul de calitate).

¾ CLASA a XII-a
o
168. Două radiaĠii luminoase, având lungimile de undă O1=6249 A úi
o
O2=4166 A , cad normal pe o reĠea de difracĠie. Să se calculeze :
a) numărul N De fante pe unitatea de lungime (1 mm) a reĠelei astfel ca
maximele celor două radiaĠii să coincidă în direcĠia M=S/6 ;
b) alte unghiuri M pentru care maximele celor două radiaĠii coincid din nou.
c) radiaĠia cu lungimea de undă O2 cade din nou pe un metal cu
Wieúire = 4,75 ˜10-19 J. Ce energie cinetică vor avea electronii emiúi ? Se dă :
h=6,6˜10-34J˜ s ; e=1,6 ˜ 10 –19 C.
169. Cu un spectograf de înaltă rezoluĠie se observă linia emisă de un
sistem de atomi la tranziĠia între două nivele energetice pentru care momentul
cinetic orbital are valorile L1 úi L2 . Atomii sunt întroduúi într-un câmp magnetic de
inducĠie B úi are loc efectul Zeeman. Dacă L1= 6 h/2S úi L2= 2 3 h/2S úi luăm
45 46
reĠeaua de 220 V, încălzeúte până la fierbere o jumătate de litru de apă, aflată
iniĠial la 20oC, timp de 10 minute. ùtiind că pierderile de căldură reprezintă 20%,
să se calculeze:
a) intensitatea curentului electric ce trece prin rezistenĠă;
b) lungimea rezistenĠei de nichelină (U= 42˜10 -8: ˜m);
c) puterea dezvoltată;
d) energia consumată în acest timp.
Se dau pentru apă d= 1000kg/m3 úi căldura specifică c= 4180 J/kg ˜grd.

¾ CLASA a IX-a
Fig. 175 180. Peste un scripete de masă neglijabilă este trecut un fir omogen de
lungime l úi masă m. Să se determine în funcĠie de distanĠa de la un capăt al
176. Un automobil cu masa m=1500 kg are un motor de 85 CP Pentru a firului la scripete:
se deplasa pe un drum orizontal cu viteza constantă de 54 km/h automobilul are a) acceleraĠia firului;
nevoie de o putere de 20 CP. Presupunând că forĠele de frecare rămân b) viteza firului dacă la momentul iniĠial cele două capete ale firului se
neschimbate, să se calculeze panta cea mai abruptă pe care o poate urca găsesc la aceeaúi înălĠime;
automobilul cu această viteză. (h/l=?) Se va lua g=10 N/kg. c) acceleraĠia firului dacă scripetele se miúcă în sus cu acceleraĠia ao.
181. O barcă se deplasează cu viteza v1= 5 m/s faĠă de apă între
¾ CLASA a VIII-a punctele A úi B situate pe malurile opuse ale unui râu la distanĠa d= 180 m. Viteza
177. CalculaĠi intensitatea câmpului elecrostatic úi potenĠialul electric în curentului de apă este v2= 10 m/s, constantă pe toată lăĠimea râului. Să se
punctele A, B úi C pentru sistemul de două sarcini electrice punctiforme q1=q2=6 calculeze:
PC din figura 177. a) sub ce unghi trebuie să se orienteze barca faĠă de direcĠia AB ce face
C unghiul D= 30o faĠă de direcĠia de curgere ca deplasarea din A în B să fie posibilă;
b) timpul necesar deplasării din A în B;
9cm 6cm c) sub ce unghi trebuie să se orienteze barca astfel ca, pornind dintr-un
punct, apa să o ducă cât mai puĠin la vale ?
B 3cm 6cm A 3cm 182. Două corpuri de mase m1 úi m2 sint legate cu un fir inextensibil úi de
x x masă neglijabilă, ca în figura 182.Firul suportă o tensiune maximă Tmax. Asupra
q1 q2 corpurilor acĠionează F1=c ˜t úi F2=2 ˜c˜t, unde c este o constantă iat t- timpul. Să
se calculeze:
Fig. 177 a) după cât timp se rupe firul;
b) viteza úi distanĠa parcursă de sistem după un timp egal cu jumătate din
178. Se consideră schema electrică din figura 178.. Cum se modifică cel necesar ruperii firului.
indicaĠiile voltmetrelor prin închiderea întrerupătorului K, dacă se micúorează R2? AplicaĠia numerică: m1= 1kg; m2= 2 kg; Tmax= 40 N; P = 0,1; g= 10 m/s2, c=
V 2N/s.
m1 m2
K & &
F1 F2
E,R fig. 182

V1 R1 V2

R2
¾ CLASA a X-a
183. O bilă loveúte cu viteza v0= 4,9 m/s sub un unghi de incidenĠă
fig. 178. D= 30o o masă orizintală netedă úi pierde prin ciocnire o fracĠiune f= 0,11 din
energia sa cinetică. La ce distanĠă bila va lovi din mou masa?
179. O rezistenĠă de nichelină cu secĠiunea S= 2 mm2 alimentată la
51 52
184. Un cadru de sârmă având forma unui triunghi dreptunghic cu unghiul l
D= 30o, este aúezat într-un plan vertical ca în figura 184. Pe laturile triunghiului
pot aluneca fără frecare două bile cu masele m1= 0,1 kg úi respectiv, m2= 0,3 kg
legate între ele printr-un fir. Să se determine tensiunea din fir úi unghiul E în &
B
poziĠia de echilibru. D
A R D

m1 E
fig. 187.
m2
D 188. Un punct material efectuează simultan două oscilaĠii armonice, de
B C pulsaĠii Z úi 2Z , după două direcĠii perpendiculare x=acosZt úi y=bcos2Zt. Să se
calculeze :
Fig. 184 a) ecuaĠia traiectoriei;
b) viteza punctului material ;
185. într-un vas cilindric de înălĠime H, prin orificiul unui capac ce închide c) acceleraĠia punctului material.
ermetic vasul este introdus un tub cilindric vertical subĠire de lungime l ca în figura
185. Capătul inferior al tubului este foarte aproape de partea inferioară a vasului. ¾ CLASA a XII-a
În vas se toarnă prin tub un lichid de densitate U. Să se afle înălĠimea la care se 189. Într-un dispozitiv Young distanĠa dintre planul fantelor úi ecran este
ridică lichidul în vas de 2 m. Sursa principală este plasată la 1 m de planul fantelor, iniĠial simetrică cu
o
acestea úi emite radiaĠii monocromatice cu lungimea de undă O= 6000 A .
atunci când tubul este umplut cu lichid, presiunea atmosferică fiind po iar
DistanĠa dintre fantele S1úi S2 este de 2 mm.
acceleraĠia gravitaĠională g.
a) Să se calculeze interfranja úi distanĠa până la maximul de ordinul 5 ;
b) Se deplasează sursa principală lateral cu h=2,5 mm. Cu cât se va
deplasa franja centrală úi în ce sens ?
c) Ce grosime trebuie să aibă o lamă de sticlă cu indicele de refracĠie n=
1,5 introdusă în faĠa fantei S1 astfel încât maximul central să revină în poziĠia
H l
iniĠială.
190. O particulă cu masa de repaus m0 aflată în miúcare relativistă cu
&
impulsul p într+un mediu cu indice de refracĠie n, emite un foton cu frecvenĠa v.
Să se determine unghiul T sub care este emis fotonul în raport cu direcĠia iniĠială
fig. 185. de miúcare a microparticulei.
191. Un microscop electronic poate distinge separat două puncte situate la
¾ CLASA a XI-a distanĠa d dacă această distanĠă satisface condiĠia d t O/2A, unde O este lungimea
186. Două particule identice, cu sarcinile q úi masele m, pătrund simultan de undă asociată electronului iar A este o constantă numită apertură numerică.
din acelaúi punct úi în aceeaúi direcĠie perpendiculară pe liniile câmpului magnetic Presupunând că tensiunea de accelerare este 100 kV úi că A=0,15 , să se
de inducĠie B cu vitezele v1 úi v2. Să se scrie dependenĠa de timp a distanĠei dintre calculeze relativist valoarea limită a lui d. (h=6,6˜10-34 J ˜s; m0=9˜10-31kg ;
particule. § 1 · 1
e=1,6˜10-19C). Se va aproxima ¨¨ ¸¸ | 1  2 x .
187. Pe două úine paralele, înclinate cu unghiul D, aflate într-un câmp 1  x
© ¹
magnetic uniform, alunecă o bară metalică omogenă de masă m úi lungime l. La
bază úinele sunt unite printr-un rezistor de rezistenĠă R ca în figura 187. Care este
inducĠia câmpului magnetic B dacă bara alunecă cu viteza constantă v ? RezistenĠa
electrică a úinelor úi a barei se neglijează úi se va lua coeficientul de frecare dintre
úine úi bară P iar acceleraĠia gravitaĠională g.

53 54
B.ETAPA JUDEğEANĂ 197. Se dau sistemele din fig. 197. Ridicând capătul A, pe verticală, cu
18.02.1995 viteza constantă v=0,5 cm/s, după cât timp corpul de masă m=4 kg se va
desprinde de pe suprafaĠa de sprijin în fiecare caz în parte. Se cunoaúte constanta
¾ CLASA a VI-a elastică a fiecărui reort k= 400 N/m úi acceleraĠia gravitaĠională g= 10 N/kg.
192. Un biciclist pleacă din Tg-Jiu la ora 8,00 úi trebuie să ajungă la ora
12,00 în oraúul Motru, situat la 45 km de Tg-Jiu. După 30 km, după ce urcă dealul
Bujorăscului, face o pauză de o jumătate de oră, Cu ce viteză trebuie să-úi
continue drumul pentru a ajunge la timp la Motru dacă până la Bujorăscu s-a
deplasat cu viteza constantă la 15 km/h.
193. Se dă sistemul din figura 193. Ridicând capătul A pe verticală cu
viteza constantă v= 0,5 cm/s, să se calculeze după cât timp corpul de masă m= 2
kg se va desprinde de suprafaĠa de sprijin. Se cunoaúte constanta de elasticitate a
resortului k=400 N/m úi se va lua acceleraĠia gravitaĠională g=10N/kg. a) b)
Fig. 197.

¾ CLASA a VIII-a
198. Două bile identice, de mase m úi densitate U, sunt fixate la
capetele unuii resort de constantă elastică k úi lungime l iar sistemul se introduce
vertical într-un lichid cu densitatea U1 úi se fixează bila inferioară de fundul vasului.
Se cere:
a) sarcina electrică q cu care s-au electrizat fiecare din cele două sfere
(cu sarcina de acelaúi fel) dacă resortul rămâne nedeformat;
b) dacă cele două sfere sunt electrizate cu sarcina q de la punctul a) dar
de semn contrar resortul se alungeúte sau se comprimă? JustificaĠi răspunsul,
scrieĠi forĠele ce acĠionează úi condiĠia de echilibru. Lichidul, resortul úi vasul sunt
izolate iar lichidul are Klichid= KVID/2.
Fig. 193.
199. Bateria din figura 199, este realizată din úase surse identice cu
194. Având la dispoziĠie un pahar cilindric suficient de mare, apă, o riglă
gradată, un corp metalic de formă neregulată úi un dinamometru etalonat, arâtaĠi t.e.m. E=2V úi alimentează un rezistor cu rezistenĠa R=3:. ùtiind că o singură
cum puteĠi determina densitatea corpului. sursă ar debita prin rezistorul R un curent de 0,5 A, să se calculeze intensitatea
curentului debitat de baterie prin acest rezistor.
¾ CLASA a VII-a
195. A. Prin spargerea unui corp omogen cu volumul de 2 dm3 úi masa
de 4 kg, au rezultat patru bucăĠi: două dintre ele au masele de 1,2 úi 0,4 kg, iar
celelalte două au volumele de 0,8 dm3 úi 0,4 dm3. Să se detremine volumele A B
primelor două bucăĠi úi masele celorlalte două bucăĠi. I I
B. Un mobil parcurge uniform distanĠa de 100m astfel: primul sfert de
drum cu viteza de 36 km/h, al doilea sfert de drum cu viteza de 72 km/h iar restul E, r
distanĠei cu viteza de 25 m/s. TrasaĠi graficul vitezei úi graficul miúcării.
196. Un om rostogoleúte un corp de formă cubică cu masa de 5 kg úi
densitatea de 5000 kg/m3, de pe o faĠă pe cealaltă, rotindu-l în jurul unei laturi. Să Fig. 199
se calculeze: 200. Un circuit electric este format dintr-o baterie care alimentează două
a) lucrul mecanic efectuat de om; rezistoare legate în serie, raportul rezistenĠelor lor fiind 3/2. Puterea maximă pe
b) cu ce forĠă orizontală ar trebui împins, fără a-l rostogoli, pentru a-l care o poate debita bateria în exterior este de 36 W, iarintensitatea curentului la
aduce în noua poziĠie efectuând acelaúi lucru mecanic úi deplasându-l uniform; scurt-circuitarea sursei este de 12 A. Puterea totală disipată în circuit este de 12
c) a câta parte din greutatea corpului reprezintă forĠa de frecare în cazul b) W. Să se determine:
? Se va lua g= 10 N/kg. a) tensiunea electomotoare úi rezistenĠa internă a bateriei din circuit;
b) valorile celor două rezistenĠe exterioare;

55 56
c) căldura degajată pe fiecare rezistenĠă în timp de 5 minute; ¾ CLASA a X-a
d) randamentul electric al acestui circuit. 204. A. Un vas cilindric deschis are diametrul de 10, cm. La fundul
vasului , în mijloc, se practică un orificiu de arie 10 cm2. Se toarnă apă în vas cu
¾ CLASA a IX-a un debit constant de 1,4 ˜10-4 cm3/s. Se cere:
201. A. La bornele unei surse se leagă un rezistor de rezistenĠă R, a) la ce distanĠă se va stabili nivelul apei în vas (în prealabil se va stabili
tensiunea la borne fiind U=3V. Dacă se înlocuiúte rezistorul cualtul având formula lui Torricelli);
rezistenĠa 3R tensiunea la borne creúte cu n=20%. Să se calculeze t.e.m. E a b) în cât timp se va goli vasul dacă odată atinsă înâlĠimea stabilită la
sursei. punctul a) se opreúte turnarea apei.
B. Într-o groapă conică, izolatoare, având unghiul la vârf 2D, ca în fig. Se va lua acceleraĠia gravitaĠională g= 10 m/s2.
201, se află la adâncimea h, două corpuri mici având fiecare masa m úi sarcina B. Un aparat casnic constă dintr-o sferă cu raza R=2m având pereĠii rigizi
electrică q. După tăierea firului ce leagă cele două corpuri, ele alunecă în sus, de-a úi foarte subĠiri. Sfera este plină cu un gaz úi conĠine, de asemenea, o altă sferă cu
lungul peretelui, úi părăsesc groapa la înălĠimea H, deasupra bazei, cu viteza v. raza r=R/2, plină cu acelaúi gaz, dar la o altă presiune (mai mare decât în sfera
Coeficientul de frecare cu peretele este P=D˜tgD(D1 radian). Să se calculeze mare). Ca rezultat al unui accident sfera interioară explodează. Cum se schimbă
sarcina electrică q. Se cunosc : permitivitatea dielectrică a vidului Ho úi acceleraĠia presiunea în interiorul aparatului dacă explozia deplasează aparatul la
gravitaĠională g. distanĠaa=0,5m? Masa sferei interioare este neglijabilă iar temperatura se
consideră constantă.
h 205. O maúină termică ideală funcĠioneată după ciclul Carnot reversibil ,
între temperaturile sursei calde T1=1172 K úi a sursei reci T2= 293 K, având ca
substanĠă de lucru o masă m=2 kg de aer Presiunea aerului la sfârúitul destinderii
H izoterme este egală cu presiunea aerului la începutul comprimării adiabatice.
D D Cunoscând că un ciclu se efectuează în timpul t=1 s, să se afle:
a) puterea consumată de maúină;
b) puterea utilă a maúinii.
fig.201 Se cunosc : J= 1,4; R=8310J/kmol˜K; P= 29 kg/kmol; ln2=0,693.
206. Un capilat vertical de rază r estze introdus cu capătul său inferior
202. De un stâlp vertical cu secĠiunea într-un lichid. Să se stabilească în funcĠie de înălĠimea z legea de variaĠie a
&
un pătrat cu latura a este prins capătul unei L v presiunii p în capilar. Să se stabilească presiunea în punctele A úi B. Coeficientul
sfori cu lungimea L=n˜a, unde n este un număr D de tensiune suoerficială, unghiul de racordare úi presiunea atmosferică sunt: V, T
întreg. La celălalt capăt al sforii se află pe sol úi p0.
mică sferă. Sfoara fiind întinsă în poziĠie orizon- a
tală, i se imprimă sferei viteza constantă v
perpendiculară pe fir (fig. 202). După cât timp fig. 202
sfoara se înfăúoară pe stâlp? Se neglijează frecările. Să se particularizeze pentru
D=0.
203. A. Pornind de la legea atracĠiei universale, să se arate:
a) cum depinde intensitatea câmpului gravitaĠional *r de distanĠa r de la
*r
centrul Pământului. Să se reprezinte grafic f (r ) , unde * este intensitatea
*
câmpului gravitaĠional la distanĠa r=R. Fig. 206
b) ce valori corespund pe abscisă valorii ¼ de pe ordonată. Se cunoaúte
raza Pământului R úi constanta atracĠiei universalek.
B. Un corp se aruncă oblic, cu viteza v0= 19,6 m/s, sub un unghi D= 60o ¾ CLASA a XI-a
faĠă de orizontală. Să se calculeze raza de curbură a triectoriei în punctul cel mai 207. A. Un corp punctiform cu masa m úi sarcina electrică q este
înalt al acesteia. Se va lua acceleraĠia gravitaĠională g=9,8 m/s2. suspendat de un fir izolator, inextensibil úi imponderabil cu lungimea l. care se
poate roti în plan vertical într-un câmp magnetic uniform B perpendicular pe
planul rotaĠiei ca în fig. 207. Să se determine viteza orizontală minimă care trebuie

57 58
imprimată corpului în punctul inferior astfel încât el să efectuee o rotaĠie în plan
R2
vertical. Fig. 207 A B C
B. Un disc metalic izolat, de rază a, se roteúte în jurul axei perpendiculare C2
în centrul lui, făcând n ture pe minut. Să se determine tensiunea electrică între R1 L1 C1
centrul discului úi periferia acestuia în condiĠiile : L2
a) în prezenĠa unui câmp magnetic perepndicular pe planul discului care
x x
variază lent în funcĠie de timp după o lege B(t)=B0sinZ1t cu Z1<<Z, precizând
dacă acesta are sau nu caracter sinusoidal ;
b) în absenĠa câmpului magnetic. Fig. 209
Se neglijează câmpul magnetic terestru.
¾ CLASA a XII-a
210. A. Oglinda concavă a unui telescop are raza de curbură R=2m, iar în
focarul acesteia se găseúte un receptor de radiaĠii sub forma unui disc aúezat
perpendicular pe axa optică a telescopului. Cât de mare trebuie să fie receptorul
pentru ca el să recepĠioneze întreaga radiaĠie reflectată în oglindă ? Dimensiuna
transversală a oglinzii este 2 a = 50 cm úi se aproximează (1-x2)1/2| 1-
x2/2 când x<<1.
B. Telescopul descris mai sus este folosit pentru observarea luminii ce vine
de la o stea. ùtiind că viteza de deplasare a Pământului pe orbită este 30 km/s să
se calculeze unghiul de înclinare al telescopului în cazul clasic úi în cazul în care se
iau în consideraĠie efectelerelativiste. Se dă c=3˜105km/s.
211. Un fascicul de atomi de hidrogen cu energia cinetică W=0,06 eV
trece printr-o fantă de lăĠime d. apoi loveúte un ecransituat la distanĠa L=1 m în
faĠa fantei ca în figura 211. Care trebuie să fie lăĠimea fantei astfel încât lărgimea
Figura 207
imaginii pe ecran să fie minimă?
208. Spre un perete reflectător, aflat la distanĠa e 40 m faĠă de sursa S se
trimite o undă sonoră cu frecvenĠa de 500 Hz, amplitudinea de 24 mm úi viteza de
propagare de 320 m/s. Se cere:
a) lungimea de undă a undelor sonore;
b) amplitudinea de oscilaĠie a punctelor aflate la distanĠa de 5,2 m de
perete;
d D
c) densitatea de energie transportată de undă úi intensitatea acesteia
dacă densitatea aerului este de 1,3 kg/m3.
L
209. În circuitul de curent alternativ din fig. 209, se cunosc următoarele
elemente: L1=2 mH, L2=5 mH; C1=25 P F; C2= 40 PF; tensiunea de alimentare
Fig.211.
u= 12 2 sin 120St , R1=5: úu R2= 10 :.
Se cere: 212. DeterminaĠi tensiunea aplicată între electrozii unui tub de raze X
a) impedanĠa circuitului; având anticatodul de Ni, diferenĠa lungimilor de undă kD úi limita spectrului
b) intensitatea curentului în fiecare ramură; continuu al radiaĠiei X fiind egală cu 84 pm. Se cunoaúte că numărul atomic al Ni
c) defazajul dintre i úi u. este Z=28 úi constanta de ecran pentru seria K a radiaĠiei X este V=1.
Se cunosc: arctg 21,04= 87o16’=M1; arctg 5,15 = 79o= M2; cos 8o 16’ =0,99

59 60
La un moment dat, A scoate un strigăt puternic, pe care B îl aude de trei vergeaua úi, cu materialul rezultat se toarnă o altă vergea cu rezistenĠa electrică
ori: prima oară la momentul t1, a doua oară la momentul t2 úi a treia oară la R2= 4:. Acelaúi ampermetru indică acum un curent I2= 0,734A. CalculaĠi
momentul t3. tensiunea electromotoare a sursei úi rezistenĠa interioară, precum úi lungimea
Două sunete pot fi percepute distinct dacă se succed la un interval de timp iniĠială a vergelei dacă lungimea ei finală este de 4 m.
mai mare decât t0= 0,1s , viteza sunetului în aer are valoarea c=340m/s. 221. Într-un calorimetru cu capacitatea calorică neglijabilă se află 400g
a) ExplicaĠi úi denumiĠi fenomenul apă. Ce cantitate de petrol trebuie consumată de un încălzitor cu randamentul de
t2 t 75 % pentru a transforma masa de apă în vapori?
b) CalculaĠi úi 3
t1 t1
c) CalculaĠi valoarea minimă a lui x pentru ca fenomenul să fie posibil.
CLASA a IX-a
222. Două particule, ce plecă din acelaúi punct, la un moment dat au
& & & & & &
poziĠiile determinate de vectorii de poziĠie r1 = 4 i +3 j +8 k úi r2 = 2 i +
& &
10 j +5 k .
&
a) Să se exprime poziĠia r a celui de a doua particule relativ la prima;
& & &
b) Să se afle mărimea vectorilor r1 , r2 , r3 ;
c) Folosind expresia produsului scalar să se calculeze unghiurile posibile,
formate de cei doi vectori.
223. Un fir metalic este fixat la un capăt în punctul A, iar celălalt este
trecut peste un scripete S. Scripetele S se poate deplasa pe verticală astfel încât
proiecĠia pe orizontală a firului întins să fie constantă úi egală cu d = 2,45 m. Un
Fig. 218 inel poate culisa fără frecare pe firul AS. Lăsat liber inelul în punctul cel mai de sus
al firului, să se calculeze:
¾ CLASA a VIII-a a) acceleraĠia inelului
219. Un vas în formă de U conĠine mercur; cele două ramuri A úi B, sunt b) unghiul D pentru care timpul în care inelul parcurge distanĠa SA este
astupate etanú cu pistoanele mobile PA úi, respectiv, PB care se pot deplasa cu minim
frecări neglijabile. Sistemul este în echilibru. Aria transversală a pistonului PA este c) valoarea timpului minim úi viteza cu care ajunge în A.
10 cm2, iar cea a lui PB este 40 cm2. Pe pistonul PB aúezăm un corp C, cu
greutatea G=800 N, pe care dorim să-l ridicăm uniform pe &distanĠa h=20 cm,
acĠionând normal asupra pistonului &
PA cu o forĠă
&
convenabilă F .
a) Care este valoarea F 0 a forĠei F necesară menĠinerii corpului C în
echilibru, în poziĠia iniĠială? &
b) DeduceĠi mărimea forĠei F în funcĠie de distanĠa x pe care se
deplasează PB în cursul ridicării uniforme a corpului C (pentru 0 ” x ” h).

Fig.223

224. Un ciclist se miúcă pe un disc orizontal de rază R. Coeficientul de


r
frecare depinde de distanĠa r faĠă de centrul O după legea: P = P0 [1- ] , unde P0
R
Fig. 219 este o constantă. DeterminaĠi raza de curbură cu centrul în O pe care ciclistul o
220. Un circuit electric este alcătuit dintr-un generator de curent continuu, atinge cu viteza maximă úi precizaĠi expresia acestei viteze.
o vergea metalică cilindrică úi omogenă cu rezistenĠa R1=0.01: úi un ampermetru
cu rezistenĠa R1= 10,76: care indică un curent electric I1= IA. Se topeúte
65 66
¾ CLASA a X-a elastică K= 100N/m ca în fig.229. AflaĠi perioada micilor oscilaĠii ale corpului
225. În figura 225 sunt prezentaĠi doi cilindri, unul plin (B) úi unul gol (A) punctiform m=1kg de pe tije, situat la distanĠa l= 0,5m de articulaĠie.
cu aceeaúi rază exterioară R úi confecĠionaĠi din acelaúi material. Raza interioară a
cilindrului A este r R. Cei doi cilindri sunt lăsaĠi liberi simultan de la aceeaúi
înălĠime h pa planul înclinat cu unghiul D faĠă de orizontală. Să se arate care din
cei doi cilindri va ajunge primul la baza planului înclinat. Momentul de inerĠie al
1
cilindrului gol este: I = m[R2 + r2].
2

Fig.229

230. Viteza de propagare a sunetului într-o placă de cuarĠ este


c1=5000m/s. Placa de cuarĠ emite ultrasunete de frecvenĠă 40.000Hz úi de
Fig. 225 amplitudine A=210-7m. să se calculeze:
a) grosimea lamei;
226. În montajul din figura 226 lungimea cilindrului L=80cm, iar pistonul b) energia emisă de placă în timp de 1 minut dacă oscilează în apă
se miúcă fără frecări. La temperatura T1=300k , x1= 40 cm, iar T2 =500k, (c=1500m/s). Aria plăcii de cuarĠ este S=4cm2 ;
x2=50cm. Care este lungimea resortului nedeformat? c) presiunea ultrasonoră maximă din apă.
Ce valoare are x la temperatura heliului lichid?
cD ¾ CLASA a XII-a
231. O riglă subĠire se miúcă cu viteza constantă în lungul axei sale. Un
observator se află la distanĠă mare de riglă (de direcĠia sa de miúcare). În
momentul în care unghiul format de direcĠia de observare cu direcĠia de miúcare a
riglei este D, lungimea observată a riglei este egală cu lungimea proprie. Cu ce
viteză se miúcă rigla?

fig. 226

227. Două picături de mercur cu raza r =1mm fiecare se unesc într-o


picătură cu raza R. Să se determine:
a) raza R a picăturii mari
b) diferenĠa de temperatură 't dintre temperatura picăturii mici úi a celei O
mari. Fig.231

¾ CLASA a XI-a 232. O particulă relativistă se deplasează cu viteza Q úi se dezintegrează


228. Un conduc în doi fotoni. Ce valoare minimă are unghiul dintre direcĠiile de zbor ale fotonilor.
tor de masă m lungime l úi rezistenĠă neglijabilă se poate deplasa fără frecare pe AplicaĠie E=0,6.
două bare conductoare paralele aúezate în plan orizontal. Circuitul este închis prin 233. Un foton cu lungimea de undă O0=6mm este împrăútiat sub un unghi
rezistenĠa R, iar planul său este perpendicular pe inducĠia B a unui câmp de 900, de un electron liber în repaus. DeterminaĠi:
magnetic. Conductorul primeúte iniĠial un impuls care îl pune în miúcare cu viteza a) pulsaĠia fotonului împrăútiat;
v0. să se determine distanĠa parcursă de conductor până la oprire. b) energia cinetică a electronului de recul;
229. O tije de masă neglijabilă úi de lungime L=1m este fixată cu un capăt c) unghiul de recul;
într-o articulaĠie ideală, iar celălalt capăt se sprijine pe un resort de constantă
67 68
b) se opreúte vasul úi se toarnă în el apă câte 60g în fiecare secundă, timp
de 50 s. ReprezentaĠi presiunea exercitată de vas asupra suportului în funcĠie de
B. ETAPA JUDEğEANĂ timp.
17.02.1996 c) se orientează resortul la 300 faĠă de orizontală în sus úi se trage de el.
CalculaĠi alungirea resortului útiind că vasul este deplasat uniform pe suport. Se
cunosc papă=1000 kg/m3, g=10N/kg.
¾ CLASA a VI-a 239. Un om aflat pe malul unui râu observă la un moment dat că barca s-
234. Graficul variaĠiei în timp a vitezei unui mobil este cel din fig.234 a dezlegat. După un timp se hotărăúte să înoate să prindă barca.
Analizând fig.239 determinaĠi la ce distanĠă de punctul de plecare, omul a ajuns
barca, útiind că înoată faĠă de mal (paralel cu acesta) cu viteza v1=5m/s.
Considerând că omului îi sunt necesare 30s să urce în barcă (timp în care
viteza bărcii nu se modifică), să pornească motorul úi să orienteze barca
perpendicular pe mal, să se determine timpul după care ajunge pe malul opus.
LăĠimea râului este L=150 3 m=259,5m iar viteza bărcii faĠă de mal v2=18km/h.
Odată ajuns pe malul opus omul orientează barca în susul râului úi se
întoarce vizavi de punctul de plecare. Cu ce viteză faĠă de apă se va deplasa barca
Fig.234 útiind că va ajunge după încă 2,5 min?

a) Să se reprezinte grafic deplasarea;


b) În ce interval de timp mobilul staĠionează;
c) Când mobilul îúi schimbă sensul miúcării;
d) AflaĠi viteza medie.
235. Un corp în formă paralelipipedică are dimensiunile L:l:1=5:3:1 iar
suma lor este 18 cm. ùtiind că acest corp este confecĠionat din cupru
UCu=8900kg/m3 , aflaĠi cât cântăreúte corpul; Cu cât diferă indicaĠiile unui
N
dinamometru dacă se atârnă de cârlig la pol (g=9,83 ) úi la ecuator
kg
(ge=9,87N/kg). Fig.239.
236. Un corp cu masa m=10kg este suspendat de un fir. Se scoate firul
din poziĠia de echilibru încât face cu verticala un unghi de 300. Să se calculeze: ¾ CLASA a VIII-a
a) forĠa de întindere în fir ; 240. În fig.240 este reprezentată variaĠia în timp a intensităĠii curentului
b) forĠa care readuce corpul spre poziĠia de echilibru. electric printr-un fir din manganină cu p=45˜10-8 :˜m, având lungimea L=8m úi
aria secĠiunii transversale S=0,2mm2, când la capetele lui se aplică o anumită
¾ CLASA a VII-a tensiune de la o sursă cu t.e.m. E úi rezistenĠa internă r=2:.
237. Se consideră un obiect liniar luminos cu înălĠimea de 8cm aúezat la a) Ce rezistenĠă electrică are conductorul?
30cm în faĠa unei lentile cu distanĠa focală de 10cm. b) CâĠi electroni (e=1,6˜10-19C) trec prin conductor în primele 4 minute.
a) ReprezentaĠi la scară imaginea sa obĠinută pe un ecran úi determinaĠi c) Să se determine grafic úi analitic expresia t.e.m. E a sursei în primele 4
înălĠimea imaginii úi a distanĠei de la aceasta până la lentilă; minute.
b) ùtiind că obiectul se apropie de lentilă cu v = 3cm/s, după cât timp
imaginea reală se obĠine la 30cm de lentilă;
c) ReprezentaĠi la scară imaginea obĠinută la punctul b) úi aflaĠi înălĠimea
sa.
238. Se consideră un vas gol cu m=3kg úi următoarele dimensiuni:
L=30cm; l=20cm; h=10cm. Vasul se află pe o suprafaĠă orizontală úi este tras cu
viteză constantă prin intermediul unui resort având constanta elastică k=200N/m,
ce se lungeúte cu 'l = 3cm.
a) aflaĠi coeficientul de frecare dintre vas úi suport;
69 70
Figura 240 b) să înceapă să urce.

241. Se dă un cilindru vertical izolator de rază interioară R închis cu un


capac la capătul inferior. În cilindru se introduce o sferă conductoare A având
masă m úi sarcină q. Raza sferei este egală cu raza interioară a cilindrului R. Pe ea
se aúează o sferă identică B neutră din punct de vedere electric. Lăsată liber, sfera
B se îndepărtează de A.
a) Care va fi distanĠa de echilibru între centrele cele două sfere?
b) Cu ce forĠă apasă sfera A asupra capacului?
c) Sfera B este împinsă până când distanĠa dintre centrele sferelor scade la
jumătate úi apoi este eliberată brusc. La ce înălĠime maximă va ajunge?
Se neglijează forĠele de frecare. Sarcina electrică se distribuie uniform pe Fig.245
cele două sfere úi rămâne constantă un timp.
242. Un generator electric cu t.e.m. E úi rezistenĠă internă r debitează pe ¾ CLASA a X-a
R1= 11:, un curent electric cu intensitatea I1= 1A, iar pe un rezistor cu R2= 5:, 246. Un gaz ideal monoatomic în cantitate de v=0,3 mol parcurge ciclul
un curent electric cu intensitatea I2= 2A. din fig. 246. Se cunosc p1=100 kPa, p2=175 kPa, p3= 75 kPa, V1= 8l , R=8310
a) Să se calculeze valoarea t.e.m. E úi valoarea rezistenĠei interne r. J/kmoluK úi p4=125 kPa.
b) Dacă se grupează cei doi rezistori în serie úi apoi în paralel, să se a) Să se determine parametrii punctului C.
calculeze puterile disipate în cele două circuite. b) Să se calculeze lucrul mecanic efectuat de gaz în ciclul 12341.
c) Presupunem că se realizează aceleaúi tipuri de circuite ca la punctul b), c) Să se calculeze căldura molară a gazului în procesul 1ĺ 2.
dar cu alte valori. Să se determine ce relaĠie există între randamentele celor două
circuite în cazul când puterile disipate în circuitele exterioare sunt egale.

¾ CLASA a IX-a
243. O barcă se deplasează între două puncte A,B situate pe malurile unui
râu, la distanĠa d= 100m între ele. Segmentul AB face unghiul D= 600 cu viteza
râului v=2m/s. Cunoscând durata t= 5min a parcursului dus-întors să se
determine:
Fig. 246
a) Viteza u a bărcii faĠă de apă úi unghiul E făcut de aceasta cu segmentul
AB, útiind că acesta are aceeaúi valoare la miúcarea în ambele sensuri.
247. Un cilindru de masă M este aúezat pe o suprafaĠă orizontală pe care
b) Pentru ce valori ale vitezei u este imposibilă parcurgerea segmentului AB
se poate miúca cu frecare, coeficientul de frecare la alunecare fiind P. Un piston
în ambele sensuri.
de arie S úi masă fără frecări, închide în cilindru aer la presiunea p0 , egală cu
244. Pe suprafaĠa orizontală a solului se deplasează o platformă de
presiunea exterioară. Lungimea compartimentului cu aer este l, iar pistonul este
dimensiuni neglijabile cu viteza v1. De pe platformă se lansează un corp cu viteza
legat în exterior de un suport rigid prin intermediul unui resort perfect elastic de
v2 faĠă de aceasta sub un unghi D= ( v1,v2) = 600. Se cunosc v1=5,6m/s, v2= 3 ˜ constantă k, iniĠial nedeformat. Să se determine:
v1 úi acceleraĠia gravitaĠională g=10m/s. Să se calculeze: a) deformarea resortului când începe miúcarea cilindrului;
a) ÎnălĠimea maximă la care ajunge corpul. b) de câte ori creúte temperatura în momentul în care începe deplasarea
b) DistanĠa dintre platformă úi corp atunci când corpul atinge solul. cilindrului;
c) Raza de curbură a traiectoriei atunci când corpul se află la înălĠimea c) variaĠia de temperatură a aerului la o creútere de n ori a volumului.
maximă.
245. Pe un bloc rigid este aúezat un corp cu masa m1 prins printr-un fir
orizontal, trecut peste un scripete ideal, de un alt corp cu masa m2 care atinge
faĠa laterală a blocului. CoeficienĠii de frecare la alunecare sunt respectiv P1 úi P2
(vezi fig. 245). Cu ce acceleraĠie orizontală minimă trebuie împins blocul pentru ca
m 2: Figura 247
să rămână în repaus faĠă de bloc;

71 72
248. O peliculă de lichid cu coeficientul de tensiune superficială V se
formează prin aderenĠă între două fire inextensibile úi de masă neglijabilă, un
suport orizontal superior úi o baghetă orizontală inferioară. Firele de lungime l
fiecare sunt legate de baghetă în punctele AB úi de suport în punctele CD, situate
respectiv pe aceleaúi verticale cu BA. Cunoscând lungimea L a baghetei să se
determine:
a) masa m a baghetei útiind că firele au forma unor arce de cerc de rază R;
b) lucrul mecanic efectuat împotriva forĠelor de tensiune superficială pentru Figura 250
dublarea razei de curbură a firelor.
251. Spre un perete reflector se transmit continuu unde sonore plane de
frecvenĠă J=500Hz. DistanĠa dintre sursă úi perete este l=40m. Amplitudinea
oscilaĠiilor particulelor mediului este A=2,4mm úi viteza de propagare a undelor
este c=320m/s. Să se determine:
a) DistanĠa faĠă de perete la care în urma interferenĠei dintre unda
incidentă úi unda reflectată, presupusă de aceeaúi amplitudine se pot produce
Fig. 248 maxime úi minime;
b) Energia maximă de oscilaĠie a unui volum de gaz egală cu un mm3, dacă
¾ CLASA a XI –a densitatea gazului este M=1,3kg/m3.
249. Bornele 1 úi 2 ale schemei din figură se conectează la reĠeaua de
tensiune alternativă a cărei frecvenĠă este J,. Un ampermetru ideal, conectat între ¾ CLASA a XII-a
bornele 2 úi 3 indică un curent de intensitate I1, defazat în urmă faĠă de tensiunea 252. O lentilă biconvexă este formată prin alipirea feĠelor plane a două
reĠelei cu un unghi M. Dacă în locul ampermetrului se conectează un volmetru lentile plan convexe subĠiri. Cele două lentile au indicii de refracĠie n1 úi respectiv
ideal, acesta indică tensiunea Uv, defazat în urmă faĠă de tensiunea reĠelei cu n2 úi razele de curbură R1 respectiv R2. Să se calculeze:
acelaúi unghi M. a) ConvergenĠa sistemului;
a) Să se determine parametrii schemei R, L, C úi tensiunea reĠelei; b) Indicele de refracĠie al unei lentile subĠiri biconvexe, echivalentă
b) Să se determine intensitatea curentului I2, prin bobină în varianta a sistemului dat, a cărei raze de curbură au aceleaúi valori R1 úi R2.
doua. 253. Un fascicul paralel monocromatic transportând energia 7,5j cade sub
un unghi de incidenĠă i=300 pe o placă plană a unei celule fotoelectrice al cărui
coeficient de reflexie este k=0,7.
a) CalculaĠi impulsul transmis plăcii;
W
b) Dacă în cazul fasciculului E=0,2 , calculaĠi presiunea exercitată de
Cm 2
fascicul asupra suprafeĠei.
254. O particulă relativistă cu masa de repaus m0 se deplasează sub
& & & & & & &
acĠiunea unei forĠe F úi modulul acceleraĠiei a în cazurile F A v úi F  v unde v
Figura 249 este viteza particulei. InterpretaĠi fizic semnificaĠia rezultatelor obĠinute. AdmiĠând
250. Un corp de masă M=1kg execută oscilaĠii armonice pe un plan că particula este unidimensională úi că forĠa F este constantă, să se determine
orizontal de-a lungul resorturilor cu amplitudine de 3cm. În momentul trecerii legea de miúcare a particulei, considerând că x(0)=x0z0 úi v(0)=0. Să se discute
corpului prin poziĠia de echilibru, un corp cu masa m=0,5kg se aúează uúor pe rezultatul.
primul. Dacă cele două resorturi identice au constanta de elasticitate K=32N/m,
determinaĠi:
a) Noua valoare a vitezei maxime a sistemului;
b) Noua valoare a amplitudinii oscilaĠiilor;
c) Dacă miúcarea ansamblului de corpuri se face cu frecare, determinaĠi
coeficientul de frecare cu suprafaĠa orizontală pentru ca acesta să se oprească la o
distanĠă egală cu jumătate din amplitudinea calculată.

73 74
corpului acĠionează trei forĠe orizontale ca în fig.259. Se cunosc F1=30N, F2=15N, ¾ CLASA a IX-a
F3=10N, D=300. Să se determine direcĠia pe care pleacă corpul, dacă iniĠial este în 264. Un corp se află pe un plan înclinat de unghi D pe care poate să
&
1 1,73 coboare, cu frecare, cu acceleraĠia a . Planul înclinat începe să se miúte cu o
repaus iar sfoara nu este ondulată. Se dau sin300= , cos300= . &
2 2 acceleraĠie orizontală a 0 astfel încât corpul să nu mai apese planul. Să se
calculeze acceleraĠia corpului faĠă de planul înclinat.
265. Peste un scripete ideal este trecut un fir cu două corpuri de masă
M=200g fiecare. Pe unul din corpuri se aúează un mic corp adiĠional de masă
m=20g.
a) Cu ce forĠă apasă corpul adiĠional asupra corpului pe care este aúezat?
b) Care este tensiunea din fir?
c) Cu ce forĠă apasă scripetele asupra lagărelor?

Figura 259

260. Un sistem fizic este format din două resorturi identice úi trei corpuri
cu masele m1,m2, m3. Dacă sistemul este plasat ca în fig.260 A. acesta se
comprimă cu x1, iar dacă este plasat ca în fig.260 B. se comprimă cu x2. Să se Figura 265
exprime m3 în funcĠie de m1, m2, x1 úi x2.
& &
266. Se dau doi vectori a úi b . Se cere:
a) CondiĠia ca cei doi vectori să aibă suma úi diferenĠa reciproc
perpendiculare;
b) Unghiul dintre cei doi vectori astfel încât modulul sumei lor să fie de
două ori mai mare decât modulul diferenĠei acestora;
c) Aria paralelogramului& determinat
&
de cei
&
doi vectori dacă expresiile lor
& & & & &
analitice sunt: a = 2 i - 3 j + 5 k úi b = i - j +2 k .
Fig.260
¾ CLASA a VIII-a
¾ CLASA a X-a
261. DiferenĠa de potenĠial măsurată între punctele A úi B ale unui câmp
267. Un cilindru vertical cu aria bazei S, conĠine aer închis cu un piston de
electric produs de două sarcini punctiforme q1 úi q2, egale úi de semn contrar,
greutate G, care se poate miúca fără frecare. ÎnălĠimea coloanei de aer din cilindru
situate în aer este UAB=20 V. DistanĠele de la sarcini la cele două puncte sunt
este H. Pe fundul cilindrului se aprinde o lumânare. Considerând procesul de
r1A=25cm, r1B=40cm; r2A=75cm, r2B=80cm.
ardere descris de ecuaĠia C + O2 CO2 úi că arderea încetează în momentul
Care sunt valorile celor două sarcini?
epuizării oxigenului, să se afle cu cât s-a deplasat pistonul până când sistemul a
262. Pe un suport orizontal izolator electric, în vid, este plasat un
revenit la temperatura iniĠială T 0 .
ansamblu format din patru corpuri punctiforme. Cele patru corpuri sunt încărcate
electric cu sarcini egale q=1PC úi legate între ele cu fire izolatoare inextensibile de 268. Într-un cilindru orizontal lung se află un mol de gaz ideal biatomic la
lungime l=1cm. Datorită forĠelor de respingere dintre corpuri, ansamblul formează temperatura T 0 = 300K, închis între două pistoane de mase m=1kg fiecare, care
un pătrat cu latura l, corpurile fiind plasate în vârfuri. Se neglijează frecările dintre se pot miúca etanú fără frecări. În exterior este vid úi sistemul este termoizolant.
corpuri úi suportul orizontal. Să se determine: În momentul iniĠial se imprimă pistoanelor vitezele v 1 = v 2 =6m/s,pistoanele
a) Modulul forĠei rezultante a forĠelor coulombiene care acĠionează asupra
miúcându-se unul spre celălalt. AflaĠi temperatura maximă pe care o va atinge
fiecărui corp;
gazul.
b) ForĠa de întindere din fire.
269. Câte curse trebuie să facă pistonul unei pompe de vid pentru a
263. O sursă cu rezistenĠa internă r=2: alimentează un reostat. Dacă
micúora presiunea aerului dintr-un vas cu volumul V de la valoarea p 0 la p=10-4˜
dublăm rezistenĠa reostatului, tensiunea la bornele acestuia creúte de 6/5 ori. Să
se calculeze valoarea rezistenĠei iniĠiale a reostatului úi raportul intensităĠilor p 0 , dacă volumul pompei este v=V/9. Deplasarea pistonului se face lent. Ce s-ar
curenĠilor în cele două situaĠii. întâmpla dacă cursele se efectuează foarte repede? (discuĠie calitativă).

79 80
¾ CLASA a XI-a
270. Spre un perete reflectator, aflat la distanĠa de 40 m faĠă de sursa S
se emite o undă sonoră cu frecvenĠa de 500Hz, amplitudinea de 24mm úi viteza
de propagare de 320m/s. Să se calculeze:
a) Amplitudinea de oscilaĠie a punctelor aflate la distanĠa de 5,2m de
perete;
b) Densitatea de energie transportată de undă úi intensitatea acesteia dacă
densitatea aerului este de 1,3 kg/m3.
271. Pe o suprafaĠă orizontală se află un corp de masă m legat cu un Figura 276
resort, de constantă elastică k, de un perete fix. Se lansează de la o distanĠă d de
acest corp un alt corp, identic cu primul, cu viteza iniĠială v0. Se neglijează 277. Un motociclist a parcurs o distanĠă în două zile. În prima zi el a
frecările. parcurs 1/3 din drum, iar în a doua zi mărindu-úi viteza cu 25% a ajuns la
Se cere: destinaĠie.
a) După cât timp corpul al doilea revine în locul din care a fost lansat dacă Să se afle cât timp a mers motociclistul în prima zi útiind că în a cea de-a
ciocnirea a fost perfect elastică; doua, el s-a deplasat timp de 6h úi 24min.
b) Amplitudinea de oscilaĠie dacă ciocnirea este plastică. 278. Un butoi cilindric, având diametrul D=80cm úi lungimea l=1m,
272. Un tub îngust în formă de U conĠine lichid cu densitatea M=800kg/m3 conĠine benzină. Când butoiul stă culcat, nivelul benzinei este h1=40cm.
până la înălĠimea h=0,25m în fiecare ramură. Se produce o uúoară denivelare a a) Ce cantitate de benzină conĠine butoiul;
lichidului úi se lasă liber. Neglijând frecările úi vâscozitatea, arătaĠi că lichidul b) Care va fi nivelul benzinei din butoi dacă acesta va fi aúezat în picioare?
oscilează armonic úi calculaĠi perioada micilor oscilaĠii. (pbenzina=700kg/m3).

¾ CLASA a XII-a
273. Un fascicol de particule cu energia cinetică W=0,06eV trece printr-o ¾ CLASA a VII-a
fantă de lăĠime d, apoi loveúte un ecran situat la distanĠa L=1m în faĠa fantei. 279. Presupunem că viteza unui mobil variază în timp conform graficului
Care trebuie să fie lăĠimea fantei astfel încât lărgimea imaginii pe ecran să fie din figura 279. Se cere:
minimă? a) DistanĠa parcursă de mobil în cele 60s;
274. Un foton cu energia H0=250KeV este împrăútiat sub un unghi T=1200 b) Viteza medie în acest interval de timp;
de un electron liber aflat în repaus. DeterminaĠi energia fotonului împrăútiat úi a c) Reprezentarea grafică a poziĠiei în funcĠie de timp;
electronului de recul. d) Este posibilă o astfel de variaĠie în timp a vitezei unui corp?
275. Un electron care se deplasează cu viteza v0=6000km/s pătrunde într-
un câmp electric accelerator, uniform longitudinal, de intensitate E=5V/cm. Ce
distanĠă trebuie să parcurgă electronul în acest câmp pentru ca lungimea de undă
de Broglie asociată electronului să devină O=0,1nm.

B. ETAPA JUDEğEANĂ
22.02.1997
Figura 279
¾ CLASA a VI-a
280. Asupra unui corp cu masa m=10 kg aflat pe o suprafaĠă orizontală,
276. Presupunem că viteza unui mobil variază în timp conform graficului acĠionează două forĠe orizontale în sensuri opuse F1 úi F2. DependenĠa forĠelor de
din figura 276. Se cere: poziĠia corpului este dată în figura 280. IndicaĠi pe ce intervale ale miúcării viteza
a) DistanĠa parcursă de mobil în cele 60 s; creúte, scade sau rămâne constantă. Se consideră că între corp úi suprafaĠa de
b) Viteza medie în acest interval de timp; sprijin orizontală există frecare, forĠa de frecare fiind o zecime din greutatea
c) Reprezentarea grafică a poziĠiei în funcĠie de timp. corpului. Se va considera g=10N/kg.

81 82
Fig. 282
283. Într-un tub vertical confecĠionat dintr-un material izolator electric
(vezi figura 283) sunt plasate două bile conductoare identice de masă m, încărcate
electric cu sarcinile q1 úi q2. Bilele se pot deplasa fără frecare cu pereĠii tubului.
Figura 280 a) Să se găsească distanĠa dintre sarcini atunci când sistemul este în
echilibru mecanic;
281. Se dă sistemul de mecanisme simple din figura 281, pentru care se b) Se realizează un contact electric între cele două bile împingând bila
cunosc: OA=2m, m2=80kg (masa pârghiei), M=50kg (masa copilului), m1=90kg, superioară spre bila inferioară (cu o tijă izolatoare), apoi sunt lăsate din nou liber.
h=1,5m, l=4m, randamentul scripetelui ns=80% úi randamentul planului înclinat Să se afle noua poziĠie de echilibru.
np=90%.
a) Până în ce punct B se poate deplasa copilul, astfel încât corpul să urce
uniform pe planul înclinat?
b) Ce lucru mecanic se efectuează asupra corpului de pe plan úi asupra
capătului A al pârghiei?
c) Cu ce viteză trebuie să se deplaseze copilul, pentru ca în timp de 8s să
ajungă în punctul B?

Fig. 283

284. În câmpul gravitaĠional terestru, într-o regiune din spaĠiu este creat
un câmp electric uniform orizontal (vezi figura284). În această regiune sunt lăsate
liber niúte „haltere” formate din câte două corpuri izolatoare electrizate prinse de
capetele unor tije izolatoare. Care dintre halterele va cădea vertical? Să se justifice
răspunsul.

Figura 281

¾ CLASA a VIII-a
282. În vârfurile unui triunghi dreptunghic ABC plasat într-un plan
orizontal sunt situate trei sarcini egale q (vezi figura 282). Pe ipotenuză, la piciorul
perpendicularei dusă din vârful opus, se deplasează o sarcină q'=2q. Se cunosc
AB=n, AC=2n.
Fig. 284
a) Să se afle forĠa rezultantă care acĠionează asupra sarcinii q’.
¾ CLASA a IX-a
b) Îndepărtăm sarcina q din A iar q’ se poate deplasa liber de-a lungul
285. Două bărci cu motor pornesc din acelaúi punct, pe aceeaúi direcĠie úi
segmentului BC, fără frecare. Să se găsească poziĠia sarcinii q' úi ce valoare ar
în sensuri contrare, păstrându-úi modulul vitezei constant úi egal cu 54km/h. La
trebui să aibă aceasta pentru ca cele trei sarcini rămase să fie, fiecare, în echilibru
fiecare 5 min cele două bărci îúi modifică direcĠia de înaintare cu 300, astfel: prima
(se consideră cunoscute sarcinile q).
barcă mereu spre stânga, iar a doua barcă alternativ spre stânga úi spre dreapta
(prima dată spre stânga). Se cere:

83 84
a) Modulele vectorilor deplasare pentru cele două bărci, pentru primele 25
min de la pornire;
b) DistanĠa dintre bărci după 25 min de la plecare.
286. Se dă sistemul din figura 286 în care se cunosc M, m úi D. Să se
determine coeficientul de frecare P pentru care sistemul, aflat iniĠial în repaus,
rămâne în repaus.

Figura 289

290. A. Un tub capilar deschis la ambele capete de lungime L=15cm úi


raza r=1mm, este introdus într-un lichid cu tensiunea superficială V=67,5 103N/m
úi densitatea p=900kg/m3, pe adâncimea l=3,5 cm. Se astupă apoi capătul
superior úi aerul din tub este încălzit de la temperatura iniĠială de 3000 K până
când iese din tub o fracĠiune f=25% din masa aerului. Considerând presiunea
atmosferică normală p0=105N/m2, să se afle:
Fig.286 1. Presiunea finală a aerului din tub;
2. Temperatura finală a aerului din tub;
287. Un sistem fizic este format ]din două resorturi identice úi trei corpuri 3. VariaĠia de energie internă între starea iniĠială úi finală a aerului din tub.
(vezi figura 287). Corpurile au masele m1, m2 (cunoscute) úi respectiv m3. Dacă Se dau: căldura molară izocoră Cv=5 R/2; R=8310 J/kmol˜grd; g=10m/s2.
sistemul este plasat ca în figura (A) , sistemul este comprimat cu x1 (cunoscut), iar B. Două tuburi deschise la ambele capete, de raze r úi R, coaxiale
dacă este plasat ca în figura (B), sistemul este comprimat cu x2 (cunoscut). Să se sunt introduse într-un lichid. Lichidul urcă în capilarul central úi între capilare la
afle m3 în funcĠie de celelalte mărimi ce caracterizează sistemul. aceeaúi înălĠime. Să se calculeze raportul dintre razele capilarelor.

¾ CLASA a XI-a
291. Un corp de masă m=200g este plasat pe un suport orizontal. Între
corp úi suport nu există frecare. Corpul se cuplează, pe rând, conform figurilor (a),
(b), (c) cu două resorturi având constantele elastice k1=9N/cm úi k2=18N/cm. Să
Figura 287 se determine, pentru fiecare din cazurile (a), (b), (c) perioada oscilaĠiilor
sistemului pe direcĠia resorturilor.

¾ CLASA a X-a
288. Într-un vas de volum V=8,3l L s-a introdus iniĠial O2 cu masa m1=3,2
g, apoi CO2 cu masa m2=4,4 g. AflaĠi presiunea finală după comprimarea
amestecului la un volum final V/n, n=3 úi încălzirea amestecului până la T=300 K.
289. Un gaz ideal suferă o transformare a cărei reprezentare în
coordonatele Clapeyron este cea din figura 289. Se cere:
a) Să se reprezinte grafic această transformare în coordonate (pT) úi (VT)
b) Raportul pmax/pmin dacă se cunosc rapoartele: H=V3/V1, G=V3/V1 úi
U=p1/p6.
Figura 291

292. Se dă sistemul din figura 292, format dintr-un pendul gravitaĠional


cuplat cu un resort elastic orizontal foarte lung. Lungimea tijei pendulului este l,
85 86
masa corpului este m, iar constanta elastică a resortului este k. Toate elementele pe viteza sa, câmp având liniile de câmp paralele cu suprafaĠa 6. Cunoscând
mobile sunt conductoare úi cuplate electric între ele. Se neglijează masa tijei úi cea unghiul I úi distanĠa d, se cere:
a resortului. Sistemul poate oscila într-un plan vertical care conĠine tija úi axa a) să se deducă expresia razei traiectoriei în câmp magnetic;
resortului. Perpendicular pe acest plan se aplică un câmp magnetic uniform de b) să se afle lungimea traiectoriei parcurse în câmp magnetic;
inducĠie B. Considerând armonică oscilaĠia pendulului, să se determine: c) să se deducă expresia forĠei medii cu care câmpul magnetic acĠionează
a) perioada de oscilaĠie a sistemului; asupra electronului pe durata miúcării acestuia în câmp;
b) legea de miúcarea corpului de masă m; d) să se determine cât ar trebui să fie B astfel încât electronul să mai
c) legea vitezei corpului de masă m; treacă o dată prin punctul A.
d) dependenĠa de timp (sub formă analitică) a tensiunii electromotoare
induse între punctele A úi O.

Figura 295

Figura 292 296. O reĠea plană de difracĠie cu constanta d=1,64 P este iradiată normal
cu un fascicul de lumină monocromatică corespunzând uneia dintre liniile spectrale
293. Un microfon de masă m este legat de un capăt al unui resort elastic ale hidrogenului atomic. ùtiind că maximele de difracĠie de ordinul k=2 se observă
fără masă, de constanta elastică k. Resortul are celălalt capăt legat de un stâlp sub unghiul D=300 faĠă de direcĠia de incidenĠă, să se determine:
vertical, astfel încât microfonul se află la o înălĠime h. Microfonul oscilează pe a) numerele cuantice principale ale stărilor atomilor de hidrogen între care
direcĠie verticală, cu amplitudinea A h. Pe sub microfon se deplasează un se produce tranziĠia însoĠită de emisia fotonilor radiaĠiei studiate;
vehicul cu o sirenă care emite un sunet cu frecvenĠa X0 . Să se determine b) valoarea maximă a potenĠialului de fânare a fotoelectronilor pentru un
intervalul de frecvenĠe recepĠionat de microfon considerând că viteza vehiculului fotocatod de cesiu (Eex=1,9eV) pentru care radiaĠia considerată mai poate produce
este neglijabilă, atunci când vehiculul se află: curent fotoelectric;
a) sub microfon; c) presiunea exercitată de radiaĠia considerată asupra fotocatodului, útiind
b) la o distanĠă egală cu h de piciorul stâlpului. că energia radiaĠiei luminoase incidentă normal pe 1cm2 în durata de 1s, este
egală cu 5˜104J, energia fotoelectronilor emiúi fiind neglijabilă.
Se dau constanta lui Planck h=4,14˜1015eVs; constanta Rydberg
¾ CLASA a XII-a R=1,1˜107m1; viteza luminii în vid c=3˜108m/s; e=1,6˜1019C.
284. A. O placă de metal este situată la d=5m de o sursă de lumină
monocromatică a cărei putere la ieúire este P=10-3W. Considerând că electronul
emis din placă îúi poate „colecta” energia de pe o suprafaĠă circulară cu raza egală
cu 10 diametre atomice (109m). Energia necesară pentru a scoate un electron din
metal este aproximativ Lext=5eV. Presupunând că lumina este o undă, care este
intervalul de timp necesar pentru ca o astfel de Ġintă să înceapă să emit electroni?
B. Să se demonstreze că este imposibilă absorbĠia unui foton de
către un electron liber.
295. Un electron este lansat în punctul A de către un tun electronic care a
folosit pentru accelerarea acestuia o tensiune electrică U. La trecerea prin
suprafaĠa 6 (vezi figura 295, în care suprafaĠa 6 este perpendiculară pe planul
desenului), electronul pătrunde într-un câmp magnetic de inducĠie B perpendicular

87 88
302. O pârghie de speĠa I este în echilibru sub acĠiunea unei forĠe ¾ CLASA a IX-a
rezistente mai mare decât cea activă cu 'F=150N.BraĠul forĠei rezistente este mai 306. Peste un scripete de masă neglijabilă este trecut un fir omogen de
mic decât al forĠei active cu 'l=50cm, iar pârghia are lungimea de 2,5m. Să se lungime l úi masă m. În funcĠie de distanĠa x de la un capăt al firului la scripete, să
calculeze lungimile braĠelor celor două forĠe úi forĠele (activă úi rezistentă) ce se determine:
acĠionează asupra pârghiei. a) acceleraĠia firului;
b) viteza firului dacă la momentul iniĠial cele două capete ale firului se
¾ CLASA a VIII-a găsesc la aceiaúi înălĠime úi v0=0;
303. Două bile identice, de mase m úi densitate M, sunt fixate la capetele c) acceleraĠia firului dacă scripetele se miúcă în jos cu acceleraĠia a0 g.
unui resort de constantă elastică k úi lungime l iar sistemul se introduce vertical 307. Kepler măsurând perioada de revoluĠie în jurul Soarelui a Pământului
într-un lichid cu densitatea M1 úi se fixează bila inferioară de fundul vasului. Se úi a planetei Marte,a găsit pentru acestea TP=1 an úi TM= 1,87 ani (tereútri).
cere: Folosindu-vă de legea atracĠiei universale úi de condiĠia de stabilitate pe
a) sarcina electrică q cu care s-au electrizat fiecare din cele două sfere (cu traiectorie determinaĠi distanĠa de la Soare la Marte dacă distanĠa de la Soare la
sarcină de acelaúi fel) dacă resortul rămâne nedeformat; Pământ este R=149˜106km. AproximaĠi că atât Pământul cât úi planeta Marte se
b) dacă cele două sfere sunt electrizate cu sarcina q de la punctul a) dar rotesc uniform în jurul Soarelui pe orbite circulare.
de semn contrar resortul se alungeúte sau se comprimă? JustificaĠi răspunsul, 308. Două mobile pornesc dintr-un punct A spre un punct B, unde se
scrieĠi forĠele ce acĠionează úi condiĠia de echilibru. Lichidul, resortul úi vasul sunt opresc. DistanĠa dintre mobile depinde de timp conform graficului din figura 308.
1 Vitezele mobilelor sunt constante pe durata miúcării, iar traiectoria este rectilinie.
izolatoare iar lichidul are Klichid= Kvid.
2 Să se determine vitezele mobilelor úi distanĠa dintre cele două puncte.
304. Pentru circuitul electric din figura 304 se cunosc E=2V, r=1: úi
R=3:. Să se determine intensitatea curentului din circuitul principal.

Fig. 308

¾ CLASA a X-a
Fig. 304 309. Un motor termic având ca substanĠă de lucru n moli de gaz ideal
305.Un galvanometru cu rezistenĠa de 50: poate măsura curenĠi cu funcĠionează conform ciclului di figura 309. Considerând cunoscute b=
CP
, R úi
intensitatea până la 0,01A. CV
Se cere: raportul de compresie H, să se determine:
a) rezistenĠa ce trebuie legată în serie pentru a putea măsura tensiuni a) randamentul motorului care funcĠionează după acest ciclu;
până la 100V; b) căldura molară pe transformarea 3  1.
b) rezistenĠa ce trebuie legată în paralel pentru a putea măsura curenĠi
până la 10A.

93 94
313. Spre un perete reflectător, aflat la distanĠa de 40 m faĠă de sursa S
se trimite o undă sonoră cu frecvenĠa de 500Hz, amplitudinea de 2,4 cm úi viteza
m
de 320 .
s
Se cere:
a) lungimea de undă a undelor sonore
b) amplitudinea de oscilaĠie a punctelor aflate la distanĠa de 5,2 m de
perete
c) densitatea de energie transportată de undă úi intensitatea acesteia dacă
densitatea aerului este de 1,3˜10-3g/cm3.
Fig. 309 314. Să se demonstreze că există o relaĠie între XL úi XC pentru care
intensitatea curentului prin R nu depinde de această rezistenĠă úi să se determine
310. Un vas cilindric deschis, cu înălĠimea 2h=220 cm, este împărĠit în intensitatea curentului prin R.
două părĠi egale de un perete despărĠitor. Compartimentul superior este plin cu
apă cu densitatea M=1g / cm3, iar cel inferior conĠine aer la presiunea atmosferică
p0=105N/m2. În peretele despărĠitor se practică un mic orificiu circular astfel că
apa începe să curgă în partea de jos a vasului. Ce grosime va avea stratul de apă
din partea de jos a vasului când aerul va începe să treacă prin orificiu în sus? În
decursul procesului temperatura rămâne constantă, iar g=10m/s2. Fig.314

¾ CLASA a XII-a
315. Un foton cu lungimea de undă O=232 nm eliberează un fotoelectron
de pe suprafaĠa unui electrod de platină (L=5,29 eV). Să se calculeze impulsul
transmis fotoelectronului extras. Se dau: h=6,6˜10-34 J˜s úi c=3˜108 m/s.
316. Un atom de hidrogen se află într-o stare excitată corespunzător lui
n=2. Se cere:
Fig. 310 a) să se estimeze intensitatea curentului electric datorat miúcării
electronului în jurul nucleului
311. Într-un vas închis se află O2 (considerat gaz ideal) la presiunea b) să se calculeze inducĠia magnetică în centrul orbitei
p=56kN/m2 úi densitatea M=0,56kg/m3. Cunoscând masa molară O2 P=32kg/mol c) viteza de recul a atomului, presupunând că atomul de hidrogen se
úi NA=6,023 ˜ 1023 molec/mol, să se determine: găseúte în repaus úi emite un foton corespunzător primei radiaĠii din seria
a) viteza termică a moleculelor de O2; spectrală Lyman.
b) concentraĠia moleculară în condiĠiile date; 317. Electronii emiúi prin efect fotoelectric de pe o suprafaĠă metalică
c) cu cât la sută creúte concentraĠia dacă se dublează temperatura plană, sub acĠiunea unei radiaĠii electromagnetice cu frecvenĠa -, se pot depărta
absolută a gazului din vas. de placa metalică cel mult la distanĠa dmax, pragul roúu al efectului fotoelectric
pentru placă fiind -0. Neglijând efectele gravitaĠionale úi interacĠiunile dintre
electroni, să se determine densitatea sarcinilor superficiale de pe placă, dacă se
¾ CLASA a XI-a cunosc: sarcina electronului e, constanta lui Planck h úi permitivitatea vidului H0.
1 3
312. Miúcarea unui arc elicoidal este dată de ecuaĠia: y= cos3t sin3t
2 2
B. ETAPA JUDEğEANĂ
cm. Se cere:
28.02.1998
a) să se demonstreze că oscilaĠia este armonică úi să se determine
amplitudinea úi faza iniĠială;
b) să se determine elongaĠia, viteza úi acceleraĠia unui punct material care
¾ CLASA a VI-a
S
oscilează după legea de mai sus la momentul t= (s). 318. Un mobil se deplasează conform graficului din figura 318. Se cere:
6 a) să se descrie miúcarea mobilului
95 96
b) în ce moment (sau interval de timp) viteza mobilului este maximă
c) distanĠa parcursă de mobil între momentul t1 =1s úi t2 =11 s.

Figura 318

319. Un biciclist se deplasează pe o úosea rectilinie cu viteza de 36 km/h úi


trece pe lângă o coloană de elevi de lungime l=30 m care se deplasează cu viteza
de 2m/s. În cât timp trece biciclistul pe lângă coloana de elevi? (DiscuĠie) Figura 322
320. IndicaĠi materialele necesare úi descrieĠi (pe scurt) un experiment
prin care se pune în evidenĠă (se constată) că: 323. Un jgheab, format din două scânduri între care există o deschidere
a) pe durata încălzirii unui gaz, acesta se dilată unghiulară 2E, este înclinat sub unghiul D faĠă de orizontală (ca în figura 323). Un
b) pe durata topirii unui corp solid, temperatura acestuia rămâne buútean de formă cilindrică, este deplasat cu o viteză constantă, de jos în sus, în
constantă. lungul jgheabului, sub acĠiunea unei forĠe de tracĠiune cu punctul de aplicaĠie în
centrul C al capătului superior al buúteanului. ùtiind că coeficientul de frecare
¾ CLASA a VII-a dintre buútean úi pereĠii jgheabului este P, să se determine randamentul deplasării
321. Prin definiĠie, presiunea este forĠa ce se exercită asupra unităĠii de buúteanului pe acest tip de plan înclinat. AplicaĠie numerică: D=450, 2E=600,
suprafaĠă. O cărămidă, aúezată succesiv pe cele trei feĠe ale sale, exercită sub ea, P=0,25.
presiunile de 1368 N/m2, 2581 N/m2 úi 5404N/m2. Un perete cu înălĠimea h=4m, Precizare: Prin definiĠie, coeficientul de frecare P este raportul dintre forĠa
format (cum se practică uzual în construcĠii) din astfel de cărămizi suprapuse una de frecare pe un perete al jgheabului úi forĠa ce apasă perpendicular pe acest
peste alte, creează la baza sa o presiune de 88.200 N/m2 Să se determine: perete.
a) masa unei cărămizi;
b) densitatea materialului din care sunt confecĠionate cărămizile;
c) laturile unei cărămizi.
Se dă g= 9,8 m/s.
322. O scândură dreptunghiulară, cu laturile a (latura mare) úi b (latura
mică) este atârnată de un fir, ca în figura 322. PoziĠia punctului O este astfel
aleasă încât OA/OB =a/b.
1) Să se determine unghiul D al poziĠiei de echilibru;
2) Ce valoare are unghiul D dacă b=a( 2  1)? Dar dacă b=a?;
3) DeterminaĠi forĠele Fc, respectiv Fs, cu care trebuie să acĠionăm,
separat, în două situaĠii distincte, pentru a menĠine scândura în echilibru în poziĠie
orizontală; Figura 323
4) ComparaĠi forĠele Fc úi Fs.
sin D
Notă: Pentru punctul 1) se va determina tgD= [adică raportul ¾ CLASA a VIII-a
cos D 324. Pe un izolator circular rigid, de rază R=3 cm, aúezat în plan orizontal,
OM/NM]. sunt fixate 4 corpuri punctiforme, încărcate cu sarcina q=25nC fiecare, egal
distanĠate între ele. Se cere:

97 98
a) Valoarea forĠei ce acĠionează asupra fiecărui corp de sarcină q; tensiunea din firul de legătură în momentul când corpurile încep să alunece în jos,
b) Masa unui corp punctiform de sarcină electrică qc=4,8nC, ce rămâne în pe planul înclinat. Se cunoaúte g.
echilibru într-un punct P, aflat pe verticala ce trece prin centrul inelului circular, la B. Pe o masă orizontală se află două corpuri cubice mici, de mase m1
distanĠa h=4cm de centrul acestuia; úi m2 legate între ele printr-un fir inextensibil, fără masă, ca în figură. Firul este
c) Numărul de electroni primiĠi de corpul aflat în P, útiind că acesta a fixat la mijlocul laturilor de jos úi de sus ale corpurilor m2, respectiv m1. O forĠă
&
coborât cu 'h=1cm; F , orizontală, acĠionează asupra corpului m1, punctul său trecând prin centrele
d) Considerând că inelul este încărcat uniform cu sarcina Q=0,5PC, să se ambelor cuburi. ùtiind că coeficientul de frecare (P) este acelaúi pentru
determine masa mc a corpului de sarcină qc=4,8nC, aflat în echilibru la înălĠimea ambele corpuri, să se determine tensiunea din firul de legătură când sistemul se
h=4cm, în punctul P. deplasează accelerat. Care este valoarea acceleraĠiei miúcării?
Se dau: g=10N/kg, e=1,6˜1019C, 1/4SH0=9˜109 unităĠi SI (sistemul este
plasat în vid).
325. Între două puncte A úi B ale unui inel circular conductor se aplică
tensiunea electrică U=6V, circuitul debitând puterea P=48W. Cea mai mică putere
pe care o poate debita inelul, alimentat între două puncte ale sale (precizaĠi-le!) la
aceeaúi tensiune U=6V, este Pmin=36W. Figura 327
a) DeterminaĠi rezistenĠa R a întregului inel;
b) Ce rezistenĠă R1 úi R2 au cele două arce inelare cuprinse între Aúi B?; 328. Într-o scândură aúezată pe o masă orizontală se scobeúte o
c) PrecizaĠi poziĠia punctelor Aúi B pe inel; adâncitură sferică h, de rază R, în care se aúează o sferă de aceeaúi rază R. Să se
d) ReprezentaĠi grafic dependenĠa P=P(R1) pentru R1 cuprins între O úi R; determine masa mx ce trebuie atârnată de firul ce trece peste scripetele S (ideal)
e) La ce valori R 1' úi Rc2 puterea debitată este dublă celei minime? úi este fixat la scândură, astfel ca, în timpul miúcării scândurii, sfera să poată ieúi
326. Trei rezistoare se conectează la o reĠea de curent continuu aúa cum din scobitură. Frecările se neglijează. Se cunosc M, m, R, h úi g. DiscutaĠi soluĠia
se indică în schemele (a) úi (b) din figura 326. problemei considerând că h variază între O úi R.
1) În varianta (a), puterea termică eliberată pe rezistorul cu rezistenĠa R2
este P2. Să se determine puterile eliberate pe rezistoarele cu rezistenĠele R1 úi R3;
2) În varianta (b), când întrerupătoarele K1 úi K2 sun deschise, se
eliberează puterea totală P0. Dacă se închide numai K1, puterea eliberată este P1,
iar dacă se închide numai K2, se eliberează puterea P2. Ce putere se eliberează
dacă se închid ambele întrerupătoare?
AplicaĠie numerică: 1) R1=2:, R2=1:, R3=3:, P2=1W;
2) P0=1W, P1=2W, P2=3W.

Figura 328

329. Pe indicatorul de viteză al unui automobil se citesc valorile vitezei la


diferite momente de timp úi se găsesc:

t(sec) 0 2 5 6 9 12 15 …
v(km/h) 0 3,6 9 10,8 18 28,8 39,6 …
Din analiza datelor se constată că automobilul s-a deplasat mai întâi cu
acceleraĠia constantă a1 úi apoi cu acceleraĠia constantă a2.
Figura 326 a) Ce valori au cele două acceleraĠii?
b) În ce moment a fost modificată acceleraĠia?
¾ CLASA a IX-a c) Viteza maximă pe care o atinge automobilul este v=108km/h. Ce spaĠiu
327. A. Pe un plan înclinat se află două corpuri identice, de masă m a parcurs automobilul din momentul plecării până în momentul în care atinge
fiecare, legate printr-un fir inextensibil, fără masă. Se cunosc coeficienĠii de viteza maximă?
frecare dintre corpuri úi planul înclinat: P2 pentru corpul superior úi P1(<P2) pentru d) ReprezentaĠi grafic legile s(t) úi v(t).
corpul inferior. Unghiul planului înclinat cu orizontala creúte treptat. DeterminaĠi
99 100
¾ CLASA a X-a CLASA a XI-a
330. A. Într-o eprubetă verticală, deschisă la partea superioară, cu 333. Un corp de masă m se află fixat la capătul unui resort elastic a cărui
lungimea totală NL, se află o coloană de aer cu lungimea L închisă printr-o coloană masă este mc. Celălalt capăt al resortului este fixat rigid de un perete, ca în figura
de Hg cu lungimea (N-1)L . Presiunea atmosferică exterioară corespunde unei 333,. Masele m úi mc sunt comparabile (ca ordin de mărime). Cunoscând
coloane verticale de Hg cu înălĠimea L iar temperatura ambiantă este T0. constanta elastică a resortului (k), să se determine perioada de oscilaĠie T a
Până la ce temperatură trebuie încălzit cvasistatic aerul din eprubetă pentru sistemului. Frecarea corpului pe suprafaĠa orizontală este neglijabilă iar numărul
ca tot mercurul să se scurgă afară? ComentaĠi rezultatul obĠinut. AplicaĠie de spire ale resortului (N) se presupune a fi foarte mare.
numerică: T0=300K, N=3.
B. Există posibilitatea ca diferenĠa dintre temperaturile izvoarelor „cald” úi
„rece” ale unei maúini termice de tip Carnot să fie crescută cu 'T grade
centigrade, prin ridicarea temperaturii „calde” úi scăderea temperaturii „reci”. Cum
trebuie procedat pentru ca, după această operaĠie, randamentul maúinii termice să
fie maxim (minim) posibil în condiĠiile iniĠiale date?
331. A. Pe un cadru dreptunghiular, cu lăĠimea d, se formează o peliculă
de lichid, pentru care coeficientul tensiunii superficiale este V. În peliculă este Figura 333
d
încorporat un fir inextensibil cu lungimea L>S , având capetele prinse în 334. A. Pentru a dovedi că Pământul se roteúte, Foucault a făcut să
2
punctele Aúi B (ca în figura 331). oscileze un pendul matematic ce avea următoarele caracteristici: lungimea firului
a) Să se determine forma firului úi tensiunea din acesta, dacă se sparge l=67m, masa suspendată m=28kg, amplitudinea oscilaĠiei A=3m. cunoscând că
pelicula din stânga firului; g=9,8m/s2, determinaĠi:
b) Să se determine lucrul mecanic efectuat pentru a duce capetele firului în a) Perioada T0 a oscilaĠiilor pendulului;
punctele Ac úi Bc, útiind că AAc=BBc=a; b) EcuaĠia de oscilaĠie a masei suspendate;
c) Cât ar fi raza unei picături sferice din acest lichid dacă energia sa c) Tensiunea din fir la momentul t=2,5T0;
potenĠială superficială ar fi egală cu lucrul mecanic de la b)? d) Puterea cedată mediului ambiant útiind că oscilaĠiile se amortizează
B. Să se deducă legea lui Jurin în cazul unui capilar coborât vertical complet după 4 ore;
într-un vas cu mercur. Se cunosc V, b, g úi M. e) Cum bănuiĠi că a dovedit Foucault rotaĠia Pământului?
Precizare: la t=0, pendulul este deviat faĠă de poziĠia verticală.
B. Un mobil execută o miúcare oscilatorie armonică de amplitudine
1
A. În momentul în care elongaĠia este A, un úoc instantaneu face ca viteza
2
mobilului să se dubleze. CalculaĠi noua amplitudine Ac a miúcării oscilatorii.
335. A. Dispunem de o bobină reală úi de un rezistor. Când le legăm în
serie úi alimentăm gruparea la o tensiune alternativă, factorul de putere este
Figura 331 cosMs. Cât este factorul de putere (cosMp=?) când cele două componente se leagă
în paralel úi gruparea se cuplează la aceeaúi sursă de tensiune? Se va admite că
322. A. Un kilomol de gaz perfect parcurge în sensul acelor de ceasornic, rezistenĠa bobinei úi rezistenĠa rezistorului sunt egale.
în (p, v), un ciclu format dintr-o izotermă, o adiabată úi o izobară , Transformarea B. Condensatorul plan al unui circuit oscilant este umplut pe
izotermă se produce la temperatura minimă a ciclului. Cunoscând b=Cp/Cv úi jumătate cu un dielectric, având permitivitatea relativă Hr, ca în figura 335. Plăcile
raportul b=pmax/pmin (al presiunilor maximă úi minimă din ciclu) să se determine condensatorului au formă dreptunghiulară (cu laturile a úi b) úi sunt aúezate la
randamentul motorului. AplicaĠie numerică: b=5/3, b=e (e=baza logaritmilor distanĠa h. Bobina circuitului oscilant este un solenoid cu lungimea l, în interiorul
naturali). Se dă: e0,4=1,492. căruia se află un miez magnetic cu permeabilitatea magnetică variind după legea
B. Un pahar conĠine apă fierbinte. El trebuie răcit cât mai mult în P=P0(1+k˜x), xǝ[0,l]. De câte ori se micúorează frecvenĠa proprie a oscilaĠiilor
timp de 5 minute. Cum este mai convenabil să se procedeze: să se pună în pahar electromagnetice din circuitul oscilant în prezenĠa dielectricului úi a miezului
o linguriĠă de zăpadă úi apoi să se aútepte 5 minute sau, mai întâi să fie lăsat magnetic faĠă de situaĠia lipsei totale a acestora (condensator úi bobină în vid!)?
paharul 5 minute úi apoi să se pună în pahar o linguriĠă de zăpadă? AplicaĠie numerică: Hr=e(nr. lui Neper), kl=2. Efectele marginale se vor considera
neglijabile.

101 102
traiectoriei. Utilizând această regulă să se găsească valorile permise ale energiei
totale (E) pentru o microparticulă de masă m care se miúcă:
a) Într-o groapă de potenĠial unidimensională, infinit de adâncă, având
lungimea l;
b) Într-un câmp de forĠe elastice cu energia potenĠială de forma
k 2
Figura 335 V(x)= x , k>0;
2
c) Pe o traiectorie circulară de rază R.
¾ CLASA a XII-a
336. Un foton cu lungimea de undă Oi este împrăútiat Compton pe un
electron liber aflat în miúcare. Ca urmare, electronul se opreúte iar fotonul rezultat,
cu lungimea de undă O0, împrăútiat la T=600 faĠă de direcĠia fotonului incident,
este din nou împrăútiat pe un al doilea electron, aflat în repaus. În al doilea proces
de împrăútiere, fotonul final, cu lungimea de undă Of=1,25˜10-10m, este deviat sub
un unghi T=600 în raport cu direcĠia fotonului cu lungimea de undă O0. DeterminaĠi
lungimea de undă de Broglie a primului electron, înainte de interacĠie. Se cunosc
h, m0, úi c.
337. A. Doi polarizori ideali, P1 úi P2 sunt aúezaĠi unul după altul ca în
figură. DirecĠia de transmisie a polarizorului P1 formează cu planul desenului un
unghi D, iar cea a polarizorului P2 – un unghi E. Ambele unghiuri se măsoară în
acelaúi sens faĠă de planul desenului. Un fascicul luminos, de intensitate I0,
polarizat liniar în planul desenului, cade normal, odată venind din stânga (a), iar
apoi din dreapta (b). Care este valoarea intensităĠii luminii emergente din sistem
în cele două situaĠii? Ce valori au intensităĠile emergente când lumina (de
intensitate I0) este naturală (nepolarizată)?
&
B. Un fascicul monoenergetic de electroni, cu impulsul p , se
difractă pe o fantă de lăĠime b, practicată într-un paravan opac, aúezat
perpendicular pe fasciculul electronic incident. Să se determine valoarea lui b
útiind că, pe un ecran paralel cu paravanul, spotul electronic are extinderea minim
posibilă. Cât este extinderea spotului în acest caz?

Figura 337

338. În conformitate cu aúa-numitul postulat Bohr – Sommerfeld, la


miúcarea unei microparticule într-un câmp conservativ de forĠe, trebuie să fie
satisfăcută următoarea regulă de cuantificare
³ pq˜dq=nh, n=nr. întreg,
unde q úi pq sunt coordonatele úi impulsurile generalizate corespunzătoare (cu
care se poate descrie miúcarea); integrarea se face pe un contur închis al

103 104
3) Două corpuri, aflate în locuri diferite, pot avea greutăĠile perpendiculare? orizontală, acĠionează asupra corpului m1, punctul său de aplicaĠie fiind la mijlocul
feĠei din partea dreaptă, iar suportul său trecând prin centrele ambelor cuburi.
ùtiind că coeficientul de frecare (P) este acelaúi pentru ambele corpuri, să se
determine tensiunea din firul de legătură când sistemul se deplasează accelerat.
Care este valoarea acceleraĠiei miúcării?
349. Pe o foaie de hârtie este desenat un unghi drept. O riglă se miúcă pe
Figura 342 Figura 343
hârtie cu viteza v=10cm/s, fiind tot timpul perpendiculară pe bisectoarea acestui
unghi. Muchia riglei intersectează laturile unghiului. Să se stabilească legea de
miúcare a punctului de intersecĠie a uneia din laturile unghiului cu muchia riglei.
¾ CLASA a VIII-a
350. Într-o cutie mică este închisă ermetic o muscă. Cutia este aruncată
345. Într-un calorimetru se găsesc 150g gheaĠă la 00C. Se toarnă 100g de
vertical respectiv oblic. Se neglijează frecarea cu aerul. Va fi musca în stare de
apă care, în urma contactului cu gheaĠa, ajungând la temperatura de 00C, cedează
imponderabilitate în timpul miúcării? ArgumentaĠi răspunsurile.
căldura Q=16,5kJ. Ce se găseúte în calorimetru în starea finală? (căldura latentă
de topire a gheĠii este O=3,3˜105J/kg).
346. Corpurile din figura 346 au masele egale (m=27g). Resorturile sunt
izolatoare úi au lungimile iniĠiale egale (I0=27cm) úi K1=2K2. Cele două corpuri se
electrizează cu sarcini egale dar de semn contrar. GăsiĠi valoarea acestei sarcini
dacă după electrizare resortul al doilea este alungit cu 3cm, iar alungirea primului ¾ CLASA a X-a
este de trei ori mai mare. 351. O sferă omogenă de rază R=20cm se găseúte pe suportul din figura
351. Cu ce acceleraĠie orizontală minimă trebuie miúcat suportul pentru ca sfera să
urce pe supraînălĠare? ÎnălĠimea supraînălĠării este h=4cm.
352. tubul din figura 352 are cele trei ramuri de lungimi egale úi secĠiune
mică, aceeaúi pentru toate ramurile. În ramura închisă se găseúte aer la
temperatura 270C, ocupând un volum v0=1l. Presiunea atmosferică este P0=105Pa.
Lichidul din ramura orizontală are o densitate astfel încât Ugl0=P0, unde l0 este
lungimea ramurii. Aerul este încălzit cvasistatic. Se cere:
a) Să se reprezinte într-o diagramă (V, P) transformările pe care le suferă
aerul până ce tot lichidul se revarsă din tub Ġi să se calculeze lucrul mecanic
Figura 346 efectuat;
347. A. Conectând la bornele unei baterii, pe rând, mai multe rezistenĠe b) Să se determine temperatura maximă pe care o atinge aerul până ce tot
s-au găsit următoarele valori ale intensităĠii curentului din circuit úi ale tensiunii la lichidul se revarsă din tub.
borne: (2A, 10V); (4A, 8V); (6A, 6V); (8A, 4V). Să se reprezinte grafic tensiunea 353. Într-o incintă de volum V=2l se află m=12,7g vapori de iod. La
la borne în funcĠie de intensitatea din circuit úi să se prezinte semnificaĠiile temperatura T=1000 K presiunea a devenit P=2,26 atm. Să se afle gradul de
intersecĠiei acestui grafic cu axele de coordonate. disociere a moleculelor de iod în atomi de iod. Care este căldura molară la volum
B. Două rezistoare sunt confecĠionate din acelaúi material cu constant a amestecului format?
aceeaúi secĠiune, al doilea având o lungime de patru ori mai mare decât primul.
Cele două rezistoare sunt folosite ca fierbătoare, fiind conectate la două baterii
identice. În această situaĠie primul fierbător are un randament K1=80% úi poate
încălzi o cantitate de apă în timpul t1=3min., iar al doilea fierbător are un
randament K2=60% Ġi poate încălzi aceeaúi cantitate de apă, între aceleaúi limite
de temperatură, în timpul t2=4min. Ce lungime ar avea un rezistor confecĠionat
din acelaúi material ca úi cele două rezistoare dacă rezistenĠa acestuia este egală
cu rezistenĠa interioară a bateriei (lungimea primului rezistor este de 80cm).
Figura 351 Figura 352
¾ CLASA a IX-a
348. Pe o masă orizontală se află două corpuri cubice mici, de mase m1 úi
m2, legate între ele printr-un fir inextensibil, fără masă, ca în figura 348. Firul este
& ¾ CLASA a XI-a
fixat la mijlocul laturilor de jos úi de sus ale corpurilor m2, respectiv m1. O forĠă F ,
109 110
354. Un corp de masă m se află fixat la capătul unui resort de masă mc. protonului cu imprecizia coordonatei 'y dacă acesteia îi corespunde o imprecizie
Celălalt capăt al resortului este fixat rigid la un perete, ca în figura 354. Masele m relativă f în determinarea impulsului.
úi mc sunt comparabile ca ordin de mărime. Cunoscând constanta elastică a 359. Prin absorbĠia unui foton cu frecvenĠa -, electronul unui atom de
resortului (k), să se determine perioada de oscilaĠie T a sistemului. Frecarea hidrogen trece de pe prima orbită pe o altă orbită n. Să se calculeze raportul
corpului pe suprafaĠa orizontală este neglijabilă iar numărul de spire ale resortului razelor celor două orbite (rn/r1).
(N) se presupune a fi foarte mare.
B. ETAPA JUDEğEANĂ
27.02.1999

Figura 354 ¾ CLASA a VI-a


360. Un mobil se deplasează conform graficului din figura 360. Se cere:
355. O bară omogenă cu lungimea L este suspendată cu ajutorul a două a) Să se descrie miúcarea mobilului;
resorturi (fig.355) In stare nedeformată, cele două resorturi cu lungimile egale. b) În ce moment (sau interval de timp) viteza mobilului este minimă;
Cunoscâmd lungimile L úi d úi útiind că bara este orizontală în echilibru , să c) În ce moment (sau interval de timp) viteza mobilului este maximă;
se determine relaĠia dintre constantele de elasticitate k1 úi k2 ale celor două d) DistanĠa parcursă de mobil între momentele t1=8s úi t2=16s.
resorturi

Figura 355
Figura 360
356. DeterminaĠi perioada micilor oscilaĠii ale lichidului din tubul din figura
356, cunoscând lungimea coloanei de lichid l, acceleraĠia gravitaĠională g úi 361. ùtiind că volumul cilindrului=SR2h=Abază˜înălĠimea, iar g=10N/kg,
unghiurile D úi E. pentru un cerc cu raza R=50cm tăiat dintr-o tablă de fier cu grosimea de 5mm, să
se calculeze:
a) Volumul cercului tăiat;
b) Masa cercului tăiat útiind că densitatea fierului este M=7800kg/m3
c) Greutatea cercului tăiat;
d) De câte ori creúte masa dacă se dublează raza.
362. a) Utilizând datele din tabel să se reprezinte grafic dependenĠa
lungimii resortului de forĠa deformatoare:

Figura 356 F (N) 0 1 2 3 4 5 6


l (m) 0,75 0,8 0,85 0,9 0,95 1,0 1,05
¾ CLASA a XII-a
357. Un fascicul de electroni, având viteza v0, concentraĠia n úi secĠiunea s, b) CalculaĠi valoarea constantei elastice a resortului;
intră între plăcile unui condensator plan, paralel cu acestea. Plăcile sunt pătrate de c) Pentru ce valoare a forĠei lungimea resortului este l=0,92m ?
latură L iar distanĠa dintre acestea este d. Condensatorul este conectat la o sursă
de tensiune constantă U0. Cât este puterea debitată de sursă dacă electronii de
masă m úi sarcina e, nu ating plăcile condensatorului? ¾ CLASA a VII-a
358. Un fascicul monoenergetic de protoni, acceleraĠi la tensiune U, trece 363. Pe un suport orizontal (desenul a, figura 363), sau pe un suport
printr-o fantă cu deschiderea 'y . Să se compare lungimea de undă asociată înclinat (variantele b úi c din aceeaúi figură) se află în repaus un corp cu masa m,
111 112
prins de un cui, înfipt în suport, prin intermediul unui resort elastic foarte uúor, cu b) După cât timp se va plia antena úi care va fi lungimea ei finală, dacă
constanta de elasticitate k úi lungimea l0 în stare nedeformată. În absenĠa după plierea fiecărei perechi de segmente viteza de coborâre se reduce la
resortului corpul de pe suportul înclinat este în repaus. jumătate.
Să se determine, în fiecare caz, lungimea segmentului de pe suport, unde c) Să se determine lucrul mecanic care trebuie efectuat pentru plierea
corpul rămâne în repaus úi distanĠa de la acest segment până la cuiul înfipt în uniformă úi succesivă a sectoarelor antenei dacă în timpul plierii forĠa de frecare
suport. ForĠa de frecare dintre corp úi suport este direct proporĠională cu forĠa de dintre oricare două segmente este direct proporĠională cu lungimea sectorului de
reacĠie normală a suportului, constanta de directă proporĠionalitate fiind P. Se segment pliat, constanta de proporĠionalitate fiind p. Se útie că lucrul mecanic al
cunoaúte acceleraĠia gravitaĠională, g. Se cunosc: L úi H. unei astfel de forĠe variabile este egal cu lucrul mecanic al valorii medii (calculată
Se útie că într-un triunghi dreptunghic pătratul lungimii ipotenuzei este egal ca medie aritmetică) a forĠei respective. Se neglijează greutatea.
cu suma pătratelor catetelor. 365. O garnitură de tren formată dintr-o locomotivă úi trei vagoane identice
se deplasează rectiliniu úi uniform pe un sector orizontal cu viteza v=20m/s. La
fiecare interval de timp 't=10s se desprinde câte un vagon, astfel încât, de fiecare
dată, viteza garniturii de tren creúte cu 'v=5m/s.
a) Să se determine viteza finală a locomotivei úi să se traseze graficul
dependenĠei de timp a vitezei garniturii de tren, dacă prima desprindere s-a
realizat după un timp T=20s.
După desprindere, fiecare vagon se miúcă uniform încetinit până la oprire,
a b c durata miúcării sale încetinite fiind direct proporĠională cu viteza în momentul
Figura 363 desprinderii (constanta de directă proporĠionalitate având valoarea k=0,25s2/m),
iar distanĠa maximă parcursă de fiecare vagon în miúcare încetinită până la oprire
364. O antenă telescopică, fixată în poziĠie verticală (figura 364), este fiind direct proporĠională cu pătratul vitezei în momentul desprinderii (constanta
formată din patru perechi de segmente. Un segment are lungimea l0 úi masa m. de proporĠionalitate având valoarea k/2).
Fiecare pereche de segmente este consolidată în partea superioară printr-o tijă b) Să se determine durata întregii miúcări a fiecărui vagon úi distanĠa totală
rigidă, orizontală, foarte subĠire, cu masa m, iar între tije se află câte un resort parcursă de fiecare vagon.
vertical, foarte uúor, cu constanta de elasticitate k, nedeformat. Locomotiva se întoarce apoi din drum pe o linie paralelă cu linia pe care au
fost abandonate vagoanele. Fiecare vagon, ca úi garnitura întreagă se consideră
puncte materiale.
c) În cât timp va parcurge locomotiva distanĠa dintre primul úi ultimul vagon,
dacă viteza ei, la întoarcere, este egală cu viteza dobândită după desprinderea
ultimului vagon?

¾ CLASA a VIII-a
366. Pe un suport orizontal (desenul a, figura 366), sau pe un suport
înclinat (desenele b úi c din aceeaúi figură) se află un cub omogen, cu masa m,
având fixată în mijlocul uneia din feĠele sale laterale un corp punctiform foarte
uúor, electrizat cu sarcina electrică q>0. Deasupra fiecărui suport este fixat un alt
Figura 364 corp punctiform, electrizat cu sarcina electrică Q>0, astfel încât linia centrelor
a) Să se determine lungimea fiecărui resort, după deblocarea segmentelor celor două corpuri electrizate este paralelă cu suportul.
antenei, în stare de echilibru úi variaĠia energiei potenĠiale gravitaĠionale a Pentru fiecare variantă să se determine valorile distanĠelor dintre corpurile
sistemului antenă – Pământ, dacă între segmente nu există frecare úi dacă electrizate astfel încât cubul să nu se răstoarne în jurul uni obstacol de pe suport
resorturile rămân liniare. Se cunoaúte g. Fiecare segment al antenei este un (marcat pe desen lângă muchia inferioară de pe faĠa opusă feĠei pe care se află
cilindru omogen, care poate fi considerat un punct material plasat în centrul de corpul electrizat), precum úi valorile aceloraúi distanĠe pentru care, în absenĠa
simetrie (centrul de greutate) al cilindrului. obstacolelor, cubul nu alunecă pe suportul său.
În absenĠa resorturilor, dar existând frecare între segmentele antenei, începe ForĠa de frecare dintre cub úi suport este direct proporĠională cu forĠa de
plierea (strângerea) antenei, prin coborârea uniformă a tijei superioare cu viteza v reacĠie normală a suportului, constanta de proporĠionalitate fiind P. În absenĠa
úi prin deblocarea succesivă a fiecărei perechi de segmente. corpurilor electrizate, cubul nu alunecă úi nu se răstoarnă pe suportul înclinat. Se
cunosc: acceleraĠia gravitaĠională, g; constanta din legea lui Coulumb, k. Se dau:
113 114
H úi L. Se útie că într-un triunghi dreptunghic pătratul lungimii ipotenuzei este egal
cu suma pătratelor lungimilor catetelor. Obstacolul este foarte mic.
¾ CLASA a IX-a
369. Două mobile se deplasează între punctele A úi B reprezentate în figura
369, plecând simultan din A. Primul dintre acestea se deplasează cu viteza
constantă v1 în lungul diametrului AOB. Al doilea mobil se deplasează pe
semicercul ACB, pornind cu viteza iniĠială v02. Pentru ca mobilele să ajungă
a b c simultan în B, modulul vitezei mobilului al doilea se modifică uniform.
Figura 366 a) Să se exprime acceleraĠia celui de-al doilea mobil în funcĠie de timp în
intervalul considerat;
367. Rezistoarele 1 úi 2 conectate la o reĠea continuu stabilizată, aúa cum b) Să se determine valoarea numerică a acceleraĠiei în poziĠiile C úi B.
indică figura 367, au rezistenĠa totală R. Un voltmetru conectat între punctele a úi AplicaĠie numerică: v1=v02=10m/s, R=10m.
c indică tensiunea U1 úi conectat între punctele b úi c indică tensiunea U2. 370. O bară cotită OAB, cu unghi de 900 în A, se roteúte cu viteza
unghiulară Z în jurul unei axe fixe ce trece prin O úi este perpendiculară pe planul
desenului. De-a lungul braĠului AB se deplasează, cu viteza constantă v, un inel
mobil M care porneúte (la t=0) din punctul A. DeterminaĠi modulul vitezei absolute
a inelului M la momentul de timp t>0 (când el se află încă pe braĠul AB al barei).
AplicaĠie numerică: R=1m, v=2m/s, Z=2rad/s, t= 3 s (vezi figura 370).
371. A. Un autoturism, având lăĠimea a, se deplasează rectiliniu úi
uniform, cu viteza v0 pe lângă bordura úoselei. Un pieton, aflat pe bordură, la
Figura 367 distanĠa b faĠă de partea anterioară a autoturismului (în faĠa sa), vrea să
Să se determine: traverseze fără a fi lovit de autoturism.
a) Valorile rezistenĠelor celor două rezistoare; a) Pe ce direcĠie trebuie să se deplaseze pietonul pentru ca modulul vitezei
b) RezistenĠa interioară a voltmetrului, dacă indicaĠia sa atunci când este sale să aibă valoarea minim posibilă?
conectat între punctele a úi b este U; b) ExprimaĠi această valoare a vitezei prin v0, a úi b;
c) Tensiunile de la bornele celor două rezistoare în absenĠa voltmetrului. c) AplicaĠie numerică: a=1,5m, b/a=( 3 +1)/( 3 -1), v0=36km/oră.
368. Într-un tub cilindric izolator, închis la ambele capete, aúezat în plan
B. Pe o masă orizontală netedă se află o scândură de masă M pe
vertical, îndoit aúa cum indică figura 368, se află în echilibru trei corpuri
care este aúezată o cărămidă cu masa m. Scândura úi cărămida sunt legate cu un
punctiforme identice, fiecare cu masa m, electrizate cu sarcini identice, astfel încât
fir inextensibil úi imponderabil, trecut peste un scripete ideal, fixat de un perete
triunghiul poziĠiilor lor este un triunghi echilateral cu lungimea laturii d úi cu
(ca în figura 371).
bisectoarea unghiului inferior verticală.
a) Cu ce forĠă F trebuie acĠionat asupra scândurii, în lungul firului, pentru ca
ea să se deplaseze cu acceleraĠia a=g/2 ? Coeficientul de frecare dintre scândură
úi cărămidă este P.
b) DeterminaĠi tensiunea din fir.
c) AplicaĠie numerică: M=2kg, m=1kg, P=0,5, g=10m/s2.

Figura 368
a) Să se determine sarcina electrică a fiecărui corp punctiform, dacă se
neglijează frecările;
Se fixează apoi tubul în poziĠie orizontală. Să se determine reacĠia tubului Figura 369 Figura 370 Figura 371
asupra fiecărui corp punctiform electrizat, considerând că:
b) Tubul rămâne îndoit;
c) Tubul este liniar. ¾ CLASA a X-a
Tubul este vidat úi pentru vid se útie constanta k din legea lui Coulumb. Se 372. A. Un vas ce conĠine azot molecular (P=28kg/kmol) la temperatura
cunoaúte acceleraĠia gravitaĠională, g. t1=150C se miúcă cu viteza v=100m/s.
115 116
a) Care este temperatura t2 a gazului din vas dacă el se opreúte brusc?
5
Pentru un kilomol se dă Cv= R.
2
b) Cât este creúterea procentuală a vitezei termice a moleculelor?
B. Un satelit artificial al Pământului, având aria secĠiunii
transversale S=1m2, se miúcă cu prima viteză cosmică pe o orbită circulară la o
altitudine h=200km, unde presiunea úi temperatura aerului sunt p=137˜10-6N/m2
úi T =1226K. DeterminaĠi numărul de ciocniri pe secundă între satelit úi Figura 373 Figura 374
moleculele de aer. Se dau : raza Pământului Rp=6400km, g0=9,81m/s2, k=1,38˜10-
23
J/K.
C. Un gaz biatomic aflat la o anumită temperatură are energia ¾ CLASA a XI-a
internă U. Prin triplarea temperaturii absolute a gazului, moleculele sale se 375. Două tije identice, subĠiri úi netede, suficient de lungi, sunt rigidizate
disociază. Cât este acum energia internă a gazului? sub un unghi D în partea superioară (în punctul O) úi sunt fixate în plan vertical,
373. A. În interiorul unui recipient cu gaz rarefiat este menĠinută o ca în figura 375. Un fir uúor, inextensibil, sub formă de buclă închisă cu lungimea
temperatură constantă T0. În exteriorul recipientului se fală acelaúi fel de gaz, tot totală l, de care este fixat un corp greu cvasipunctiform C, este aúezat peste cele
rarefiat, la temperatura T úi presiunea p. Ce presiune se va stabili în interiorul două tije, ca în figură (asemenea unei medalii la gâtul unui sportiv). Să se
recipientului dacă acesta va începe să comunice cu exteriorul printr-un mic determine:
orificiu? Se va admite că, din cauza rarefierii, la deplasarea prin orificiu, moleculele a) DistanĠa de la corpul atârnat C până la vârful O al unghiului D în poziĠia de
de gaz nu se ciocnesc unele cu altele. echilibru;
B. O eprubetă cu lungimea L, umplută cu hidrogen la presiunea p1, b) Perioada micilor oscilaĠii ale corpului greu în planul vertical al celor două
este astupată cu un piston subĠire úi de greutate neglijabilă, după care este tije;
scufundată în poziĠie verticală într-un vas cu mercur, la adâncimea H (ca în figura c) Cât ar trebui să fie unghiul D pentru ca perioada determinată la punctul b)
373). să fie egală cu cea a unui pendul matematic de lungime l?
a) Cât va fi lungimea x a coloanei de hidrogen din eprubetă? 376. De un resort ideal, plasat vertical, cu un capăt fixat la tavan, sunt
b) Pentru ce valori ale lui H problema are soluĠie? Densitatea mercurului (p) atârnate N corpuri punctiforme cu masa m fiecare. Constanta elastică a resortului
úi presiunea atmosferică (p0) se presupun cunoscute. este k. La un moment dat, ultimul corp (cel cu numărul N) se desprinde de
374. Ciclul termodinamic reprezentat în figura 374 este format din celelalte úi sistemul începe să oscileze. De fiecare dată când resortul ajunge la
6 alungirea maximă, se mai desprinde câte un corp de masă m, până când mai
segmentele de dreaptă 1-2, 2-3, 3-1, având ecuaĠiile p=a˜V, p=b(1- V), respectiv rămâne prins de resort un singur corp (cel cu numărul 1). Frecările sunt neglijabile
5 ca úi distanĠele dintre cele N corpuri. AflaĠi legea de miúcare a oscilatorului faúă de
1 1 poziĠia iniĠială a corpului N úi reprezentaĠi-o grafic pentru N=4. Sensul pozitiv al
p=b( - V) cu a=8˜105N/m5 úi b=106 unităĠi S.I. El este parcurs de X=2˜10-
4 5 axei Oy este dirijat în sus (vezi figura 376).
2 3 377. A. O bară perfect conductoare, de masă m, poate aluneca fără
kmoli de gaz ideal monoatomic (Cv= R). Să se determine:
2 frecare, în poziĠie orizontală, de-a lungul a două úine verticale, paralele, perfect
a) Parametrii p, V úi T ai stărilor 1, 2 úi 3; conductoare, situate la distanĠa l una de alta, legate între ele prin intermediul unui
b) Lucrul mecanic efectuat de gaz în transformările 1-2, 2-3, úi 3-1; rezistor de rezistenĠă R, înseriat cu un condensator de capacitate C. perpendicular
&
c) Temperaturile maxime atinse de gaz în procesele 2-3, respectiv 3-1; pe planul úinelor acĠionează un câmp magnetic uniform, de inducĠie B (vezi figura
d) Căldura totală primită de gaz într-un ciclu; 377, a.)
e) Randamentul ciclului. Se dă constanta universală a gazelor R=8310J/kmol a) Să se determine viteza iniĠială (v0) cu care trebuie lansată în jos bara
K. orizontală, de masă m, astfel ca intensitatea curentului electric din circuit să fie
ObservaĠie: Pentru x<<1 se poate utiliza aproximaĠia (1+x)J|1+Jx. constantă;
b) Care este valoarea constantă a intensităĠii curentului electric? AcceleraĠia
gravitaĠională g se presupune cunoscută.
B. Într-un câmp magnetic omogen, cu inducĠia B=0,4T, având liniile
de câmp orizontale, dirijate în sensul pozitiv al axei Oz, lăsăm să cadă liber un
corp punctiform cu masa m=3˜10-6kg úi cu sarcina electrică q=5˜10-5C.

117 118
a) La ce adâncime (faĠă de poziĠia iniĠială O) se află punctul inferior al condiĠiile pentru care, în raport cu observatorul S’, cele două explozii: se succed în
traiectoriei? aceeaúi ordine; sunt simultane; îúi inversează ordinea de succesiune.
b) Care este viteza maximă a corpului? Se va lua g=10m/s2. Axele de b) Un punct material P se deplasează astfel încât, în raport cu S, ecuaĠiile
coordonate sunt alese ca în figura 377.b. parametrice ale traiectoriei sale sunt: x=at2/2, y=v0t, z=0. Să se stabilească:
ecuaĠia traiectoriei punctului material în raport cu S; ecuaĠiile parametrice ale
traiectoriei lui P în raport cu S’; ecuaĠia traiectoriei lui P în raport cu S’;
c) Să se determine, utilizând ceasornicul lui S’, durata deplasării
observatorului S’ pe distanĠa 'x în raport cu S.
379. Un atom, în miúcare cu viteza v<c emite un foton sub unghiul 0 faĠă de
direcĠia miúcării sale. Acelaúi atom, aflat însă în repaus, emite un foton cu
frecvenĠa v0.
Figura 375 Figura 376 a) Să se determine valoarea aproximativă a frecvenĠei fotonului emis de
atomul în miúcare; Pe direcĠiile de deplasare ale celor doi fotoni, în întâmpinarea
fiecărui foton, vine câte un electron nerelativist.
b) Să se determine diferenĠa dintre vitezele celor doi electroni, astfel încât, în
raport cu ei, frecvenĠele celor doi fotoni să fie egale.
c) Să se determine viteza atomului după emisia fotonului, în fiecare dintre
variantele discutate.
Se cunosc: m – masa atomului, h – constanta lui Planck. Tratare
nerelativistă.
380. Un fascicul de electroni, cu energiile W=1keV, trece prin două mici
condensatoare (figura 380.a.), depărtate unul faĠă de celălalt la distanĠa l=20cm.
Ambele condensatoare sunt conectate în paralel la acelaúi generator. Variind
frecvenĠa generatorului se reuúeúte ca fascicolul de electroni să treacă nedeviat.
Figura 377.a. Figura 377.b.

¾ CLASA a XII-a
378. În figura 378 sunt reprezentate două sisteme de referinĠă inerĠiale:
sistemul fix SXYZ úi sistemul mobil S’X’Y’Z’, care se deplasează rectiliniu úi uniform
&
cu viteza relativă u faĠă de S. Figura 380.a.
a) Să se determine raportul e/m pentru electron, dacă două valori succesive
ale frecvenĠei pentru care este îndeplinită această condiĠie sunt: v1=141MHz úi
v2=188MHz.
Un electron (cu masa m úi sarcina electrică q) se apropie de un nucleu fix
(cu sarcina electrică Q), evoluând pe un arc de hiperbolă (sau pe un arc de
parabolă), având nucleul în focar.
b) Este posibilă reĠinerea electronului (captarea acestuia) pe o orbită închisă
în jurul nucleului?
În figura 380.b. sunt reprezentate liniile unui câmp magnetic neuniform,
distribuite simetric în jurul axei OZ, perpendiculară pe planul P.
Figura 378 c) Care este rezultatul acĠiunii acestui câmp magnetic asupra unui electron
a) Coordonatele de poziĠie pentru două stele, M úi N, în raport cu sistemul S
& &
lansat cu viteza v în planul P? Se va analiza úi cazul când viteza v nu este
sunt: M(xM, yM, zM) úi N(xN, yN, zN). La ora tM, indicată de ceasornicul său, S conĠinută în planul P.
observă o explozie produsă pe steaua M, iar mai târziu, la ora tN, acelaúi
observator înregistrează o explozie produsă pe steaua N. Să se stabilească

119 120
ANUL ùCOLAR 1999 – 2000 c) Să se calculeze distanĠa totală parcursă de locomotivă.
A. ETAPA PE LOCALITATE / LICEU 385. A. O rază de lumină cade sub un unghi de incidenĠă de 300 úi se
22.01.2000 refractă în al doilea mediu astfel încât unghiul dintre raza reflectată úi raza
refractată este S/2. Să se afle indicele de refracĠie al mediului al doilea dacă
indicele de refracĠie al primului mediu este 2,4.
¾ CLASA a VI-a B. Imaginea diviziunii de un milimetru al unei scări gradate, situate
381. Într-un vas cilindric cu aria bazei de 10dm2, se află apă până la înaintea unei lentile subĠiri la distanĠa de 6cm, are pe ecran lungimea de 1,9cm.
înălĠimea de 0,8dam. Ce înălĠime va avea coloana de apă, dacă este turnată în Să se calculeze distanĠa focală a lentilei.
întregime într-un vas cilindric cu raza bazei de 15cm? Care este masa apei (în kg) 386. Pentru a deplasa pe orizontală un corp de masă m=20kg se
dacă densitatea apei este M=1g/cm3. acĠionează cu o forĠă constantă F=100N ce formează cu direcĠia deplasării unghiul
382. Un mobil se deplasează conform graficului din figura 382. Se cere: D=450. ForĠa de frecare reprezintă f=0,1 din forĠa de apăsare normală. Corpul
a) Să se descrie miúcarea mobilului; este deplasat fie tras fie împins. Se cere pentru fiecare caz:
b) Să se reprezinte grafic viteza mobilului în intervalul de timp [0,20](s); a) ForĠa de apăsare normală;
c) Să se calculeze distanĠa parcursă de mobil între momentele t1=7,5s úi b) ForĠa de frecare;
t2=15s. c) AcceleraĠia imprimată corpului.
Se va lua g=10m/s2.

¾ CLASA a VIII-a
387. Într-un tub cilindric izolator, închis la ambele capete, aúezat în plan
vertical, îndoit ca în figura 387, se află în echilibru trei corpuri punctiforme
identice, fiecare cu masa m, electrizate cu sarcini identice, astfel încât triunghiul
poziĠiilor lor este un triunghi echilateral cu lungimea laturii l úi cu bisectoarea
unghiului inferior verticală. Se cunoaúte acceleraĠia gravitaĠională g iar tubul este
vidat úi pentru vid se cunoaúte constanta k din legea lui Coulumb. Să se determine
sarcina electrică a fiecărui corp punctiform, dacă se neglijează frecările.

Figura 382

383. Un obiect metalic prezintă goluri ce conĠin mc=110g apă (M=1g/cm3).


Prin determinări experimentale se constată că volumul exterior al obiectului este
V=210cm3, iar masa lui este m=1kg(totală). Să se calculeze densitatea substanĠei
din care este alcătuit obiectul.
Figura 387
388. Două corpuri punctiforme, electrizate cu sarcinile q1=q úi q2=kq
¾ CLASA a VII-a (k>0) se află la distanĠa d unul de celălalt.
384. O garnitură de tren formată dintr-o locomotivă úi patru vagoane A. Intensitatea câmpului electric generat de cele două sarcini este nulă
identice se deplasează rectiliniu úi uniform pe un sector orizontal cu viteza într-un punct, de pe segmentul ce uneúte corpurile, aflat faĠă de q2 la distanĠa:
v=20m/s. La fiecare interval de timp 't=10s se desprinde câte un vagon úi de d k d (1  k ) d d d k
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ;
fiecare dată viteza garniturii de tren creúte cu 'v=5m/s. Prima desprindere se 1 k k 1 k 1 k 1 k
realizează după un timp T=20s de la începutul miúcării iar timpul total cât durează B. Pentru k<0, potenĠialul electric generat de cele două sarcini este nul
miúcarea locomotivei este Tc=100s. Se cere: într-un punct, de pe segmentul ce uneúte corpurile, aflat faĠă de q2 la distanĠa:
a) Să se determine viteza finală a locomotivei; kd kd (k  1)d (k  1)d k 1
b) Să se traseze graficul dependenĠei de timp a vitezei locomotivei; a) ; b) ; c) ; d) ; e) ˜d ;
1 k k 1 k k k 1
125 126
JustificaĠi răspunsurile. 5
389. A. Punctele unei linii de câmp electric au aceleaúi potenĠial electric? 393. Un vas conĠine oxigen molecular (P=32kg/kmol, Cv= R) la
2
B. Liniile câmpurilor electrice generate de două sau mai multe temperatura T1=290k úi se miúcă cu viteza v=100m/s.
sarcini electrice aflate în apropiere se intersectează? ExplicaĠi úi exemplificaĠi. a) Care va fi temperatura gazului din vas dacă acesta se opreúte brusc?
b) Cât este creúterea procentuală a vitezei termice a moleculelor?
394. Un mol de gaz ideal monoatomic se destinde de la volumul iniĠial de
¾ CLASA a IX-a 20l până la volumul final de 200l. Pentru diferitele valori ale volumului gazului se
390. Pe o masă orizontală netedă se află o scândură de masă M=2kg pe măsoară presiunea corespunzătoare din vas, conform tabelului:
care este aúezată o cărămidă cu masa m=1kg. Scândura úi cărămida sunt legate
cu un fir inextensibil úi imponderabil, trecut peste un scripete ideal, fixat de un V(l) 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
perete ca în figura 390. Coeficientul de frecare dintre scândură úi cărămidă este P(kPa) 100 35,4 19,2 12,5 8,9 7,8 6,95 6,3 5,75 5,3
P=0,5 iar g=10m/s2.
a) PrecizaĠi dacă gazul primeúte sau cedează căldură respectiv se
a) Cu ce forĠă F trebuie acĠionat asupra scândurii, în lungul firului, pentru
încălzeúte sau se răceúte în procesele de destindere de la 40l la 80l úi de la 140l la
ca ea să se deplaseze cu acceleraĠia a=5m/s2?
180l;
b) CalculaĠi tensiunea din fir.
b) DeterminaĠi raportul căldurilor molare medii ale gazului pentru fiecare
dintre procesele menĠionate.
395. A. O cantitate de gaz ideal (-) suferă o transformare izocoră astfel
că presiunea scade de n ori, după care se destinde izobar până la temperatura
iniĠială. Lucrul mecanic efectuat pe întreaga transformare este L. ExprimaĠi
temperatura iniĠială a gazului (T1).
3
B. Un gaz ideal monoatomic (Cv= R) suferă transformarea din
Figura 390 2
figura 395. Dacă T4-T1='T, exprimaĠi căldura schimbată de un mol de gaz, variaĠia
391. DeterminaĠi viteza unghiulară a unui motociclist aflat în miúcare energiei interne úi lucrul mecanic efectuat în transformarea 1o4.
circulară de raza r=2,5m pe o pistă în formă de trunchi de con ca în figura 391,
pentru care se cunosc D=450, P=0,6 úi g=10m/s2.

Figura 391
Figura 395
392. Două sfere mici, identice úi încărcate cu sarcini egale úi de acelaúi
semn sunt suspendate, prin fire inextensibile, de aceeaúi lungime úi mase ¾ CLASA a XI-a
neglijabile, în acelaúi punct. În aer úi într-un lichid dielectric cu Hr=4 úi 396. Într-o incintă cilindrică verticală se află un gaz ideal monoatomic (cu
M=900kg/m3, unghiul dintre fire are aceeaúi valoare. Densitatea materialului exponentul adiahotic J) închis cu un piston. Pistonul se poate deplasa fără frecări.
sferelor este: IniĠial pistonul se află în echilibru, presiunea gazului fiind mai mare decât
a) 900kg/m3; b) 1200kg/m3; c) 675kg/m3; d) 1125kg/m3; e) nu poate fi presiunea atmosferică. Scos din poziĠia de echilibru úi lăsat apoi liber, pistonul
acelaúi unghi. oscilează. Să se determine raportul dintre frecvenĠa maximă úi frecvenĠa minimă a
JustificaĠi răspunsul. micilor oscilaĠii pe care le poate efectua pistonul, corespunzător aceleiaúi
configuraĠii iniĠiale de echilibru a sistemului úi a aceloraúi componente ale acestuia.
¾ CLASA a X-a
127 128
397. Intensitatea momentană a curentului care intră într-un nod este
i=10 2 sin(314t-M) (A), iar intensităĠile momentane prin laturile unui circuit
S
paralel care pleacă din acest nod sunt: i1=I1 2 sin314t(A) úi i2=5 2 sin(314t- )
3
(A).
CalculaĠi factorul de putere al circuitului paralel.
398. Un condensator real (cu pierderi) cu armăturile plane poate fi
considerat ca un circuit R-C paralel. Între armăturile lui se află un dielectric cu
densitatea M=800kg/m3, permitivitatea relativă Hr=4 úi căldura specifică c=1664,7
J/kg˜k. Condensatorul este alimentat la o tensiune sinusoidală cu frecvenĠa
v Figura 402
J=2˜105Hz. Valoarea efectivă a câmpului electric între armături este E=4˜104 m .

403. Trei elevi au măsurat banca din sala de clasă. Ei au obĠinut: 80cm;
Temperatura dielectricului creúte datorită încălzirii cu 'T=55,6k în timpul
0,99m; 85cm. CalculaĠi lungimea medie úi erorile (absolute) de măsurare ale
't=30minute. Neglijând pierderile de căldură spre mediul exterior, determinaĠi
fiecărui elev.
defazajul dintre curent úi tensiune.
404. A. Apa care umple un vas cântăreúte 5000g. Câte kilograme va
cântări alcoolul care umple acelaúi vas dacă densitatea alcoolului este 0,8g/cm3.
Densitatea apei este 1000kg/m3.
¾ CLASA a XII-a
B. Asupra unui resort acĠionează o forĠă de 100N úi acesta se
399. Un atom, în miúcare cu viteza v<<c, emite un foton sub unghiul T
alungeúte cu 20cm. Ce masă are un corp care, suspendat la capătul resortului,
faĠă de direcĠia miúcării sale. Acelaúi atom, aflat însă în repaus, emite un foton cu
determină alungirea acestuia cu 5cm. Se va lua acceleraĠia gravitaĠională
frecvenĠa -0. Să se determine valoarea aproximativă a frecvenĠei fotonului emis de
g=10N/kg.
atomul în miúcare.
&
400. O particulă relativistă de impuls p 0 pătrunde la momentul t0=0 în
& & &
regiunea unui câmp electric omogen de intensitate E având p 0 A E . Să se ¾ CLASA a VII-a
determine unghiul de deviaĠie al particulei în miúcare úi să se deducă expresia 405. Pe o úosea rectilinie orizontală, într-o coloană cu lungimea l, se
vitezei după direcĠia 0x. deplasează, cu viteza constantă v, automobile albe úi automobile negre, alternând,
401. O lamelă neomogenă de sticlă, cu grosimea d, având indicele de la distanĠa d una faĠă de cealaltă. La o anumită bornă kilometrică coloana începe
refracĠie de forma n(x)=n0(1+D˜x), cu x  [0, d] , este introdusă în dreptul unei să se separe, automobilele albe deplasându-se pe o bandă, iar automobilele negre
fante a dispozitivului Young. Se cunosc D, 2l, O, n0>1 úi D=-~D~<0 úi se cere: deplasându-se pe o bandă paralelă foarte apropiată, fără să-úi schimbe vitezele. În
a) Ce valoare are grosimea d a lamei dacă deplasarea pe ecran a momentul separării complete începe refacerea coloanei iniĠiale.
sistemului de franje este maximă; a) După cât timp coloana de maúini s-a refăcut complet?
b) Numărul (maxim) de interfranje cu care s-a deplasat figura de b) Să se determine lungimea coloanei automobilelor albe úi lungimea
interferenĠă pe ecran. coloanei automobilelor negre, dacă fiecare maúină este considerată un punct
B. ETAPA JUDEğEANĂ material în miúcare uniformă cu viteza v. DiscuĠie.
5.03.2000 c) Cum se poate reface coloana, schimbându-se ordinea maúinilor în
coloană, dar păstrându-se distanĠele dintre acestea?
406. Sistemul mecanic reprezentat în figura 406, este format dintr-o
¾ CLASA a VI-a scândură orizontală cu masa m1=20kg, având un capăt sprijinit fără frecare pe
402. În figura 402 este reprezentat graficul miúcării unui mobil. BifaĠi platforma înclinată a unui cărucior cu masa m2=40kg, aflat pe un suport orizontal
afirmaĠiile adevărate úi justificaĠi: fără frecare úi trei resorturi elastice identice, foarte uúoare, fiecare cu constanta
a) În intervalul de timp [0, 20](s) mobilul se miúcă uniform; de elasticitate k=20N/m úi lungimea l0=20cm în stare nedeformată.
b) În intervalul de timp [20, 30](s) mobilul se miúcă uniform încetinit; a) Să se reprezinte úi să se denumească forĠele care rezultă din
interacĠiunea elementelor sistemului considerat (scândura, căruciorul, suportul
c) În intervalul de timp [30, 50](s) mobilul se miúcă uniform accelerat;
orizontal al căruciorului, resorturile, suporturile resorturilor, planeta Pământ),
d) La momentul t2=30s viteza mobilului este minimă iar la momentul
indicând numărul total al interacĠiunilor úi numărul total al forĠelor care rezultă din
t3=50s viteza mobilului este maximă úi rămâne constantă ultimele 20s;
e) Mobilul parcurge distanĠa de 60m în cele 70s.
129 130
aceste interacĠiuni úi să se precizeze felul deformării fiecărui resort
(comprimare/întindere), dacă elementele sistemului sunt în repaus.
b) Să se determine: greutăĠile scândurii úi căruciorului, cunoscând
acceleraĠia gravitaĠională terestră, g=9,81N/kg; lungimile resorturilor în stare
deformată, útiind că valorile deformărilor lor sunt identice, y=5cm. Figura 407
c) SuprafaĠa de contact dintre capătul scândurii úi platforma plană înclinată
a căruciorului are forma unui dreptunghi ale cărui laturi au dimensiunile L=20cm úi
respectiv l=10cm. Să se determine valoarea forĠei cu care căruciorul acĠionează ¾ CLASA a VIII-a
asupra scândurii, útiind că presiunea exercitată de scândură asupra căruciorului 408. Pe planul înclinat reprezentat în figura 408 se află în repaus două
este p=20N/cm2. corpuri paralelipipedice, fiecare cu masa m, conectate printr-un resort elastic,
foarte uúor, cu constanta de elasticitate k. ForĠa de frecare dintre fiecare corp úi
pantă este direct proporĠională cu reacĠia normală a pantei, constantele de directă
proporĠionalitate fiind P1=0 úi respectiv P2z0.
a) Să se determine înălĠimea pantei úi deformarea resortului, dacă
lungimea pantei este l.
b) Ce se întâmplă dacă se inversează locurile celor două corpuri pe pantă,
iar resortul rămâne liniar?
c) În fiecare din variantele anterioare se înlătură resortul, iar corpurile se
aduc în contact. Ce se întâmplă cu fiecare corp după eliberarea sistemului?
Figura 406 Se cunoaúte acceleraĠia gravitaĠională g.

407. a) Doi observatori, A úi B, se află, faĠă de un perete plan vertical, în


poziĠiile indicate de figura 407. Dacă în punctul A se produce un sunet cu o durată
foarte scurtă, fiecare dintre cei doi observatori va recepĠiona atât sunetul direct,
cât úi ecoul.
Care dintre cei doi observatori va recepĠiona ecoul mai târziu? DiscuĠie. Se
va considera că AB=OA.
b) Un turboreactor în zbor orizontal, rectiliniu úi uniform, la înălĠimea
h=2000m, având viteza egală cu viteza sunetului în aer, v=vs=340m/s, este văzut
de un observator atunci când avionul (A) úi observatorul (o) se află pe aceeaúi
verticală.
La ce distanĠă de observator (BO) se află avionul atunci când observatorul
a recepĠionat zgomotul produs de motoarele avionului în poziĠia A ? Se útie că Figura 408
viteza luminii în aer este foarte mare (c=300000km/s). Într-un triunghi 409. În interiorul unui pahar cilindric vertical de sticlă, cu raza r, se află în
dreptunghic pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor. echilibru, pe baza orizontală plană a acestuia, patru corpuri punctiforme identice,
c) Un observator priveúte de la distanĠă mare spre un om care taie lemne fiecare cu masa m, electrizate cu sarcini identice q.
cu toporul úi constată, cu surprindere, că aude de fiecare dată zgomotul unei a) Să se determine lungimile laturilor patrulaterului format de cele patru
lovituri abia în momentul observării vizuale a loviturii următoare. corpuri punctiforme, precum úi forĠele de reacĠie (module úi orientări) ale
Să se determine distanĠa dintre cei doi oameni, dacă, din constatare paharului, exercitate asupra fiecărui corp electrizat. Se cunosc: acceleraĠia
vizuală, observatorul înregistrează că loviturile se succed la intervale egale de timp gravitaĠională, g; constanta din legea lui Coulumb, k. Se neglijează frecările.
't=3s, útiind că viteza sunetului în aer este vs=340m/s, iar viteza luminii în aer b) Să se determine sarcina electrică a unui corp punctiform, identic cu
este foarte mare (c=300000km/s). celelalte patru corpuri, plasat în centrul bazei, astfel încât reacĠiile paharului
asupra celor cinci corpuri să fie identice.
c) Să se determine sarcina electrică a aceluiaúi corp fixat pe axul vertical al
cilindrului, la înălĠimea h deasupra bazei, astfel încât reacĠiile paharului asupra
celorlalte patru corpuri să fie nule.

131 132
410. Pentru reglarea tensiunii pe o sarcină se utilizează schema din figura bondarului (F) este independentă de direcĠia de zbor úi că forĠa de frecare cu aerul
410 unde rezistenĠele sarcinii úi a reostatului de reglare sunt egale cu R. este direct proporĠională cu viteza de zbor úi de sens contrar, determinaĠi viteza
Tensiunea de la intrare este constantă úi egală cu Uin . maximă a bondarului atunci când el zboară sub un unghi D faĠă de orizontală.
a) Unde trebuie să se afle cursorul c, astfel încât tensiunea pe sarcină să AplicaĠie numerică: v1=1m/s, v2=3m/s, D=300.
fie: Uin /2:Uin ; 0?
b) Care este tensiunea pe sarcină atunci când cursorul este la mijlocul
reostatului?
c) Se dublează tensiunea de la intrare în circuit. Cum trebuie schimbată
poziĠia cursorului astfel încât pe sarcină să rămână cea determinată anterior?
Figura 412

413. Dintr-un punct situat la înălĠimea h faĠă de sol se aruncă simultan úi


cu aceeaúi viteză iniĠială v0, patru mobile astfel: două în direcĠie verticală úi în
sensuri opuse, iar celelalte două în direcĠie orizontală úi în sensuri opuse.
a) ArătaĠi că, în orice moment, mobilele se află în vârful unui pătrat úi
determinaĠi expresia literală a laturii pătratului;
b) CalculaĠi latura pătratului în momentul când se opreúte din urcare corpul
lansat în sus, pe verticală, dacă h=19,6m, v0=4,9m/s úi g=9,8m/s;
c) GeneralizaĠi pentru o infinitate de mobile aruncate cu aceeaúi viteză
Figura 410
iniĠială (v0) din acelaúi punct, situat la înălĠimea h faĠă de sol, în toate direcĠiile, în
mod izotrop, precizând locul geometric al mobilelor la un moment de timp
¾ CLASA a IX-a
oarecare.
411. Mobilele A úi B se miúcă uniform, cu vitezele va úi vb, de-a lungul
Notă: în problemă se au în vedere momente de timp la care toate corpurile
drumurilor rectilinii (1) úi (2) ce se intersectează în punctul O úi formează între ele
lansate se află în aer.
unghiul D. ùtiind că, la un moment dat, AO=a úi BO=b, să se determine distanĠa
minimă dintre mobile úi momentul de timp corespunzător. ParticularizaĠi rezultatul
obĠinut în cazul va=vb=v.
¾ CLASA a X-a
414. A. Într-un cilindru orizontal, cu pistonul etanú, se află v kilomoli de
gaz la temperatura absolută T úi la o presiune p de n ori mai mică decât cea
atmosferică, exterioară, p0. Pistonul este blocat de un opritor care nu îi permite să
se deplaseze în sensul comprimării gazului. Cunoscând căldura kilomolară la volum
constant a gazului (Cv), să se determine cantitatea de căldură ce a fost transmisă
gazului, útiind că volumul său a crescut de k ori. Se va admite că pistonul se poate
3R
deplasa fără frecare. Caz particular: Cv= , R=8310J/kmol˜K, v=1kmol, T=300K,
2
n=k=2
B. EstimaĠi cât este masa de aer a atmosferei terestre cunoscând
Figura 411 raza Pământului, R=6400km úi alte constante fizice uzuale.
415. A. O bilă metalică se miúcă cu viteza vi=40m/s spre o suprafaĠă
412. A. Se dă sistemul mecanic reprezentat în figura 412. DeterminaĠi rigidă, absolut netedă, unghiul de incidenĠă (faĠă de normala în punctul de impact
acceleraĠia miúcării corpurilor precum úi tensiunile din cordonul de legătură AB, în I) fiind D=300 . DeterminaĠi unghiul de reflexie E (sub care bila se îndepărtează de
punctele de legătură cu corpurile (A, respectiv B) precum úi la mijlocul său. la suprafaĠa pe care s-a produs ciocnirea – vezi figura 415) dacă se útie că, prin
Corpurile au masele m1, respectiv m2 iar cordonul de legătură, presupus omogen ciocnire, bila s-a încălzit cu 'T=0,85K. Se cunoaúte căldura specifică a metalului
úi inextensibil, are masa m. ForĠa de tracĠiune F acĠionează pe direcĠia AB iar din care este confecĠionată bila, c=460J/kgK. Se va admite că prin ciocnire toată
coeficienĠii de frecare sunt P1, respectiv P2. căldura eliberată este preluată de bilă.
B. Un bondar poate zbura pe direcĠie verticală, în sus cu viteza
maximă v1 , iar în jos cu viteza maximă v2 . Presupunând că „forĠa de tracĠiune” a
133 134
B. Un gaz biatomic, presupus perfect, este constituit din v kilomoli.
Prin ridicarea temperaturii, gazul se disociază parĠial în atomi. Fie f fracĠiunea de
molecule disociate în atomi.
a) ScrieĠi ecuaĠia de stare a amestecului rezultat în urma disocierii parĠiale;
b) AplicaĠie numerică: calculaĠi fracĠiunea f pentru acidul iodhidric (HI) la
temperatura de 4470C útiind că, la această temperatură 12,8 grame de acid
iodhidric ocupă un volum de 7,3 litri la presiunea atmosferică de 1,013˜105N/m2. Figura 417
Se cunosc numerele de masă pentru hidrogen úi iod, anume AH=1, respectiv
AI=127. 418. A. Un proton, având sarcina specifică e/m=108C/kg, se miúcă,
pornind din punctul O fără viteză iniĠială, într-o zonă spaĠială în care există un
&
câmp electric omogen E (0, 0, E) cu E=104V/m úi un câmp magnetic omogen
&
B (B, 0, 0) cu B=0,02T. Cunoscând distanĠa h=0,5m, determinaĠi acceleraĠia
protonului în vârful A al traiectoriei.
B. Două resorturi identice, cu lungimea l în stare nedeformată úi
având constanta elastică k, sunt legate în serie ca în figura 418.b. Capetele
resortului fixat la perete sunt legate printr-un fir inextensibil de lungime L>l, care
se rupe când tensiunea din el depăúeúte valoarea T. Ce viteză minimă trebuie să i
se imprime corpului de masă m de la capătul celuilalt resort pentru ca firul să se
rupă?

Figura 415

416. Un kilomol de gaz monoatomic parcurge, în sensul indicat, ciclul din


figura 416, format din segmente de dreaptă. ùtiind că T1=T2=300K úi
V3/V1=H=5/2:
a) Să se determine cantităĠile de căldură primite de gaz pe acele porĠiuni
de ciclu pe care temperatura creúte;
b) Există úi o altă cantitate de căldură primită pe o altă porĠiune a ciclului?
În cazul unui răspuns afirmativ vă rugăm să-l argumentaĠi fizic. Se cunoaúte
constanta universală a gazelor R=8310J/kmolK úi Cv=3R/2.

Figura 418.a.

figura 418.b.
Figura 416 419. A. Se consideră un circuit RLC paralel, alimentat de la un generator
de curent sinusoidal care asigură, la frecvenĠe variabile, aceeaúi amplitudine I0 a
intensităĠii curentului debitat prin bornele circuitului. Să se determine:
¾ CLASA a XI-a a) FrecvenĠa curentului alternativ la care amplitudinea fluxului magnetic
417. Trei sfere metalice mici, încărcate electric cu sarcinile q, q úi 2q, prin bobină atinge o valoare maximă I0max , precum úi această valoare maximă;
având masele m, 2m úi respectiv 5m, sunt fixate pe o dreaptă ('), ca în figura b) Raportul v0/~v1-v2~dintre frecvenĠa v0 la care amplitudinea la bornele
417, la distanĠa d una faĠă de alta. La un moment dat sferele se eliberează. circuitului îúi atinge valoarea maximă U0max úi modulul diferenĠei frecvenĠelor v1 úi
Presupunând că efectele gravitaĠionale sunt neesenĠiale úi neglijând pierderile v2 la care amplitudinea tensiunii se reduce la (1/ 2 )U0max.
radiante de energie să se determine vitezele sferelor când s-au îndepărtat foarte ReactanĠele circuitului se vor considera ideale, iar mărimile R, L úi C se
mult între ele. presupun cunoscute.
135 136
B. Curentul de intensitate I care circulă prin conturul de sârmă
ABCDA, format din patru muchii ale unui cub (desenul a), creează în centrul O al
cubului inducĠia magnetică B0. AflaĠi mărimea úi orientarea inducĠiei magnetice
create în centrul O de curentul de intensitate I care circulă pe conturul ABCGHEA
(desenul b), format din úase laturi ale aceluiaúi cub.

Figura 420
421. RadiaĠiile electromagnetice emise de atomul de hidrogen în domeniul
vizibil úi în ultravioletul apropiat constituie seria Balmer. Lungimile de undă ale
n2
radiaĠiilor acestei serii sunt date de relaĠia: O=O0 , unde n – număr întreg
2
n 4
pozitiv.
Figura 419 a) Să se determine numărul liniilor vizibile ale acestei serii, dacă spectrul
lor este limitat în partea ultravioletului apropiat de lungimea de undă Ov. Să se
¾ CLASA a XII-a stabilească semnificaĠia constantei O0.
420. Două benzi liniare, paralele úi infinite, formate dintr-o infinitate de b) Pentru atomul de hidrogen, în cadrul modelului Bohr, să se justifice
particule punctiforme, echidistante, electrizate, într-una pozitive (+e), iar în posibilitatea neglijării, în primă aproximaĠie, a efectelor relativiste referitoare la
cealaltă negative (-e), se deplasează pe direcĠii foarte apropiate (aproape miúcarea electronului pe orbită în jurul nucleului fix. Se cunosc: e=1,6˜10-19C;
& &
coincidente) cu vitezele u úi respectiv - u în raport cu un sistem de referinĠă fix S, h=6,625˜10-34Js; H0=8,856˜10-12F/m; c=3˜108m/s.
fără a se influenĠa reciproc. Când benzile sunt în repaus faĠă de S distanĠa dintre c) ùtiind că pe nivelul excitat n=2 timpul mediu de viaĠă al atomului de
oricare două particule vecine ale fiecărei benzi are valoarea constantă l0, foarte hidrogen este t=10-8s, să se determine numărul rotaĠiilor efectuate de electronul
mică, astfel încât fiecare bandă este un fir liniar electrizat uniform. La distanĠa b atomului de hidrogen până la revenirea pe nivelul fundamental. Se cunoaúte masa
faĠă de benzi, o particulă uniformă P, electrizată cu sarcina q, se deplasează electronului m0=9,1˜10-31kg.
& &
paralel cu benzile, având faĠă de S viteza v 0  u . 422. Între armăturile orizontale, situate la distanĠa d, ale unui condensator
Să se determine: plan cu vid, se află în repaus un ion cu sarcina electrică q úi masa m. Să se
& studieze miúcarea ionului dacă tensiunea dintre armăturile condensatorului variază
a) ForĠa F care acĠionează asupra particulei P, în raport cu sistemul S,
în timp după legea:
considerând variantele: nerelativistă; relativistă;
& a) u=UmaxsinZt;
b) ForĠa F care acĠionează asupra particulei P, în raport cu un sistem S’ în b) u=UmaxcosZt,
& &
miúcare faĠă de S cu viteza v 0  u , în variantele: nerelativistă; relativistă, precum neglijând greutatea ionului úi considerând că pulsaĠia tensiunii alternative
úi relaĠia dintre F úi F’ în cele două variante; v0>u; aplicate este mică, astfel încât să se neglijeze efectul magnetic al câmpului electric
&
F care acĠionează asupra particulei P, în miúcare faĠă de S cu variabil dintre armăturile condensatorului.
&c) ForĠa
& Intensitatea câmpului electric într-o undă electromagnetică cu pulsaĠia
viteza v  u în variantele: nerelativistă; relativistă, dacă u<v<v0.
Se cunosc: c, H0, P0. Z=2˜1016s-1, modulată în amplitudine cu pulsaĠia :=2˜1015s-1, variază în timp după
Se útie intensitatea câmpului electric, la distanĠa r faĠă de un fir liniar, legea: E=E0(1+cos:t)cosZt;
O c) Să se determine energia unui electron extras de această undă dintr-un
infinit, electrizat uniform, este E= , unde O este densitatea sarcinii liniare. atom de hidrogen, dacă energia de ionizare a acestuia este Wi=13,5eV. Se útie că
2SH 0 r
h
Pentru particulele p úi p’, în miúcare faĠă de sistemele S úi K aúa cum indică =1,05˜10-34Js.
2S
figura 420, vitezele relativiste sunt date de expresiile:
wu wu
Vp,k= ; vp’,k= .
uw uw
1 2 1 2
c c

137 138
428. O scândură cu greutatea de 50 N este lipită de un perete prin K
&
apăsare cu o forĠă F care face un unghi D=45o cu orizontala. Coeficientul de
frecare dintre perete úi scândură este 0,3. Se cere:
& E,r
a) valoarea minimă a forĠei F pentru care scândura nu cade;
& A
b) valoarea minimă a forĠei F pentru care scândura lunecă pe perete în
sus. C
Fig. 431.
¾ CLASA a VIII-a
429. A. O sferă din lemn ( U= 800 kg/m3) este aúezată într-un vas cu ¾ CLASA a IX-a
apă, astfel încât jumătate din ea se află în apă úi în acelaúi timp atinge fundul 432. O insectă zboară pe direcĠie verticală, în jos cu viteza maximă v1=
vasului (Uapă= 1g/cm3). Greutatea sferei în aer este de 10 N. Cu ce forĠă apasă 3m/s, iar în sus cu viteza maximă v2 =1 m/s. Presupunând că “forĠa de tracĠiune”
sfera asupra fundului vasului? a insectei (F) nu depinde de direcĠia de zbor úi că forĠa de frecare cu aerul este
B. Un tub îndoit în formă de U, cu secúiune constantă úi ramura A mult mai direct proporĠională cu viteza de zbor úi de sens contrar, calculaĠi viteza maximă a
mare ca ramura B, conĠine mercur al cărui nivel, în ambele ramuri, este cu 50 cm insectei atunci când zboară sub un unghi D= 60 o faĠă de orizontală.
mai jos faĠă de extremitatea superioară a ramurii B. Ce lungime trebuie să aibă 433. A. Un mobil se deplasează rectiliniu, pe un drum orizontal, pornind
coloana de apă turnată în ramura A pentru ca să se umple complet ramura B ? din repaus. În prima secundă parcurge o distanĠă egală cu un metru, în a doua
(Umercur= 13,6 g/cm3 , Uapă=1000 kg/m3). secundă parcurge o distanĠă egală cu doi metri, úi aúa mai departe, în a n-a
430. Corpul de capacitate calorică C=100 J/grad este adus încontact secundă parcurge o distanĠă egală cu n metri. ExprimaĠi viteza medie cu care se
termic, pe rând, cu patru corpuri de capacităĠi calorice necunoscute(1,2,3,4) . deplasează mobilul.
Utilizând diagramele calorice din fig. 430. , să se calculeze capacitatea calorică a B. Un aviator zburând la altitudinea h=10 km vede exact Soarele răsărind.
fiecărui corp. Dacă raza Pământului , presupus sferic, este R= 6400 km, după cât timp un
observator aflat pe Pământ, sub avion, va vedea Soarele răsărind?
434. În sistemul din fig. 434., se cunosc masele corpurilor identicem,
masa blocului M úi coeficientul de frecare P= 0,6 : Scripetele este ideal. Se cere:
a) exprimaĠi acceleraĠia cu care trebuie să se deplaseze corpul M pentru ca
cele două corpuri identice să nu lunece (! Interval de valori);
b) exprimaĠi tensiunea din firul de legătură, inextensibil úi fără masă;
c) exprimaĠi forĠa maximă cu care este acĠionat corpul M în condiĠiile
puntului a). m

P m
M

fig. 434.
fig. 430.
¾ CLASA a X-a
431. Pentru a determina E úi r ale unui generator, se poate folosi montajul 435. A. O sferă metalică cu raza interioară de 20 cm úi grosimea
din fig. 431. Prin deplasarea cursorului C, după închiderea lui k, la un curent de peretelui de 5 cm are în centru o sarcină electrică punctiformă de 10 P C . Se
0,4 A indicat de ampermetru, voltmetru arată 1,25V iar la un curent de 0,2 A cere:
indicat de ampermetru, volmetru arată 1,5 V. ùtiind că voltmetrul are rezistenĠa a) raportul dintre intensităĠile câmpului electric pe suprafaĠa interioară úi
foarte mare úi să se neglijează rezistenĠa ampermetrului , calculaĠi E úi r pentru pe suprafaĠa exterioară;
generator. b) raportul dintre potenĠialele elecrice pe suprafaĠa interioară úi pe
suprafaĠa exterioară.
V
143 144
B. Între armăturile unui condensator plan cu aer se introduce un dielectric
cu Hr= 4 ca în fig. 435. CalculaĠi raportul dintre capacitatea sistemului obĠinut prin
introducerea dielectricului úi capacitatea condensatorului plan cu aer.
d/2

S/2 Fig. 438.


I I
439. Un condensator real (cu pierderi), cu armăturile plane, poate fi
S/2 considerat ca un circuit paralel R-C- Între armăturile lui se află un dielectric cu
densitatea U=0,8 g/cm3, permitivitatea relativă Hr=4 úi căldura specifică c=
Fig. 435 1664,7 J/kg ˜k. Condensatorul este alimentat la o tensiune sinusoidală cu
frecvenĠa de 2 ˜10 5Hz. Valoarea efectivă a câmpului electric între armături este
436. Pe un plan înclinat cu D= 30 , la înălĠimea h= 1m, se află un corp
o
E= 4 ˜ 104V/m. Temperatura dielectricului creúte datorită încălzirii cu 'T=55,6 k în
punctual de masă m=1g, încărcat cu o sarcină q= 7nC. La baza planului se află un timpul 't= 30 min. Neglijând pierderile de căldură spre mediul exterior,
corp punctual fix, încărcat cu sarcina Q= 1,75 PC. Se lasă primul corp să alunece, determinaĠi defazajul dintre curent úi tensiune.
fără frecare, în lungul planului înclinat, spre el. Se cere: 440. Circuitul serie pentru care R=4:, L=6,37 mH úi C= 159 PF este
a) punctul în care acceleraĠia corpului este nulă; alimentat de un generator de curent alternativ cu tensiunea efectivă U= 120 V úi
b) distanĠa minimă la care se apropie cele două corpuri; frecvenĠa de 200 Hz.
c) viteza maximă pe care o atinge corpul pe durata deplasării. Se cere:
437. Pentru reglarea tensiunii pe o sarcină se foloseúte montajul din fig. a) valorile efective pentru intensitatea curentului din circuit úi pentru UR,
437, unde rezistenĠele sarcinii úi a reostatului de reglare sunt egale cu R. La UL, úi UC.
intrare tensiunea este constantă úi egală cu Uin. b) valoarea capacităĠii condensatorului pentru care intensitatea efectivă a
curentului este maximă úi valorile tensiunilor pe elementele circuitului în acest caz.

¾ CLASA a XII-a
+ R 441. Cunoscând viteza luminii în vid, masa unui electron aflat în repaus
Uin C R úi constanta lui Planck, determinaĠi :
- a) ce viteză are o particulă care în miúcare rectilinie úi unoformă are masa
dublă faĠă de masa ei de repaus ;
b) care este frecvenĠa unui foton pentru a avea energia egală cu energia
totală a unui electron care se deplasează în vid cu viteza v=0,6 c ;
fig. 437 c) cu ce viteză v trebuie să se miúte un elecron pentru ca energia lui totală
a) Unde trebuie să se afle cursorul C, pentru ca tensiunea pe sarcină să fie să fie dublul energiei sale interne de repaus.
Uin/2; Uin; 0? 442. Un atom, în miúcare cu viteza v<<c, emite un foton sub un unghi T
b) Care este tensiunea pe sarcină atunci când cursorul este la mijlocul faĠă de direcĠia miúcării sale. Acelaúi atom, aflat însă în repaus, emite un foton cu
reostatului?
frecevĠa X 0 . DeterminaĠi valoarea aproximativă a frecvenĠei fotonului emis de
c) Se dublează tensiunea U’in= 2Uin . Cum trebuie schimbată poziĠia
cursorului astfel încât tensiunea pe sarcină să rămână cea determinată anterior atomul aflat în miúcare.
la punctul b) ? 443. A. ùtiind că pe nivelul excitat n=2 timpul mediu de viaĠă al atomului
de hidrogen este W =10-8s, să se determine numărul rotaĠiilor efectuate de
¾ CLASA a XI-a electronul atomului de hidrogen până la revenire pe nivelul fundamental.(pentru
438. Două resorturi identice, cu lungimea l în stare nedeformată úi electron mo=9,1˜10-31 kg)
având constanta elastică k, sunt legate în serie ca în fig. 438 . Capetele resortului B. Intensitatea câmpului electric într-o undă electromagnetică cu pulsaĠia
fixat la perete sunt legate printr-un fir inextensibil de lungime L>l , care se rupe Z= 2˜1016 s-1, modulată în amplitudine cu pulsaĠia := 2˜1015s-1, variată în timp
când tensiunea din el depăúeúte valoarea T. Ce viteză minimă trebuie să i se după legea:E=Eo(1+cos:t)cosZt.
imprime corpului de masă m de la capătul celuilalt resort pentru ca firul să se DeterminaĠi energia unui electron extras de această undă dintr-un atom de
rupă? hidrogen, dacă energia de ionizare a acestuia este WI=13,5eV iar h/2S=1,05˜10-34
Js

145 146
B. ETAPA JUDEğEANĂ
17.02.2001

¾ CLASA a VI-a
444. Pe o úosea rectilinie se miúcă uniform în acelaúi sens, două mobile.
Primul mobil porneúte dintr-un punct A, cu viteza v1=4 m/s, iar cel de-al doilea
porneúte cu un minut mai târziu decât primul, cu viteza v2= 1,5 m/s, din puntul B
situat la distanĠa AB=625 m.
a) După cât timp primul mobil îl ajunge cel de-al doilea?
b) Ce distanĠă a parcurs fiecare mobil până în momentul întâlnirii ? Fig. 448
c) ReprezentaĠi grafic miúcarea celor două mobile. 449. Fie planul înclinat cu înălĠimea h=5m úi lungimea l=10 m. Două
445. Un vas gol cântăreúte m1= 200g, iar plin cu apă cântăreúte corpuri mici, identice, de masa m1=m2= 6 kg sunt ridicate uniform pe plan. ForĠa
m2= 450 g. În vasul plin se introduc un corp solid cu masa m=17,8 g. Cât va de frecare dintre corp úi planul înclinat este 1/6 din greutatea corpului. ùtiind că
cântări vasul în acest caz útiind că densitatea corpului ar deveni 8,09 g/cm3 dacă resortul fixat între corpuri are în stare nedeformată lungimea Lo=8 cm, constanta
s-ar încălzi corpul până când volumul său ar creúte cu 10% (Uapă=1 elastică k= 2˜103 N/m úi masa neglijabilă, să se calculeze:
g/cm3)? a) ForĠa de tracĠiune úi distanĠa dintre corpuri în timpul urcării;
446. A. S-au amestecat două substanĠe. Din prima subsatnĠă s-a pus o b) Energia potenĠială totală a celor două corpuri în momentul în care
cantitate care la latitudinea de 450 are greutatea 4,9 N, iar a doua subsatnĠă are primul corp ajunge în vârful planului;
densitatea 2/3 kg/dm3. Volumul amestecului este 1 dm3 úi diferenĠa dintre c) Poate coborâ sitemul celor două corpuri pe planul înclinat când
greutatea amestecului la pol úi greutatea sa la ecuator este de 0,4N. Considerând forĠa de tracĠiune încetează să mai acĠioneze? Se va considera g= 10 N/kg.
acceleraĠia gravitaĠională la ecuator g1=9,6 N/kg, la latitudinea de 45o g2=9,8 N/kg
úi la pol g3=10 N/kg, calculaĠi volumele úi masele subsatnĠelor din amestec úi
densitatea amestecului.
B. Un resort se alungeúte cu 0,5 cm dacă se suspendă de el un corp cu
greutatea de 1N. De acelaúi resort se suspendă un alt corp confecĠionat dintr-un
aliaj de cositor(U1=7200 kg/m3) úi plumb (U2= 11,3 g/cm3) puse în cantităĠi egale
(m1=m2) úi resortul se alungeúte cu 1 cm. Ce densitate are aliajul (g=10N/kg)?
Fig. 449.
¾ CLASA a VII-a
447. o sursă punctiformă de lumină, o lentilă convergentă subĠire úi o ¾ CLASA a VIII-a
oglindă plană sunt aúezate ca în figura 447. Se cunosc : a=20 cm, a1=30 cm, 450. Pe suprafaĠa apei dintr-un vas pluteúte o bucată de gheaĠă cu
D=45o. Lentila formeză două imagini ale sursei S. Să se determine distanĠa dintre masa M=5kg în care este inclusă o sferă de aluminiu cu masa m=0,5kg. Vasul
aceste imagini, dacă distanĠa focală a lentilei este f=5cm. este adus în cameră úi imediat se urmăresc, notându-se, indicaĠiile unui
termometru introdus în amestec. În fig. 450 este reprezentată dependenĠa
temperaturii de timp.
a) Să se determine masa apei aflată iniĠial în vas.
b) După cât timp sfera de aluminiu începe să coboare în vas.
Capacitatea calorică a vasului se neglijează, iar căldura schimbată cu aerul din
cameră este direct proporĠională cu timplul.
Fig. 447. Se cunosc: Uapă= 103kg/m3; Ualuminiu=2700 kg/m3; UgheaĠă= 920 kg/m3;
448. Sistemul reprezentat în fig. 448 este în repaus. Bara AO, datorită capă=4200J/kg ˜K; caluminiu= 920 J/kg˜K; Ot= 340 kj/kg.
propriei greutăĠi deformează resortul de constantă elastică K=400 N/m cu 'l=4
cm. DeterminaĠi tensiunea în fir úi masa barei AO.

147 148
căruia se află un corp de masă m în repaus. Asupra corpului se aplică o forĠă F=2
mg sinD orientată spre vârful planului. Miúcarea are loc cu frecare P=0,5 . ùtiind
că activitatea forĠei F încetează după 2s, calculaĠi :
a) distanĠa parcursă de corp în acest interval de timp;
b) înălĠimea maximă la cere ajunge corpul faĠă de punctul de plecare;
c) raza de curbură a traiectoriei la înălĠimea maximă.
454. Asupra unui corp cu masa m=10 kg acĠionează un timp de 10 s o
forĠă orizontală, după care acĠiunea ei încetează. Corpul lunecă cu frecare pe axa
Fig. 450 Ox, orizontală, pornind din origine, în sensul pozitiv cu viteza vo= 20 m/s. Graficul
451. Două corpuri de aceeaúi secĠiune se dispun într-un sistem ca în coordonatei în raport cu timpul t[0 s, 10 s] este curba continuă din figura 454.
fig. 451, unde D= 30o, m2=3 kg; U2= 2700 kg/m3, U1=7500 kg/m3, Ulichid= Formată din două arce de parabolă, ambele având extremul în punctul M.
1000kg/m3, k=150N/kg. ForĠa de frecare pe planul înclinat este 1/5 din greutatea Coeficientul de frecare este peste tot acelaúi . se cere:
corpului de masă m1, ce are tendinĠa să coboare uniform. Să se determine: a) valoarea forĠei F;
a) valoarea masei m1; b) să se completeze graficul coordonatei pe intervalul de timp
b) tensiunea în fir; t[10s, f).
c) alungirea resortului;
d) raportul înălĠimilor corpurilor.

Fig. 454.
Fig. 451. 455. Picăturile de ploaie întâmpină din partea aerului o forĠă de rezistenĠă
care creúte cu viteza astfel încât , în apropierea pământului, ating o viteză
452. Volmetrul din montajul reprezentat în fig. 452 este ideal, iar constantă orientată vertical. O picătură de ploaie, nimerind pe geamul lateral al
rezistorii au rezistenĠele: R1=2 :, R2= 4 :. Atunci când întrerupătorul k este pus unui automobil, în momentul în care automobilul se află la distanĠa de 7 m de
în poziĠia a, volmetrul indică 10 V, iar când este pus în poziĠia b, volmetrul indică indicatorul rutier “Stop” , lasă o urmă a cărei înclinaĠie faĠă de verticală variază de
12 V. Să se determine rezistenĠa interioară a bateriei úi indicaĠia voltmetrului la D1= 60o la D2= 59o, în timpul în care picătura parcurge distanĠa h=30 cm pe
atunci când întrerupătorul este pus în poziĠia c. verticală aúa cum se vede în figura 455. Considerând miúcarea automobilului
uniform variată să se stabilească dacă acesta a fost oprit în condiĠii
regulamentare, adică înainte de indicatorul “Stop”.

Fig. 452.

¾ CLASA a IX-a Fig. 455


453. Fie un plan înclinat de unghi D=45o úi lungimea l=8m la baza
149 150
¾ CLASA a X-a orizontal. Ea este deplasată prin intermediul unui fir trecut peste un scipete fix, de
456. Două mingi identice legate printr-o bară lipsită de greutate sunt un corp de masă m2 care este lăsat liber. Bara se deplasează perpendicular pe
plasate pe o axă verticală, pe o masă ca în fig. 456. Lovind mingea de sus i se liniile de câmp magnetic a cărui inducĠie variază în timp conform relaĠiei B=k(t-1)
imprimă o viteză orizontală v. Pentru ca mingea de jos să piardă contactul cu unde k este o constantă . Coeficientul de frecare dintre bară úi suport este P , iar
masa în momentul iniĠierii vitezei v a mingii superioare care trebuie să fie bara se deplasează astfel un timp dat t. Să se afle valoarea minimă a tensiunii
lungimea maximă a vergelei? electromotoare indusă la capatele barei (fig. 459)

Fig. 456.
457. Se consideră o sarcină Q, de masă m, punctiformă situată la distanĠa
d, de un plan perfect conductor . Se lasă liberă particula. Să se afle în cât timp fig. 459.
particula atinge planul . Se vor neglija forĠele de frecare. 460. Pe o masă orizontală perfect netedă se află două baloane identice
legate printr-un tub cu o membrană despărĠitoare. DistanĠa dintre centrele
baloanelor este l= 58 cm. Într-un balon, se află hidrogen, iar în celălalt azot, la
aceeaúi temperatură dar la o presiune de k=2 ori mai mare. Cu cât se va deplasa
sistemul dacă membrana se arde ?. Se neglijează masa baloanelor úi a tubului de
legătură ?

Fig. 457
458. În montajul din fig. 458 cele două conductoare, iniĠial descărcate au
capacităĠile egale C=C1=C2= 10 P F. Se închide întrerupătorul k, cu comutatoarele
k1 úi k2 pe poziĠiile a, conectând sistemul la tensiunea U=16V. DeterminaĠi căldura
degajată pe firele de legătură dacă comutatoarele k1 úi k2 se trec succesiv pe
poziĠiile b.

fig. 460.

461. Un paralelipiped de lungime l=49 cm, lunecă cu viteza vo pe o


porĠiune netedă, a unui plan orizontal, după care intră pe o porĠiune rugoasă cu
coeficientul de frecare la lunecare P= 0,2 úi se opreúte intrând doar cu o fracĠiune
f=0,5 din lungimea sa. AflaĠi timpul de frânare úi viteza iniĠială.

fig. 458.

¾ CLASA a XI-a
459. O bară metalică de lungime l úi masă m1 se găseúte pe un suport
151
PARTEA A II-A

SOLUŢII

1.R. d=d1+d2; d1=v1·t; d2=v2(t+1);d=v1·t+v2(t+1); d=45km.


m m m
2.R p0= ; V0= ; V=V0+ΔV; p= ; Δp=p-p0;
V0 p0 V0 + ΔV
m
Δp=p0( − 1 ); Δp≅-7,793kg/m3.
m + p0 ΔV
3.R Urmări asupra (şi justificare):
- construcţiilor şi tuturor obiectelor;
- apei din mări şi oceane;
- atmosferei din jurul Pământului;
- zilei şi nopţii;
- temperaturii şi vieţii;
- alte influenţe.
4.R

Fig.4R

m m1
m·b1=m1·b2; (m+m3)·b1=(m1+m2)b2; = ;
m + m3 m`1 + m2
m1 ⋅ m3
m(m1+m2)=m1(m+m3); m= ; m=6kg.
m2
5.R Omul efectuează lucru mecanic Lm pentru a ridica grinda din poziţie
orizontală în poziţia în care diagonala D este verticală.
D 1 1
Lm=ΔEp=mgΔh; m=V·p=l2·L·p; Δh= - = ( L2 + l 2 -1);
2 2 2
1 2
Lm= l L·p·g( L2 + l 2 -1)
2

mv 2 max
6R. a) vmax=18km/h=5m/s; Ecmax= ; Ecmax=150Kj;
2

1
Δv Δv v −v v + v v max − v
b) a=-μg=; a= ; Δt = ; Δt= max ; d2=vm·Δt= max · ;
Δt a μg 2 μg
d2=52,5m; c) W=Lf=-Ff·d; Ff=μmg, d=d1+d2; W=-μmg(d1+d2)=-366Kj.
7R. a)
- A1 inică curenţii I1 respectiv I’1 prin R1;
- A2 indică curenţii I4 respectiv I’4 prin R4;
- V indică tensiunile UAB respectiv U’AB;
K deschis:
E R3 R4
I1= ; R=R1+R2+ ; R=49Ω; I1=1A; UCD=I4R4=I3R3; I3=I1-I4;
R+r R3 + R4
I ⋅R R ⋅R
I4= 1 3 =0,5A; UAB=I1 ·RAB=I1·[R2+ 3 4 ]=40V;
(R3 + R4 ) R3 + R4
K închis:
E
VA=VB ; U’AB=0; I’4=0; I’1= =5A;
(R1 + r )
m(cΔθ + λv )
b) W=I1’2R1·t; Q=m(cΔθ+λv); W=Q; t= ; t=1040,88 s.
I 1'2 R1
Q1 Q2 Q Q
8.R VA=k( + ); VB=K( 1 + 2 ); Q1=Q; Q2=-Q;
r 1 A r2 A r1B r2 B
kQ(r2 A − r1 A ) kQ(r2 B − r1B )
VA= ; VB= ; UAB=VA-VB; Q=156,86nC; Q2=-156,86nc;
r1 A ⋅ r2 A r1B ⋅ r2 B
Q1=156,86nc.
E 2 E
9.R Q1=I21R1·t=( ) ·R1·t; Q2=I22·R2·t=( )2·R2·t; Q1=Q2;
R1 +r R2 + r
R1 R2
= ; r= R1 ⋅ R2 =12Ω.
R1 + r R2 + r

1 2
1O.R x=vOx·t; y=h+vOy·t- gt ; vOx=v0cosα; vOy=v0sinα; v0=min=vO1;
2
1 1 g
x=1; y=H; l=vO1·t· cosα; H=h+ vO1·t·sinα- gt2; vO1= ;
2 cos α 2(h + ltgα − H )
1
v0=max=v02; x=2l; y=0; 2l=v02·tcosα; O=h+v02·t·sinα- gt2;
2
1 2g 1 g 1
v02= ⇒ <v0<
cos α (h + 2ltgα ) cos α 2(h + ltgα − H ) cos α
g g 1 g
⇒ < v0 < ⋅ .
2(h + ltgα − H ) 2(h + ltgα − H ) cos α 2(h + ltgα − H )

2
at1 at
11.R n·vm1=vm2; vm1=v0+ ; vm2= v0+at1+ 2 ; n(2v0+ at1)= 2v0+
2 2
at − 2v0 (n − 1) nat + 2v0 (n − 1)
at1+at2; t1+t2=t; t1= ; t2= .
a(n + 1) a(n + 1)

12.R Dinamometrul indică F=2T; m1g-T=m1a1; m2g-T=m2a2;

a) ascensorul urcă: a1+a2+2a0=0; F=4m1m2


(g + a0 )
;
(m1 + m2 )
b) ascensorul coboară: a1+a2-2a0=0, F=4m1m2
(g − a0 )
;
(m1 + m2 )

Fig. 12R

m1
13.R P1·V= RT1; m1=20g, m=m1-q·t; m=20-0,lt (g); T=T1-λ·t;
μ
T=300-0,3t (k); Gazul se scurge până când presiunea din vas scade la p0;
p0·V·μ=mRT; t=191,75s.

14.R 2H2+O2=2H2O; v1=2kmol hidrogen; v2=1kmol oxigen; υ=2kmol


C vapori − C gaz C vapori
vapori de apă; f= = -1;
C gaz C gaz
Q (Q1 + Q2 ) vCμ
Cgaz= = =v1Cμ1+v2Cμ2; Cvapori=vCμ; f= -1;
Δt Δt v1C μ1 + v 2 C μ 2
5R
Izocor: Cμ=3R; Cμ1=Cμ2= ; fv=-20%;
2

3
7R
Izobar: Cμ=4R; Cμ1=Cμ2= ; fp=-23,8%
2

ΔT p1V1 N A
15.R a) T1= =750K; N=v·NA= =9,659·1026 molecule;
η RT1
p1V1C vη
b) ΔU=vCvΔT= ; ΔU=3·106J;
R
c) ΔU=Q-L; Q=0; L=-ΔU=-3·106J.

16.R
a)fig. 16R

Fig. 16R (1) Fig. 16R (1’)


r r r r
b) Z=U/I=30Ω; | I , m | = | I m | ; | ϕ | = | ϕ’ |; U m = U , m ; |
r r r
U mC |=2| U , mL |=2| U mL |; XC=2XL; XL=XC/2=24Ω; L=XL/2πv=76,4mH;
R= Z 2 − X 2 L =18Ω.

I I I
17. R a) schema electrică fig. 17.R(a) E=IR1+ R 2; R2=E0+ Rd;
2 2 2
E0=I(R2-Rd)/2; E0=0,3 V.

Fig. 17 R (a)

4
Schema electrică: fig.17 R (b); Pd=P2 ⇒ I2dRd=I22R2; I2R2=E0+IdRd;
Rd
E0
E0 R2
Id= =75mA; I2= =37,5mA; I=Id+I2=112,5mA;
R2 Rd − Rd R2 Rd − Rd
E=IR1+I2R2=11,85V

Fig. 17 R (b)

EA −U A + UG
18. R. EA=IARA+UA-UG; IA= ; IA=3 mA; UG+IARC=0;
RA
5
RC= KΩ;
3
1 2 eU eU hc mv 2 0
19.R. a) x=v0·t; y= at ; a= ; v0=x ; =Lex+ ;
2 md 2mdy λ 2
4hcyd
λ= ; λ=330nm;
4dyLex + eUx 2
at 2 d m
b) y= ; y= ; t=d ; t=0,125μs.
2 2 eU
20.R. Formula Compton se poate scrie în funcţie de energiile iniţială W
şi finală W′ ale fotonului astfel:
hc hc h(1 − cos θ ) 1 1 1 − cos θ
- = sau - = ; m0c2=Ec (din problemă);
W W
,
m0 c W W
,
m0 c 2

′ E 2c
W =W-Ec; W(W-Ec)- =0; W=1,022MeV. Studiind electronul de recul se
1 − cos θ
θ θ
ctg ctg
obţine: tgϕ= 2 = 2 ; tgϕ= 3 ; ϕ=600.
h W
+1 −1
m0 cλ Ec

5
h h h 2Ec
21.R. Δx·Δpx≥ ; Δx·m·Δvx≥ ; Δvx≥ ; vx= ;
2π 2π 2πmΔx m
Δv x h
≥ ; Aproximând imprecizia Δx ca fiind de ordinul razei
vx 2πΔx 2mE c
Δv x h Δv x
Δx= 3 V avem Δx= 3 V ; ≥ ; ≥61,59·10-8.
vx 2π V ⋅ 2mEc
3 v x

d d
22.R. a) v3=36km/h=10m/s; vm=d/t; t=t1+t2+t3; t1= 4 ; t2= 4 ;
v1 v2
d
4v1v 2 v3 10
t3= 2 ; vm= ; vm= m/s=12km/h;
v3 (2v1v 2 + v 2 v3 + v1v3 ) 3
d d d
b) t1= =4s; t2= =8s; t3= =2,4s; Trasarea axelor şi stabilirea
4v1 4v 2 2v3
punctelor pe axe; Trasarea graficului (figura 22R).

Fig. 22 R

70 g masa m
23.R. = = ;
m 2
sup rafaţa s
S=N·S1;S1=0,21m·0,296m=0,06216m2 ; S=1000·0,06216=62,16m2;
g
m=70 ·62,16m2=4351,2g≅4,35kg.
m 2

mg m g m g Δl1 m1 2 Δl1 m1 2
24.R. Δl1= 1 ; Δl2= 2 ; Δl3= 3 ; = = ; = = ;
k k k Δl 2 m 2 4 Δl 3 m 3 8

6
⎡ ⎤
⎢ ⎥
m1 m1 ⎢ 1 1 ⎥
m1+m2+m3=m; m2= ; m3= ; m1⋅ 1 + + =m;
Δl1 Δl1 ⎢ Δl1 Δl1 ⎥
Δl 2 Δl 3 ⎢ Δl ⎥
⎣ 2 Δl 3 ⎦
m mg g m
m 1= ; k= 1 = · =20N/m.
1 1 Δl1 Δl1 1 1
1+ + 1+ +
Δl1 Δl1 Δl1 Δl1
Δl 2 Δl 3 Δl 2 Δl 3

25.R. a) d1=20-0=20m; d2=60-20=40m; d3=0; d4=40-60=-20m;


d5=100-40=60m; d6=-100m; d=d1+d2+d3+|d4|+d5+|d6|=240m;
b) Δt1=1-0=1s; Δt2=5-1=4s; Δt3=6-5=1s; Δt4=7-6=1s; Δt5=9-7=2s; Δt6=12-
9=3s; Δt=Δt1+Δt2+Δt3+Δt4+Δt5+Δt6=12s;
c) Δt’=Δt-Δt3=11s;
d) După 12s mobilul revine în punctul din care a plecat şi deplasarea mobilului
este zero (d=d1+d2+d3+d4+d5+d6=0);
d1 d2 d3 d4
e) v1= =20m/s; v2= =10m/s; v3= =0; v4= =-20m/s;
Δt 1 Δt 2 Δt 3 Δt 4
d5 d 100
v5= =30m/s; v6= 6 =- m/s;
Δt 5 Δt 6 3
Trasarea axelor şi stabilirea punctelor pe axe; Trasarea graficului
(fig.25R).

Fig. 25R
r r r r
26.R. G + Fe + F f + N =0; G- Fe cosα-N=0; Fesinα-Ff=0; N=G-Fecosα;
Fe sin α
Ff=μN=μ(G-Fecoα); μ= ; G=mg; Fe=kΔl;
G − Fe cos α

7
l 0 (1 − cos α )
Δl=l-l0= ; Fe=kl0(1-cosα)/cosα;
cos α
kl (1 − coα )tgα tgα
μ= 0 = ; μ= 3 /27.
mg − kl 0 (1 − coα ) mg
−1
kl0 (1 − cos α )
27.R. P=m/V·p; V=S·h=a2h; m=a2hp; m=259,2kg; L=mgΔh;
Δh=d/2-h/2=
1
2
(a 2
+ h 2 − h ; L= ) 1
2
mg (a 2
)
+ h 2 − h ; L=129,6 J; L=mgΔh;

Δh=
1
2
(a 2
+ h 2 − a ; L= ) 1
2
mg (a 2
)
+ h 2 − a =259,2J.
r r
28.R. Asupra unei bobiţe acţionează vertical greutatea sa ( G = mg )
r
iar orizontal rezultanta forţelor de interacţiune coulumbiană ( F );
q2 q2 q2 2 2 +1
9·10 12 ⋅
(1 2 )
F=9·10 12 9 2 +9·109 = 9
2
2 . Rezultanta acestora întinde

firul şi: tgα=F/G; F=Gtgα cu α=450;


2mgl 2 tgα
Rezultă: q2= ; q=1·43·10-9C=143nC.
910 2 2 + 1
9
( )
29.R. La temperatura t0=00C: R0=R01+R02; La o temperatură t≠t0:
R=R1+R2; R1=R01(1+α1t); R2=R02(1+α2t); R=R01+R02+( R01α1+ R02α2)t=R0+(
R01α1+ R02α2)t; Pentru oricare temperatură t≠t0 : R=R0; Rezultă: R01α1+
R02α2=0; I1/I2=-p2α2/p1α1; I1/I2=0,3666.
U
30.R. P=U2/R; R= U2/P; P′=I′2 R; I= P ′ / R ; I′= ;
R + R,
U U2 ⎛ 1 1 ⎞ ′
R′ = -R; R′= ⎜ − ⎟ ; R =14,4Ω în serie cu consumatorul.
I′ P ⎜ P ⎟⎠
⎝ P
,

2Ec
31. R. După ciocnire: Ec=Eco(1-f) şi v= =v0⋅ 1 − f ;
m
2v 2 sin α cos α 2v 2
d= = coα ⋅ 1 − cos 2 α ; vx=v0x=v0sinθ; vy≠v0y; α≠θ;
g g
sin θ 2v0 sin θ
2

cosα=vx/v= ; d= ⋅ cos 2 θ − f ; d=6,93m;


1− f g
2v0 sin θ ′
2

Pentru θ=600 d′= ⋅ cos 2 θ ′ − f =0; v′x=v′0x=v0sinθ′;


g
vy= v 2 − v ′x = v0 cos 2 θ ′ − f =0; după ciocnire bila alunecă uniform pe
2

masă cu viteza v′x;

8
32.R. Înălţimea h este minimă când apăsarea în punctul superior al
buclei este zero: G=Fcp; mg=mv2/R; v= gR ; Ff=0; Ei=Ef; Ei=mghmin;
mv 2
Ef= +mg·2R; hmin=5R/2=1m; Ff≠0; Ef=Ei-Lr; Lr=Ei-Ef; Lr=mg(H-
2
5R/2)=20mJ.
33.R. a) m2g-T=m2a; T-m1gsinα-μm1g·cosα=m1a;
m2 − m1 (sin α + μ cos a ) mm
a= ⋅ g ; T= 1 2 (1 + sin α + μ cos α ) ⋅ g ; a=3m/s2;
m1 + m2 m1 + m2
− v1
2 2
v
T=42N; b) d1=h2; v1= 2ad1 =6m/s; d2= 1 = =2,4m;
2a ′ 2 g (sin α + μ cos α )
d=d1+d2=8,4m; c) Corpul 2 nu coboară dacă: m2g≤m1gsinα+µm1gcosα;
Corpul 2 nu urcă dacă : m1gsinα ≤ m2g+ µm1gcosα;
sinα-µcosα≤m2/ m1≤ sinα+ cosα; 0,25≤ m2/ m1≤0,75;
34.R. Când oscilaţiile pistonului încetează viteza sistemului cilindru-
piston este: v’=mv/(m+M); Energia cinetică a ansamblului variază cu:
1 mM
ΔEc= ⋅ v 2 ; Dacă U=cT şi cilindru este izolat adiabatic, energia internă
2 2m + M
a ansamblului variază cu: ΔU=cΔT; Rezultă ΔT=ΔU/2c, darΔU=ΔEc; Rezultă
mMv 2
ΔT= ;
4c(m + M )
35.R. a) În transformarea BC:
p BV B p V p V 200
= C C ; TC= C C ⋅ TB = T B < TB ;
TB TC pCVB 245
QBC ΔU BC + LBC p V p V pV
b) Cx= = ; TC-TB= C C − B B = −4,5 0 0 ;
v(TC − TB ) v(TC − TB ) vR vR vR
ΔUBC=vCv(TC-TB)=-11,25p0V0; LBC=A(j)=8,25p0V0; Cx=2R/3; c)
η=L/Q1=LABCDA/QAB; LABCDA=9p0V0; QAB=VCAB(TB-TA)=67,5p0V0; η=13,33%;
36.R. a) h=4σ/dδg; p=4σ/gdh; p=800kg/m3; b) p=p0-pσ+p(h-H);
4σ cos θ 4σ
pσ= = ; (cosθ=1); p(h-H)=pδ(h-H); p= p0-4σ/d+δg(h-H);
d d
p=99921,6N/m2.
37.R. a) Zabc= (R1 + R2 )2 + x 21, 2 ; Zac= R32 + X 32 ;
1 1 1
X1,2=ωL1+ωL2- − =40Ω; X3=ωL3- =-15Ω; Zabc=50Ω; Zac=25Ω;
ωC1 ωC 2 ωC 3
2
⎛ 1 ⎞
Iabc=U/Zabc=2A; Iac=U/Zac=4A; b) Zab= R + ⎜⎜ ωL1 −
2
⎟ =70,71Ω;
ωC1 ⎟⎠
1

9
2
⎛ 1 ⎞
Zbc= R + ⎜⎜ ωL2 −
2
⎟⎟ =36Ω; Uab=Iabc⋅Zab=141,2V; Ubc= Iabc⋅Zbc=72V; c)
ωC 2
2
⎝ ⎠
1
ωL1 −
ωC1
Faţă de curentul Iabc, Uab este defazat cu ϕ1, tgϕ1= = 7 ; Ubc este
R1
1
ωL2 −
ωC 2
defazat cu ϕ2, tgϕ2= = −1,5 ; ϕ=ϕ1-ϕ2=arctg7+arctg(-1,5);
R2
38.R. a) Ecn=Un-IARA=104V; Pn=EcnIA=2496W;
Pn U n − Ec
η= =89,42%; b) EC= Ecn⋅n/nn=52V; R= -RA=2,16Ω; c)
⎛ U ⎞ IA
U n ⎜⎜ I A + n ⎟⎟
⎝ re ⎠
η=η⋅n/nn=44,71%
39.R. a) Pentru C=1mF şi R=500Ω sarcina pe condensator variază
foarte puţin (neglijabil) şi putem considera curentul de descărcare al
condensatorului ca fiind constant ΔU=Δq/C=IΔt/C=UΔt/RC; γ=ΔU/U=Δt/RC;
Δt=T=1/v; γ=1/υRc=0,04; b) Datorită bobinei coeficientul de pulsaţie a
tensiunii scade iar curentul poate fi aproximat şi în acest caz constant;
Tensiunea de pe bobină compensează variaţia tensiunii de pe condensator,
ΔU
astfel că valoarea maximă a curentului apare la mijlocul perioadei; E= ⋅t;
T
ΔU 1 1 2 1 ΔU T 1 UT 2
t∈ [nT , (n + 1)T ] ; t;I=I0- ΔI=Imax-Imin= = ;
T L2 2 LT 4 γ LRC
1 T2 1
(ΔU=UT/RC); γ=ΔU/U; ΔU=RΔT; γ= = 2 =0,5⋅103; γ/γ=1/80;
8 LC 8v LC
40.R. Δpr=(2ϕNhvcosi)/c; Δpa=(1-ϕ)Nhv/c; Fn1=(2ϕIScos2i)/c; Fn2=[(1-
ϕ)IScos2i]/c; p1=(2ϕIcos2i)/c; p2=[(1-ϕ)Icos2i]/c;
p=p1+ p2=[(1+ϕ)Icos2i]/c=6⋅106N/m2;
h
41.R. Nerelativist: λ0=h/2m0Ec; Relativist: λ= ;
1 + E c / 2m0 c 2
2m0 E c
λ0 λ0
λ= ; ε=Δλ/λ= -1; 1+ε=λ0/λ; 1+ε= 1 + E c / 2m0 c 2 ;
1 + E c / 2m0 c 2 λ
Ec=2εm0c2(ε+2);
42.R. vezi manualul;
43.R. Graficul reprezintă dependenţa vitezei mobilului în funcţie de
timp (viteza mobilului în fiecare moment al mişcării); Mobilul se deplasează
succesiv, 1 oră cu viteza de 40km/h, 1 oră cu viteza de 30km/h şi o jumătate
de oră cu viteza de 20km/h; d=40km/h⋅1h+30km/h⋅1h+20km/h⋅1/2h=80km;

10
d d
d (v1 + v 2 ) 2v1v 2
44.R. vm=d/t; t=t1+t2; t1= 2 ; t2= 2 ; t= ; vm= ;
v1 v2 2v 1 ⋅v 2 (v1 + v2 )
vm=27km/h;
45.R. ΔI=F/k; F=G; ΔI=G/k; G=mg; ΔI=mg/k; m=V⋅ϕ;
ΔI= V⋅ϕ⋅g/k; V=I3; ΔI= I3ϕ⋅g/K; ΔI=0,1m=10cm;
46.R. a) d=60m (se citeşte pe grafic); b) Mobilul se mişcă în primele 3
Δd
secunde şi în secunda a cincea; Δt=4s; c)t=5s (se citeşte pe grafic; d) v= ;
Δt
v1=20m/s; v2=10m/s; v3=0; v4=20m/s;
Graficul figura 46.R.

Figura 46.R.

47.R. a) P=L/t; L=Nr.paşi x ΔEp=NmgΔh; N=d/p; L=mgdΔh7p;


L=10kJ; P=1Kw; b) P′=L’/T; L’=L+Ff⋅d; P’=mgd(Δh/p+1/4)t; P’=2,875kW;
48.R. η=Lu/Lc=R⋅I/F⋅h; F=R⋅I/η⋅h; R=G⋅h/I+Ff)/2; F=(G+Ff⋅I/h)/2η;
F=875N;
49.R. a) afirmaţie adevărată; eletronii sunt mobili; b) afirmaţie falsă;
pierde electroni; c) afirmaţie falsă; are sarcini pozitive şi sarcini negative în
număr egal;
50.R. Desen cu figurarea forţelor (fig.72R); F/G=d/(4I2-d2)1/2;
q=d/[mgd/k(4I2-d2)1/2]1/2; k=9⋅109Nm2/C2; q=45nC;
51.R. a) I1=E/[R1+r+R2R3/(R2+R3)]; I1=4A; domeniul 0 – 5A;
b) 1div.=5/20=0,25A; 0,25A……..1div; I1………N div; N=I1/0,25=16div;
c) Uv=I1R2R3/(R2+R3); Uv=16V;
52.R. Corpul se mişcă accelerat pe toată durata mişcării (20s)
deoarece acceleraţia este permanent pozitivă. Viteza este maximă la sfârşitul
mişcării (t=20s);
t∈[0,5] (s); a1m=2,5m/s2; v1=12,5m/s;
t∈[5,10] (s); a2m =5m/s2; v2=37,5m/s;
t∈[10,15] (s); a3m=2,5m/s2; v3=50m/s;
t∈[15,20] (s); a4m=5m/s2; v4=75m/s;
r r r r
53.R. a) Desen cu figurarea forţelor; Fn + G n + N = 0 ; N =0;
F=(mgcosα)/sinθ=10 6 N; b) Desen cu figurarea forţelor;
r r r r r
F1 + G + N + F f = ma1 ; F1=m(gsinα+µgcosα+a1)/(cosθ+µsinθ); F1=20,58N;

11
r r r r r
c) Desenul cu figurarea forţelor; F2 + G + N + F f 2 = ma 2 ; F2=m(gsinα-
µgcosα-a2)/(cosθ-µsinθ); F2=8N;
r r 54.R.
r Desen (fig.54 R)
G + N + Fcp =0; Nsinα=G; Ncosα=Fcp; mgtgα=mω2r; r2=3R2/4; ω=(2g/3R)1/2;

Fig. 54 R.
55.R. Cele 2 baloane conţin acelaşi număr de molecule (vezi legea lui
Avogadro);
Naer uscat=Naer umed=N1(aer)+N2(apă);
maer umed=N1⋅m0 aer+N2⋅m0 apă=29N1+18N2(u);
maer uscat=N⋅m0 aer=(N1+ N2)⋅m0 aer=29N1 +29N2 (u);
maer uscat> maer umed ;
56.R. A; C=ΔQ/ΔT;
Izoterm: ΔT=0, ΔQ ≠ 0; C→∞;
Adiabatic: ΔT≠0; ΔQ=0; C=0;
B. Variaţia energiei interne a gazului ideal nu depinde de natura procesului
3 3
termodinamic; U=vCvT= υRT; ΔU= vR(T2-T1)=2,5kJ;
2 2
C; vT=(3RT/µ)1/2; p⋅V=mRT/µ; p=pRT/µ; vT=(3p/p)1/2=500m/s;
57.R. η=L/Q1;
L=A(J)=Pv(n-1)(m-1);
Q1=Q12+Q23=vCvT1(n-1)+vCpT1n(m-1);
Cv=R/(γ-1); Cp=γR/(γ-1);
Q1=pV[(n-1)/(γ-1)+ϒn(m-1)( ϒ-1);
η=(n-1)(m-1)(γ-1)/[n-1+γn(m-1)];
Cµ=Q/vΔT=(ΔU+L)/vΔT; ΔU=pV(mn-1)/(γ-1);
L=pV(n+1)(m-1)/2; vΔT=pV(mn-1)/R;
Cµ=R[2(mn-1)+ (γ-1)(n+1)(m-1)]/2(γ-1)(mn-1);
58.R. a)U2=U1+UR0)2+U2L=(U1+I0R0)2+I20 L2 ω2;
U1=(U2-I20 L2 ω2)1/2-I0R0; U1= 114V;
b) P=I2(R+R0)=U2(R+R0)/[(R+R0)2+ω2L2], unde R este rezistenţa reţelei fără
drosel. Pmax=U2/2ωL=458,6W; c) R=0; Psc=U2R0/(R02+ω2L2);
Psc =58,42W.
59.R. a) cosϕ=P/UI=0,75; Z=U/I=12Ω; R=Zcosϕ=9Ω;
XL=(Z -R2)1/2≅7,94Ω; L=XL/2πv≅25mH; b) XL=XC; XL=ωL; XC=1/ωC;
2

c=1/w2L≅405,7μF; C) U=120V; I=U/R≅13,33A; P=U2/R=1600W.

12
60.R. P1=U21/R=96,8W;
U 2 /(
2
RL2 +ω2L2)= U 12 /R2; RL2 +ω2L2= U 22 R2/ U 12 ;
U /[(RL+R)2+ω2L2]=U2/( R L2 +ω2L2+R2+2RRL)= U 12 /R2;
2

U2/ U 22 R2/ U 12 +R2+2RRL)= U 12 /R2;


RL=R(U2- U 12 - U 22 )/2 U 12 ; P2=I2RL=(U2- U 12 - U 22 )/2R; P2=104,575W.
61.R. a) hv1=hc/λ1=L+eUs1; hv20hc/(λ1-Δλ)=L+e(Us1+ΔU); hc[1/(λ1-
Δλ)-1/λ1]=eΔU; h=eλ1(λ1-Δλ)ΔU/cΔλ; h≅6,625⋅10-34Js; b)
v0=L/h=772,8⋅1012Hz; λ0=c/v0=388,2⋅10-9m=388,2nm.
62.R a) hv0/c=(hvcosθ)/c+mvcosϕ; 0=(hvsinθ)/c-mvsinϕ;
tgϕ=(sinθ)/(λ⁄λ0-cosθ); λ⁄λ0=1+Δλ/λ0=1+(2Λsin2θ/2)/λ0;
tgϕ=(ctgθ/2)/(Λ⁄λ0+1);
Λ=h/m0c;h=m0cλ0[(ctgθ/2)/tgϕ-1]; h≅6,6156⋅10-34Js;
b) λ=λ0+2Λsin2θ/2; λ=14,239pm;
c) We=(m-m0)c2=hcΔλ⁄λ0(λ0+Δλ); We≅0,41⋅10-14J; We≅2,5625⋅104eV.
63.R. a) v=(2eU/m0)1/2; λ1=h/p=h(2em0U)1/2; mc2=m0c2+eU;
1
γ=m/m0=mc2/m0c2=1+eU/m0c2;γ2=c2/(c2-v2);v=c(1- )1/2; λ2=h/m0γv;
γ2
λ2=h/m0c[2eU(eU/2m0c2+1)/m0c2]1/2;
b) λ1=h/(2em0U)1/2≅38,7nm; λ2≅87,2pm;
c) Λ=λB; h/m0c= h/m0c[2eU(eU/2m0c2+1)/m0c2]1/2;
U2+2m0c2U/e-(m0c2/e)2=0; U= m0c2(21/2-1)/e; U≅2,1⋅105V.
64.R. În primele 5 ore mobilul se mişcă uniform încetinit (viteza scade
de la v1=40km/h la v2=20km/h); În următoarele 6 ore mobilul se mişcă
uniform cu viteza v2=20km/h; d=d1+d2;
d1=vmΔt1=(v1+v2) Δt1/2=150km; d2=v2⋅Δt2=120km; d=270km.
65.R. F=kΔl; k=F/Δl; F=G; G=mg; k=mg/Δl; m=p⋅V=pl3; k=pl3g/Δl;
k=1000N/m.
66.R. Materiale necesare; Descrierea experimentului; Formularea
concluziilor.
67.R. Desen. Omul efectuează lucru mecanic pentru a ridica centrul de
greutate de la înălţimea 1/2 la înălţimea 1/ 2 (diagonala verticală); L=mgΔh;
Δh=l(21/2-1)/2; l=(m/p)1/3; L=mg(m/p)1/3(21/2-1)/2; L=103,55J.
68.R. Gt=kx1; Gh/l=kx1; k=mgh/lx1; k=1000N/m; (G-FA)h/l=kx2 ;
FA=mg(x1-x2)/x1;FA=mgp1/p; p/p1=x1/(x1-x2); p/p1=4.
69.R. A. η=Wu/Wc; Wu=G⋅h; Wc=P⋅t; G=ηPt/h; G=160N.
B. Descrierea experimentului; Evidenţierea faptului că forţa de frecare
determină deplasarea corpului.
70.R. Desen pentru figurarea forţelor (fig.70R); F=kΔl; Δl=F/k;
F=G+(F213+F223)1/2;
AC = BC =r=d/ 2 ; q3=-q2=-q1=q;
F=mg+9⋅109⋅23/2⋅q2/d2; Δl=(mg+9⋅109⋅23/2⋅q2/d2)/k; Δl=1,5cm.

13
Fig.70 R

71.R. a)I0=E/(R0+r); R0=(E-I0r)/I0; Din grafic I0=2A, deci R0=40Ω; b)


Becul se încălzeşte după 1s;q=2·0,1+1,5·0,9=1,55C;
c) I=E/(R+r); R=(E-Ir)/I; Din grafic I=1A; deci R=90Ω;
d) θ=(R-R0)R0α; θ=2500C.
72.R. a) d’=2d; S′=4s pentru I dat: v’=v/4; pentru U dat: I′=4I; v′=v;
b) U =2U; I′=2I;v’=2v c) I′=I/2; R’=R/2; pentru U dat: I’=2I deci: v’=2v;

pentru I dat: v’=v.


73.R. a) Desen (fig.73R)
tgα=(csinβ)/(v+ccosβ);β=750; vx=v+c⋅cosβ≅16,7m/s; vy=c sinβ≅9,66m/s; b)
vAB=(v2x+v2y)1/2 sau vAB=(v2+c2+2v·c·cosβ)1/2 ; vAB=19,3m/s;
c) t=d/vAB ; t=4,66 s.

Fig.73R
r
74.R. Desen cu figurarea forţelor α=450; apăsarea ( N ) a penei pe
fiecare cub se exercită pe direcţia diagonalei (în secţiune);
pentru cub: N cosα-μ(Mg+N sinα)=M·a;
pentru pană: mg-2N sinα=ma’; a’=a/tgα;
a=g(mtgα-2μMtg2α-μmtg2α))/(2Mtg2α+m-μtgα); a=4,21m/s2.
75.R. Enumerarea materialelor necesare;: Descrierea montajului;
Descrierea modului de lucru.
76.R. desene şi notaţii corespunzătoare pentru parametrii stărilor
iniţiale şi finale; legile transformărilor izoterme pentru cele două coloane de
aer; Relaţiile dintre presiuni; Substituiri şi obţinerea soluţiei
4
pB=p(1+1/ 6 =1,26·10 N/m.
77.R. T1=G+Fef-Fe ; T1=mg+mv02/l-qE; T1=1,09N; T2=Fe+F’ef-G;
T2=qE+mv2/l-mg; v2=v20+4l(qE-mg)/m; T2=mv20/l+5qE-5mg; T2=0,55N.
78.R. Enumerarea materialelor necesare; Consideraţii teoretice;
Descrierea modului de lucru.
14
79.R. a) λ=v/v; λ=0,45m;
b) v=(T/µ)1/2=(lT/m)1/2; m=l⋅T/v2=90g;
c) în B: y1=Asin2π[t/T-(l-x)/λ]; yr=Asin2π[t/T-(l+x+λ/2)/λ];
yB=2Acos2π[(2x+λ/2)/2λ]⋅sin2π[t/T-(2l+λ/2)2λ];
yB=-5sin2π(10t-20,25)(cm).
R
80.R. a) Impedanţa circuitului serie R, C este: Z1= .
1 + ω 2 R 2C 2
RL
Impedanţa circuitului serie R,L este: Z2= ;
R +ω L
2 2 2

ωRC R
sinϕ1= ;sinϕ2= ; Z= Z 12 + Z 22 + 2 Z 1 Z 2 cos(ϕ1 + ϕ 2 )
1+ ω R C
2 2 2
R +ω L
2 2 2

Z=
(
R 2 1 − ω 2 LC + 4ω 2 L2 ) ; C=L/R2; rezultă Z=R şi I≠f(v);
(1+ ω R C R + ω L
2 2 2 2
)( 2 2
)
ωRC ωL
b) sinϕ1= = =cosϕ2;
1 + ω 2 R 2C 2 R 2 + ω 2 L2
π π
c) ϕ1= -ϕ2; ϕ0=ϕ1+ϕ2= ; ϕ=0.
2 2
81.R. Enumerarea materialelor necesare; Descrierea montajului; Teoria
lucrării şi modul de lucru.
82.R. Δpr=(2pNhvcosi)/c; Δpa=(1-p)Nhv/c; Fn1=(2pIScos2i)/c;
p1=(2pIcos2i)/c; Fn2=[(1-p)IScos2i]/c; p2=[1-p)Icos2i]/c;
p=p1+p2=[1+p)Icos2i]/c=6⋅10-6N/m2.

83.R. Conservarea energiei sistemului atom-foton;


mp=m0p/(1-v2/c2)1/2; Conservarea impulsului;
v0-v≅ m0pv2/2h=hv2/2 m0pc2; λ-λ0=(v0-v)c/v2;
λ-λ0=h/2 m0pc=6,7·10-16m.
84.R. W=2ev0QNR/I; W=-NΔWc=Nm0v02/2; Q= m0v0S/4ep; n=Q/eS=
m0v0/4e2p=3,55·1015m(-2).
85.R. Descrierea metodei şi a montajului; Descrierea modului de lucru.
86.R. Graficul reprezintă dependenţa vitezei mobilului în funcţie de
timp (viteza mobilului în fiecare moment al mişcării); Mobilul se deplasează
succesiv, 1 oră uniform cu viteza de 40km/h şi 1,5 ore uniform încetinit (viteza
km 40 + 0 km
scade de la 40km/h la zero); d=40 ·1h+ ·1,5h=70km.
h 2 h

15
d /2 d /2
87.R. t1= =6s; t2= =9s; t=t1+t2=15s; vm=d/t=4,8m/s;
v1 v2
Reprezentarea grafică (fig. 87 R.)

F
87 R

88.R. F=KΔl; k=F/Δl; F=G=mg; m=V⋅p=l3⋅p; k=l3pg/Δl; k=270N/m.


8D
89.R. D/9=v⋅t; D+ =c⋅t; t=D/9v; 17D/9=cD/9v; v=c/17=20m/s.
9
r r r r
90.R. R = F + F + ....=N F ; R=NF; R⋅l/2=G⋅l; R=2G; NF=2⋅10 F;
N=20 forţe.
91.R. a) v=ct; F=Ff; F=kx; Ff=G/5; kx=G/5; x=G/5k; x=0,02m=2cm;
b) P=L/t; L=F⋅d; P=G⋅d/5t; p=80W.
92.R. a) Desen, fig. 92R (a).
s r r r r
Corpul B este în echilibru; deci Gt + Fe + T =0 şi N + G n =0; T=Gc;
Gt-Fe-Gc=0; Gt=4mcg; Gc=mcg; Fe=9⋅109q/d2; mc=9⋅109q2/3gd2; mc=30g; b)
Desen, fig. 92 R (b);

a) b)
Fig. 92R

E=(EA2+EB2)1/2; EA=9⋅109q/rA2; EB=9⋅109q/rB2


E=9⋅109q(rA4+ rB4)1/2/ rA2⋅ rB2; E=11473V/m.
16
93.R. În poziţie orizontală Felastic=Felectric; kx=9⋅109q2/l2;
l=3⋅104q 10 / kx ; l=60cm; l0=l-x=59cm; În poziţie verticală: G=F0 electric;
mg=9⋅109q2/l02; m=9⋅109q2/gl02; m=25,8mg.
94.R. La scurtcircuit: I0=E/r;
Rezultă: r=E/ I0=0,3Ω; Cu R în circuit: I=E/(R+r);
Rezultă: R=(E-Ir)/I=23,7Ω; P=I2R=23,7W; η=Wu/Wc=R/(R+r)=98,75%.
95.R. Pentru automobilul 2: vm=2v1v2/( v1+v2); d=vm⋅t=2 v1v2t/(v1+v2);
t=d( v1+v2)/ 2v1v2; Pentru automobilul l: d=at2/2; Rezultă:
d=8v12v22/a(v1+v2)2; d=12800m.
96.R. a) G2-T=m2a; T-Git-Ff=m1a; G2=m2g; Glt=m1gsinα;
Ff=µN=µGln=µm1gcosα; a=g(m2-m1sinα- µm1cosα)/( m2+m1);
m1 m2 g (1 + sin α + μ cos α )
T= ; a=3m/s2; T=42N.
m1 + m2
b) Cele două corpuri pornesc din repaus (v0=0), se mişcă accelerat cu
acceleraţia a până în momentul în care m2 atinge suprafaţa orizontală
(parcurge distanţa h2). În acel moment corpul m1 are viteza v şi îşi continuă
mişcarea uniform încetinit cu acceleraţia a până la oprire (v=0) parcurgând
distanţa d2; -Glt-Ff=m1a; a=-( sinα+µcosα)⋅g=-7,5m/s2; v=(v02+2ah2)1/2=6m/s;
d2=-v2/2a=2,4m; d=d1+d2=h2+d2=8,4m;
c) Corpul m1 nu urcă dacă: G2≤ Glt+Ff; Rezultă m2/m1≤sinα+μcosα; Corpul m1
nu coboară dacă G1t≤G2+Ff; Rezultă: m2/m1≥sinα- µcosα; Deci sistemul
rămâne în repaus dacă: sinα-µcosα≤ m2/m1≤sinα+µcosα; 0,25≤ m2/m1≤0,75.
97.R. Pentru: α=ϕ=unghiul de frecare (ϕ=arctgµ) corpul rămâne în
repaus sau alunecă uniform; Pentru α≤ϕ corpul rămâne în repaus, deci forţa
de frecare (statică) este egală cu componenta tangenţială a greutăţii:
Ff=Gt=mgsinα ; Pentru α≥ϕ corpul alunecă pe plan (uniform respectiv
accelerat), deci forţa de frecare (dinamică) este: Ff=µN=µGn=µmcosα; Deci

mgsinα, pentru α∈ [0, ϕ]


Ff=
µmgcosα, pentru α∈ [ϕ, π/2]

98.R. p⋅S⋅h=v⋅R⋅T; p⋅S=k⋅h; p1⋅S⋅h1=2v⋅R⋅T; p1⋅S=k⋅ h1;


p2⋅S⋅h2=υ⋅R⋅T/2; p2⋅S= k⋅ h2 ⇒ kh2=υRT; kh12=2υRT; kh22=υRT/2; h1=h⋅ 2 ;
h2=h/ 2 .
99.R. Pentru un amestec de două gaze ideale:
v1C v1 + v 2 C v 2 v1C p1 + v 2 C p 2 C p v1C p1 + v 2 C p 2
Cv= şi =Cp; γ= = ; Pentru un
v1 + v 2 v1 + v 2 C v v1C v1 + v 2 C v 2
gaz ideal: Cv=iR/2 şi Cp=(i+2)R/2; Oxigenul (O2) este diatomic şi Cv1=5R/2;
Cp1=7R/2; Argonul (Ar) este monoatomic şi Cv2=3R/2; Cp2=5R/2; v1=4kmol şi
v2=2kmol, rezultă: γ=19/13≅1,46.
100.R. În coordonate (p, V)

17
Fig. 100R (a) fig. 100R (b)

procesul izoterm se reprezintă grafic printr-o hiperbolă echilaterală


(p⋅V=const=vRT) cu atât mai îndepărtată de axe cu cât temperatura absolută
(T) la care se desfăşoară procesul este mai mare; Deci în A: T1=Tmin iar în B:
T2=Tmax; Rezultă că de la Ala B temperatura crşte, iar de la B la A temperatura
scade; În coordonate (p, T) procesul izocor se reprezintă grafic printr-o
vR
semidreaptă din originea sistemului de axe (p= ⋅T); tgα=P/T=vR/V;
V
tgα∼l/V; tgα∼α; V∼l/α; Deci în A: V1=Vmin iar în B: V2=Vmax; Rezultă că de la
Ala B volumul creşte, iar de la B la A volumul scade.
101.R. La o denivelare momentană y forţa de revenire este:
F=-2Gy=-2myg=-2Spg⋅y=-ky. Această forţă este de tip elastic, deci lichidul
oscilează armonic; k=2Spg; k=mω2; deci mω2=2Spg; m=masa
1
oscilatorului=masa coloanei de lichid; m=V⋅p=S⋅l⋅p; T=2π ; T=1,256 s.
2g
102.R. În raport cu poziţiile de echilibru, cele două ramuri ale
diapazonului oscilează conform ecuaţiilor: y1=Asin(2πvt+π/2) şi y2=Asin(2πvt-
π/2); În punctul P sosesc oscilaţiile:
y1p=Asin(2πvt+π/2-πvd/v) şi y2p= Asin(2πvt-π/2-πvd/v); iar amplitudinea
oscilaţiei rezultante este:
A0= A 2 + A 2 + 2 A 2 cos π =0; În punctul P1 sosesc oscilaţiile:
y1p1=Asin[2πvt+π/2-2πv(x+d/2)/v] şi y2p1=Asin[2πvt-π/2-2πv(x-d/2)/v]; iar
rezultanta este: A1=2Acos(π/2-πvd/v).
103.R. a) R=Uc/Ic=40Ω; ZB=Ua/Ia=50Ω; ZB2=R2+XL2; XL=30Ω;
XL=2πvL; L=0,1/π(H); b) Xc=l/2πvC=60Ω; Z2=R2+( XL-XC)2; Z=50Ω;
I=U/Z=2A; c) UB=I⋅ZB=100V; d) tgϕB=XL/R; ϕB=arctg 0,75;
tgϕ=(XL-XC)/R; ϕ=-arctg 0,75; XC=2XL; UC=2UL; UC-UL=UL; ϕ=-ϕB; U=UB.
Tensiunea la bornele sursei este egală cu tensiunea la bornele bobinei şi este
defazată în urma curentului cu acelaşi ϕ cu care tensiunea la bornele bobinei e
defazată înaintea curentului.
104.R. Lex=hvprag=39,78⋅10-20J=2,48eV; W=Lex+Ec;
( )
v= 2h v − v prag / m =7,6⋅105m/s; m=m0/ 1 − v 2 / c 2 ; m=2m0;

18
v=c 3 /2≅2,6⋅108m/s; H=h/λ=hv/c=2,21⋅10-27Ns; p=F/S=-
NΔH/SΔt=nH=2,21⋅10-19Pa; Q=maca(t-θ)+mλv=2536J; Q=N⋅hv=nSthv;
t=Q/nShv=382,5⋅1011s≅1010h.
105.R. Diagrama impulsurilor înainte şi după ciocnire (fig.105R.);
p0=pcosθ+p’ecosϕ; pe=psinθ+p’esinϕ; sin2ϕ+cos2ϕ=1 rezultă p02+p2cos2θ-
2p0pcosθ+pe2 +p2sin2θ-2Pepsinθ=pe’2 ; E0+Ee=E+E’e;
p0c+ p e2 c 2 + m02 c 4 =pc+ p e/ c 2 + m02 c 4 ;
Rezultă: (p0-p) p e2 + m02 c 2 =p0p(1-cosθ)-pepsinθ; sau
2h 2 sin 2 θ / 2 p e h sin θ
h(1/λ0-1/λ)⋅ p e2 + m02 c 2 = − ; de unde
λλ 0 λ
Δλ=λ−λ0=(2hsin2θ/2-peλ0sinθ)/ p e2 + m02 c 2 .

fig.105R
106.R. λ=h/p=h/mv; m=m0/ 1 − v 2 / c 2 ; λ=(h c 2 / v 2 − 1 )/m0c;
fL=Fe; qvB=qE; v=E/B; Rezultă λ=(h (cB / E )2 − 1 /m0c.
107.R. În primele 2 ore mobilul se mişcă uniform încetinit (viteza
scade de la v1=80km/h la v2=40km/h); În următoarele 6 ore mobilul se mişcă
uniform cu viteza v2=40km/h ; În ultimele 2 ore mobilul se mişcă uniform
încetinit (viteza scade de la v2=40km/h la v3=0); d=d1+d2+d3;
d1=vm1⋅Δt1=(v1+v2) Δt1/2=120km/h; d2=v2⋅Δt2=240km; d3=vm3Δt3=(v2+v3)
Δt3/2=40km/h; d=400km.
108.R. d=3v1; d=5v2; d=4v3; v1=d/3; v2=d/5; v3=d/4;
v1+v3-v2=460; d=1200km.
109.R. Materiale necesare; Descrierea experimentului; Formularea
concluziilor.
110.R. G⋅ BO2 =R PO 2 ;Fa⋅ AO1 =R⋅ O1 P ; rezultă
G ⋅ BO2 ⋅ O1 P G ⋅ BO2 ⋅ O / 1 P
Fa= =mg; idem Fb= =mg/4; m=V⋅p=3kg; Fa=30N;
AO1 ⋅ PO2 AO / 1 ⋅ PO2
Fb=7,5N.
111.R. (mg- Fa)⋅ AB =F⋅ CB ; F=ηMg; Fa=Vpalcoolg; m= V⋅pCu; V(pCu-
palcool) ⋅ AB =ηM⋅ CB ; M= V(pCu-palcool) ⋅ AB /η⋅ CB ; M≅15,62kg.

19
112.R. Materiale necesare; Descrierea experimentului ; Formularea
concluziilor.
113.R. m=V⋅d=l2Ld; l2=m/Ld; R=pL/l2=pL2d/m; L2=mR/pd;
I=Δq/Δt=ne; R=U/I=U/ne; L2=mU/pdne; L≅112m; l2=m/Ld; l=≅1 mm.
114.R. a) P=U2/R; R1=10Ω; R2=6Ω; R3=4Ω; b) desen cu B1; B2 şi B3
grupate în serie; R=R1+R2+R3=20Ω; desen cu B1; B2 şi B3 grupate în paralel;
R1 R2 R3 60
R= = Ω; desen cu B1 în serie cu gruparea paralel B2B3 ;
R1 R2 + R1 R3 + R2 R3 31
R2 R3
R=R1+ =12,4Ω; desen cu B3 în serie cu gruparea paralel B1B2;
R2 + R3
R=R3+R1R2/(R1+R2)=7,75Ω; c) P=I2R=E2R/(R+r)2; R=60/31Ω; P=7,911W; d)
W=P⋅t; t=30min=1800 s; W=14239,8 J.
115.R. Materiale necesare; Descrierea experimentului ; Formularea
concluziilor.
116.R. a) În raport cu barca a doua, pachetul are pe direcţie mişcării
viteza v=v1+v2=25m/s, iar perpendicular pe direcţia mişcării viteza v0=5m/s;
v0
Rezultă că: v= v02 + (v1 + v 2 ) ≅25,5m/s; tgα= =0,2; α=arctg0,2; b)
2

v1 + v 2
Alegând ca sens pozitiv, sensul de deplasare a omului, avem: pentru barcă: -
− m2 a
F=m1a1; pentru om: F=m2a2; şi a=a2-a1; rezultă: a1= =-1,2m/s2;
m1 + m2
m1 a
a2= =0,8m/s2; şi Fb=m1a1=-48N.
m1 + m2
117.R. În momentul ruperii cablului, bila are viteza:
v= 2 gl (1 − cos α ) ; După ruperea cablului, liftul cade liber cu acceleraţia g, bila
nu are greutate faţă de acesta şi descrie un sfert de cerc cu raza l (lungimea
1 2πl
firului) în timpul t= ⋅ până când loveşte tavanul; În acel moment, faţă de
4 v
′ gl [4(l − cos α ) − π ] ′
pământ, are viteza: v =v-gt= ; v =1,6m/s.
2 2 gl (1 − cos α )
118.R. Materiale necesare; Descrierea experimentului ;Teoria lucrării.
−L
119.R. ΔU=Q-L; Q=0; ΔU=-L; ΔU=(Ca+C′)ΔT; ΔT= ; L se
Ca + C /
efectuează pentru ridicarea lichidului în cele n tuburi (fig.119.R);

20
Fig.119.R.
2πσ ⋅ n ⋅ r ⎛ 1 πnr ⎞
2 S − πnr 2
L=Δm⋅g⋅Δh; L=
pg
⎜ −
⎝r S ⎠
2
⎟ ; ΔT=-2πnσ pgS C + C / ;
a ( )
S −σ 2S
ΔT(n) este maxim pentru n= ; ΔT = ;
2 pgr 2 (C a + C / )
max
2πr 2
120.R. a) Conform teoremei lui Gauss pentru o placă încărcată
σ σ F qσ
E= ; F=qE=q ; tgα= = ; tgα=1; α=450;
2ε 0 2ε 0 G 2ε 0 mg
σ σ 2S q 2 σ 2 Sd
b) E+=e= ; F=q E+= ; F≅0,08N; c) Wi= = ; Wf=0; Q=-
2ε 0 ε r 2ε 0 ε r 2C 2ε 0 ε r
σ 2 Sd
ΔW= ; Q≅0,24mJ.
2ε 0 ε r
121.R. Materiale necesare; Descrierea experimentului ; Formularea
concluziilor.
122.R. Pentru curent continuu puntea este echilibrată dacă:
R1 R3 R R
= ;deci: R1= 2 3 =150Ω; Pentru curent alternativ puntea este
R2 R 4 R4
ΔI ΔI R
echilibrată dacă: L1⋅ 1 +I1R1=L2⋅ 2 +I2R2 şi I1R3=I4R2; deci: I2= 3 I1;
Δt Δt R4
ΔI 2 R3 ΔI 1 R
= ⋅ ; rezultă: L1=L2 3 =4500H.
Δt R4 Δt R4
123.R. Aplicând succesiv legea a doua a refracţiei avem (fig.123.R.):
n0sini0=n1sinr1=n2sinr2=n0sini; deci n0sini0=n0sini şi i=i0=300; (raza emergentă
este paralelă cu raza incidentă);

21
Fig.123.R
În cele două plăci raza de lumină suferă deviaţiile:
d1 sin (i 0 − r1 ) ⎛ ⎞
1 − sin 2 i0
Δ 1= = d 1 ⎜1 − ⎟ sini0;
cosr 1 ⎜ ⎟
n12 − sin 2 i0
⎝ ⎠
d sin (i 0 −r2 ) ⎛ 1 − sin 2 i0 ⎞⎟
Δ 2= 2 = d 2 ⎜1 − sini0; Deplasarea totală este:
cosr 2 ⎜ n 2
− sin 2
i ⎟
⎝ 2 0 ⎠
Δ=Δ1+Δ2≅2,5cm; Imaginea se formează în P’, apropiată de prima lamă cu:
Δ
PP’= ≅5cm.
sin i0
124.R. Materiale necesare; Descrierea experimentului ; Formularea
concluziilor.
mv p
125.R. r= = ; Conform legii conservării energiei:
eB eB
hc h(1 − cosθ ) hc
m0c2+nm0c2= +c p 2 + m02 c 4 ; λ=λ0+Δλ=λ0+ ; =nm0c2;
λ m0 c λ0
h h(1 + 2n ) 2m0 cn(n + 1) 2n(n + 1) m0 c
λ0= ;cosθ=-1 ⇒ λ= ; p= ; r= ⋅ ;
nm0 c nm0 c 1 + 2n 1 + 2n eB
r=3,375cm.
126.R. a) Perioada mişcării electronului în jurul nucleului este:
2πrn Δq e ev m e5 μI
Tn= ; I= ; In= = n ; In= 20 3 3 ; I2=0,131mA; b) B= ;
vn Δt T n 2πrn 4ε 0 h n 2r
μ I h 1 ⎛1 1 ⎞ 4
Bn= 0 n ; B2=386mT; c) pi=pf; 0= + mv; = R⎜ 2 − 2 ⎟ ; λ= ; v=-
2rn λ λ ⎝1 2 ⎠ 3R
3hR
; m=masa atomului; v=-3,25m/s.
4m
127.R. Materiale necesare; Descrierea experimentului; Formularea
concluziilor (determinarea constantei h).
128.R. Graficul reprezintă dependenţa vitezei mobilului în funcţie de
timp (viteza mobilului în fiecare moment al mişcării); Mobilul porneşte din
repaus, se mişcă accelerat timp de 1 oră şi atinge viteza de 40km/h după care
22
se mişcă uniform, cu această viteză timp de 3 ore;
0 + 40 km km
d= ⋅ 1h + 40 ⋅1,5h=80km.
2 h h
d d
d d (v1 + v2 ) 2v1v 2
129.R. a) vm= ; t=t1+t2; t1= 2 ; t2= 2 ; t= ; vm= ;
t v1 v2 2v1v2 (v1 + v2 )
d d
vm=7,5m/s=27km/h; b) t1= 2 =6s; t2= 2 =4s.
v1 v2

Fig.129.R
m G G F
130.R. p= ; G=mg; m= ; p= ; G=Fe; p= e ; Fe=kΔl;
V g Vg V ⋅g
kΔl kΔl
p= ; V=l3; p= 3 ; p=2700kg/m3.
Vg l g
131.R. Identic 130.R.
P ⋅t m V
132.R. η= ; P=ηgh⋅ = ⋅p=Dv⋅p; P=ηpghDv; P=140kW.
mgh t t
133.R. La echilibru: G2=2TA şi TA⋅ OA = G1 ⋅ OB ; rezultă:
G2
⋅ OA⋅ = G1 ⋅ OB ; sau: m2⋅ OA = 2m1 ⋅ OB ; rezultă:
2
OB OB
m2=2m1 = 2m1 ; m2=5kg; Corpul C ridică corpul B dacă m2≥5kg;
OA OB + AB
QQ
134.R. Conform legii lui Coulomb: F=k 1 2 2 ; Sarcina de probă este în
r
kQ1 q kQ2 q Fr 2
echilibru: F1=F2 ; = ; respectiv: Q 1 (r-r 1 )=Q2 r 2
1 şi Q1 Q2 = ;
r12 (r − r1 )2 k
r1 r F r F r (r − r1 ) F F
rezultă: Q1= = ; Q2= = 3r ; în vid k=9⋅109 şi
r − r1 k 3 k r1 k k
se calculează: Q1=10-6=1μC, Q2=9⋅10-6C=9μC.
23
135.R. Tensiunea internă a sursei; e=E-IR=E-5 (V); rezultă I⋅R=5 (V),
5 R E
respectiv R= =10Ω; r= = 0,2 Ω; I= ; E=I(R+r)=5,1V.
I 50 (R + r )
RR E − 2U RR
136.R. E=Ir+I 1 2 +IRx+U+U; Rx= −r− 1 2 ;
R1 + R2 I R1 + R2
Rx≅52,88Ω.
d d d
d d (5v 1 + v 2 )
137.R. vm= ; t1= 4 ; t2= 4 ; t3= 2 ; t=t1+t2=t3= ;
t v1 v2 v2 4v1v 2
2
d 4v1v 2
vm= = ; vm=4,28m/s.
t 5v1 + v 2
138.R.A. F2-mg(sinα+μcosα)=0; F1-mg(sinα-μcosα)=0;
F2 sin α + μ cos α n +1
=n= ; μ= tgα=0,25; B. În vârful planului corpul
F1 sin α − μ cos α n −1
h1 vcx2 vc2 sin 2 α
are viteza: vc= v 2
− 2 g (sin α + μ cos α ) ⋅ =15m/s; vmax= = ;
sin α
0
2g 2g
v0 − v c vc sin α 2(h1 + y max )
h=h1+ymax=12,62m; t=t1+tu+tc= + + ≅3,15s.
g g g
4πkmpR 3 mv 2 ⎛ kp π ⎞
139.R. Gp(h)= ; GE(O)=Gp(O)- = 4πmR⎜ − 2 ⎟;
3(R + h ) R ⎝ 3 T ⎠
2

R
Gp(h)=GE(O); h= -R≅11 km.

1−
kpT 2
v1C1T1 + v 2 C 2T2
140.R. Qabsorbit=Qcedat; v1C1(T-T1)=v2C2(T2-T); T= ;
v1C1 + v 2 C 2

T=400K; pV=(v1+v2)RT; p=
(v1 + v2 )(v1C1T1 + v2 C 2T2 )R ; p≅0,97⋅105N/m2;
V (v1C1 + v 2 C 2 )
Q=(v1C1+v2C2)(T2-T)=v1C1(T2-T1); Q≅1,62MJ.
141.R. În transformarea 3-1: L=
1
2
( )
a V32 − V12 ;

24
a (V32 − V12 ) aC μ 2
ΔU=vCv(T2-T1)=
γ −1
; Q=vCμ(T2-T1)=
R
(
V3 − V12 ; dar: )
(
Q=ΔU+L=a V32 − V12 ⎜⎜ )⎛ 12 + γ 1− 1 ⎞⎟⎟ ; rezultă: C =R ⎛⎜ 12 + λ 1− 1 ⎞⎟ ; η=1- QQ
μ
2
;
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 1

Q1=
vR
(T2 − T1 ) +vRT2ln V3 ; V3 =ε;
γ −1 V1 V1
1+ γ T V2
Q2 = vC μ (T2 − T1 ) =vR(T2-T1) ; 2 = 32 =ε2;
2(γ − 1) T1 V1
γ +1
η=1- ;
⎡ ε (γ − 1)
2

2 ⎢1 + 2 ln ε ⎥
⎣ ε −1 ⎦

142.R. Fie v0 volumul unei diviziuni la 00C. nv0(1+γst)=V01(1+γst);


nv0 (1 + γ s t ) nv (1 + γ s t )
V01= ; nv0(1+γst)=V02(1+γHgt); V02= 0 ; n1v0(1+γst1)=
1 + γ 1t 1 + γ Hg t
nv0 (1 + γ s t ) ⎡1 + γ Hg t1 1 + γ 1t1 ⎤
V01(1+γlt1); n2v0(1+γst1)= V02(1+γHgt1); Δn= ⎢ − ⎥;
v0 (1 + γ s t1 ) ⎣⎢ 1 + γ Hg t 1 + γ 1t ⎦⎥
γ1=1,02⋅10-4K-1.
2π ⎛ d + x ⎞ 2π ⎛ x ⎞
143.R. y1=Asin ⎜t − ⎟ ; y2=Asin ⎜t − ⎟ ;
T ⎝ 2v ⎠ T ⎝ v⎠
πd 2π ⎛ d + 2 x ⎞ 2π πd 2π ⎛ d + 2x ⎞
y=y1+y2=2Acos sin ⎜t − ⎟ ; v1=2A⋅ cos cos ⎜ t1 − ⎟;
λ T ⎝ 2v ⎠ T λ T ⎝ 2v ⎠
4π 2 πd 2π ⎛ d + 2x ⎞ 5 2 5 2 2
a1=2A⋅ 2 cos sin ⎜ t1 − ⎟ ; v1=- π cm/s; a1=- π cm/s2.
T λ T ⎝ 2v ⎠ 2 2

G 2h mgl λ
144.R. T= ; cosα= ; (h<<1); T= ; T=2000N; l= ;
2 cos α l 4h 2
T Tl 1 Tl T E 1 E
vt= = ; vt= ⋅ ; m1= =0,05kg; vl= ; υl = ⋅ ;
μ m1 2l m1 4lυ t2
δ 2l δ
m1 1 Esl 4lυ l2 m1
m1=slδ; δ= ; υl= ; E= =2⋅1011N/m2.
sl 2l m1 S

25
Fig.144.R.
145.R. a) Din diagrama tensiunilor rezultă: UL0=U0; UR=U;
P U U
Ub= U R2 + U 02 =6 5 V; b) I0= =2A; R= =3Ω; XL0=XC0= 0 =6Ω; c)
U I0 I0
⎛U0 ⎞ 1 1
Q= ⎜ ⎟ ω=ω0=2; d) XL=ωL=2π⋅4v0L=24Ω; XC= = =1,5Ω;
⎝U ⎠ ωC 2π 4v0 C
U
Z= R 2 + ( X L − X C ) =22,7Ω; I= =0,26A; Zb= R 2 + X L2 =24,18Ω;
2

Z
Ub=I⋅Zb=6,28V.
146.R. Desen corect (S; S’; l0; l; ϕ0; ϕ); l0x=l0cosϕ0; l0y=l0sinϕ0;
v2 v2
lx=l0x 1 − ; ly=l0y; l= l x2 + l y2 ; l=l0 1 − cos 2 ϕ 0 ;
c 2
c 2

ly l 0 sin ϕ 0 tgϕ 0
tgϕ= = = ; ϕ>ϕ0 .
lx v 2
v2
l 0 1 − 2 cos ϕ 0 1− 2
c c
3
147.R. m=1; n=2; ε= Rch; Din conservarea impulsului şi energiei
4
hv /
Mv 2
hv / Mv 2 3
avem: Mv- = 0 şi +ε’=ε sau: Mv- = 0 şi +hv’= Rch;
c 2 c 2 4
⎛ 3Rh ⎞ 3Rh
rezultă: v=c ⎜ 1 + − ⎟≅
⎜ 2 Mc
1 ⎟ 4M ; v=3,24m/s;
⎝ ⎠
Mv 2
9R h 2 2
Δε 3Rh Δε
Δε=ε-ε’= = ; = ; =0,54⋅10-6%.
2 32M ε 8M ⋅ c ε
E E E1
148.R. 1) En= 21 ; n2= 1 ; n= =2;
n En En
E pn 2 E1
2) En= ;Epn=2En= ; Ep2=-6,8eV; Ecn=En-Epn; Ec2=3,6eV;
2 n2

26
m0 v 22 1 Ec 2
3) Ec2= =2m0π2v22r22=64 m0π2v22r21; v2= =60088,93⋅1010Hz; 4)
2 8πr1 m0
I2 I2 e e Ec 2 e Ec 2
B2=μ0 = μ ; I2= = ev2= ; B2=μ0 ;
2πr 2
0
8πr1 T2 8πr1 m0 64π 2 r12 m0
B2=90,7mT.
d
149.R. d=v2⋅t; t= ; t=3s; D=v1⋅t; D=9m.
v2
150.R. v1=40cm/s=0,4m/s; v2=20cm/s=0,2m/s; t=900s; D=d+S1-S2;
S1=±v1t; S2=±v2t; D=d+(± v1t)-( ±v2t);
1. D1=d+v1t-v2t=1680m; 2. D2=d+v1t+v2t=2040m;
3. D3=d-v1t-v2t=960m; 4. D4=d-v1t+v2t=1320m.
151.R. Materiale necesare; Descrierea experimentului ; Formularea
concluziilor.
L
152.R. a) P=
; L=F⋅d=F⋅v⋅t; P=F⋅v; v=18km/h=5m/s;
t
W Vpgh
P=36,8kW=50CP; b) η= u ; Wu=Ep=mgh=Vpgh; Wc=P⋅t; η= ;
Wc Pt
Vpgh
t= ; t=20s.
ηP
153.R. La echilibru:
(G1+G2+G3)d1=(G4+G5)(l-d1); (G1+G2+G3)d2=G4(l-d2); Rezultă:
(G1 + G2 + G3 )d 2 G4 (G + G2 + G3 )d1
G4= ; G4=400N; m4= =40kg; G4+G5= 1 ;
l − d2 g l − d1
G5
G4+G5=700N; G5=300N; m5= =30kg.
g
154.R. p=8g/cm3;=8000kg/m3; V=5dm3=0,005m3; m=V⋅p=40kg;
h W
Ft=Gt+Ff=mg + Ff; Ft=250N; η= u ; Wu=Ep=mgh; Wc=Lm=F⋅l;
l Wc
mgh
η= =0,8=80%.
F ⋅l
155.R. Asupra unei bobiţe acţionează vertical greutatea sa. G=mg, iar
orizontal rezultanta forţelor de interacţiune coulombiană
q2 q2 q2 2 2 +1
F=9⋅10 29
2 +9⋅10 9
=9⋅10 2 ⋅
9
; Rezultanta acestora întinde
l (l 2 ) 2
l 2
F 2mgl 2 tgα
firul şi: tgα= ; F=Gtgα cu α=450; Rezultă: q2= ; q=0,143μC.
G 9 ⋅ 10 9 2 2 + 1 ( )

27
q1 ⋅ q 2
156.R. F=9⋅109 =10,752N; G=mg=10N; 2kΔl=F+G;
d2
F +G
Δl= =46,55mm.
2k
P E −U
157.R. P=UI; I= =0,2A; a) E=u+U; u=Ir; r= =10Ω; b) U=IR;
U I
U q
R= =150Ω; c) q=It; t= =3600s=1h; d) U’=E-Ir;
I I
E −U /
U /
pl pl / R / l / lR /
I’= =2A; R’= / =6Ω; R= ; R’= ; = ; l’= 00,12m; e)
r I S S R l R
W / EI / t I /
= = =10.
W EIt I
W R ηr ηr η r
158.R. η= u = ; R= ; R 1= 1 ; R 2= 2 ;
Wc R + r 1 −η 1 − η1 1 −η2
R1 R2 Rs Rp
Rp= ; Rs=R1+R2; ηS= ; η p= ; ηS=92,85%; ηp=73,46%.
R1 + R2 RS + r Rp + r
ct
159.R. a) F=(m1+m2)a; F=ct; a= ; La momentul t1:
m1 + m2
r r
Fil + F f =0; rezultă a=μg=
ct1 (m + m2 )μg =5s; b) La un moment
; t1= 1
m1 + m2 c
t>t1: F-Ff=m2a2; Ff-Fil=m1a’1 cu a2 – acceleraţia lui m2 şi a’1 – acceleraţia lui m1
ct − μm1 g
faţă de m2. Rezultă: a2= şi a’1=μg-a2. La momentul t=3t1;
m2
3ct1 − μm1 g
a2= =53,9m/s; a1=a’1+a2=μg=4,9m/s2.
m2
r r v r r r r
160.R. Pentru m1: T1 + T2 + G1 = m1 a1 ; Pentru m2: T2 + G2 = m2 a 2 iar
scalar: (G1+T2)sinα=m1a1; (G1+T2)cosα-T1=0 şi G2-T2=m2a2 rezultă:
a2 a
(m1g+m2g-m2a2)sinα=m1a1. În acel moment: =sinα, a1= 2 ; rezultă:
a1 sin α

a2=
(m1 + m2 )g sin 2 α =9m/s2; E =E ; m gl= m1v 2+ m1 gl (l-cosα1);
i f r
m1 + m2 sin 2 α 2
r r r ⎛π ⎞
v2=2glcosα1; at ⊥ a n ; a - orizontală, rezultă; ancosα1=atcos ⎜ − α 1 ⎟ ;
⎝2 ⎠
v 2
ancosα1=atsinα1; şi Tcosα1-m1g=0; T- m1gcosα1=m1an; an= =2gcosα1;
l
1
rezultă cosα1= .
3
28
1 2 1 h
161.R. p0+ pv0 +pgh=p0+ pv12 +pg ; v0=0; v1= gh ; d1=v1t=h;
2 2 2
1 1 h h
p0+ pv02 +pghcosα= p0+ pv 22 +pg cosα; v0=0; v2= gh cos α ;
2 2 2 2
1
cosα=v2tsinα+ gt2; t=
2
h cos α
g
(
1 + sin 2 α − sin α ; d2- )
h
2
( )
sinα=v2tcosα=h 1 + sin 2 α − sin α cos 2 α ; h=d1;

( )
d2=d1[sinα+2 1 + sin 2 α − sin α cos 2 α ].
162.R. Condiţiile de echilibru: p2S=p1S+m1g; p3S=p2S+m2g;
p’2S=p’1S+m1g; p’3S=p’2S+ m2g;; Conservarea volumului:
V1+V2+V3=V’1+V’2+V’3. În fiecare compartiment se află acelaşi număr de
kilomoli: p1V1=p2V2; p1V1=p3V3; Gazul din fiecare compartiment suferă o
transformare generală: p1V1T1=p’1V’1T; p2V2T1=p’2V’2T; p3V3T1=p’3V’3T; Relaţiile
dintre volume: 3V1=5V2; V1=5V3; 2V’1=xV’2; V’1=xV’3; Rezolvând se obţin:
24T Mm 2 3RT 2μg 0 R p
x=2,5; T1= ; ΔEc=L; Ec=k ; v t=2g0Rp; vt= ; T= ;
11 Rp μ 3R
T≅20127K.
163.R. Pentru o masă Δm vaporizată într-un interval de timp Δt,
bilanţul energiilor este: PΔt=mΔmλ+q*Δt unde q* este căldura pierdută/s.
mg Δm μmgvΔt
Procesul are loc la p= =constant; p·V= RT , rezultă Δm= ;
S μ RT
μmgvλ μmgv1λ μmgv 2 λ
P= + q*; Rezultă P1= + q*; P2= + q*; P2=2 P1;
RT RT RT
μmgλ (v 2 − v1 )
v2=2,5v1, rezultă: T= ≅373,6K.
R(P2 − P1 )
4 4 2 2
164.R. C1= C; C2=C; C3= C; Ce= C; Q= Ce⋅U= CU;
3 3 5 5
3 2 1Q 2
1
UAB=UEF= U; UCD= U; W= = CU2.
10 5 2 Ce 5
⎛ ω1 x1 ⎞ ⎛ ω x ⎞
165.R. a) ϕ1-ϕ2=0; ⎜⎜ ω1t − ⎟⎟ − ⎜⎜ ω 2 t − 2 1 ⎟⎟ =0; ϕ1-ϕ2=2π;
⎝ c1 ⎠ ⎝ c2 ⎠
⎛ ωx ⎞ ⎛ ω x ⎞ λλ
⎜⎜ ω1t − 1 2 ⎟⎟ − ⎜⎜ ω 2 t − 2 2 ⎟⎟ =2π; Rezultă: x2-x1= 1 2 ;
⎝ c1 ⎠ ⎝ c2 ⎠ λ1 − λ 2

29
⎛ ω1 x1 ⎞ ⎛ ω x ⎞ ⎛ ω x' ⎞ ⎛ ω x' ⎞
Din: ⎜⎜ ω1t − ⎟⎟ − ⎜⎜ ω 2 t − 2 1 ⎟⎟ =0 şi ⎜⎜ ω1t '− 1 1 ⎟⎟ − ⎜⎜ ω 2 t '− 2 1 ⎟⎟ =0;
⎝ c1 ⎠ ⎝ c2 ⎠ ⎝ c1 ⎠ ⎝ c2 ⎠
x' − x c λ − c1λ 2 (c − c 2 )(x 2 − x1 ) =1,25m;
Rezultă: c= 1 1 = 2 1 ; λ1 = 1
t '−t λ 2 −λ1 c + c2
(c − c2 )(x 2 − x1 ) 1 1
λ2= 1 =1m; b) w = pw 2 A 2 ; w1 = ϕw12 A2 ≅7940J/m3;
c + c1 2 2
1 1 2π 2 pc 3 A 2
w 2= ϕw22A2≅7408J/m3; c) I=w⋅c= ϕw 2 A 2 c = =;
2 2 λ2
I1=w1c1=1746,8KW/m2; I2=w2c2=1259,5KW/m2.
166.R. a)
U U
I1= ; I2= ; I=
R +X
2 2
L R + X C2
2

U U
; Z = ; I = I 12 + I 22 + 2 I 1 I 2 cos(ϕ1 + ϕ 2 ); Z =
(R 2
)(
+ X L2 R 2 + X C2 );
Z I 4R + ( X L − X C )
2 2

b) I1cosϕ1+I2cosϕ2=Icosϕ; I1sinϕ1-I2sinϕ2=Isinϕ;
I sin ϕ1 − I 2 sin ϕ 2 ( X − X C )(R 2 − X L X C )
tgϕ= = L ;
I 1 cos ϕ 1 + I 2 cos ϕ 2 R (2 R 2 + X L2 + X C2 )
UR( X L − X C )
c)UCD= U 12 + U 22 − 2U 1U 2 cos(ϕ1 + ϕ 2 ) = ; d) tgϕ=0;
(R 2 + X LC )(R 2 + X C2 )
L
R2=XL⋅XC= .
C
12 I2 Δd Δd C ωL 1 L C 1 Δd π
167.R. Imax
RT= max ⋅ ; =πR ;Q= = ;R = ; = =0,314
2 ωC d d
2
L R R C L Q d Q
λ1 k 2 3 sin ϕ
168.R. a) = = ; k1=2; k2=3; N= =400 trăs./mm; b)
λ 2 k1 2 k1λ1
k ' 2 6 12 k '1 π
= = ; sinϕ’= sinϕ; ϕ’1= ; ϕ’2=arcsin 3 (imposibil); c)
k '1 4 8 k1 2
hc hc
Wext.=hv0= ; λ0= =4166 A o ; λ2=λ0 şi Wcin.=0.
λ0 Wext .
169.R. hv=E(n2,1)+m1 2 μ0B-E(n1,1)-m11μ0B; I22+I2-12=0; I2=3; m2=-
3, -2, -1, 0, 1, 2, 3; I21+I1-6=0; I1=2; m1=-2, -1, 0, 1, 2; Condiţia impusă duce
la emiterea a 15 linii spectrale (figura 169.R);
E (n2 , I 2 ) − E (n1 , I 1 ) + Bμ 0 Δm eB eB
υ= ; υ1=υ0- ; υ2=υ0; υ3=υ0+ .
h 4πm0 4πm0

30
Figura 169.R.

Eg dni E g dT dni dσ i
170.R. ni=Cie –Eg/2kT; ln ni=lnCi- ; = ; = ;
2kT ni 2kT 2 ni σi
Δσ i E g ΔT R
= =13,33%; R=R0eEg/2kT; Ri= R0eEg/2k(T+ΔT1); R1= ;
σi 2kT 2
2
2kT 2 ln 2 1
ΔT1= =16,447k; ni= =1,86⋅1013cm-3; n⋅p=n2i;
E g − 2kT ln 2 ϕe(μ n + μ p )
p-n=Na-Nd; p=0,889⋅1013cm-3; n=3, 889⋅1013cm-3;
j=σE=eE(nμn+pμp)=52,41⋅10-3⋅A/cm2.
171.R. a) V=S⋅h; S=πR2; V=πR2h; R=20cm=0,2m; h=1mm=0,001m;
V=0,0001256m3=125,6cm3; b) m=V⋅p; m=0,33912kg=339,12g; c) G=mg;
G=3,3912N.
172.R. Discuţie (coloana de elevi se deplasează în acelaşi sens cu
viteza v=2m/s sau în sens contrar biciclistului cu viteza v’=-2m/s);
1 1
Δt= =3,75s; Δt’= =2,5s.
v0 − v v0 − v'
2d d d
173.R. vm= ; t=t1+Δt+t2; t1= ; t2= ; vm=10m/s.
t v1 v2
174.R. Relaţia de definiţie a randamentului; Expresiile lui Wu şi Wc;
F=5,3N.
175.R. Desene, figurarea forţelor; Condiţiile de echilibru în ambele
cazuri; x=0,05m=5cm.
P'
176.R. P=85 CP; P’=20 CP; P’=F’⋅v=Ff⋅v; Ff= ; P=F⋅v;
v
h ⎛ P' h ⎞ h P − P'
F= Ff+Gt; Gt= G; P= ⎜ + G ⎟ v; = ≅0,21.
l ⎝v l ⎠ l mgv

31
r r r r r r
177.R. E A = E1 A + E 2 A ; EA=EA+E2A=7,5⋅107 N/C; E B = E1B + E 2 B ;
r r r 1
EB=E1B-E2B=5,625⋅107 N/C; E C = E1C + E 2C ; cosα=- ;
3
EC=1,424⋅107 N/C; VA=V1A+V2A=-900 kV; VB=V1B+V2B=1350kV; VC=V1C+V2C=-
300 kV.
178.R.
K deschis:I=0; Uv1=Uv2=0; Uv=E;
K închis: I≠0; Uv=E-Ir <E; Uv1=IR1; Uv2=I⋅f⋅R2; R2 se micşorează: rezultă I
f ⋅E
creşte; rezultă Uv scade şi Uv1 creşte; Uv2= - scade.
R1 + r
1+
R2
Wu V ⋅ d ⋅ c ⋅ Δθ
179.R. a) η= ; η=0,8; Wu=mcΔθ; Wc=UIt; I= ≅15,83
Wc ηUI
l U US
A; b) R=p ; R= ; l= ≅66,179m; c) P=UI=3482,6 W; d)
S I pI
Wc=P⋅t=UIt=2089,56kJ.
180.R. a) Desen cu figurarea forţelor; m2g-T=m2⋅a; T-m1g=m1a;
m2 − m1 2x − l a + a 2x − l 2x − l
a= g; a= g; b) am= 1 = g; s= ;
m1 + m2 l 2 2l 2
g (m − m1 )(g + a0 ) 2x − l
v= 2a m s = (2 x − l ) ; c) a’= 2 ; a’= (g+a0).
2l m1 + m2 l
v2 v v d
181.R. a) = 1 ; sinβ= 2 sinα; β=arcsin l=900; b) t= ;
sin β sin α v1 u
u= v12 + v 22 + 2v1v 2 cos120 0 ; u=8,66m/s; t≅20,78 s; c) v1x=-v1sinα;
v1y=v1cosα; d=(v2-v1sinα)t;

Figura 181.R.

32
L L(v 2 − v1 sin α )
t= ; d= ; (L2+d2)v21sin2α-2v1v2L2sinα+v22L2-d2v21=0;
v1 cos α v1 cos α
v 22 − v12 2 v
Δ=0, rezultă d2= L şi sinα= 1 =0,5; α=300.
v12
v2

182.R. a) F2-T-μm2g=m2a; T-F1-μm1g=m1a; T=Tmax;


m1 + m2 Tmax
t=tmax= ⋅ ; tmax=15 s; b) Corpurile se pun în mişcare la momentul
2m1 + m2 c
μ (m1 + m2 )g t
t0= =1,5 s; La momentul t’= max acceleraţia sistemului este
c 2
ct '
a’= -μg iar la momentul t0=1,5 s acceleraţia este a0=0 şi v0=0;
m1 + m2
ct ' μg 1 ⎛ ct ' ⎞
am=
1
(a0 + a') = − ; v=amΔt= ⎜⎜ − μg ⎟⎟(t '−t 0 ) ;
2 2(m1 + m2 ) 2 2 ⎝ m1 + m2 ⎠
1
v=12m/s; d=vm⋅Δt= v(t’-t0)=36m.
2
183.R. Ec=(1-f)Ec0; vx=v0x=v0sinα; vy=v0 cos 2 α − f ;
v0 2v02 sin α
tu= cos 2 α − f ; x=vx⋅tn= ⋅ cos 2 α − f ; x=1,96m.
g g
r r 184.R.
r Desen (figura184.R).
r r r
G1 + T + N 1 =0; G2 + T + N 2 =0; Rezultă: T=G’1 şi T=G’2;
G '1 G1 G′ G2 G sin α G cos α
= ; 2 = ; G’1= 1 ; G'2 = 2 ; G’1=G’2;
sin α cos β cos α sin β cos β sin β
m m g sin α
tgβ= 2 ctgα ; T = 1 ; β=arctg3 3 ; T=2,6N
m1 sin β

FIg.184R

33
185.R. V1=S⋅H; p1=p0; V2=S(H-x); p2=p0+ϕg(l-x); p1V1=p2V2;
⎡ p0 ⎛ p0 ⎞
2 ⎤
1⎢
p0H=[p0+ϕg(l-x)](H-x); x= 1 + H + − ⎜⎜1 + H + ⎟⎟ − 4lH ⎥
2⎢ ϕg ⎝ ϕg ⎠ ⎥
⎣ ⎦

186.R. Desen (fig.186R.)

Fig.186.R.
mv 2
mv mv mv 2 qB
fL=Fcp; qvB= ; R= ; R 1= 1 ; R 2= ; α1=α2=ωt; ω= ; R1||R2;
R qB qB qB m
ωt 2m
d2=2(R2-R1)2(1-cosα); d(t)= 2(R2-R1)sin ; d(t)= (v 2 − v1 )sin qB t.
2 qB 2m
r r r r
187.R. Figurarea forţelor şi a curentului Fem + G + F f + N =0;
Blv B 2l 2 v
Gt=Fem,t+Ff; N=Gn+Fem,n; e=Blvcosα; I= cos α ; Fem=BIl= cosα;
R R
B 2l 2 v B 2l 2v
Gt=mgsinα; Gn=mgcosα; Fem,t= cos2α; Fem,n= sinα cosα;
R R
B 2l 2 v mgR(sin α − μ cos α )
Ff=μ(mgcosα+ sinα cosα); B= ;
R vl 2 (sin α + μ cos α ) cos α
x ⎛ 2x 2 ⎞
188.R. a) y=bcos2ωt=b(1-2cos2ωt); cosωt= ; y=b ⎜⎜1 − 2 ⎟⎟ ;
a ⎝ a ⎠
Traiectoria este o parabolă; b) vx=-aωsinωt; vy=-2bωsin2ωt;
v= v x2 + v y2 =ω a 2 sin 2 ωt + 4b 2 sin 2 2ωt ;
c) ax=-aω2cosωt; ay=-4bω2cos2ωt;
a’= a x2 + a y2 = ω 2 a 2 cos 2 ωt + 16b 2 cos 2 2ωt .

34
189.R. Desen (figura 189.R.)

Figura 189.R.
λD h δ1 2lh
a) i= =0,6 mm ; x5=3 mm; b) sinβ= ; sinβ= tgβ; δ1= ; tgβ=
;
2l 2l L L
δ x 2lx hD
sinα= 2 ; tgα = ; sinα≅tgα; δ2= ; δ1-δ2=0; x= =5 mm; Deplasarea
2l D D l
franjei centrale se face în sens invers sensului în care se deplasează sursa
(fig.189.R.);
2hl 2lx 2lh
c) SS2+S2O’-[SS1+S1O’+e(n-1)]= + − (n-1)e; x=0; e= =0,01
L D (n − 1)L
mm.
c r r r
190.R. Din conservarea impulsului şi v= rezultă: p ' = p − p f ;
n
h 2v 2 n 2 hvn m0 v p
p’2=p2+ − 2p cosθ; p=mv= , rezultă: v= ;
c 2
c v2 p2
1− 2 m02 + 2
c c
W=mc2= p 2 c 2 + m02 c 4 şi, analog W’= p ' 2 c 2 + m02 c 4 ; W’=W-Wf; W’2=(W-

h 2 v 2 2hvW
Wf) ; p’ =p + 2 −
2 2 2
; cosθ=
(
hv n 2 − 1 + 2 p 2 c 2 + m02 c 4 )
c c2 2 pnc
v2
h 1− ⎛ v 2 ⎞⎟
h ⎜ v2
; W-W0=eU; m0c2 ⎜1 − 1 − c 2 ⎟ =eU 1 − 2 ;
c2
191.R. λ= =
p m0 v ⎝ ⎠ c

hc h 1 1 1
λ= ; λ= ⋅ ; ≅1- (x<<1);
(
eU eU + 2m0 c 2
) 2m0 eU
1+
eU 1+ x 2x
2m0 c 2
35
⎛ eU ⎞ ⎛ eU ⎞
h⎜⎜1 − ⎟
⎟ h⎜⎜1 − ⎟
2 ⎟
⎝ 4 m0 c ⎠ ; d≥ ⎝ 4m0 c ⎠ ; d≥12,324 pm.
2

λ≅
2m0 eU 2 A 2m0 eU
d D−d d D−d
192.R. t=t1+Δt+t2; t1= ; t2= ; t= + Δt + ; t=12-8=4
v1 v2 v1 v2
h; Δt=0,5h; v2=10km/h.
193.R. Corpul se desprinde de suprafaţa de sprijin în momentul în care
resortul s-a alungit suficient încât forţa elastică din acesta anulează greutatea
mg
corpului: Fe=G; Fe=kΔl; G=mg; kΔl=mg; Δl=vΔt; kvΔt=mg; Δt= ; t=10s.
kv
m G G
194.R. p= ; m= ; p= ; Măsurăm G cu dinamometrul;
V g gV
Introducem corpul în pahar şi măsurăm, cu rigla, cu cât urcă nivelul apei (h);
⎛ πd 2 ⎞
Măsurăm, cu rigla, diametrul vasului şi calculăm suprafaţa ⎜⎜ ⎟⎟ ; Calculăm
⎝ 4 ⎠
volumul S⋅h care este egal cu volumul corpului (V) şi calculăm densitatea
corpului (p).
m m mV
195.R.A. ϕ= ; m=ϕV; V1= 1 = 1 =0,6dm3;
V ϕ m
m mV mV3 mV4
V2= 2 = 2 =0,2dm3; m3=ϕV3= =1,6kg; m4=ϕV4= =0,8Kg;
ϕ m V V
d
B. v1=36km/h=10m/s; v2=72km/h=20m/s; v3=25m/s; Δt1= 4 =2,5 s;
v1
d d
t1=0+Δt1=2,5 s; Δt2= 4 =1,25 s; t2=t1+Δt2=3,75 s; Δt3= 4 =2;
v2 v3
t3=t2+Δt3=5,75 s; Graficul vitezei (fig.195.R. (1)); Graficul mişcării (fig.195.R.
(2)).

Fig.195.R (1) fig.195.R. (2)

36
m
196.R. a) V= =10-3m3; l= 3 V =0,1m; d=l 2 (diagonala unei feţe a
p
cubului); Omul efectuează lucru mecanic pentru a roti cubul până când
diagonala devine verticală după care cubul se aşează pe cealaltă faţă sub
acţiunea greutăţii; Centrul de greutate urcă cu

Δh=
d 1 1
− = (d − 1) =
1 2 −1 ( )
; L=ΔEp=mgΔh=
mgl 2 − 1 (
; L=1,035 J; b)
)
2 2 2 2 2
L Ff F
Δx=l; L=F⋅Δx=F⋅l; F= 10,35 N; c) v=constant, deci F=Ff; = =0,207;
l G mg
Ff=0,207G.
197.R. Corpul se desprinde de suprafaţa de sprijin în momentul în care
resorturile s-au alungit suficient încât forţa ce acţionează, vertical în sus,
F1 mg
asupra corpului anulează greutatea acestuia: F=G; a) F1=kΔl; Δl= = ;
k k
2Δl 2mg F mg Δl mg
t1= = ; t1=40 s; b) F2=2kΔl; Δl= 2 = ; t2= = ; t2=10 s.
v kv k 2k v 2kv
198.R. a) Bilele se resping electrostatic şi la echilibru, pentru bila
1 q2 m 2mg (ϕ − ϕ 1 )
superioară: F+FA=G; F= k vid ⋅ 2 ; G=mg; FA= ⋅δ1⋅g; q=l ; b)
2 l ϕ ϕ ⋅ k vid
Bilele se atrag, asupra bilei superioare acţionează forţa F vertical în jos iar FA şi
G rămân aceleaşi. Resortul se comprimă cu Δl; Asupra sferei superioare
mp1 g
acţionează: Vertical în sus: FA= şi Fe=kΔl; Vertical în jos: G=mg şi
ϕ
mgl 2 (δ − δ 1 )
F= ; Condiţia de echilibru: FA+Fe-F-G=0.
ϕ (l − Δl )2
199.R. Desenarea circuitelor şi indicarea curenţilor (fig.199.R.);

Fig.199.R

I1=
E
; r=
(E − I 1 R ) ; 4E=IR+I⋅2r+i⋅2r; i= I ; I= 4 E ; I= 4 EI1 ;
(R + r ) I1 2 (R + 3r ) (3E − 2 I 1 R )
4
I= A.
3

37
E E2
200.R. a) La scurt circuit: R=0; Is= ; P=max. pentru R=r; Pmax= ;
r 4r
4 Pmax 4P E2 R 3
E= = 12V; r= max =1Ω; b) Pt=EI= şi 1 = ;
Is I s2 (R1 + R2 + r ) R2 2
R 1=
(
3 E 2 − rPt ) =6,6Ω; R2=
(
2 E 2 − rPt )
=4,4Ω; c) Q1=I2R1t=1,98 kJ;
5Pt 5Pt
W
Q2=I2R2t=1,32 kJ; d) η= u ; Wu=I2(R1+R2)t; Wc=I2(R1+R2+r)t;
Wc

η=
(R1 + R2 ) ≅91,66%;
(R1 + R2 + r )
201.R. A. I=
E
; U=
ER
; U1=
3ER
=U(1+n); r=
(E − U )R ;
R+r R+r (3R + r ) U
2U (1 + n )
E= ; E=4 V;
(2 − n )
q2 2ah
B. F’e=Fmediu= ; v2= ;
16πε 0 H (H − h )tg α
2
cos α
[F ′(sin α − μ cos α ) − mg (cos α + μ sin α )] ;
a= e
m

q=
[ (
8πε 0 mH (H − h )(tgα ) v 2 + 2 gh 1 + αtg 2α
.
)]
h(1 − α )
π π
202.R. Unghiul (α+ ) şi unghiurile sunt descrise cu viteza
2 2
tangenţială (v) constantă şi viteze unghiulare diferite; t=t1+t2+…+tn;
⎛ π⎞
⎜ α + ⎟ ⋅ na
t1=
Δα ⎝
=
2⎠
; t2=
πa(n − 1)
;…; tn=
πa
; t=an
[α + π (n + 1) / 2] ; α=0;
ω1 v 2v 2v v
πan(n + 1)
t= .
2v
M′ r3 M r
203.R.A. a) r≤R: Γr=k 2 ; M’=M ⋅ 3 ; Γr=k 2 ⋅ ; Γr ∼ r; r≥R:
r R R R
M M R 2
1
Γr=k 2 = k 2 ⋅ 2 ; Γr ∼ 2 ;
r R r r
r
pentru r∈ [0, R]
R
R2
f(r)= pentru r∈[R, ∞] ;
r2

38
r 1 R R2 1
Grafic (fig.203.R.); b) r≤R: f(r)== ; r= ; r≥R: f(r)= 2 = ; r=2R;
R 4 4 r 4
v 2
v 2
v cos α
2 2
B. v=v0x=v0cosα; g=an=acp= ; R= = 0 ; R=9,8 m.
R g g

Fig.203.R.

204. R. A. S>>S1; v1= 2 gh (formula Torricelli); La stabilirea


Q2 ΔV SΔh
nivelului în vas: Q1=Q; h= ; Q1 (mediu)=- =− ;
2gS12
Δt Δt
S (h2 − h1 ) 2 gh
Δt=- ; vmediu= ; (v1 este funcţie liniară de h );
S1v mediu 2
πd 2 h1 / 2
Δt= ;
2S1 (2 g )
1/ 2

B. Se determină centrul de masă (CM) al sistemului înainte de explozie


R
m
2 = R(ϕ 2 −ϕ 1 )
(fig.204.R.) faţă de O: yCM= ; După explozie: a=R-
m + M 16ϕ 1 + 2(ϕ 2 − ϕ 1 )
ϕ R + 14a (7ϕ1 + ϕ 2 ) p ϕ p R
yCM; 2 = ; m=m1+m2; ϕ= ; = ; = =2.
ϕ1 R − 2a 8 p1 ϕ1 p1 (R − 2a )

Fig.204.R.

39
V2
mRT1 ln
V1
205.R. Reprezentarea procesului ciclic; Pconsumată= ;
μt
T1
Y
mRT1γ ln
V2 T1 V2 ⎛ T1 ⎞ Y −1 T2 T Putilă
= ; =⎜ ⎟ ; Pconsumată= ; η=1- 2 = ;
V4 T2 V1 ⎜⎝ T2 ⎟⎠ μt (γ − 1) T1 Pconsumată
⎛ T2 ⎞ T
⎜⎜1 − ⎟⎟mRT1Y ln 1
⎝ T1 ⎠
Putilă=
T2
; Pconsumat=3258,3 KW; Putil=2443,7 KW.
(Y − 1)μt;
2σ cos θ
206.R. Într-un punct C: p(z)=p0-pσ+ph; pσ= ;
r
ph=(h-z)pg; h=
2σ cosθ
; p(z)=p0=-
2σz cosθ
; z=h; pA=p0-
(2σ cos θ ) ; z=0;
ϕgr rh r
pB=p0.
207.R.A. Desenul cu figurarea forţelor în poziţia inferioară şi în poziţia
superioară (fig.207.R.);

Fig.207.R.

mvi2 mv s2 mv s2 / l
Fcpi=Ti-G-FLi= ; Fcps=Ts+G-FLs= ; Ts= ; ΔEc=LG+LFL; v s2 = vi2 -
l l FLs − mg
m(vi2 − 4 gl )
4gl; Ts= + qB vi2 − 4 gl -mg; Ts≥0; pentru Ts=0:
l
q 2 B 2l 2 ⎛ ⎞
⎜1 − 1 + 4 m g
2
vmin= 5 gl + ⎟;
2m 2 ⎜ q 2 B 2l ⎟
⎝ ⎠
− Δφ ΔS
B. a) e= ; φ=B0Ssinω1t; e=- B0 sinω1t - B0Sω1cosω1t;
Δt Δt
ΔS
ω1<<ω; B0Sω1cosω1t → 0; şi e≅-B0 sinω1t; deci e are caracter sinusoidal;
Δt

40
ΔS ΔN
S=πa2⋅N; =πa2 2 2 2
=πa n; e=-B0πa nsinω1t; e+u=0; u= B0πa nsinω1t; b)
Δt Δt
U ′ m0ω 2 a eU ′ m ω 2a2 2π 2 n 2 m0 a 2
Fcp=eE’; E’= ; = ; U’= 0 ; ω=2πn; U’= .
a 2 a 2e e
c ⎛ l − x⎞
208.R. a) λ=c⋅T= =0,64 m; b) y1=asinω ⎜ t − ⎟ ; y2=
v ⎝ c ⎠
⎛ ⎛ λ ⎞⎞ ⎛λ ⎞ ⎛ λ⎞
⎜ ⎜l + x + ⎟ ⎟ 2π ⎜ − 2 x ⎟ ⎜ 1+ ⎟
asinω ⎜ t −
⎝ 2 ⎠ ⎟ ; y=y +y ; y=2acos ⎝ 2 ⎠ sin ω ⎜ t − 4 ⎟;
⎜ c ⎟ 1 2
λ ⎜ c ⎟
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛λ ⎞
2π ⎜ − 2 x ⎟
A=2acos
⎝2 ⎠ =2asin 2πx ; A=24 2 mm; c) w=2π2⋅υ2⋅A2; ρ≅3,69kJ/m3;
λ λ
I=w⋅c≅1,18MW/m2.

1
209.R. a) XL1=ωL1=0,753Ω; XL2=ωL2=1,88Ω; XC1= =106Ω;
ωC1
XC2=
1
ωC 2
(
=66,34Ω; ZAB= R12 + X L1 − X C1 )
2
=105,36Ω;

2
1 1 ⎛⎜ 1 1 ⎞ X − X L1
⎟ ; ZBC=1,92Ω; tgϕ1= C1
= + − =21,04;
Z BC R2 ⎜⎝ X L2 X C2
2 ⎟
⎠ R1

⎛ 1 1 ⎞
ϕ1=87016’; tgϕ2=R2 ⎜ − ⎟ =5,15; ϕ2=790;
⎜ XL ⎟
⎝ 2 X C2 ⎠
U
Z= Z AB
2
+ Z BC
2
+ 2 Z AB ⋅ Z BC cos Δϕ =107,42Ω; b) I= =0,11A;
Z
U BC U U
UBC=I⋅ZBC=0,211V; I1= =0,021A; I2= BC 0,11A; I3= BC =0,003A; C)
R2 X L2 X C2
ϕ=ϕ1+ϕ3 (fig.209.R); U2BC=U2AB+U2-2UAB⋅Ucosϕ3; rezultă: cosϕ3≅1;
ϕ≅ϕ1=87016’.

fig.209.R.

41
210.R.A. Desen (fig.210.R.a)EF=BFtg2i – raza detectorului;
R⎛ 1 ⎞ R⎛ 1 ⎞ a a2
BF= ⎜ −1⎟ tg2i; EF= ⎜ −1⎟ tg2i; sini= ; cosi= 1 − 2 ;
2 ⎝ cos i ⎠ 2 ⎝ cos i ⎠ R R
⎛ 2 ⎞
a2 a ⎜1 − 1 − a ⎟
2a 1 − 2 ⎜ R 2 ⎟⎠ a
R ⎝ a2
tg2i= ; EF= ; <<1; <<1;
⎛ 2a 2 ⎞ 2a 2 R R2
R⎜⎜1 − 2 ⎟⎟ 1− 2
⎝ R ⎠ R

a3
a2 a2 a3
1 − 2 ≅1- 2 ; EF≅ 2 R 2 ≅ 2 =1,95mm;
2

R 2R 2a 2R
1− 2
R

Fig.210.R.(a)

B. Desen (fig.210 R. b) În cazul clasic înclinarea α este aleasă astfel


încât în timpul în care lumina parcurge distanţa AB’, Pământul să se deplaseze
BB ′ v
din B în B’: tgαclasic= = =10-4; αclasic≅10-4 rad. În cazul relativist se alege
AB ′ c
sistemul fix legat de stea iar sistemul mobil este Pământul ce se deplasează în
BB ′ v ⋅ t ′ v 10 −4
direcţia axei Bx’ cu viteza v: tgαrelativist≅ = = = ;
AB ′ c ⋅ t v2 1 − 10 −8
c 1− 2
c
10 −4
αrelativist≅ rad.
1 − 10 −8

42
Fig.210 R. (b)

h
h τΔp y L
211.R. Δy⋅Δpy≤ ; Δy≤d; Δpy≅ 2π ; Δy=τΔvy= ; τ= ;
2π d m0 v0
h h
2L
L
Δy≅ ⋅ 2π ; D=d+2Δy=d+ 2π ; D(d)=minim: D’(d)=0;
m0 v 0 d m0 v 0
h h
2L 2L
d0= 2π = 2π =6,11μm; D =2d =12,22μm.
min 0
m0 v 0 2m0W

eU ch
212.R. hvmax=eU; vmax= ; λmin= ; Din legea lui Moseley
h eU
1 ⎛ 1 1 ⎞
=R(Z-σ) ⎜ − 2 ⎟ ; Radiaţia Kα corespunde la n=1 şi m=2;
λmin ⎝n
2
m ⎠
4 4 ch
λkα= ; Δλ=λkα-λmin=84pm; − =Δλ;
3R(Z − 1) 3R(Z − 1) eU
ch
U= =15kV.
⎡ 4 ⎤
e⎢ − Δλ ⎥
⎣ 3R(Z − 1)
2

1
213.R. t= h = 120s ; n = 120 ⋅ 200 = 2400 bătăi.
30
2v1v 2 v + v2
214.R. La dus v m1 = ; La întors v m2 = 1 ; v m2 > v m1 .
v1 + v 2 2
s r r
215.R. R = F1 + F2 ; R = F 2 ; mg + F 2 = Fdef ; mg + F 2 = kΔl 2 ;
F 2
dar, G=kΔl1 ⇒ k (Δl 2 − Δl1 ) = F 2 ; k = = 800 N / m ;
Δl 2 − Δl1
kΔl1
m= = 0,8kg ;
g
m m m ζ 02 Δv
216.R. ζ 0 = ; ζ = = ⋅ ζ 0 ; Δζ = .
v0 v m + ζ 0 Δv m + ζ 0 Δv
217.R. dd’=f2;
218.R. a) Fenomenul de reflexie a sunetului; recepţionat sunetul venit
direct; recepţionarea a două sunete simultan de pe cei doi pereţi; după
recepţionarea sunetului venit direct; recepţionarea sunetului reflectat de ambii
43
pereţi după mai mult de 0,1s de la recepţionarea sunetului reflectat de un
singur perete.
t2 t x x 3x
b) = 5 şi 3 = 3 ; c) t1 = 2 ; t2 = 10 ; t 3 = 2;
t1 t1 c c c
3x x 34
t3-t2>0,1; 2− 10 > 0,1 ; x > ≈ 31,5m
c c 3 2 − 10

Figura 218.R
mg F S F
219.R. a) = ; F = mg A = 200 N ; b) = G + xS B ςg ;
SB S A SB SA
F=200+133,3X;
E E I R + R2 + r
220.R. I 1 = ; I2 = ; 1 = A →
R A + R1 + r R A + R2 + r I 2 R A + R1 + r
r=0,24Ω; E=I1(RA+R1+r)=11V; b) m=dl1S1; m=dl2S2; l1S1=l2S2 ⇒

2
l S R l S ⎛l ⎞ R2 l 2 l
⇒ 1 = 2 ; 2 = 2 ⋅ 1 = ⎜⎜ 2 ⎟⎟ ; = = 20 ; l1 = 2 = 0,2m ;
l 2 S1 R1 l1 S 2 ⎝ l1 ⎠ R1 l1 20
Q mc(t v − t 0 ) + mλv
221.R. η = u = ; mx=54g;
Qc mx q
r r r r r r
222.R. a) r3 = r2 − r1 = −2i + 7 j − 3k ; b) r = x 2 + y 2 + z 2 ; ⇒
⎧r1 = 101
⎪⎪
⇒ ⎨r2 = 129 ;

⎪⎩r3 = 62
r r x x + y1 y 2 + z1 z 2
c) cos(r1 , r2 ) = cos γ = 1 2 = 43o 20′ ;
r1 r2
r r xx + yy 2 + zz 2
cos(r , r2 ) = cos β = 2 = 55 o ;
rr2
xx + yy1 + zz1
cos(r , r1 ) = cos γ = 1 = 98 o 30′ ;
rr1

44
Fig. 222.R.

at 2 2l d
223.R. a) a=gsinα; b) AS = l = ;t = =2 ; c) Timpul
2 a g sin 2α
π d
este minim dacă: sin2α=1; α = ; t min = 2 = 1s .
2 g

Fig.223.R.

224.R. Pentru Fef=Fr; ciclistul rămâne pe traiectoria circulară;


mv ⎛ r⎞ r2
2
= μ 0 ⎜1 − ⎟mg ; v 2 = μ 0 rg − gμ 0 ; v 2 = f (r ) → funcţie de gradul II în
r ⎝ R⎠ R
R 1
r. Atinge maxim pentru: r = şi v = Rgμ 0 .
2 2
225.R. Scriem legea conservării energiei;
m1v12 I 1ω12
Pentru A: m1 gh = + ;
2 2
m v2 I ω 2
Pentru B: m2 gh = 2 2 + 2 2 , unde: ω1 = 1 ; 2 = ω 2 ; I 1 = m1 (R 2 + r 2 ) şi
v v 1
2 2 R R 2
m R 2
I2 = 2 iar v1=gt1sinα şi v2=gt2sinα; Făcând înlocuirile şi rezolvând
2
1/ 2 1/ 2
1 ⎛ 4R 2 h ⎞ 1 ⎛ 4h ⎞
obţinem: t1 = ⎜ ⎟⎟ şi t 2 = ⎜ ⎟ şi cum 3R2+r2>3R2
(
sin α ⎜⎝ g 3R 2 + r 2 ) ⎠ sin α ⎜⎝ 3g ⎟⎠
⇒ t1<t2.
226.R. Aplicând legea transformării generale pentru cele două stări
obţinem:

45
K(l0-L+x1,2)Sx1,2=υRT1,2; din care rezultă
(L − x1 )x1T2 − (L − x2 )x 2T1
l0 = = 70cm . La temperatura He lichid, mişcarea
x1T2 − x 2T1
moleculelor aproape încetează; Deci: x1=L-l0=10cm.
227.R. a) Din conservarea volumului avem:
4π 3 4π 3
2⋅ r = R ⇒ R = r 3 2 = 1,26mm ; b) ΔE=σΔS unde ΔS este diferenţa
3 3
( ) ( )
ariilor suprafeţelor; ΔS = 4πr 2 2 − 3 4 ; ΔE = 4πr 2σ 2 − 3 4 ; Energia eliberată
este preluată pentru încălzirea picăturii Q=ΔE=mcΔt ⇒

⇒ Δt =
(
3σ 2 − 3 4 )
=1,6⋅10-3k.
2cϕr
B 2l 2 v
228.R. T.e.m indusă este: e=-Blv; Fem = BIl = − ; Dar: Fem=ma
R
B 2l 2v Δv Δx B 2 l 2 ⋅ Δx
→ ma = − ; unde: a = şi v = ; Rezultă mΔv = − unde:
R Δt Δt R
mrv
v-0=Δv şi Δx=x ⇒ x = 2 02
B d

Figura 229.R.

229.R. Deplasarea x, a corpului, e produsă de o forţă pe care o


calculăm din egalitatea momentului faţă de articulaţia O. F⋅l=kx’L → Din
x x′ ⎛L⎞ KL2
asemănarea triunghiurilor avem: = ; F = k ⎜ ⎟ ⋅ x ′ = 2 ⋅ x = K echiv ⋅ x
l L ⎝l⎠ l
L2
⇒ K echiv = K ; Forţa fiind de tip elastic:
l2
m l m
T = 2π = 2π = 0,31s .
K echiv L K
λ c W
230.R. a) d = = = 6,25cm ; b) I = ;
2 2υ St
W=Ist=2π2ϕacaSA2υ2t=45J; c) pmax=ϕcaAω=0,65atm.

46
231.R. Fie lo o lungime proprie a riglei; în sistemul ce se mişcă cu
l0
viteza v în lungul axei riglei lungimea riglei este: l ∗ = ; Pentru a
v2
1− 2
c
calcula lungimea observată a riglei, presupunem că observatorul vede lumina
emisă de capătul 1 la momentul t1 şi de capătul 2 la momentul t2; Atunci
r1 r v
t1 + = t 2 + 2 şi l = l ∗ + v(t 2 − t1 ) = l ∗ + (r2 − r1 ) unde r2, r1>>l. Putem
c c c

l
aproxima r2-r1=lcosα rezultă: l = cos α ; Punând l=l0 şi efectuând
v
1−
c
2 cos α
calculele obţinem v = c ⋅ .
1 + cos 2 α

m0 c 2
232.R. Din conservarea energiei putem scrie: = hυ1 + hv 2 ,
v2
1− 2
c
m0 v hυ 1 hυ 2 ⎧⎪3h(υ1 − υ 2 ) = 4m0 c 2
iar pentru impuls: = + rezultă: ⎨ ;
v2 c c ⎪⎩3h(υ1 + υ 2 ) = 5m0 c 2
1−
c2
3m0 c 2 3m0 c 2 υ
Rezolvând sistemul obţinem: υ1 = ; υ2 = şi 1 = 9 .
2h 6h υ2
θ 2πc rad
233.R. a) λ = λ0 + 2Λ sin 2 = λ0 + Λ ; ω = = 3,11017 ; b)
2 Λ + λ0 S
θ
ctg
hcΔλ hcΛ 2 = 0,4043 .
Ec = = = 1,34 ⋅ 10 − 20 j ; c) tgϕ =
λ0 (λ0 + Δλ ) λ0 (λ0 + Λ ) Λ
+1
λ0
234.R. a) Δt1∈[0,2]s; v1=2m/s; d1=v1Δt1=4m; Δt2∈(2,4]s; v2=4m/s;
d2=v2Δt2=8m; Δt3∈(4,6]s; v3=2m/s; d3=v3Δt3=4m; Δt4∈(6,8]s cu v4=0 mobilul
staţionează; Δt5∈(8,10]s; v5=-2m/s; d5=4m – mobilul se apropie de origine;
20
b) t∈(6,8]s, mobilul este în repaus; c) d=20m; v m = = 2m / s .
10

47
Fig. 234.R.

L l i L + i + l 18
235.R. = = = = = 2 ; L=10cm; l=6cm; i=2cm;
5 3 1 9 9
V=Lli=120cm3; ΔG=m(gpol-gec)=0,534N.
G
236.R. Gt – catetă opusă, α=300; Gt = = 50 N ;
2
Gn = G 2 − Gt2 = 50 3 N ;

Fig.236.R.

1 1 1 x f x y
237.R. a) − = ; x2 = 1 = 15cm ; β = 2 = 2 ;
x 2 x1 f x1 + f x1 y1
x 1 1 1 x f
y 2 = 2 y1 =4cm; b) − = ; x1′ = 2 = −15cm ; x1 − x1′ = vt ;
x1 x 2′ x1′ f f − x 2′
x1 − x1′ 15
t= = = 5s .
v 3
r r kΔl
238.R. a) F + Fr = 0 ; kΔl=μmg; μ = = 0,2 ; b) m=qmt;
mg
G mg q m tg
p= = = = 10t → graficul este o dreaptă; c) ma=qmt1=3kg;
S S S
(m + ma )gμ F
[(ma+m)g-Fsinα]=Fcosα; F = = 80 N ; Δl1 = = 40cm .
cos α + μ sin α k
48
Fig.238.R.

L
239.R. d=v1(t2-t1)=300m; d2=v1t’1=150m; t ′′ = 51,9s ;
v1
d3=v2t’’≈51,9⋅5=295,5m; d1+d2+d3=t(vx-v2); vx=9,73m/s.

Fig.239.R.
l I
240.R. a) R = ϕ = 18Ω ; b) q = I 1 (t1 − 0 ) + 2 (t 2 − t1 ) ; t1=2min;
S 2
q
t2=4min; I1=2A; I2=4A; I2=2I1; q=I1t2=480C; n = = 310 21 electroni ; c)
e
⎧ I 1 (R + r ) = 40V ; t < 2 min

Et = ⎨ I max (R + r )
⎪ t −t ⋅ (t − t1 )cu : t1 ≤ t ≤ t 2
⎩ 2 1
q
241.R. a) După contact sarcinile sferelor sunt: q1′ = q ′2 = ; Fe2=G;
2
kq 2
q k
= mg ; r = ; b) Fn=mg+Fer; Fn=5mg; c) Conservăm energia:
4r 2
2 mg
⎛ R r ⎞ 2kq ⎛R ⎞ q2
2
mg ⎜ + ⎟ + = mg ⎜ + hx ⎟ + k ; Rezolvând ecuaţia se obţine hx.
⎝ 2 2⎠ r ⎝2 ⎠ hx

Fig.241.R.

49
E1 E2
242.R. a) I 1 = ; I2 = ⇒ r=1Ω; E=12V; b)
R1 + r R2 + r
E2 E2 η Ip
PP = R p ; Ps = Rs ; c) s = .
(R p + r )2 (Rs + r ) 2
ηp Is
243.R. a) Condiţia de deplasare tot timpul pe direcţia AB impune
anularea componentelor vitezelor ⊥ pe AB;

Fig.243.R.
d
Deci usinβ=vsinα; la dus: w,,= ucosβ+vcosα; t1 = ;
u cos β + v sin α
d
La întors: w,,= ucosβ-vsinα; t 2 = ; t=t1+t2; Rezolvând sistemul
u cos β − v sin α
d + d 2 + v 2 t 2 cos 2 α v sin α
obţinem β = arcctg ≅ 12 o şi u = = 8m / s ; b) la
vt sin α sin β
v sin α
întoarcere w,,=0 ⇒ u = .
cos β
244.R. a) v2y=v2sinα=8,4m/s; v2x=v2cosα=2,8 3 m/s;
v 22 sin 2 α v sin α
y max = = 3,52m ; tu = 2 = 0,84s ; t=2tu;
2g g
b) x1=tux=(v2x+v1)t=17,47m; x2=v2xt=8,13m; Δx=x1-x2=9,33m; c) În B: Fcf=G;
mv 22 cos 2 α v 2 cos 2 α
= mg ; R = 2 = 0,57 m
R g

245.R. a) a = 2
m g − μ1 m1 g
; b) a =
(m2 + μ1m1 )g
μ 2 m2 + m1 m1 − μ 2 m2
246.R. a) Ecuaţiile transformărilor sunt: 1-2: p=aV1;
p1V1
2-3: p=-aV+b; a1,a,b constante pozitive; T1 = = 320k . Punctul C verifică
υR
⎧ p c = −aVc + b
ambele transformări: ⎨ ; Se determină a şi b din p3=-aV3+b şi
⎩ p c = a1Vc
p4=-aV1+b; Rezultă: Vc=9,25l; Pc=115,6KN; Tc=428k; b)

L1− 2 =
P1 + P2
(V2 − V1 ) = 825 j ; L3−4 = P3 + P2 (V1 − V2 ) = −600 j ;
2 2

50
⎛ 1 1 ⎞ 5
L=L1-2+L3-4=225j; c) C = R⎜⎜ − ⎟⎟ cu γ = şi n=-1 ⇒ C=2R
⎝ γ −1 n −1⎠ 3
μMg
247.R. a) Cilindru se deplasează pentru F≥Fr; PS=μMg; P = ; (p-
S
p − p 0 μMg − p 0 s p (l + Δl )s p 0 ls
p0)S=kΔl; Δl = = ; b) = →→
k ks T T1
T p (l + Δl )
= ; c) Din momentul începerii deplasării cilindrului gazul se
T1 p0 l
pV pnV T2 pn ( pn − p0 )T1
destinde izobar; 0 = ; = → T2 − T1 =
T1 T2 T1 p0 p0
248.R. a) Dacă T este tensiunea din fir atunci
l
2σL = mg − 2T cos β = mg − 2T cos ; Dar T=2σR →
2R
2σ ⎛ l ⎞ β
m= ⎜ L + 2 R cos ⎟ ; b) l’=R2β; l’=2R⋅2β’ → β ′ = ;
g ⎝ 2R ⎠ 2
ΔS=4R2sinβ(1-2sinβ); L=σΔS=4R2sinβ(1-2sinβ)

Fig.248.R

U 1 cos ϕ Rtgϕ I 1 sin ϕ


249.R. a) R = ; L= ; C= ;
I 1 sin ϕ (tgϕ + ctgϕ ) 2πυ 2πυ1 cos ϕ
U
U = I1 R 2 + X L2 ; b) I = ;
R 2 + (X L − X C )
2

51
Fig.249.R.

Mv max
250.R. a) (m+M)umax=Mvmax → U max = = 16cm / s ;
M +m
M +m
U max (M + m ) = k e A2′ ; A′ =
1 2 1
b) U max = 2,44cm ;
2 2 2k e
U max
2
2kA′ 2 2(M + m )U max
2
− kA′ 2
c) (M + m ) = + μ (m + M )gA′ ; μ = = 0,52
2 8 (M + m )gA′
251.R. a)În urma compunerii undei incidente cu unda reflectată, unda
rezultată este:

⎛ 2πx π ⎞ ⎡ ⎛ l ⎞⎤
y = y i + y r = 2 A cos⎜ − ⎟ sin ⎢2π ⎜υt − ⎟⎥ ; Amplitudinea undei rezultate
⎝ λ 2⎠ ⎣ ⎝ λ ⎠⎦
⎛ 2πx π ⎞ λ
este: A′ = 2 A cos⎜ − ⎟ ; Condiţia de maxim: (2k − 1) = x max ; Condiţia
⎝ λ 2⎠ 4
λ 1
de minim x min = k ; b) W = Vϕw 2 A′ 2 = Vϕω 2 A 2 = 74,9 μj .
2 2
252.R. a) Pentru sistemul format din cele două lentile avem:
n1 n 2 ⎛ 1 1 ⎞
C = C1 + C 2 = − − ⎜⎜ − ⎟ cu R1>0 R2<0; b) Convergenta lentilei
R1 R2 ⎝ R1 R2 ⎟⎠
⎛ 1 1 ⎞ n R − n2 R1
echivalente este: C = (n − 1)⎜⎜ − ⎟⎟ ; Egalând rezultă: n = 1 2
⎝ R1 R2 ⎠ R2 − R1
253.R. a) Fie N numărul de fotoni incidenţi; ϕN număr de fotoni
reflectaţi şi (1-ϕ)N – număr de fotoni absorbiţi; Notăm p1=p2=p, modulul

52
Nhυ
impulsului total al fotonilor incidenţi care vor fi reflectaţi; p = ϕ ; Variaţia
C
de impuls a lamei datorită fotonilor reflectaţi este
ϕ
Δp r = p12 + p 22 − 2 p1 p 2 cos ϕ = 2 p cos , unde ϕ=π-2i ⇒
2
2ϕNhυ 2 Eϕ
Δp r = cos i ; Dar Nhυ=E; Δp r = cos i ; Datorită fotonilor absorbiţi
C C
Nhυ E (1 − ϕ )
lama are variaţia de impuls Δp a = (1 − ϕ ) = ; Impulsul transmis
C C
r r r E
lamei este: p L = Δp a + Δp r ⇒ p L = 1 + ϕ 2 2ϕ cos 2i = 3,5 ⋅ 10 −8 N ⋅ S ; b)
C
2 ρI Nhυ
Presiunea datorată fotonilor reflectaţi este P1 = cos 2 i unde I = şi
c S n Δt
I cos 2 i
S n = S cos i . Presiunea datorată fotonilor absorbiţi este P2 = (1 − ϕ ) şi
C
I cos 2 i
p = p1 + p 2 = (1 + ϕ ) = 6 ⋅ 10 −6 N / m 2
C

Fig.253R
r d r ⎡⎛ r γ 2 r r r ⎞⎤
254.R. F = (m0γvr ) cu γ = 1
; F = m0 ⎢⎜⎜ γa + 2 v ⋅ (v ⋅ a )⎟⎟⎥
dt v 2
⎣⎝ c ⎠⎦
1− 2
c
v r F m0 r r
cazul F ⊥ v rezultă = masa transversală; cazul v || F ;
a v2
1−
c2
r r rr Fv 2 r
F o v = m0 γ 3 (v a ) şi F = m0 γa + 2 → F = m0 γ 3 a ;
c

53
r
F 1
r = m0 - masa longitudinală.
a ⎛ v2 ⎞
3/ 2

⎜⎜1 − 2 ⎟⎟
⎝ c ⎠

1
255.R. t= h=120s; n=120⋅200=24000bătăi.
30
2v1v 2 v + v2
256.R. La dus vm1= ; la întors vm2= 1 ; vm2>vm1.
v1 + v 2 2
r r r
257.R. R = F1 + F2 ; R=F 2 ; mg+ F 2 =Fdef; mg+ F 2 =kΔl2; dar
F 2 kΔl1
G= kΔl1 →kΔl2- kΔl1= F 2 ; k= =800N/m; m= =0,8kg.
Δl 2 − Δl1 g
m m m ϕ 02 Δv
258.R. ϕ0= ; ϕ0= = ϕ0; Δϕ= .
v0 v m + ϕ 0 Δv m + ϕ 0 Δv
259.R. dd’=f2.
260.R. a) Fenomenul de reflexie a sunetului; recepţionat sunetul venit
direct; recepţionarea a două sunete simultan pe cei doi pereţi după
recepţionarea sunetului venit direct; recepţionarea sunetului reflectat de ambii
pereţi după mai mult de 0,1s de la recepţionarea sunetelor reflectate de un
t2 t x x 3x
singur perete; b) = 5 şi 3 =3; c) t1= 2 ; t’2= 10 şi t3= 2 ; t3-
t1 t1 c c c
3x x 34
t2>0,1 ⇒ 2- 10 >0; x> ≅31,5m;
c c 2 − 10

Fig.260.R.

mg F S F G + x ⋅ SB ρ ⋅ g
261.R. a) = → F=mg A =200N; b) = ;
SB SA SB SA SB
F=200+133,3x.
E E I R + R2 + r
262.R. I1= ; I2= ; 1 = A ⇒
R A + R1 + r R A + R2 + r I 2 R A + R1 + r

54
1 14,16 + r
= ; r=0,24Ω; E=I1(RD+R1+r)=11v; b) m=d1l1s1; m=d2l2s2 ⇒
0,734 10,77 + r
2
l s R l s ⎛l ⎞ l R2 l
l1s1=l2s2; 1 = 2 ; 2 = 2 ⋅ 1 = ⎜⎜ 2 ⎟⎟ ; 2 = =20; l1= 2 =0,2m.
l 2 s1 R1 s 2 l1 ⎝ l1 ⎠ l1 R1 20
Q mc(t v − t 0 ) + mλv
263.R. η= u = =54g.
Qc mx q
r r r r r r
264.R. a) r 3 = r2 − r1 = −2i + 7 j -3 k ; b) r= x 2 + y 2 + z 2 ⇒
r r x1 x 2 + y1 y 2 + z1 z 2
r1= 101 ; r2= 129 ; r3= 62 ; c) cos (r1 , r2 ) =cosγ= =43020’;
r 1 r2
r r xx 2 + yy `2 + zz 2
cos (r , r2 ) =cosβ= =550;
rr2
r r xx + yy`1 + zz1
cos (r , r1 ) =cosγ= 1 =98030’;
rr1

Fig.264.R.
at 2 2l d
265.R. a) a=gsinα; b) AS==l= ; t= =2 ; c) timpul
2 a g sin 2α
d π
este minim dacă sin2α=1; tmin= ⋅ 2 =1s; α= ;
g 2

Fig.265.R.

55
266.R. Pentru Fcf=Fr ciclistul rămâne pe traiectoria circulară;
mv 2
r
=μ0(1- )mg; Rv2=μ0rgR-r2gμ0; v2=f(r) – funcţie de gradul II; are maxim
r R
R 1
când r= şi v= Rμ 0 g ;
2 2

Fig.266.R.

267.R. Scriem legea conservării energiei:


m1v12 I 1ω12 m2 v 22 I 2ω 22
- pentru A: m1gh= + ; - pentru B: m2gh= + ; unde
2 2 2 2
v v 1 m R2
ω1= 1 ; ω2= 2 ; I1= m1(R2+r2) şi I2= 2 2 ; iar v1=gt1sinα şi v2=gt2sinα;
R R 2 2
1/ 2
1 ⎛ 4R 2 h ⎞
Făcând înlocuirile şi rezolvând obţinem: t1= ⎜ ⎟⎟ şi
(
sin α ⎜⎝ g 3R 2 + r 2 ) ⎠
1`/ 2
1 ⎛ 4h ⎞
t2= ⎜ ⎟ şi cum 3R2<3R2+r2 ⇒ t1<t2.
sin α ⎜⎝ 3 g ⎟⎠
268.R. Aplicând legea transformării generale pentru cele două stări
obţinem: k(l0-L+x1,2)Sx1,2=υRT12 din care rezultă:
(L − x1 )x1T2 − (L − x2 )x2T1
l0 = =70cm; le temperatura heliului lichid mişcarea
x1T2 − x 2T1
moleculelor aproape încetează, deci, x1=L-l0=10cm.
4π 3 4π 3
269.R. a) Din conservarea volumului: 2 r= R →
3 3
R= r 3 2 =1,26mm; b) ΔE=σΔS, unde ΔS este diferenţa ariilor suprafeţelor
ΔS=4πr2(2- 3 4 ); ΔE=4πr2σ(2- 3 4 ); Energia eliberată este preluată pentru
încălzirea picăturii; Q=ΔE ⇒ mcΔt=ΔE →

Δt=
(
3σ 2 − 3 4 )
=1,610-3k.
2cϕr

56
− B 2l 2 v
270.R. T.e.m. indusă e=-B⋅v⋅l; Fem=BIl= ; dar: Fem=ma →
R
− B 2l 2 v Δv Δx Δv − B 2 l 2 Δx − B 2l 2v
ma= ; a= şi v= , deci m = mΔv= Δx
R Δt Δt Δt R Δt R
mrv
unde v-0=Δv şi Δx=x= 2 02 .
B d
271.R. Deplasarea x a corpului e produsă de o forţă F, pe care o
x x′
calculăm din egalitatea momentelor faţă de articulaţie; Fl=kx’L → = →
l L
⎛L⎞ ⎛ kL2 ⎞
asemănarea Δ; F=k ⎜ ⎟ x’= ⎜⎜ 2 ⎟⎟ x=Kechix; Forţa e de tip elastic;
⎝l⎠ ⎝ l ⎠
m l m
T=2π = 2π =0,31s.
k ech L k

Fig.271.R.
λ
c W
272.R. a) d= = =6,25cm; b) I= ; W=ISt=2π2ϕacaSA2υ2t=45j;
2 2ϑ St
c) pmax=ϕcaAω=0,65atm.
273.R. Fie l0 lungimea proprie a riglei; în sistemul ce se mişcă cu v în
v2
lungul axei riglei lungimea riglei este: l*=l0/ 1 − 2 ; Pentru a calcula lungimea
c
observată a riglei, presupunem că la un moment de timp, observatorul vede
lumina emisă de capătul 1 la momentul t1 şi de capătul 2 la momentul t2;
r1 r v
Atunci: t1+ =t2+ 2 şi l=l*+v(t2-t1)=l*+ r2-r1; Cum r2, r1>>l putem
c c c
l∗
aproxima: r2-r1=lcosα; l= ; punând l=l0 şi efectuând calculele
v
1 − cos α
c
2 cos α
obţinem: v=c .
1 + cos 2 α

57
m0 c 2
274.R. Din conservarea energiei putem scrie: =hυ1+hυ2 iar
v2
1− 2
c
m0 v h h
pentru impuls = υ1+ υ2; rezultă: 4m0c2=3h(υ1-υ2) şi
v 2 c c
1−
c2
3m0 c 2 3m0 c 2 v
5⋅m0c2=3h(υ1+υ2); de unde: υ1= ; υ2= şi 1 =9.
2h 6h v2
θ 2πc
275.R. a) λ=λ0+2Λsin2 =λ0+Λ; ω= =3,11017rad/s;
2 λ0 + Λ
θ
ctg
hcΔλ hcΛ 2 =0,4043.
b) Ec= = =1,3410-20J; tgϕ=
λ0 (λ0 + Δλ ) (λ0 + Λ )λ0 Λ
+1
λ0
276.R. Δt1∈(0, 2); v1=2m/s; d1=v1Δt1=4m;
Δt2∈(2, 4)s cu v2=4m/s; d2=v2Δt2=8m;
Δt3∈(4, 6)s cu v3=2m/s; d3=v3Δt3=4m;
Δt4∈(6, 8)s cu v=0; mobilul staţionează;
Δt5∈(6, 8)s cu v=-2m/s; mobilul se aproprie de origine cu d5=4m;
20
b) t∈(6, 8)s este în repaus; c) d=20m; vm= =2m/s;
10

Fig. 276.R.

L l i L + i + l 18
277.R. = = = = =2; L=10cm; l=6cm; i=2cm; V=L l i
5 3 1 9 9
=120cm3; ΔG=Gpol-Gec=m(gpol-gec)=0,534N.
G
278.R. Gt – catetă opusă unghiului de 300; Gt= =50N;
2
3
Gn= G 2 − GT2 =G = 50 3 N ;
2

58
Fig.278.R.

1 1 1 x f x y x
279.R. a) − = ; x 2= 1 =15cm; β= 2 = 2 ; y2= 2 y1=-
x 2 x1 f x1 + f x1 y1 x1
1 1 1 x2 f x1 − x1′ 15
4cm; b) − = ; x’1= =-15cm; |x1|-|x’1|=vt; t= = =5s.
x 2′ x1′ f f − x ′2 v 3
r r kΔl G
280.R. a) F + Fr =0; kΔl=μmg →μ= =0,2; b) m=qmt; p= =10t
mg S
– grafic o dreaptă; c) ma=qmt1=3kg; [(ma+m)g+Fsinα)μ=Fcosα;
F (m + ma )g
Δl1= =40cm; F= =80N;
k cos α + μ sin α

Fig.280.R.

L
281.R. d=v1(t2-t1)=300m; d2=v1t’=150m; t’’= =51,9s;
v1
d3=v2t’’=51,9⋅5=295,5m; d1+d2+d3=t(vx-v2); vx=9,73m;

Fig.281.R

59
l I
282.R. a) R=ϕ =18Ω; b) q=I1(t1-0)+ 2 (t2-t1); t1=2min; t2=4min;
S 2
q
I1=2A; I2=4A; I2=2I1; q=I1⋅t2=480c; n= =31021electroni;
c
c) E(t)= I1(R+r)=40v ; t<2min
I max (R + r )
(t-t1); t1 ≤t≤t2 .
t 2 − t1
q
283.R. a) După contact sarcinile sferelor sunt q’1=q’2= ; Fe2=G;
2
kq 2 q k
=mg; r= ; b) Fn=mg+Fe1; Fn=5mg; c) Conservăm energia:
4r 2
2 mg
⎛R r ⎞ 2kq 2 ⎛R ⎞ kq
2
mg ⎜ + ⎟+ = mg ⎜ + hx ⎟ + ; Se rezolvă ecuaţia în hx;
⎝2 2⎠ r ⎝2 ⎠ hx

Fig.283.R.

E1 E2
284.R. a) I1= ; I2= ⇒ r1=1 Ω
R1 + r R2 + r
E=12V;
E 2
E 2
b) Pp= ⋅Rp; Ps= ⋅Rs; c) ηs/ηp=Ip/Is
(R p + r)
2
( R s + r )2
285.R. a) Condiţia de deplasare tot timpul pe AB este ca,
componentele ⊥ AB să se anuleze; usinβ=vsinα;
d
La dus: w’’=ucosβ+vcosα; t1= ;
u cos β + v cos α
d
La întors: w’’=ucosβ-vsinα; t2= ; Rezolvând sistemul se obţine:
u cos β − v cos α
sin α d + d 2 + v 2 t 2 cos 2 α
u=v =8m/s; β=arctgβ ≅120;
sin β vt sin α

60
Fig.285.R

286.R. v2y=v2sinα=8,4m/s; v2x=v2cosα=2,8 3 m/s;


v sin 2 α (8,4)2
2
ymax= 2
= =3,52m; tu=v2sinα/g=0,84s; t=2tu;
2g 2g
x1=tux=(v2x+v1)t=17,47m; x2=v1t=8,13m; Δx=x1-x2=9,33m;
mv 2 cos 2 α v 2 cos 2 α
În B: Fef=mg; =mg; R= =0,57m;
R 9

Fig.286.R.

m2 g − μm1 g (m + μ1m1 )g
287.R. a) a= ; b) a= 2 .
m2 μ 2 + m1 m1 − μ 2 m2
288.R. a) Ecuaţiile transformărilor 1,2 p=a1v; 2-3 p=-av+b; a,b
p1v1
constante: T1= =320k; Punctul c, verifică ambele transformări;
υR
Pc=-aVc+b; p3=-aV3+b;
Pc=a1V; Se determină a şi b din p4=-aV1+b; cu V3=V1=14l

Rezultă: Vc=9,25l; pc115,6kN; Tc≅428k;


P1 + P2 P + P2
b) L1-2= ⋅(V2-V1)=825J; L3-4= 3 (V1-V2)=-600J;
2 2
⎛ 1 1 ⎞ 5
L=L1-2-L3-4=225j; c) C=R ⎜ − ⎟ cu ϑ= şi n=-1→ C=2R.
⎝ϑ −1 n −1⎠ 3
μMg
289.R. a) Cilindru se deplasează pentru F=Fr; PS=μ⋅g; →p= ;
s
p − p 0 μMg − p 0 s p (l + Δl )s p 0 ls
(p-p0)s=kΔl; Δl= = ; b) = ;
k ks T T1

61
T p (l + Δl )
= ⋅ ; c) După deplasarea pistonului gazul se destinde izobar:
T1 p 0 l
p 0 v pnV T2 p T
= ; = n ; T2-T1=(pn-p0) 1 .
T1 T2 T1 p0 p0
290.R. a) Dacă T este tensiunea în fir atunci:
l 2σ ⎛ l ⎞
2σL=mg-2Tcosβ=mg-2Tcos ; Dar T=2σR→m= ⎜ L + 2 R cos ⎟ ; b)
2R g ⎝ 2R ⎠
β
l’=R2β; l’=2R2β’ →β’= ; Δs=4R2sinβ(1-2sinβ);
2
L=σΔs=4R2sinβ(1-2sinβ);

Fig.290.R.

U 1 cos ϕ
291.R. a) R= ; L=Rtgϕ1:2πυ; c=I1sinϕ:(2πυ1cosϕ);
I 1 sin ϕ (tgϕ + ctgϕ )
U
U=I1 R 2 + X L2 ; b) I= ;
R 2 + (X L − X c )
2

Fig.291.R.
Mv max
292.R. a) (m+M)umax=Mvmax → Umax= =16cm/s;
M +m

1 2 1 M +m
b) U max(m+M)= keA’2; A’= Umax=2,44cm; c)
2 2 2k
(M + m )U max
2
2kA′ 2 2(M + m )U max
2
− 2kA′ 2
= +μ(M+m)gA’→μ= =0,52.
2 8 (M + m )gA′
293.R. a) În urma compunerii undei directe cu unda inversă, unda
⎡ ⎛ l ⎞ π⎤ ⎛ 2πx π ⎞
rezultată este: y=yd+yi=2Asin ⎢2π ⎜υt − ⎟ + ⎥ ⋅ cos⎜ − ⎟ ; cu
⎣ ⎝ λ ⎠ 2⎦ ⎝ λ 2⎠

62
⎛ 2πx π ⎞ λ
amplitudinea A’=2Acos ⎜ − ⎟ ; Condiţia de maxim: xmax=(2k-1) ;
⎝ λ 2⎠ 4
λ 1
Condiţia de minim: xmin=k ; b) w= vϕω2A;
2 2

Fig.293.R.

294.R. a) Pentru sistemul format din cele 2 lentile:


n1 n2 ⎛ 1 1 ⎞
C=C1+C2= − − ⎜⎜ − ⎟ cu R1>0; R2<0; b) Convergenţa lentilei
R1 R2 ⎝ R1 R2 ⎟⎠
⎛ 1 1 ⎞ n R − n2 R1
echivalente sistemului dat este C=(n-1) ⎜⎜ − ⎟⎟ ⇒ n= 1 2 cu R1>0,
⎝ R1 R2 ⎠ R2 − R1
R2<0.

295.R. a) Fie N numărul de factori incidenţi; ϕN numărul fotorilor


reflectaţi şi (1-ϕ)N numărul fotonilor absorbiţi; p1=p2=p→ impulsul factonilor
hυ r r r
incidenţi care se reflectă; p=ϕN ; din figură se observă Δp r = p 2 − p1 şi
c
2ϕNhυ 2 Eϕ cos i Nhυ E (1 − ϕ )
Δpr=2psinϕ/2= cosi: Δpr= ; Δpa=(1-ϕ) = ;
c c c c
E (1 − ϕ )
Variaţia de impuls datorată fotonilor absorbiţi este Δpa= ; Impulsul
c
r r E
transmis lamei este: PL = Δp a + Δp r : PL= 1 + ϕ 2 + 2ϕ cos 2i =3,510-8Ns; b)
c
2ϕI Nhυ
– presiunea datorată fotonilor reflectaţi: P1= ⋅cos2i; unde I= şi
c S n Δt
I cos 2 i
Sn=Scosi, - presiunea exercitată de fotonii absorbiţi: P2=(1-ϕ) şi
c
P=P1+P2=
(1 + ϕ )I cos 2 i
c

=6 10-6N/m2;

63
Fig.295.R.

r d r ⎛ r ϑ2 r r r ⎞
296.R. F = (m0ϑvr ) cu ϑ= 1
; F = m0 ⎜⎜ϑa + v ⋅ (v ⋅ a )⎟⎟ ; Cazul
dt v2 ⎝ c2 ⎠
1−
c2
r r F 1 r r
F ⊥ v rezultă: = - masa transversală; Cazul v // F ;
a v2
1−
c2
r
r r 3 r r v2 r 3r F m0
F ⋅ v =m0ϑ (v ⋅ a şi F=m0ϑa+F 2 ⇒ F = m0ϑ a de unde r =
c a ⎛ v 2 ⎞3/ 2
⎜⎜1 − 2 ⎟⎟
⎝ c ⎠
→ masă transversală.

297.R. F=k⋅Δl; F=G=mg=ϕVg=ϕl3g; ϕl3g=kΔl ⇒


kΔl
⇒ϕ= = 11350kg / m 3 .
l3g
298.R. d=d1+d2; d1=30km; d2=d-d1=70km; d1=v1⋅Δt1 ⇒
⇒ Δt1=1,5h; Δt=30min=0,5h; t2-t1=Δt1+Δt+Δt2 ⇒ Δt2=2h; d2=v2⋅Δt2 ⇒
⇒ v2=35km/h.
Δx1 Δx
299.R. a) Δt1 = = 4000 s ; Δt 2 = 2 = 4000 s ; b)
v1 v2
Δx Δx1 + Δx 2
vm = = = 7,5m / s .
Δt Δt
300.R. a) În intervalul de timp [0,10](s), mobilul se deplasează
30 − 0
uniform cu viteza = 3m / s ; în intervalul de timp [10,14](s), mobilul se
10 − 0
60 − 30
deplasează uniform cu viteza = 7,5m / s ; în intervalul de
14 − 10

64
78 − 60
timp[14,20](s), mobilul de deplasează variat cu viteza medie = 3m / s ;
20 − 14
b) viteza mobilului este maximă în intervalul de timp [10,14](s); c)
d=d1+d2=3⋅(10-1)+7,5⋅(11-10)=34,5m.
301.R. Ff=μFN ⇒ μ=Ff/FN=0,5.
302.R. R=F+ΔF; bR=bF-Δl; bR+bF=2,5m; R⋅bR=F⋅bF ⇒ bF=1,5m;
bR=1m; F=300 N; R=450N.
303.R. a) resort nedeformat ⇒ forţa arhimedică şi forţa de respingere
coulombiană anulează greutatea bilei superioare: G=FA+FC;
m 1 q2 2l 2 mg (ϕ − ϕ1 )
mg = ⋅ ϕ1 ⋅ g + k vid ⋅ 2 ⇒ q = ;
ϕ 2 l ϕ ⋅ k vid
b) forţa de interacţiune coulombiană este de atracţie; la echilibru, forţa
arhimedică şi forţa elastică de comprimare a resortului sunt anulate de
greutate şi forţa de atracţie; FA+Fel=G+Fc ⇒
m 1 q2
⇒ ⋅ ϕ1 g + kΔl = mg + k vid
ϕ 2 (l − Δl )2
2E
304.R. Re=3R/2; i=I/2; I = = 0,4 A .
3R + r
305.R. a) U=Ig⋅Ra+Ig⋅Rg ⇒ Ra=9950Ω; b) Ig⋅Rg=(I-Ig)Rs ⇒
⇒ Rs≅0,05Ω.
306.R. a) G2-G1=m⋅a; m=V⋅ϕ=S⋅l⋅ϕ; G1=m1g=V1⋅ϕ⋅g=S⋅(l-x) ⋅ϕ⋅g;
G2=m2g= V2⋅ϕ⋅g=S⋅x⋅ϕ⋅g; a=g(2x-l)/l;
l a +a
b) pentru x = ⇒ a0=0; pentru x=l ⇒ a=g; a∼x ⇒ a m = 0 = g/2;
2 2
v2=v20+2am⋅Δx; Δx=l/2 ⇒ v = g ⋅ l / 2 ;
c) în raport cu scripetele (sistem neinerţial) ; G2+Fi1-Fi2-G1=m⋅a; Fi1=m1a0;
Fi2=m2a0 ⇒ a=(2x-l)(g-a0)/l.
307.R. TP=T1; TM=T2; MS=M; MP=M1; MM=M2; RPS=R1; RMS=R2; Fatracţie
kMM 1 kMM 2
gravitaţională=Fcentripetă ⇒ = M 1ω12 ⋅ R1 şi = M 2ω 22 R2 ; dar ω1=2π/T1
R12
R2
2

şi ω2=2π/T2 ⇒ kMT12=4π2R13 şi kMT22=4π2R23 deci T12/T22=R13/R23 ⇒


R2 = R1 ⋅ 3 T22 / T12 ; R2≅226⋅106km.
308.R.Din grafic citim că, la momentul iniţial t0=0, distanţa dintre
mobile este zero (în punctul A ) iar la momentul final t=8s, distanţa dintre
mobile este tot zero (în punctul B); Problema e posibilă dacă un mobil se
deplasează de la A la B în 8s iar al doilea se deplasează în sens contrar primele
două secunde şi apoi în sensul primului în următoarele 6s;
⎧v1 ⋅ Δt1 + v 2 ⋅ Δt1 = 12m

⎨ D + v 2 ⋅ Δt1 = v 2 ⋅ Δt 2 ⇒ v1=2m/s; v2=4m/s; D=16m.
⎪ D − v ⋅ Δt = v Δt
⎩ 1 1 1 2

65
Q2 ⎛ v3 ⎞
309.R. a) η = 1 − ; Q1 = Q12 + Q23 = nc v (T2 − T1 ) + nRT2 ⎜⎜ ln ⎟;
Q1 ⎝ v1 ⎟⎠

Q2 = Q31 = ΔU 31 + L31 = ncv (T2 − T1 ) + ( p1 + p3 )(v3 − v1 ) ;


1
v3=εv1;
2
p2=p1T2/T1; p3=p1T2/εT1; ( p1 + p3 )(v3 − v1 ) = nR (εT1 + T2 )(ε − 1) ;
ε
p1 p 3 p1v 1 p3 v3
tgα = = ⇒ p3=εp1; = ⇒ T2=ε2T1;
v1 v3 T1 T2

η = 1−
(ε− 1)(γ + 1)
2
; b) C 31 =
Q31
= Cv + R / 2 .
2ε [1 + (γ − 1) ln ε ] − 2
2
n(T2 − T1 )
310.R. Aerul începe să treacă prin orificiu în momentul în care
presiunea acestuia este, la limită, egală cu p0+ϕg(h-x); p0⋅h=p(h-x) ⇒ ⇒
p0 h
= p 0 + ϕg (h − x ) ; ϕgx2-(p0+2ϕgh)x+ϕgh2=0 ⇒ x=10cm.
h−x
3RT 3p
311.R. a) v = = (gaz ideal); v=547,7m/s;
μ ϕ
ϕ ⋅ NA n −n
b) n = = 10,54 ⋅ 10 24 molecule / m 3 ; c) ϕ≠f(T) ⇒ n≠f(T) ⇒ 1 = 0.
μ n
⎛ 5π ⎞
⎟(cm )
1 3
312.R. a) y= cos 3t − sin 3t = sin ⎜ 3t + ⇒ A=1cm;
2 2 ⎝ 6 ⎠
5π 3
ϕ= ; ω=3rad/s; b) y = − cm ; v=-1,5cm/s; a = −4,3 3 ⋅ cm / s 2 .
6 2
v
313.R. a) λ = v ⋅ T = = 0,64m ;
υ
⎛ t d − x⎞ ⎛ t d + x +λ /2⎞
b) y incident = A sin 2π ⎜ − ⎟ şi y reflectat = A sin 2π ⎜ − ⎟;
⎝T λ ⎠ ⎝T λ ⎠
y=yi+yr ⇒
π⎛ λ⎞ ⎛ t 2d + λ / 2 ⎞
⇒ y = 2 A cos ⎜ 2 x + ⎟ sin 2π ⎜ − ⎟;
λ⎝ 2⎠ ⎝T 2λ ⎠
π
= 2 A cos (2 x + λ / 2) ; AR=3,384cm; c) w= ϕw2A2=374,4μj/m3.
1
Arezul tan t
λ 2
314.R. Din diagrama fazorială (fig.314.R.) rezultă:

Usinϕ=UL-UABsinϕ1; Ucosϕ=UABcosϕ1; deci U2=U2L++U2AB-2ULUABsinϕ1 şi


RX c RX c
U2=I2(X2L+Z2AB-2XLZAB); unde: Z AB = şi sin ρ1 = ;⇒
R 2 + X c2 X L R 2 + X c2

66
U R 2 + X c2 IX c
⇒ I = şi I R = I cos ϕ1 = deci
(
X L2 X c2 + R 2 X L2 − X c2 ) R 2 + X c2
UX c U
IR = ⇒ IR≠f(R); dacă XL=XC ⇒ I R =
( )
R 2 X L2 − X c2 + X L2 X c2 XL

Fig.314.R

m0 v 2 p2 ⎛ hc ⎞
315.R. hυ = Lext + ; hυ − Lext = ⇒ p = 2m0 ⎜ − Lext ⎟ ;
2 2m0 ⎝λ ⎠
p=2,58⋅10-25N⋅s.
e 2πrn 1 e2 m0 e 5
316.R. a) I = ; T = ; vn = ⋅ ;⇒ I = ; n=2 ⇒
T vn n 2ε 0h 4ε 02 h 2 n 3
In 1 μ πm 2 e 7
I=25⋅10-15A; b) B = μ 0 = 5 ⋅ 0 05 ; n=2 ⇒ B=74⋅10-15T;
2rn n 8ε 0 h
⎛ 1 1 ⎞ 3
c) ε = Rch⎜ 2 − 2 ⎟ ; m=1 şi n=2 (Lyman) ⇒ ε = Rch ; notând υ1 –
⎝m n ⎠ 4
Mv 2
frecvenţa fotonului emis şi M – masa atomului de recul: ε = hυ1 +
2
hυ 1
(conservarea energiei); M ⋅ v = ( conservarea impulsului) ⇒
c
⎛ 3Rh ⎞ x
⇒ v = ⎜ 1+ − 1⎟ ⋅ c ; pentru x<<1 aproximând: 1 + x ≅ 1 + ⇒
⎜ 2 MC ⎟ 2
⎝ ⎠
3Rh
⇒ v≅ = 3,26m / s .
4M
317.R. Energia fotonului emis este: Ec=h(υ-υ0); Intensitatea câmpului
σ
electric creat de placă este: E = ; dar ΔEc=-F⋅dmax ⇒
2ε 0
e ⋅σ 2ε 0 (υ − υ 0 )h
⇒ Ec = d max ⇒ σ = .
2ε 0 e ⋅ d max

67
318.R. vezi 300.R
319.R. a) biciclistul se deplasează în acelaşi sens cu coloana:
l
v1 − v 2 = ⇒ Δt1=3,75s; b) biciclistul se deplasează în sens contrar:
Δt1
l
v1 + v 2 = ⇒ Δt2=2,5s.
Δt 2
320.R. vezi manualul.
mg h
321.R. m=ϕV=ϕabc; p1 = = ϕgc , p2=ϕga, p3=ϕgb; N = ;
ab c
Nmg h ϕabcg P 88200
P= = ⋅ = ϕgh ; ϕ = = = 2250kg / m 3 ;
ab c ab gh 9,8 ⋅ 4
p p p
a = 2 = 11,71cm , b = 3 = 24,51cm , c = 1 = 6,20cm ; m=4kg=ϕabc.
ϕg ϕg ϕg

Fig. 321.R.
322.R. 1) Rezolvarea ţine cont că centrul de masă se află pe verticala
OA OB AO + OB a
firului; Avem (din enunţ): = = = ; adică
a b a+b a+b
a2 ab
OA = , OB = ;
a+b a+b
OM b b b(a + b ) b a + b
tgα = = = = 2 = ⋅ ;
NM NC − MC OA − OB a − ab a a − b
2) Din formula stabilită găsim tgα=1 ⇒ α=450. În al doilea caz, dreptunghiul
este un pătrat, O este la mijlocul laturii AB şi tgα→∞ ⇒
⇒ α=900;
⎛ a⎞ a−b
3) Din echilibrul momentelor F ′ ⋅ OB = G ⋅ ⎜ AO − ⎟ ⇒ F′ = G ⋅ ; apoi,
⎝ 2⎠ 2b
⎛ a⎞ a(a − b )
din F ′′ ⋅ b = G⎜ AO − ⎟ ⇒ F ′′ = G ;
⎝ 2⎠ 2b(a + b )
4) F’/F’’=(a+b)/a=1+b/a>1 ⇒ F’>F’’

68
Fig. 322.R
r
323.R. Descompunerea lui G pe planul înclinat α şi G =Gsinα,
t
r
Gn=Gcosα; G n acţionează ⊥ spre fundul jgheabului şi trebuie descompusă în 2
Gn G cos α
componente ⊥ pe pereţii jgheabului Fn′ = Fn′′ = = ;
2 sin β 2 sin β

Figura 323R.

Forţele de frecare cu pereţii F’f=μF’n, F’’f=μF’’n;


G cos α
Forţa de tracţiune F≥Gt+F’f+F’’f=Gsinα+ μ ;
sin β
⎛ cos α ⎞
Lucrul consumat Lc = F ⋅ l = Gl ⎜⎜ sin α + μ ⎟;
⎝ sin β ⎟⎠

69
Lucrul util Lu=G⋅h cu h=lsinα, Lu=Glsinα; Randamentul
⎛ cos α ⎞
η = Lu / Lc = sin α / ⎜⎜ sin α + μ ⎟;
⎝ sin β ⎟⎠
2
Aplicaţie : pentru α=450, sinα=cosα(= , η=1/(1+μ/sinβ);
2
1
Când β=300, sinβ= ; η=1/(1+2μ);
2
2
Când μ=0,25, η=1/(1+0,5)= =0,667 (66,7%).
3

324.R. a) F =
1 q2 2 2 +1

(
≈ 5,97 mN ;
)
4πε 0 4R 2
4hqq ′
b) m = ≈ 138,24 μg ;
(
4πε 0 g R 2 + h 2
3/ 2
)
q ′ ⎧⎪ ⎡ R 2 + (h − Δh )2 ⎤ ⎫⎪
3/ 2
h
c) N = ⎨1 − ⋅⎢ ⎥ ⎬ ≈ 57 ⋅ 10 electroni ;
8

e ⎪ h − Δh ⎣ R + h 2 2
⎦ ⎪⎭

d) Se analizează interacţia lui q’ cu elementul de arc ΔQ şi se sumează apoi
componentele verticale ale forţelor ţinând cont că ΣΔQ=Q. În final se obţine:
1 hq ′Q
m′ = ⋅ ≈ 691,2μg .
4πε 0 g (R 2
+ h2 )
3/ 2

R1 R2 R1 (R − R1 ) U 2R
325.R. Rech = = şi P = ; P=min când
R R R1 (R − R1 )
R
R1(R-R1)=max, ceea ce ne dă R1 = R2 = ; Se scrie
2
2
R2 ⎛ R⎞
R1 (R − R1 ) = R1 R − R = − ⎜ R1 − ⎟ care este maximă când (…)2 este
1
2

4 ⎝ 2⎠
zero, căci minimul unui pătrat perfect este zero!
U 2 R 4U 2 4U 2 U 2R
Pmin = = ⇒ R= = 4Ω ; Din ecuaţia R1 (R − R1 ) = ⇒⇒
R R R Pmin P

2 2
R1=3Ω, R2=1Ω (sau invers). Punctele A şi B sunt dispuse pe cerc la 900 (2700)
faţă de centru; Când P=minim, punctele A şi B sunt diametral opuse; Din
8U 2 U2
ecuaţia 2 Pmin = = ⇒ R21-4R1+2=0 cu soluţiile:
R R1 (R − R1 )
3,41Ω
R1 = 2 ± 2 = (când R1=0,59Ω, R2=3,41Ω şi invers)
0,59Ω

70
Figura 325R.
R2 R3 R3
326.R. 1) Rechiv = R1 + şi I=U/Rechiv; I2 = I şi
R 2 + R3 R2 + R3
R2
I3 = I ; I 2 = P2 / R2 şi I 3 = P3 / R3 ⇒ P3=P2(R2/R3)=0,33W;
R2 + R3
2
⎛R ⎞⎛ R2 + R3 ⎞
P1 = P2 ⎜⎜ 1 ⎟⎟⎜⎜ ⎟⎟ = 3,55w ;
⎝ R2 ⎠⎝ R3 ⎠
2) P0=U2/(R1+R2+R3); P1=U2/R3; P2=U2/R1; Px=U2(1/R1+1/R2+1/R3);
P0 P1 P2
Px = P1 + P2 + = 11W .
P1 P2 − P0 (P1 + P2 )
⎧ma = mg (sin α − μ1 cos α ) − T ⎫
327.R. A. ⎨ ⎬ cu a≥0;
⎩ma = mg (sin α − μ 2 cos α ) + T ⎭
Când a=0, prin eliminarea lui T ⇒ tgα =
1
(μ 1 + μ 2 ) ;
2
tgα − μ1 μ 2 − μ1
T = mg ⋅ = K = mg ;
1 + tg 2α 4 + (μ1 + μ 2 )
2

B. Ff1=μ(m1g+Tsinα); Ff2==μ(m2g-Tsinα);
⎧⎪m1 a = F − F f 1 − T cos α ⎫⎪
Legile lui Newton ⎨ ⎬;
⎩⎪m2 a = T cos α − F f 2 ⎪⎭
m2 F
T=F ; a= − μg .
(m1 + m2 )(cos α + μ sin α ) m1 + m2
mx
328.R. (m+M+mx)a=mxg ⇒ a = g ↑ când mx ↑
M + m + mx
[sau (m+M)a=T; mxa=mxg-T ⇒ acelaşi a prin eliminarea lui T; s-ar putea
r r r
determina şi tensiunea T]; Din compunerea forţelor Mg cu Finerţne = − Ma
trebuie să obţinem o forţă rezultantă cu moment rostogolitor în sens
a R−h
trigonometric. În situaţia limită - ca în figură, avem tgα = şi cos α =
g R
71
1 − cos 2 α h(2 R − h )
adică a = gtgα = g =g ; Egalând cele 2 expresii ale
cos α R−h
h(2 R − h )
acceleraţiei rezultă: m x lim ita = (M + m ) , mx>mxlimită;
R − h − h(2 R − h )
Discuţie: Pentru ca radicalii să fie reali trebuie ca h<2R. Când h∈(R,
2R) problema ieşirii sferei nu se poate pune! Când h<R problema se poate
formula căci, în principiu, sfera poate ieşi din scobitură. Când h<R, numitorul
trebuie să fie pozitiv (este vorba despre o masă).
⎛ 2⎞
Din condiţia R-h> h(2 R − h ) rezultă h < R⎜1 − ⎟ . La limită, dacă
⎜ 2 ⎟⎠

⎛ 2⎞ 2
h = R⎜⎜1 − ⎟ ⇒ cos α =
⎟ , α=450. Dacă h ar depăşi această valoare, ar fi
⎝ 2 ⎠ 2
necesară o acceleraţie a>g (ceea ce, în acest dispozitiv, nu se poate realiza).
329.R. a) Momentele de timp din tabel se notează cu t0,t1,t2,t3,t4,t5 şi t6
iar vitezele corespunzătoare cu v0,v1,v2,v3,v4,v5 şi v6. Cu datele din tabel
⎛ Δv ⎞ v1 − v 0
(exprimând vi în m/s) găsim a1 = ⎜ ⎟ = = 0,5m / s 2 (la început)
⎝ Δt ⎠1 t1 − t 0
⎛ Δv ⎞ v − v5
a2 = ⎜ ⎟ = 6 = 1m / s 2 (la sfârşit);
⎝ Δt ⎠ 2 t 6 − t 5
b) Fie tx momentul modificării acceleraţiei (de la a1 la a2). Avem
a 2 t 6 −v(t 6 )
v(t6)=a1tx+a2(t6-tx) ⇒ t x = = 8 sec ;
a 2 − a1
c) La tx=8s corespunde v(tx)=a1tx=4m/s; Dacă t’ este momentul atingerii
vitezei maxime, socotit din momentul modificării acceleraţiei (deci după tx),
1
putem scrie: t ′ = [vmax − v(t x )] = 26 secunde;
a2

S = S1 + S 2 = a1t x2 + v(t x )t ′ + a 2 t ′ 2 = 458m ;


1 1
2 2

72
Figura 329.R.

330.R. A.

Figura 330.R.

P0=ϕgL; TI=T0, Vi=SL, pi=Np0=NϕgL, T=T(z), V=Sz,


p i vi pv
p=p0+ϕg(NL-Z)=ϕg[(N+1)L-Z]; Din υR = = rezultă imediat
T0 T
⎧⎪ L2 ⎤ ⎫⎪
[ ]
2

T (z ) =
T
(N + 1)Lz − z 2 = K = T0 2 ⎨ ( N + 1) 2
− ⎢⎣ z −
L
( N + 1)⎥⎦ ⎬⎪ ;
NL NL ⎪⎩ 4
2
2 ⎭
T0 ( N + 1)
2
L
T = max im = când […]2=0, adică pentru z m = ( N + 1) ;
4N 2
Comentariu: mai întâi gazul se încălzeşte de la T0 la Tmax (unde dreapta
p=p(v) este tangentă la izoterma cu Tmax), după care el se răceşte la T0
(când tot Hg a ieşit din eprubetă); Aplicaţie numerică: zm=2L, când
4
Tmax = T0 = 400k .
3
T − T2 T ' −T ' 2 ⎧T '1 = T1 + ΔT1
B. η initial = 1 , η final = 1 unde ⎨ cu
T1 T '1 ⎩T ' 2 = T2 − ΔT2
T − T2 + ΔT cantitate fixa
ΔT1+ΔT2=ΔT (fixat prin enunţ); η final = 1 =
T1 + ΔT1 T1 + ΔT1
- Maxim când ΔT1=0(ΔT2=ΔT)
- Minim când ΔT1=ΔT(ΔT2=0).

d
331.R. A. a) Un semicerc cu raza R=d/2 are lungimea l = π . Rezultă
2
că firul are lungimea L>l, ceea ce înseamnă că portiunile AA’’ şi BB’’ vor fi în
1⎛ π ⎞
lungul laturilor cadrului: AA′′ = BB ′′ = ⎜ L − d ⎟ . Pentru aflarea tensiunii
2⎝ 2 ⎠

73
din fir se consideră arcul MN=Δl şi se egalează rezultanta spre centru a celor
Δθ d
2 tensiuni T cu forţa F=σΔl=σRΔθ. Avem 2T = σRΔθ ; T = σR = σ ;
2 2
1/ 2
⎛ da ⎞
b) L=2Ta=σda; c) Ep=σ⋅4πr =L=σ⋅d⋅a ⇒ r = ⎜
2
⎟ (independent de σ);
⎝ 4π ⎠

Mercurul nu udă pereţii capilarului. Sub menisc, datorită forţelor


F 2σ
F=σ⋅2πr, apare o presiune în jos egală cu p = = . Dar pext=pint ⇒ ⇒
πr 2
h
2σ 2σ
p0+ϕgh= p 0 + ⇒ h= (Jourin).
r ϕgr
332.R.A.

⎧Q primit = Q12 = C p (T2 − T1 )


⎪ p1 p max
⎨ ⎛ v3 ⎞ ⎛ p1 ⎞ ; Observaţia = = b şi
Q
⎪ cedat = Q 31 = RT 1 ln ⎜
⎜v ⎟ ⎟ = RT 1 ln ⎜
⎜p ⎟ ⎟ p 3 p min
⎩ ⎝ 1⎠ ⎝ 3⎠
⎧ Qcedat RT1 ln b
⎪η = 1 − = 1− γ −1
T3=T1; ⎨ Q primit C p (T2 − T1 ) ; T2 / T1 = (b ) ;
⎪C = Rγ / (γ − 1) γ
⎩ p
γ − 1 ln b
η = 1− ⋅ γ −1 ; Aplicaţia numerică: η=18,67%;
γ γ
b −1
B. Viteza schimbului de căldură este proporţională cu gradientul (diferenţa) de
temperatură dintre interiorul paharului şi exteriorul său. Deci, este mai
avantajos să-l lăsăm să se răcească singur (timp de aproape 5 minute) şi apoi
să turnăm zăpada.
74
333.R.

m′
(Masa unui inel de resort este )
N
- Dacă l este lungimea resortului netensionat şi Al amplitudinea oscilaţiei
capătului său (a corpului m) iar Ay este amplitudinea oscilaţiei inelului de
l A
la capătul unei porţiuni de lungime y putem scrie = l ;
y Ay
- Notăm cu N numărul total de inele (spire) şi cu j numărul de inele de pe
j
lungimea y. Avem l/y=N/j adică Ay = Al ⋅ ;
N
- Energia cinetică a resortului când trece prin poziţia de echilibru este
1 N m′ 2 2 m′ω 2 2 N j 2 Al2ω 2 m′ N ( N + 1)(2 N + 1)
E c = ∑ ⋅ ω Ay =
(r )
Al ∑ 2 = ⋅ ;
2 j =1 N 2N j =1 N 2N 3 6
1
- Pentru N foarte mare putem aproxima E C(r ) ≈ m′ω 2 Al2 ;
6
1
- Energia cinetică a corpului fixat (m) este E c(c ) = mω 2 Al2 ;
2
- (
(c )
)
(r )
Egalăm energia cinetică totală E c + E c cu energia potenţială maximă

egală cu E p = kAl2 şi rezultă ω 2 = 3k / (3m + m′) ;


1
2
- Deoarece T=2π/ω găsim T = 2π (3m + m ′) / 3k ;
- Observaţie: când m’=0 găsim rezultatul cunoscut T0 = 2π m / k .

334.R. A. a) T0 = 2π l / g = 16,43s şi w=2π/T0=0,382s-1;


m 2
b) y=3sin0,382t(m); c) T = mg + v max cu vmax=wA; T=274,95N; d)
l
W
P= = 1,277mW ; e) Schimbarea planului de oscilaţie a pendulului
t
făcea ca, după un anumit interval de timp, să fie doborât un popic aşezat
pe Pământ.

75
B. Din y=Asinωt şi v=Aωcosωt ⇒ v = ω A 2 − y 2 ; Pentru y=A/2 ⇒
ωA
v′ = 3 astfel că v ′′ = 2v ′ = ωA 3 ; Imediat după şoc
2
13 mω 2 2 A
Etot = E p + E c′′ = K = mω A =
2 2
A′ ; A′ = 13 .
8 2 2

XL X
335.R. A. Diagrama fazonială „serie” şi tgϕ s = = L
Rb + R 2 R
(căci Rb=R); Diagrama fazonială „paralel” şi
( )
tgϕ p = RX L / RRb + Rb2 + X L2 şi particularizarea la Rb=R ne dă
tgϕ p = RX L / (2 R 2
)
+ X L2 ; Trecerea de la tangentă la cosinus cu
cos ϕ = 1 / 1 + tg 2ϕ ; Eliminarea lui XL/R şi rezultatul
( )
cos ϕ p = 2 − cos 2 ϕ s / 4 − 3 cos 2 ϕ s ;
B.

Figura 335.R.(B)
ε 0 ε r bdx ε 0 bdx dc ′ ⋅ dc ′′ ε r ⋅ dx
dc ′ = , dc ′′ = ; dc = = K = C0 ;
y h− y dc ′ + dc ′′ aε r + x(1 − ε r )
x=a
ε r ln ε r ε S
C=
x =0
∫ dC = K = C 0
ε r −1
; C 0 = 0 ; Deoarece dependenţa lui μ este
h
SN 2
liniară cu x putem utiliza formula cunoscută L = μ cu μ mediu, adică
l
μ=
1
(μ (0) + μ (l )) = 1 (μ 0 + μ 0 (1 + kl )) = μ 0 ⎛⎜1 + 1 kl ⎞⎟ . Astfel
2 2 ⎝ 2 ⎠
⎛ 1 ⎞
L = L0 ⎜1 + kl ⎟ ; Frecvenţa proprie este
⎝ 2 ⎠
ε r ln ε r ⎛ kl ⎞ ε r −1
υ = 1 / 2π LC = 1 / 2π C 0 L0 ⎜1 + ⎟ = υ ;
(ε r − 1) ⎝ 2 ⎠ 0 ⎛ kl ⎞
ε r ⎜1 + ⎟ ln ε r
⎝ 2⎠

76
υo e ⋅ 2 ⋅1
Aplicaţia numerică: = = 1,779 .
υ e −1

⎛ 1 1⎞
336.R. λe = h / p e unde p e =
1
( )
E c E c + 2m0 c 2 ; E c = hc⎜⎜ − ⎟⎟ ;
c ⎝ λ0 λi ⎠
- Din legile de conservare pentru energie şi impuls la a doua ciocnire rezultă
h
λ0 = λ f − (1 − cos θ ) = 1,24 ⋅ 10 −10 m ;
m0 c
- Din legile de conservare pentru energie şi impuls la prima ciocnire rezultă
h
λ 0 = λi − (1 − cos θ ) , ceea ce ne spune că λi=λf=1,25⋅10-10m;
m0 c
- Există simetrie: Primul proces face ca λ pentru foton să scadă (de la λi la λ0);
al doilea proces face ca λ pentru foton să crească înapoi (de la λ0 la λf=λi);
⎛ 1 1⎞
E c = hc⎜⎜ − ⎟⎟ = 1,6 ⋅ 10 −17 J ; Comparând cu energia de repaus
⎝ λ0 λi ⎠
m0c2=8,19⋅10-14J constatăm că Ec<<m0c2 şi putem aproxima
pe =
1
c
( )
E c E c + 2m0 c 2 ≈
1
c
2 E c m0 c 2 = 2m0 E c ;

- În final λe = h / 2m0 E c ≈ 1,24 ⋅ 10 −10 m .

337.R. A.

⎧⎪ E1 = E 0 cos α → I 1 = I 0 cos 2 α
a) ⎨
⎪⎩ E 2 = E1 cos(β − α ) = E 0 cos α ⋅ cos(β − α ) → I 2 = I 0 cos 2 α ⋅ cos 2 (β − α )
⎪⎧ E 2′ = E 0 cos β → I 2′ = I 0 cos β
2

b) ⎨
⎪⎩ E1′ = E 2′ cos(β − α ) = E 0 cos β cos(β − α ) → I 1′ = I 0 cos 2 β ⋅ cos 2 (β − α )
Ia/Ib=I2/I’1=(cosα/cosβ);

77
Când lumina incidentă este naturală, primul polaroid întâlnit transmite mai
1
departe I 0 (căci cos2θ mediat este 1/2). Acum lumina fiind polarizată pe
2
direcţia respectivului polarizor (P1 în cazul a, P2 în cazul b), în ambele cazuri
I 0 cos 2 (β − α ) .
1
avem intensitatea emergentă Dacă β − α = ±90 0 ,
2
intensitatea emergentă este nulă (polarizorii sunt „în cruce”);
B. Incertitudinea localizării laterale este b; conform Heisenberg, incertitudinea
impulsului pe direcţia ⊥ pe fascicul este Δp≅h/b; Când Δp este mic avem
Δp h
Δθ ≈ ≈ ; Dacă L este distanţa paravan – ecran lărgimea spotului
p pb
2
Lh ⎛ Lh ⎞ Lh
electronic pe ecran va fi Δx ≈ b + L ⋅ Δt = b + = ⎜⎜ b − ⎟ +2
⎟ ,
pb ⎝ pb ⎠ p
care este minimă pentru b = Lh / p şi are valoarea Δxmin=2 Lh / p =2b.

338.R. a) E=p2/2m ⇒ p = 2mE . Din regula B-S avem


2l 2mE = nh adică E ( n ) = n h / 8ml 2 ;
2 2

⎛ k ⎞
b) E = p 2 / 2m + kx 2 / 2 ⇒ p = 2m⎜ E − x 2 ⎟ astfel că regula B-S are forma
⎝ 2 ⎠
x2
⎛ k ⎞ 2E nhw
2 ∫ 2m⎜ E − x 2 ⎟ dx = nh , cu x1, 2 = ± ; Prin integrare obţinem En= ,
x1 ⎝ 2 ⎠ k 2π
w = k / m = 2πυ ;
c) Drept coordonată generalizată (q) vom folosi unghiul la centru, care creşte
după legea θ=wt; Din regula B-S rezultă imediat 2πR⋅p=nh → p=nh/2πR; În
final, E (n ) = p 2 / 2m = n 2 h 2 / 8π 2 mR 2 .

10
339.R. a) Δt 2 = d / v1 = 3h ; Δt = d / v 2 = h ; Δt 3 = d / v3 = 5h ;
3
b) v2⋅t+v3⋅t=d; t=2h; d1=v1⋅t=120km;

m m1 + m2 ϕ1V1 + ϕ 2V2
340.R. d1 =
= = = 900kg / m 3 ;
V V1 + V2 V1 + V2
m m + m4 m + m4
d2 = = 3 = 3 = 900kg / m 3 .
V V3 + V4 m3 m 4
+
ϕ1 ϕ2
341.R. a) lichidele nu au formă proprie ⇒ consecinţe;
b) m1=1kg; m2=3kg; m3=5kg.

78
h h
342R. m1 g = mg ⋅+ kΔl1 + F f ; mg ⋅ = m2 g + kΔl 2 + F f ;
l l
1⎡ h ⎤
Δl 2 = ⎢2mg ⋅ + kΔl1 − (m1 + m2 )g ⎥ ; Δl 2 = 10cm ;
k⎣ l ⎦
W E mgh
η= u =
p
= ≅ 83,3% .
Wc Lm (Gt + F f )l
343R. a) F f1 = 20%G = 0,2mg = 8 N ; v=2m/s=const ⇒ a=0 ⇒
⇒ F f1 − F f 2 = 0 ⇒ F f 2 = 8 N ;
b) pentru corp v=const ⇒ a=0 ⇒ F − F f1 = 0 ⇒ F=8N; L1=F⋅l=80J;
L2=F⋅d=F⋅v⋅t=160J.
344.R a) Dacă au aceeaşi masă, energia mecanică este acelaşi; b)
Forţa este o măsură a interacţiunii dintre corpuri şi conform principiului III al
v r
mecanicii F21 = − F12 ; c) Da. De exemplu la Ecuator şi la Polul Nord,etc;
345.R. Căldura necesară topirii întregii cantităţi de gheaţă este
Qg=mg⋅λt=49,5KJ; Q<Qg ⇒ în calorimetru este, în final, amestec de apă şi
gheaţă la 00C.
346.R. Fe1 = G1 + Fc + Fe2 şi Fc + Fe2 = G 2 ; Fe1 = k1 Δl1 ; Fe2 = k 2 Δl 2 ;
q2
G1=G2=mg; Fc = 9 ⋅ 10 ⋅ 9
⇒ q=1,34μC.
(l0 + Δl 2 )2
347.R. A.
I(A) 2 4 6 8
U(V) 10 8 6 4

Fig. 347.R
Pentru R=0 ⇒ U=0 şi I=12A (la scurtciscuit); pentru R→∞ ⇒ I=0 şi U=12V=E
(circuit deschis)
Wu Q l
B. η = = 2 ⇒ Q=ηI2Rt ⇒ η1 ⋅ I 12 R1t1 = η 2 I 22 R2 t 2 ; R1 = ϕ 1 = k ⋅ l1 ;
Wc I Rt S
l 2 (η1l1t1 ) − l1 (η 2 l 2 t 2 )
1/ 2 1/ 2
E
R2=k⋅l2; R=r=k⋅l; I 1, 2 = ⇒ l= ; l=160cm.
k (l1, 2 + l ) (η 2 l 2 t 2 )1 / 2 − (η1l1t1 )1 / 2
79
348.R. F − F f1 − T cos α = m1 ⋅ a ; T cos α − F f 2 = m 2 ⋅ a ;
F − μ (m1 + m2 )g
F f1 = μ (m1 g + T sin α ) ; F f 2 = μ (m2 g − T sin α ) ; ⇒ a = şi
m1 + m2
m2 F
T= .
(m1 + m2 )(cos α + μ sin α )
h
349.R. h=v⋅t; cos 45 0 = ⇒ v x = v 2 = v y ; ⇒ x=14,1 t (cm).
vx ⋅ t
350.R. În raport cu Pământul nu este în stare de imponderabilitate
deoarece, în ambele cazuri acţionează forţa de atracţie gravitaţională. În raport
cu cutia, este în stare de imponderabilitate relativă.
351.R. M Fi ≥ M G ; Fi (R − h ) ≥ G ⋅ h(2 R − h ) ; a≥0,75⋅g ⇒
amin=7,35m/s2.
l 0 P0V0 mg PV
352.R. a) L1 = ΔE p = mg ⋅ = ; L2 = Fm ⋅ l 0 = ⋅ l0 = 0 0 ;
2 2 2 2
P0V0 P0 3V0
L=P0V0=100J; b) = ; T2=900K; t2=6270C.
T1 T2
353.R. La temperatura T, în starea moleculară a iodului:
m
p ⋅V = RT ; După disociere avem amestec de gaz biatomic cu gaz
μ
m(1 − α ) mα
monoatomic: υ m = (în stare moleculară); υ a = (în stare
μ μ /2
m(1 + α )
atomică) şi υ = υ m + υ a = ⇒
μ
m
⇒ p ′V = (1 + α )RT ⇒ α=10%.
μ
1 2
354.R. Ep max=Ec max(conservarea energiei); E p max = kx max ;
2
⎛a ⎞ v ⎛ m ⎞
1 2
1 2 1
Ec max=Ec(m)+Ec(m’) ⇒ E c max = mv + ∫ ϕda ⋅ ⎜ v ⎟ = ⎜ m + 1 ⎟ ; Viteza
2 20 ⎝l ⎠ 2 ⎝ 3 ⎠
punctelor resortului creşte liniar cu depărtarea de capătul fix de la 0 la v. La
av 1 2 ⎛ m ⎞
distanţa a: v1 = ; E c max = ω 2 X max ⎜ m + 1 ⎟ ; Ec max=Ep max ⇒
l 2 ⎝ 3 ⎠
3m + m1
T = 2π .
3k

80
355.R. Se observă ca: Fe1 + Fe 2 = G ; Momentul lui Fe2 faţă de punctul
L mgL
A este: Fe 2 ⋅ (L − d ) = mg ⇒ Fe 2 = ; Dar Fe2=k2Δl1;
2 2(L − d )
mgL
Fe1 + = mg ⇒
2(L − d )
mg (L − 2d ) F L k
⇒ Fe1 = şi Fe1=k1Δl2 şi cum Δl1=Δl2 rezultă: e 2 = = 2 ;
2(L − d ) Fe1 L − 2d k1
k L
deci 2 = ;
k1 L − 2 d

Figura 355.R

356.R. Producând denivelarea lichidul oscilează. Din condiţia de


incompresibilitate v1=v2 şi x1=x2=x iar diferenţa de nivel
h=x1sinα+x2sinβ=x(sinα+sinβ); Legea a doua a dinamicii se scrie:
ma=-ϕgxS(sinα+sinβ); Slϕa=-ϕgxS(sinα+sinβ); Forţa este de tip elastic iar
g l
constanta elastică este: k = (sin α + sin β ) ⇒ T = 2π ;
l g (sin α + sin β )

Fig. 356.R.
e
357.R. Fasciculul de electroni au aceeaşi sarcină specifică şi
m
aceeaşi viteză, ei suferă aceeaşi deviaţie: Numărul de electroni total ce intră în
câmp este la ieşirea din condensaort; N=nSvt=nSL; La ieşire electronii au
eU eU L eU L e 2U 2 L2
viteza v y = t= ; v my = ; ΔEcy=N E’cy unde E c = ⇒
md md v 0 md v0 8d 2 mv02

81
e 2U 2 L2 ΔE cy
ΔE cy = ⋅ nSL ; Puterea consumată de sursă este: P = cu
8d mv0
2 2
t
L e 2U 2 L2 U 2 L2 e 2 nS
t= ; P= ⋅ nSL = .
v0 8d 2 mv02 8d 2 mv0
358.R. Lungime de undă in tratare relativistă:
h
λ= ; Din principiul Heisenberg: ΔyΔpy≥h/2π avem: :
2qU ⎛ qU ⎞
m0 c ⎜ + 1⎟⎟
m0 c 2 ⎜⎝ 2m0 c 2 ⎠
Δp y
Δy≥hΔpy/2π şi cum = f ⇒ Δpy=pyf; Din expresia energiei în funcţie de
py
impuls şi legea conservării energiei rezultă:
⎛ qU ⎞
py =
1
c
(
qU qU + 2m0 c 2 =
1
c
)
qU 2m0 c 2 ⎜⎜ + 1⎟⎟ ;
⎝ 0
2 m c 2

hfp y hf ⎛ qU ⎞ λ πc 2
Δy = = 2Um0 c 2 ⎜⎜ + ⎟ ; Rezultă = .
2π πc ⎝ 2m0 c
2
1⎟
⎠ (
Δy fqU qU + 2m0 c 2 )
⎛1− n2 ⎞ ⎛ n2 −1⎞ Ei
359.R.hυ = E n − E1 = E i ⎜⎜ 2 ⎟⎟ = E i ⎜⎜ 2 ⎟⎟ ⇒ n2 = ;
⎝ n ⎠ ⎝ n ⎠ E i − hυ
r r Ei
unde Ei=-E1; Cuantificarea razei: n = n 2 ⇒ n = .
r1 r1 E i − hυ
360.R. a) t∈[0,4](s): mobilul se deplasează uniform spre originea axei
(spre reper), străbate 20m cu viteza de 5m/s; deci v1=-5m/s;
t∈[4,8](s): mobilul se deplasează uniform, în sensul pozitiv al axei, străbate
40m cu viteza de 10m/s; deci v2=10m/s;
t∈[8,12](s): mobilul se deplasează uniform, în sensul pozitiv al axei, străbate
20m cu viteza de 5m/s; deci v3=5m/s;
t∈[12,16](s): mobilul rămâne în repaus la distanţa de 80m faţă de reper; deci
v4=0;
b) viteza mobilului este minimă în intervalul de timp [0,4](s): v1=-5m/s iar în
modul viteza este minimă în intervalul de timp [12,16](s): v4=0;
c) viteza mobilului este maximă în intervalul de timp [4,8](s): v2=10m/s;
d) S=80-60=20m.
361.R. a) V=πR2h=3925cm3; b) m=V⋅ϕ=3,14kg; c) G=m⋅g=31,4N;
d) m’= V’⋅ϕ=πR’2hϕ=π(2R)2hϕ=4Vϕ=4m.
362.R. a) Figura 362.R

82
Fig.362.R

F N
b) k = = 20 ; c) F=kΔl=k(l-l0); l0=0,75m ⇒ F=3,4N.
Δl m
363.R. a) Când resortul este comprimat până la limita începerii
alunecării corpului spre stânga, forţele care acţionează asupra sa fiind cele
reprezentate în figura 363(a1) rezultă:

Fig.363.R.(a1)
μmg
Ky1=μmg; y1 = ;
k
Când resortul este întins până la limita începerii alunecării corpului spre
dreapta, forţele care acţionează asupra sa fiind cele reprezentate în figura
363.R(a2) rezultă:

83
Fig.363.R.(a2)

μmg
Ky2=μmg; y 2 = = y1 ;
k
Segmentul AB în interiorul căruia trebuie aşezat corpul pe suportul orizontal
pentru a rămâne în repaus, este reprezentat în figura 363.R(a3) şi are
lungimea:

Fig.363.R.(a3)

2 μmg μmg
L= şi se află, faţă de cuiul C, la distanţa: d = l 0 − .
k k
b) Când corpul se află pe suportul înclinat şi resortul este prins de cuiul aflat în
partea superioară, forţele care acţionează asupra corpului, în cele două
variante (resort comprimat şi resort întins) fiind cele reprezentate în desenele
b1 şi b2 din figura 363.R.

b1 b2
Figura 363.R

H F1 H H2
= ; F1 = mg ; F +F =G ;
1
2
2
2 2
F2 = mg 1 − 2 ; Fe1+F1=Ff;
L G L L
H H2
Fe2=F1+Ff; Fe1=ky1; Fe2=ky2; Ff=μN=μF2; ky1 + mg − μmg 1 − 2 ;
L L
H H2 mg ⎡ H2 H⎤
ky 2 = mg + μmg 1 − 2 ; y1 = ⎢μ 1 − 2 − ⎥ ;
L L k ⎣⎢ L L ⎦⎥

mg ⎡ H2 H⎤
y2 = ⎢ μ 1 − 2 + ⎥ ; Segmentul AB în interiorul căruia trebuie aşezat
k ⎢⎣ L L ⎥⎦
coprul pe suportul înclinat pentru a rămâne în repaus are lungimea:
84
2 μmg H2
L ′ = l 0 + y 2 − (l 0 − y1 ) = y1 + y 2 = 1 − 2 şi se află faţă de cuiul C la
k L
mg ⎡ H2 H⎤
distanţa: d ′ = l 0 − y1 = l 0 − ⎢μ 1 − 2 − ⎥ ;
k ⎢⎣ L L ⎥⎦
c) În mod asemănător, când corpul se află pe suportul înclinat şi resortul este
prins de cuiul aflat în punctul inferior al suportului, utilizând desenele din figura
363.R(c1 – resort comprimat, c2 – resort întins), rezultă:

c1 c2
figura 363.R
mg ⎡ H2 H⎤
Fe1=F1+Ff; Fe2+F1=Ff; Fe1=ky1; Fe2=ky2; y1 = ⎢μ 1 − 2 + ⎥ ;
k ⎢⎣ L L ⎥⎦

mg ⎡ H2 H⎤
y2 = ⎢μ 1 − 2 − ⎥ ;
k ⎣⎢ L L ⎥⎦

2μmg H2
L ′′ = l 0 + y 2 − (l 0 − y1 ) = y1 + y 2 = 1− 2 ;
k L
mg ⎡ H2 H⎤
d ′′ = l 0 − y1 = l 0 − ⎢μ 1 − 2 + ⎥ .
k ⎢⎣ L L ⎥⎦
364.R. a) Resortul 1 este comprimat datorită greutăţii primei perechi
de segmente şi datorită greutăţii primei tije orizontale. Rezultă: 3mg=ky1;
3mg 3mg
y1 = ; l1 = l 0 − . Pentru resortul 2, comprimat de greutăţile primelor
k k
două perechi de segmente şi de greutăţile primelor două tije orizontale,
6mg 6mg
rezultă: 6mg=ky2; y 2 = ; l2 = l0 − . În mod asemănător, pentru
k k
9mg 9mg
resortul 3, rezultă: 9mg=ky3; y 3 = ; l3 = l 0 − . Resortul 4 rămâne
k k
nedeformat (l4=l0). Energia potenţială gravitaţională a sistemului anetnă –
Pământ, înaintea deblocării segmentelor, este:
85
⎛l ⎞ ⎛l ⎞ ⎛l ⎞ l
E pg ,0 = mg (4l 0 + 3l 0 + 2l 0 + l 0 ) + 2mg ⎜ 0 + 3l 0 ⎟ + 2mg ⎜ 0 + 2l 0 ⎟ + 2mg ⎜ 0 + l 0 ⎟ + 2mg 0
⎝2 ⎠ ⎝2 ⎠ ⎝2 ⎠ 2
Epg,0=26mgl0;
Pentru calculul energiei potenţiale gravitaţionale a sistemului, după deblocarea
segmentelor antenei, în stare de echilibru, utilizând figura 364, rezultă:

Figura 364.R
E pg = mg [l 0 + (l 0 − y 3 ) + (l 0 − y 2 ) + (l 0 − y1 ) + l 0 + l 0 + (l 0 − y 3 ) + (l 0 − y 2 ) + l 0 + (l 0 − y 3 )] +
⎡l l l l ⎤
+ 2mg ⎢ 0 + l 0 + 0 − y 3 + l 0 + (l 0 − y 3 ) + 0 − y 2 + l 0 + (l 0 − y 3 ) + (l 0 − y 2 ) + 0 − y1 ⎥
⎣2 2 2 2 ⎦
;
E pg = mg (10l 0 − 3 y 3 − 2 y 2 − y1 ) + 2mg (8l 0 − 3 y 3 − 2 y 2 − y1 ) = mg (26l 0 − 9 y 3 − 6 y 2 − 3 y1 )
m2 g 2
ΔE p = E pg , 0 − E pg = 126
;
k
l l l l
b) t = 0 + 0 + 0 = 7 0 ; lfinal=l0;
v v/2 v/4 v
86
c) După deblocarea segmentelor din perechea I, forţa de frecare care
acţionează asupra unui segment al acestei perechi, la un anumit moment, este
Ff=px, unde x este lungimea sectorului de segment care s-a pliat (a pătruns în
segmentul următor), astfel încât forţa de frecare medie, considerată constantă,
este:
0 + Ff 1
F fm = = px ;
2 2
Lucrul mecanic care trebuie efectuat pentru plierea uniformă a primei perechi
de segmente este egal cu lucrul mecanic al forţei medii de frecare:
0 + pl 0 pl 2
LI = F fm , I ⋅ l 0 = ⋅ l 0 = 0 . Pentru plierea celorlalte sectoare se
2 2
3 2
afectează lucrurile mecanice: LII=LIII=LI; Rezultă Ltotal = 3LI = pl 0 .
2
365.R. a) În figura 365.R(a1) este reprezentată garnitura de tren,
deplasându-se cu viteza v.

Figura 365.R(a1)
După timpul T=20s, când vagonul 3 se desprinde, continuându-şi
mişcarea (încetinind, cu viteza iniţială v3=v), garnitura dobândeşte, viteza
v2=v+Δv=25m/s.
La momentul t=T+Δt, când se desprinde şi vagonul 2 (continuându-şi
mişcarea încetinit, cu viteza iniţială v2=v+Δv=25m/s), garnitura dobândeşte
viteza v1=v2+Δv=v+2Δv=30m/s.
La momentul t=T+2Δt, când se desprinde şi vagonul 1 (care îşi
continuă mişcarea încetinit, cu viteza iniţială v1=v2+Δv= v+2Δv=30m/s),
locomotivă, rămasă singură, dobândeşte vitezza v0=v1+Δv= v+3Δv=35m/s.
Graficul dependenţei vitezei trenului (vtren) în funcţie de timp este
reprezentat în figura 365.R(a2)

Figura 365.R(a2)

87
b) Durata întregii mişcări a vagonului 3 este: t3=T+kv3=T+kv=25s, iar
distanţa totală parcursă de vagonul 3 pâna la oprire:
k 2 k
d 3 = Tv3 + v3 = Tv + v 2 = 450m . În mod asemănător, pentru vagoanele 2
2 2
şi 1, obţinem: t 2 = T + Δt + kv 2 = T + Δt + k (v + Δv ) = 36,25s ;
k k
d 2 = Tv3 + Δt ⋅ v 2 + v 22 = Tv + Δt (v + Δv ) + (v + Δv ) = 728,125m ;
2

2 2
t1=T+2Δt+kv1=T+2Δt+k(v+2Δv)=47,50s;
k 2
d1 = Tv3 + Δt ⋅ v 2 + Δt ⋅ v1 + v1 = 1062,50m .
2
c) Dacă întreaga garnitură, ca şi fiecare vagon se consideră puncte
materiale, utilizând figura 365.R(c), rezultă:

Figura 365.R(c)

AC=d1-d3=612,50m; Ac=v0⋅t0; t0=17,5s.

366.R. a) În figura 366.R(a1) este reprezentat cubul atunci


când datorită forţei de respingere electrostatică dintre cele două corpuri
punctiforme electrizate, faţa sa inferioară s-a desprins de pe suport, devenind
posibilă rotirea (răsturnarea) cubului;

Figura 366.R(a1)

Corespunzător acestei situaţii momentul forţei de respingere


electrostatică este egal cu momentul greutăţi, exprimate în raport cu
l l
obstacolul. Rezultă: Fe ⋅ = G ; unde l – lungimea laturii cubului:
2 2
qQ kqQ
h = mg ; d = .
d2 mg

88
Dacă distanţa dintre corpurile electrizate este mai mică decât d atunci
cubul se va răsturna în jurul obstacolului deoarece MFe>MG. Pentru oricare
kqQ
dintre distanţele d > cubul nu se va răsturna în jurul obstacolului.
mg
În figura 366.R(a2) este reprezentat cubul, pe suportul său, în absenţa
obsatacolului, atunci când, datorită forţei de respingere electrostatică, cubul
este la limita începerii alunecării spre stânga.

Figura 366.R(a2)

qQ kqQ
Rezultă: Fe=Ff; k = μmg ; d = . Pentru oricare din distanţele
d2 μmg
kqQ
d> cubul nu va aluneca pe suportul său.
μmg
b) În mod asemănător, utilizând figura 366R(b1), rezultă:

Figura 366R(b1)

l l l H H2
M F1 + M Fe = M F2 ; F1 + Fe = F2 ; F1 = mg ; F2 = mg 1 − ;
2 2 2 L L2
qQ kqQ
Fe = k ; d= ;
d2 ⎡ H2 H⎤
mg ⎢ 1 − 2 − ⎥
⎣⎢ L L ⎥⎦

89
Dacă distanţa dintre corpurile electrizate este mai mică decât d atunci
kqQ
cubul se va răsturna. Pentru oricare din distanţele: d > ,
⎡ H2 H⎤
mg ⎢ 1 − 2 − ⎥
⎢⎣ L L ⎥⎦
cubul nu se va răsturna.
În absenţa obstacolului, utilizând fig.366.R(b2), rezultă:

Figura 366R(b2)

H H2
F1+Fe≤Ff; F1 = mg ; Ff=μN; N = F2 = mg 1 − ;
L L2
kqQ
d≥ ;
⎡ H2 H⎤
mg ⎢ μ 1 − 2 − ⎥
⎢⎣ L L ⎥⎦
c) Utilizând figura 366.R(c1), rezultă:

Figura 366.R(c1)

90
l l l kqQ
M Fe = M F1 + M F2 ; Fe ⋅ = F1 + F2 ; d = ;
2 2 2 ⎡ H2 H⎤
mg ⎢ 1 − 2 + ⎥
⎣⎢ L L ⎥⎦
Dacă distanţa dintre corpurile electrizate este mai mică decât d, cubul
se va răsturna.
kqQ
Pentru oricare din distanţele: d > , cubul nu se va
⎡ H2 H⎤
mg ⎢ 1 − 2 + ⎥
⎢⎣ L L ⎥⎦
răsturna; În absenţa obstacolului, utilizând figura 366.R(c2), rezultă:

Figura 366.R(c2)

H H2
Fe≤F1+Ff; F1 = mg ; F f = μN = μF2 = μ 1 − 2 ⋅ mg ;
L L
kqQ
d≥ .
⎡ H2 H⎤
mg ⎢ μ 1 − 2 + ⎥
⎣⎢ L L ⎥⎦
367.R. a) Corespunzător modalităţilor de conectare a voltmetrului,
indicate în schemele a şi b din figura 367.R, rezultă:

91
Figura 367.R

U U
I1 = ; I2 = ;
Rv R1 Rv R 2
+ R2 + R1
Rv + R1 Rv + R 2
Rv R1 U Rv R1U
U ac = U 1 = Rac I 1 = ; U1 = ;
Rv + R1 Rv R1 Rv R1 + R2 (Rv + R1 )
+ R2
Rv + R1
Rv R 2 U Rv R2U
U bc = U 2 = Rbc I 2 = ; U2 = ;
Rv + R2 Rv R2 Rv R2 + R1 (Rv + R2 )
+ R1
Rv + R 2
R1 R2U 1 R1 R2U 2 ⎧U 1 R2 = U 2 R1
Rv = ; Rv = ; ⎨ ;
R1U − (R1 + R2 )U 1 R2U − (R1 + R2 )U 2 ⎩ R1 + R2 = R
RU 1 RU 2
R1 = ; R2 = ;
U1 + U 2 U1 + U 2
RU 12U 2 RU 1U 22
b) Rv = ; Rv = ;
(U 1 + U 2 )[UU 1 − U 1 (U 1 + U 2 )] (U 1 + U 2 )[UU 2 − U 2 (U 1 + U 2 )]
c) Corespunzător schemei din figura 367.R.(c), rezultă:

Figura 367.R(c)

U RU 1 U UU 1
U ac' = U 1' = Rac I = R1 = ⋅ ; U 1' = ;
R1 + R2 U 1 + U 2 R1 + R2 U1 + U 2
U RU 2 U UU 2
U bc' = U 2' = Rbc I = R2 = ⋅ ; U 2' = .
R1 + R2 U 1 + U 2 R1 + R2 U1 + U 2
368.R a) Forţele care acţionează asupra fiecărui corp punctiform
electrizat, asigurând echilibrul acestuia, sunt cele reprezentate în figura
368.R(a).

92
Figura 368.R.(a)
r r r r
Pentru corpul punctiform din A avem: G + N + Fe + Fe′ = 0 , unde
1 q2 r r r r r r
Fe = Fe′ = ; Fe = Fn + Ft ; G = Gn + Gt ; Gt=Ft+F’e; N=Gn+Fn;
4πε 0 d 2
3
d
d d /2 2 ; G = mg ; mg 3
ΔABC∼ΔADH; = = n Gt= ΔABC∼ΔAEP;
G Gn Gt 2 2
d d /2 d 3/2 F F 3 mg 3 1 q 2 q2
= = ; Ft = e ; Fn = e ; = + ;
Fe Ft Fn 2 2 2 2 4πε 0 d 2 4πε 0 d 2
πε 0 mg
q = 2d ;
3
b) Dacă tubul îndoit este pus în plan orizontal, forţele care acţionează în plan
orizontal asupra fiecărui corp punctiform fiind cele reprezentate în figura
368.R(b), rezultă:

93
Figura 368.R.(b)
r r r r r r
N 1 + N 2 + Fe + Fe′ = 0 , unde N 1 - reacţia capătului cilindrului, N 2 - reacţia
q2 mg
peretelui lateral al tubului cilindric; Fe = Fe′ = Fe′′ = = ; N1=Ft+F’e;
4πε 0 d 2
3
Fe F 3 mg 3 mg r r r
N2=Fn; Ft = ; Fn = e ; N1 = ; N2 = ; N oriz = N 1 + N 2 ;
2 2 2 2
r r r
N oriz = N 1 + N 2 = mg ; Nvert=mg; N = N oriz + N vert ; N = mg 2 ; Pentru
2 2

r r r
corpul punctiform din B, în planul orizontal al tubului avem: N ′ + Fe′ + Fe′′ = 0 ;
3 r r r
N ′ = 2 Fe′ = mg ; N B = N ′ + N vert ; N B = mg 2 ;
2
c) Forţele care acţionează asupra fiecărui corp punctiform electrizat, atunci
când tubul orizontal este liniar, fiind cele reprezentate în figura 368.R(c),
rezultă:

Figura 368.R(c)
94
r r r r r q2 q2 F
N r + N Q + Fe + Fe′ + G = 0 ; Fe = ; Fe′ = = e ; Nr=mg;
4πε 0 d 2 4πε 0 4d 2
4
5mg 73
NQ=Fe+F’e; N Q = ; N A = mg ;
4 3 48

1 2
369.R. a) 2R=v1t; πR = v02 t + at t , v2=v02+att;
2
v1
Eliminarea lui t şi aflarea lui at = (πv1 − 2v02 ) ; Numeric at=5(π-2)=5,71m/s2
2R
(at=acceleraţie tangenţială); Acceleraţia normală (centripetă) este
v 22 1
an = = (v02 + at t ) ;
2

R R
1/ 2

(
Acceleraţia totală a = a + a 2
t )
2 1/ 2
n
⎡ 4⎤
= ⎢at2 + 2 (v02 + at t ) ⎥
1
;
⎣ R ⎦
πR 1 2
b) = v 02 t + at t ne dă tAC=1,176s şi apoi aC=28,52m/s2;
2 2
2R
t AOB = t ACB = , Numeric tAB=2 secunde, aB=46,218m/s2;
v1

370.R.
r r r
⎧v ales = vtransp + vve
⎪r
⎨vve = v
⎪r
⎩vtransp = viteza barei cot ite la momentul t în locul unde se află M (≡ v
v a2 = vt2 + v r2 + 2vt v r cos β (*)
R R
unde vt = wR ′ = w R 2 + (vt ) ; cos β = = ;
2

R′ R 2 + (vt )
2

[
Din (*) rezultă în final v a = (v + wR ) + (wvt )
2
]
2 1/ 2
; În aplicaţia numerică
va=8m/s;

95
Figura 370.R

371.R. A.

Figura 371.R(A)

Vx=vsinα, vy=vcosα; a=vyt=vtcosα; b+atgα=v0t; Eliminarea timpului


av0
t=a/vcosα, b+atgα=av0/vcosα, adică v = ≡ v(α ) trebuie să fie
b cos α + a sin α
minimă;
v0 cosθ
Minimizarea: cu b/a≡tgθ ⇒ v(α ) = care este minimă pentru
sin (α + θ )
π a
sin(α+θ)=max=1, θ +α = ceea ce ne dă tgα = şi
2 b
v min = v 0 cosθ = av 0 / a + b ;
2 2

c) cu formula tg150=tg(450 – 300) găsim că α=150 şi vmin=0,259 v0=9,32km/h


sau 2,59m/s.
B.

96
Figura 371.R(B)

g
Ma=F-T-μmg şi ma=T-μmg; Obţinem imediat F = (M + m + 4μm ) = 25 N ;
2
mg
respectiv T = m(a + μg ) = (1 + 2μ ) = 10 N ;
2

1 m gaz
372.R A. a) m gaz v 2 = Qv = m gaz c v ⋅ Δt = vC v Δt = C v Δt ;
2 μ
μv 2 μv 2
28 ⋅ 10 4
De aici Δt = = = = 6,74 k; T2=294,9k; (adică t2=21,740C;
2C v 5R 5 ⋅ 8310
b) Δv / v1 = T2 / T1 − 1 = 0,0116 (adică 1,16%);
B. Numărul de ciocniri pe unitatea de timp este egal cu numărul de molecule
interceptate de satelit în drumul său într-o secundă (s=v⋅1=v), deci cu numărul
moleculelor cuprinse într-un cilindru de lungime v şi bază S. Vom scrie: z=n⋅vS,
pvS
unde concentraţia n=p/kT, astfel că z = . Prima viteză cosmică se
kT
calculează cu formula
g0 Rp
v = g h (R p + h ) = ≈ g 0 R p (1 − h / R p ) ≈ 7798,85m / s ; Revenind în
1 + h / Rp
expresia lui z găsim z=6,315⋅1019ciocniri/sec;
5
c) U = NkT ; Când T→T’=3T avem N→2N şi reducerea de la 5 grade la
2
numai 3 grade de libertate; Deci
3 2U 18
U ′ = ⋅ 2 N ⋅ k ⋅ 3T = 9 NkT = 9 ⋅ = U = 3,6U .
2 5 5

373.R. A. Pentru interiorul (indice 0) şi exteriorul recipientului (fără


⎛ n0 ⎞⎛ T0 ⎞
indice) putem scrie p0=n0kT0, p=nkT astfel că p 0 = p⎜ ⎟⎜ ⎟ ; Din cauza
⎝ n ⎠⎝ T ⎠
1
haotismului, din molecule din interior se mişcă spre orificiu şi aceeaşi
6
fracţiune din moleculele din exterior se mişcă spre orificiu. La echilibru
1 1 n v T
n0v0s⋅Δt= nvs⋅Δt unde s este suprafaţa orificiului. Deci 0 = = ; În
6 6 n v0 T0
final p 0 = p T0 / T ;

97
⎛ p ⎞ Lp
B. a) x 2 − ⎜⎜ H + 0 ⎟⎟ x + 1 = 0 ; Soluţile sunt
⎝ ςg ⎠ ςg
2
1⎛ p ⎞ 1⎛ p ⎞ Lp
x a ,b = ⎜⎜ H + 0 ⎟⎟ ± ⎜⎜ H + 0 ⎟⎟ − 1 ;
2⎝ ςg ⎠ 4⎝ ςg ⎠ ςg
Ambele soluţii sunt pozitive şi par a fi posibile. Totuşi, numai una este fizic
realizabilă. Cealaltă este o poziţie de echilibru instabil. Pe desen sunt
repreznetate curbele px=const (izoterma hidrogenului din eprubetă) şi
p=p0+ςg(H-x), adică presiunea hidrostatică de deasupra pistonului.

Figura 373.R

Valorile xa,b sunt cele de la intersecţia acestor curbe. Poziţia xb a pistonului este
instabilă. Într-adevăr, dacă pistonul urcă puţin (x>xb), presiunea hidrostatică
(de pe dreapta 2) este mai mică decât cea din eprubetă (de pe curba 1);
aceasta din urmă împinge şi mai mult pistonul spre exterior. Invers, dacă
pistonul coboară puţin (x<xb), presiunea hidrostatică devine mai mare decât
cea a hidrogenului din eprubetă şi pistonul se va afunda şi mai mult
(îndepărtându-se de xb şi ajungând la xa). Prin urmare, singura soluţie ce
corespunde echilibrului stabil este xa (cu - în faţa radicalului).
2
1⎛ p ⎞ Lp Lp1 p0
b) Soluţia este reală dacă ⎜⎜ H + 0 ⎟⎟ − 1 > 0 ⇒ H > 2 − ;
4⎝ ςg ⎠ ςg ςg ςg
Aceasta înseamnă că dreptele (2) sunt mai la dreapta decât dreapta (3).

374.R. a) Intersectând dreptele două câte două obţinem


5b N pv
v1 = = 0,25m 3 ; p1 = 2 ⋅ 10 5 2 ; T1 = 1 1 = 300,84k ;
4(5a + b ) m υR
5b 5ab N
v2 = = 0,5m 3 = 2v1 ; p 2 = = 4 ⋅ 10 5 ⋅ 2 = 2 p1 ;
5a + 6b 5a + 6b m
b N p p
T2=4T1=1203,37k; v3 = 0,75m 3 = 3v1 ; p3 = = 10 5 2 = 1 = 2 ;
10 m 2 4
3
T3 = T1 = 451,26k ;
2

98
b) Lucrurile mecanice pe ramuri se calculează ca arii de trapeze (sunt pozitive
pe 1-2 şi 2-3 şi negative pe 3-1).
L12 =
1
( p 2 + p1 )(v2 − v1 ) = 0,75 ⋅ 10 5 J ;
2
L23 = ( p3 + p 2 )(v3 − v 2 ) = 6,25 ⋅ 10 4 J ;
1
2
L31 = ( p3 + p1 )(v1 − v3 ) = −0,75 ⋅ 10 5 J ; Se observă că L12+L31=0 astfel că
1
2
Ltot=L23=6,25⋅104J;
vp v ⎛ 6 ⎞ b ⎛ 6 2⎞
În procesul (23) avem T = = b⎜1 − v ⎟ = ⎜ v − v ⎟ ; Putem scrie
γR γR ⎝ 5 ⎠ γR ⎝ 5 ⎠
T0 ⎡ 5 ⎛ 6 5 ⎞ ⎤
2

T= ⎢ − ⎜v − ⎟ ⎥ =maxim când pătratul perfect se anulează, la


γR ⎢ 24 ⎜⎝ 5 24 ⎟⎠ ⎥
⎣ ⎦
5 3 5b
v ′ = m = 0,417m 3 . Corespunzător Tmax ′ = = 1253,51k .
12 24γR
5
Procedăm în mod analog pe (13). Găsim că la v ′′ = m 3 = 0,625m 3 avem
8
5b
′′ = 470,07 k =
Tmax ;
64γR
d) Trebuie stabilită plasarea punctelor de tangenţă cu o adiabată pe dreptele

(23) şi (13). Dreapta p=-mv+n este tangentă la adiabata pvγ în v a = ,
m(1 + γ )
n b b
pa = . Pe dreapta (13) m = , n = şi v’=0,781m3>v3;
1+ γ 5 4
6 25
Pe ramura (23) m = b , n=b şi v a′′ = = 0,521m 3 adică între v2 şi v3; Fie (4)
5 48
15
acest punct: p 4 = p1 , T4=1175,17k;
8
Q12=ΔU12+L12=υCv(T2-T1)+L12=6υRT1=300kJ; Q24=ΔU24+L24=υCv(T4-T2)+Aria
trapez (24)=1041,67J; Qprimit=Q12+Q24=301041,67 Jouli
6,25 ⋅ 10 4
e) η = L / Q primit = = 0,2076(20,76%) ; (|Qcedat|=Qprimit-L=23,85⋅104J).
30,10 ⋅ 10 4
375.R. – Din cauza greutăţii atârnate firul este tensionat. La contactul
cu fiecare tijă, cele două părţi ale firului vor forma acelaşi unghi cu tija (Numai
aşa cele două forţe de tensiune – vezi figura – vor da naştere la o rezultantă ⊥
pe tijă; astfel, în lipsa forţelor de frecare, nimic nu ar putea compensa
eventuala componentă longitudinală a rezultantei tesniunilor);
- Considerăm o poziţie cu corpul atârnat (C) deplasat lateral faţă de verticala
ce trece prin O (poziţie caracterizată prin unghiurile α1 şi α2 faţă de tije cu

99
α1+α2=α). Fie C’ şi C’’ simetricele lui c faţă de tije. Din cauza egalităţii
unghiurilor θ(1 şi 2), rezultă că BC’’, respectiv AC’ sunt în prelungirea lui AB.
Astfel spus, punctele C’, A, B, şi C’’ sunt coliniare.
- Cele două desene pun în evidenţă proprietăţile de care am vorbit mai sus (a)
şi (b);
- Proprietatea l=CA+AB+BC=C’A+AB+BC’’=C’C’’;
- Proprietatea că unghiul C’OC’’=2α;
- În timpul oscilaţiei lui C în planul vertical al tijelor, triunghiul C’OC’’ îşi
schimbă doar poziţia, păstrându-şi forma;
- Perioada micilor oscilaţii este egală cu 2π OC / g ;
- Pentru determinarea lui L≡OC(=OC’=OC’’) considerăm o situaţie particulară,
în care există o anumită simetrie (fie cu C pe verticala lui O, fie cu C lângă o
tijă), ca în figurile (c) şi (d).

a) figura 375.R. b)

c) d)

100
l
În figura c) avem C ′j ' = jC ′′ =astfel că în triunghiul C’0j (sau C’’0j) putem
2
l/2 l l
scrie sin α = = . Deci L = ;
L 2L 2 sin α
În figura d) punctele A,C şi C’ coincid. Segmentul AB este „acoperit de fir şi
l
prin faţă şi prin spate. Deci AB =
. Unghiurile din B sunt drepte. În triunghiul
2
l/2 l L l
0AB avem sin α = ⇒ L= ; T = 2π = 2π ; Când
L 2 sin α g 2 g sin α
2sinα=1 avem T = 2π 2l / g ; α=300.

376.R. După prima desprindere (a corpului N) vom avea o mişcare


oscilatorie cu următoarele caracteristici:
k ( N − 1)m Nmg ( N − 1)mg mg
ω1 = , T1 = 2π , A1 = - =
(N − 1)m k k k k
Scriem legea de mişcare sub forma generală y= p1 + Q1sin( ω 1t+ ϕ 1) adică v
= Q1 ω1 cos( ω 1t+ ϕ 1) şi din y = 0, v = 0 la t =0, respectiv
π
y =2A1 la t = π / ω 1 găsim ϕ 1 = , P1 = - Q1 = A1
2
ω1t
Aşadar v = A1 ω 1sin ω1 t, y = A1(1-cos ω1 t) = 2A1sin2( )
2
q
377.R A. U= e = Blv = UR+Uc = iR + (∗)
C
ΔU = (Bl )Δv = RΔi + (1 / c)iΔt ; Dacă i = const ≡ I avem Δi = 0 şi
I Δv I
ΔU = (Bl )Δv = Δt adică ≡a= = constant
C Δt C (Bl )
Mişcarea este uniform accelerată: v = v0 +at
Din legea II Newton ma=mg-BIl şi I=BlCa putem determina necunoscutele I şi
⎡ C ⎤
a. Avem a=q/ ⎢1 + (Bl ) ⎥ deoarece q0=0 putem scrie q=It (căci i= Δq / Δt )
2

⎣ m ⎦
1
Transmitem (*) sub forma Bl(v0+at)=IR+ It şi din identificarea coeficienţilor
C
qRC
lui to şi t1 rezultă I= BlaC- rezultat cunoscut şi v0=IR/Bl=aRC=
C
1 + (Bl )
2

m
r r r r
B. Deoarece B (0,0,B), forţa Lorentz F = q( v xB ) va avea componente numai
pe Ox şi Oy. Avem Fx=qBvy=qBv sin α , Fy=-qBvx=-qBvcos α
101
Δv x Δy
Proiecţia pe Ox a legii II Newton m = Fx = qBv y = qB ne dă
Δt Δt
qB
vx= y
m r
În punctul cel mai coborât v este orizontală (α=0) şi are valoarea dată
m 2 r r
de mgH= v j (căci F ⊥ v nu efectuează lucru mecanic). Rezultă
2
qB 2 gm 2
vj= 2 gH = H . De aici H= =0,45 m şi apoi vj=3m/s
m (qB) 2

După ce se desprinde şi al doilea corp, mişcarea are următoarele caracteristici:


2mg k 2π ( N − 2) m
A 2= = 2 A1 , ω2= şi T2= =2π astfel că
k ( N − 2)m ω2 k
ωt
y=2A2sin2( 2 ), v=A2ω2sinω2t ş.a.m.d.
2
( N − 1)mg
După ce s-a desprins şi penultimul corp avem AN-1= = ( N − 1) A1 ωN-
k
K 2π
1= , TN-1=
m ω N −1

102
După fiecare perioadă (T1, apoi T2, apoi T3, …) centrul de oscilaţie (o1, apoi o2,
apoi o3,…) se mută mai sus în lungul lui y(o2o1=o3o2=…=A1)
Aplicaţia numerică: A3=3A1, A2=2A1, A1=mg/k, T1=2π 3m , T2=2π 2m ,
k k
2 2
T3=2π m adică T3=T1/ 3 , T2=T1 sau (ω2=ω1 , ω3= 3 ω1)
k 3 3

378R. a) Utilizând transformările Lorentz scriem coordonatele de poziţie ale


celor două stele în raport cu sistemul S’, precum şi indicaţiile ceasornicului S’ în
x N − ut M
momentele observării celor două explozii: x’N= ; y’M=yM; z’M=zM;
u2
1− 2
c
u u
tM − xM t N − 2 xN
c 2 x − ut N c
t’M= ; x’N= N ; y’N=yN; z’N=zN; t’N=
u 2
u 2
u2
1− 2 1− 2 1− 2
c c c

103
Dacă pentru observatorul S intervalul între explozii are durata Δt=tN-tM, unde
am admis că tN>tM, atunci durata aceluiaşi interval, pentru observatorul S’,
u
Δt − Δx
este: Δt ' = t ' N −t ' M = c2 , unde Δx=xM-xN.
u2
1− 2
c
Pentru ca cele două explozii să se succeadă în aceeaşi ordine şi pentru
Δx c 2
observatorului S’ trebuie ca: Δt’ >0; <
Δt u
Pentru ca cele două explozii să apară simultan observatorul S’ trebuie ca:
Δx c 2
Δt’=0; =
Δt u
Ordinea de succesiune a celor două explozii, pentru observatorul S’, se
Δx c 2
schimbă dacă: Δt’<0; >
Δt u
a
b) Ecuaţia traiectoriei punctului P în raport cu S’ este: x = 2
y 2 → parabolă
2v 0
Pentru a stabili ecuaţiile parametrice ale traiectoriei punctului material P, în
x'+ut '
raport cu S’, utilizând transformările Lorenz, rezultă: x = ; y=y’; z=z’;
u2
1− 2
c
2
u ⎛ u ⎞⎟ u
t '+ 2 x' ⎜ t '+ 2 x' ⎟ t '+ 2 x'
c x'+ut ' a ⎜ c c
t= ; = ⎜ ⎟ ; y' = v 0 ;
u 2
u 2 2⎜ u ⎟
2
u2
1− 2 1− 2 ⎜ 1− 2 ⎟ 1− 2
c c ⎝ c ⎠ c
2
a ⎛ u ⎞
x ′ + ut ' = ⎜ t '+ 2 x' ⎟ ;
u2 ⎝ c ⎠
2 1− 2
c

u2 u2 aut ' x' au 2 2 ;


2⋅ x' 1 − + 2ut ' 1 − = at ' 2
+2 + 4 x'
c2 c2 c2 c
au 2 ⎡
2
u 2
aut ' ⎤ ⎡ u 2 ⎤
x' −2⎢ 1 − 2 − 2 ⎥ x'− ⎢2ut ' 1 − 2 − at ' 2 ⎥ = 0 .
c 4
⎢⎣ c c ⎥⎦ ⎢⎣ c ⎥⎦

104
2
⎡ u 2 aut ' ⎤ au 2 ⎡ u2 ⎤
u 2
aut ' ⎢ 1 − − ⎥ + ⎢ 2ut ' 1 − − at ' 2

1− 2 − 2 c2 c 2 ⎥⎦ c 4 ⎣⎢ c2
c c ⎣⎢ ⎦⎥ ;
x' = +
au 2
au 2

c 4
c4
⎡ 2 ⎤
c4 ⎢ u2 aut' ⎛⎜ u2 ⎞⎟ aut' u2 a2u2t'2 au3t' u2 a2u2t'2 ⎥
x’ = 2 1− 2 − 2 + 1− 2 − 2 2 1− 2 + 4 + 2 4 1− 2 − 4
au ⎢ c c ⎜
⎝ c ⎟⎠ c c c c c c ⎥
⎢⎣ ⎥⎦
⎡ ⎤
c4 ⎢ u 2 aut ' u2 ⎡ u2 aut ' ⎛ u 2 ⎞⎤ ⎥ ;

x ' = 2 1 − 2 − 2 + 1 − 2 ⎢ 1 − 2 − 2 2 ⎜1 − 2 ⎟ ⎥ ⎟
au ⎢ c c c ⎣⎢ c c ⎝ c ⎠⎦⎥ ⎥
⎣ ⎦
⎡ ⎛
2
2 ⎞ ⎡ 2 ⎤

c4 ⎢ u 2 aut ' u aut u
x' = 2 1 − 2 − 2 + ⎜ 1 − 2 ⎟ ⎢1 − 2 2 1 − 2 ⎥ ⎥ ;
'
au ⎢ c c ⎜
⎝ c ⎟⎠ ⎣⎢ c c ⎦⎥ ⎥
⎢⎣ ⎥⎦

c 4 ⎡⎢ u 2 aut ' u2 aut ' u 2 ⎤⎥ ;


x' = 1 − − + 1 − 1 − 2 1 −
au 2 ⎢ c2 c2 c2 c2 c2 ⎥
⎣ ⎦
v0 ⎛ u ⎞;
y' = ⎜ t '+ 2 x' ⎟
u ⎝ c ⎠
2
1− 2
c
v0 ⎡ c2 u2 c2 u2 aut ' u 2 ⎤⎥ ;
y' = ⎢t '+ 1 − 2 − t '+ 1− 2 1− 2 2 1− 2
u 2 ⎢⎣ au c au c c c ⎥

1− 2
c
v0 c 2 ⎡ aut ' u 2 ⎤⎥ ; aut ' u2 auy '
y' = ⎢1+ 1− 2 2 1− 2 1− 2 2 1− 2 = − 1;
au ⎢ c c ⎥ c c v0 c 2
⎣ ⎦
2
⎛ auy ' ⎞
1 − ⎜⎜ − 1⎟⎟
aut ' ⎝ v0 c 2 ⎠ ;
=
c 2
u 2
2 1− 2
c
⎡ ⎛ auy ' ⎞
2

⎢ 1 − ⎜⎜ − 1⎟
⎟ ⎥
c4 ⎢ u2 ⎝ v0 c 2 ⎠ u 2 ⎛ auy ' ⎞⎥ ;
x' = 2 ⎢ 1 − 2 − + 1 − 2 ⎜⎜ − 1⎟⎟⎥
au ⎢ c u2 c ⎝ v0 c 2 ⎠⎥
2 1− 2
⎢ c ⎥
⎣ ⎦

105
2
⎛ u2
⎞ ⎛ auy ' ⎞ ⎛ u 2 ⎞⎛ auy ' ⎞
⎟⎟ − 1 + ⎜⎜
2⎜⎜1 − 2 − 1⎟
⎟ + 2⎜⎜1 − 2 ⎟⎟⎜⎜ − 1⎟⎟
⎝ c v0 c 2 ⎝ c ⎠⎝ v 0 c
2
c4 ⎠ ⎝ ⎠ ⎠;
x' = 2
au u2
2 1− 2
c
c 4
⎡ u 2
a u y'
2 2 2
auy' auy' au 3 y' u2 ⎤
x' = ⎢2 − 2 2 − 1 + − 2 2 + 1 + (− 2) + 2 2 − 2 +2 2⎥
u2 ⎣ c v02 c 4 v0 c v0 c v0 c 4 c ⎦
2au 1 − 2
2

1 ⎡ a u ⎤
x' = ⎢ y ' 2
− y '⎥ ,
u 2 ⎣⎢ 2v 0
2
v0 ⎥⎦ reprezentând ecuaţia unei parabole.
1− 2
c
c) Cronometrată din S, deplasarea lui S’ pe distanţa Δx în raport cu S, are
Δx
durata Δt = . Cronometrată din S’, durata aceluiaşi eveniment este:
u
u2 Δx u2
Δt ' = 1 − Δt ; Δt ' = 1 − .
c2 u c2
379R. a) Dacă atomul emite un foton înseamnă că el se află într-o
stare energetică superioară, E*. După emiterea fotonului el revine în starea
energetică fundamentală căreia îi corespunde energia E<E*.
- electronul iniţial în repaus

hυ 0
mv0 = ;
c
mv0
2
(mv0 )
2
(hυ 0 )
2

E* = E + + hυ 0 ; E * − E = + hυ 0 = + hυ 0 ;
2 2m 2mc 2
⎛ hυ 0 ⎞
E * − E = hυ 0 ⎜1 + ⎟ ; hυ 0 << 2mc 2 ; E * − E ≈ hυ 0 (1)
⎝ 2mc ⎠
2

- electronul iniţial în mişcare

106
r r r r r r h 2υ 2 hυ
Poa = Pa + Pf ; Pa = Poa − Pf ; (mv1 ) = (mv ) + 2 − 2mv cos θ ;
2 2

c c

(mv1 )2 − (mv )2 = h υ2 − 2mv hυ cos θ ; E * + mv = E + mv1 + hυ ;


2 2 2 2

c c 2 2

2 2

cos θ
E * −E =
(
(mv1 )2 − mv 2) + hυ ; E * − E = c
2
− 2mv
c + hυ ;
2m 2m
h 2υ 2 v ⎛ hυ ⎞ v
E * −E = + hυ − hυ cos θ ; E * − E = hυ ⎜1 + 2 ⎟
− hυ cos θ ;
2mc 2
c ⎝ 2mc ⎠ c
⎛ v ⎞
hυ << 2mc 2 ; E * − E = hυ ⎜1 − cos θ ⎟ (2 ) Din (1) şi (2) rezultă
⎝ c ⎠
υ0
υ= .
v
1 − cos θ
c
b)

υ0 – frecvenţa fotonului incident, în raport cu S0


υ1 – frecvenţa fotonului incident, în raport cu S1
1 + β1
Se demonstrează (efectul Doppler longitudinal), că: υ1 = υ 0 ;
1 − β1
v1
β1 = .
c

107
υ – frecvenţa fotonului incident în raport cu S0
υ2 – frecvenţa fotonului incident în raport cu S2
1+ β2 v2
υ2 = υ ; β2 = .
1− β2 c
⎛ v ⎞ 1 + β1 1+ β2
Din condiţia υ1=υ2, rezultă: ⎜1 − cos θ ⎟ = ;
⎝ c ⎠ 1 − β1 1− β2
⎞ 1 + β1 1 + β 2
2
⎛ v
⎜1 − cos θ ⎟ = ;
⎝ c ⎠ 1 − β1 1 − β 2
2
⎛ v ⎞ vv
⎜1 − cos θ ⎟ (1 − β 2 + β 1 − β1 β 2 ) = 1 + β 2 − β 1 − β 1 β 2 ; β 1 β 2 = 1 2 2 << 1 ;
⎝ c ⎠ c
⎛ v ⎞
2
⎡⎛ v ⎞
2

⎜1 − cos θ ⎟ − 1 = (β 2 − β1 )⎢⎜1 − cos θ ⎟ + 1⎥ ;
⎝ c ⎠ ⎣⎢⎝ c ⎠ ⎦⎥
2
⎛ v ⎞
⎜1 − cos θ ⎟ − 1
⎝ c ⎠
v 2 − v1 = c 2
;
⎛ v ⎞
⎜1 − cos θ ⎟ + 1
⎝ c ⎠
c) – electronul iniţial în repaus
hυ 0
v0 =
mc
- electronul iniţial în mişcare cu viteza v
h 2υ 2 vhυ hυ ⎛ hυ ⎞
v1 = v 2 + −2 cos θ ; v1 = v 2 + ⎜ − 2v cos θ ⎟ ;
2 2

m c2 2
mc mc ⎝ mc ⎠
hυ ⎛ hυ ⎞
v1 = v 2 + ⎜ − 2v cos θ ⎟ .
mc ⎝ mc ⎠
380.R. a) Abaterile electronilor în condensatoare se compensează
reciproc, dacă după timpul Δt=l/v, reprezentând durata zborului între
condensatoare (v-viteza electronilor), faza tensiunii pe condensatoare se
schimbă cu kπ, unde k-număr întreg.
Deoarece Δϕ=ωΔt şi ω=2πυ, unde υ- frecvenţa generatorului, rezultă:
l/v=kπ/2πυ.

108
Dacă υ1 şi υ2 sunt valorile succesive ale frecvenţelor pentru care
2πυ1l 2πυ 2 l
electronii părăsesc sistemul nedeviaţi, rezultă: = kπ ; = (k + 1)π ;
v v
e 2l 2 (υ1 − υ 2 ) e
v = 2l (υ 2 − υ1 ) ; = ; U = 1keV ; = 1,76 ⋅ 10' ' C / kg
m U 2
m
b) Energia potenţială a sistemului electron-nucleu (egală cu zero când distanţa
1 qQ
dintre elemente este foarte mare) este − , unde r este distanţa
4πε r
electron-nucleu. Cu cât electronul se aproprie de nucleu, energia potenţială
mv 2 1 qQ
scade, iar energia cinetică creşte, astfel încât: − = 0,
2 4πε 0 r
considerând că departe de nucleu electronul era în repaus.
Momentul cinetic al electronului se conservă, astfel că momentul de
rotaţie al forţei centrale electrostatice este întotdeauna nul.
Să considerăm un punct A (afeliu) pe presupusa traiectoriei închisă (fig.
380R(b)) şi un alt punct, B, plasat la aceeaşi distanţă de nucleu, dar pe ramura
secundă a traiectoriei deschise.

Figura 380.R (b)

Energiile potenţiale corespunzătoare celor două puncte (stări) trebuie


să fie egale (deoarece AN=NB).
Ca urmare, în aceste puncte vor coincide şi energiile cinetice şi deci şi
vitezele electronului.
Dar, în conformitate cu desenul momentul cinetic la afeliu (A) este mai
mare decât momentul cinetic în B, ceea ce este imposibil.
În acelaşi timp, pentru cele două puncte dacă energiile cinetice sunt
egale, trebuie să fie egale şi momentele cinetice.
109
Faptul că ambele legi de conservare (a energiei şi a momentului cinetic)
trebuie să fie satisfăcute, face imposibil ca o forţă centrală să schimbe natura
traiectoriei.
Electronul îşi va continua evoluţia pe traiectoria deschisă.
r
c) Inducţia câmpului magnetic în punctul A (vectorul B A ) este orientat pe
direcţia tangentei la linia de câmp magnetic care trece prin punctul A
(fig.380.R.)
r rAcest rvector poate r fi descompus în două componente:r
B A = B A // + B A⊥ , unde B A // - componenta din planul P; B A⊥ - componenta
perpendiculară pe planul P.
r
Corespunzător componentei B A⊥ asupra electronului acţionează forţa
r r r
Lorentz: F1 = qv × B A⊥ ; q<0, acţionând în planul P, obligând electronul la
mişcare pe un cerc în jurul liniilor de câmp magnetic (cu centrul în punctul O).
Dar electronul nu va rămâne în planul P, deoarece, corespunzător
r r r r
componentei B A // asupra sa mai acţionează o forţă Lorentz: F2 = qv × B A // ,
acţionând perpendicular pe planul P (dar în sensul negativ al axei OZ).
Dacă lansarea s-ar fi făcut în orice alt punct al planului P, de exemplu
r
în punctul inferior C, rezultatul ar fi fost acelaşi: forţa Lorentz F '1 în planul P,
r
componenta F ' 2 perpendiculară pe planul P în sensul invers al axei OZ.

Figura 380.R.(c)
Se ştie că, acolo unde liniile câmpului magnetic au densitate mare, în
regiunea respectivă câmpul magnetic este intens, iar acolo unde liniile
câmpului magnetic sunt rare, câmpul magnetic este mai puţin intens.

110
r r
Constatăm astfel că orientarea componentelor F2 şi F ' 2 este spre regiunea în
care câmpul magnetic este mai puţin intens.
r r
Ca urmare a acţiunii simultane a forţelor F1 şi F2 electronul se va
deplasa pe o spirală în jurul axei OZ, în sensul negativ al acesteia (spre zone
cu câmp magnetic mai puţin intens) în aşa fel încât raza spiralei şi pasul
spiralei vor fi din ce în ce mai mari.
mv
r= ; B↓⇒r↑
qB
p = v' T ( v’ – viteza dobândită datorată acţiunii forţei F2)

r
Dacă v nu este în planul P, atunci electronul avansează, pe o spirală cu
raza din ce în ce mai mică şi cu pasul din ce în ce mai mic, în sensul pozitiv al
axei OZ.

r
Apoi, din cauza acţiunii forţei F2 , componenta vitezei electronului
paralelă cu axa Z se anulează, după care electronul se va întoarce pe o spirală
cu raza din ce în ce mai mare şi cu pasul din ce în ce mai mare, evoluând în
sensul negativ al axei OZ spre regiuni cu câmp magnetic mai puţin intens.
sh
381.R. sh=πr2h1; h1= =8,32m; m=ϕv=800kg.
πr 2
382.R. a) t∈[0,5] – staţionează; se deplasează spre 0;
t∈[10,20] se deplasează în sens invers uniform;
b) graficul vitezei

111
Fig.382 R
c) d=4⋅7,5=30m.
m′
383.R. Vg= =110cm3; Vm=V-Vg=100cm3;
ϕa
m 1
ϕ= = − 4 =4000kg/m3.
Vm 10
384.R. a) vf=v+4Δv=20+20=40m/s;
b) fig.384 R

Fig.384 R
c) d=3700m
n2
385.R.A. tgi= , n2=n1tgi=1,39;
n1
βx1
B. F= =5,2cm
1− β
386.R. a) N=mg±Fsinα; N1=129N; N2=271N;
b) Fr=μN=μ(mg±Fsinα); Fr1=12,9N; Fr2=27,1N;

Fig.386 R
F cos α − Fr
c) a= m ; a1=2,9m/s2; a2=2,19m/s2.

112
mgk
387.R. Fe=mgsin300; q=l
2
d k
388.R. A. q1, q2 >0; E1=E2 ⇒ x= ;
1+ k
dk
B. k<0 – sarcini de sens contrar v1-v2=0→x= .
1+ k
389.R. A: Nu
B. Liniile de câmp nu se intersectează.
390.R.
T-Fr=ma
F-T-Fr=Ma ⇒ F-2Fr=(M+m)a→2Fr+(M+m)a=F

F=(M+m)a+2μmg=25N; T=m(a+gμ)=10N.
r r r r
391.R. Fcf + G + N + Fr =0;
tendinţa de a urca în sus: mω2rcosα=mgsinα+μ(mgcosα+ mω2rsinα);
g (sin α + μ cos α )
mω2r(cosα-μsinα)=mg(sinα+μcosα); ω2=
(cos α − μ sin α )r
tendinţa de a coborâ: mω2rcosα+( mω2rsinα+ mgcosα)μ= mgsinα;
g (sin α − μ cos α )
ω2= .
r (cos α + μ sin α )
r r r α q2
392.R. T + Fe + G =0; În aer: tg = ; în lichid:
2 4πε 0 r 2 mg
α q2 ε rϕ e
tg = ⇒ ϕc = = 1200 kg/m3;
2 ⎛ ϕ ⎞ ε r −1
4πε 0 ε r r 2 mg ⎜⎜1 − e ⎟⎟
⎝ ϕc ⎠

Fig.392R

υM 1 Mv 2 (ϑ − 1)
393.R. v2=υCv(T2-T1); ΔT= =1,9K;
2 2 R
ε k (T + ΔT ) Δε ΔT 1,9
t2
= ⇒ = = ≅5‰.
ε t1 kT ε t1 T 290

113
394.R. a) În procesul de destindere de la 40 l la 80 l gazul se răceşte
L≈820J; ΔU=-625J; Q=195J; ΔT=-150k;
b) În procesul de destindere de la 140 l la 180 l gazul se încălzeşte ΔT=8k;
Q=345J;
C a − 3900 J / Kmol 1
c) = ≅− .
Cb 4300 J / Kmol 11
L n
395.R.A. T1= …………..
ϑR n − 1
B. Q=(T4-T1)ϑR
(2ϑ − 1) ; ΔU= ϑR (T -T ); L=Q-ΔU=2ϑR(T -T )
4 1 4 1
ϑ −1 ϑ −1

Fig.395 R

mg
396.R. Presiunea gazului şi volumul sunt p1=p0+ ; V=ls;
s
ϑ
ϑ ⎛ l ⎞ p1 ⎛ ϑx ⎞
p1V =p2Vϑ2; ϑ
p1l =p2 ⎜ ⎟ ; p2= ≅ p1 ⎜1 + ⎟ ;
⎝l − x⎠ (l − x )ϑ
⎝ l ⎠
⎛ mg ⎞ ϑx
Forţa ce acţionează asupra pistonului este: F=(p1-p2)s=- ⎜ p 0 + ⎟ ; Se
⎝ s ⎠ l
⎛ mg ⎞ ϑ
observă că forţa este de tip elastic; k= ⎜ p 0 + ⎟ ;
⎝ s ⎠l
1 k 1 ⎛ mg ⎞ ϑ 1 ⎛ mg ⎞ 1
υ= = ⎜ p0 + ⎟ ; υmin ⎜ p0 + ⎟ pentru proces
2π m 2π ⎝ s ⎠ ml 2π ⎝ s ⎠ ml
υ
izoterm = ϑ
υ min

Fig.396 R

114
397.R. I2max=I21max+I22max+2I1maxI2max cosΔϕ obţinem:
− 5 ± 325 I sin ϕ1 + I 2 sin ϕ 2 5 3
I11+5I1-75=0; I1= A; tgϕ= 1 = ;
2 I 1 cos ϕ1 + I 2 cos ϕ 2 325
13
cosϕ=
16
398.R. Condensatorul real se comportă ca un circuit de c.a. RC
2πυε 0 ε r SR U2 U2 U
tgϕ=RωC= ; dar Q=PΔt:P= ; mcΔT= Δt; E= ;
d R R d
E d Δt
2 2
E Δt
2
R= unde m=Sdϕ⇒tgϕ=2πυε0εr
mcΔT ϕcΔT

fig.398 R

399.R. Tratăm problema clasic (v<<c)


Atomul în mişcare cu v emite o cuantă de energie (foton). Scriem legea
mv 2 mu 2 r
conservării energiei + W1 = + W2 + hυ , u este viteza după emisie.
2 2
r r r
Atomul emite în repaus: W1-W2=hυ0; Conservăm impulsul p1 = p 2 + p f , care
⎛ hυ ⎞
în proiecţie pe direcţia de mişcare devine: mv=mucosα+ ⎜ ⎟ cosθ unde
⎝ c ⎠
r r r r
α=###( v , u ), iar θ=###( p f , v ); Luând proiecţia pe direcţie perpendiculară
⎛ hυ ⎞
pe v avem um2sinα= ⎜ ⎟ sinθ; Din ultimele ecuaţii obţinem:
⎝ c ⎠
2 2 2 ⎛ hυ ⎞ 2 ⎛ υ1 ⎞ (hυ1 )
2

⇒ υ=
υ0
mu =m 1v + ⎜ ⎟ -2m ⎜ ⎟ hυ1cosθ; Neglijând
⎝ c ⎠ ⎝c⎠ c2 v
1 − cos θ
c
(Efect Doppler); Dacă v<<c atunci υ1≈υ0.
400.R. Pe direcţia 0y particula efectuează mişcare uniform accelerată;
qU=mc2-m0c2= Py2 c 2 + m02 c 4 − m0 c 2 ; Se ridică la pătrat relaţia: ⇒

115
Py=
1
qU (qU + 2m0 c 2 ) ; tgα=
Py
; tgα=
(
1 qU qU + 2m0 c 2 ); P = m0 v
;
0
c P0 P0 c v2
1− 2
c
P0 c
Se ridică la pătrat se efectuează calcule; v= ;
m c 2 + p 02
2
0

Fig.400 R
αd
401.R. Drumul optic este: (d)= n d unde n =n0(1+ );
2
α
Diferenţa de drum optic este: (Δd) =(d)-d=(n0-1)d+ n0d2;
2
Deplasarea sistemului de franje pe ecran are valoarea:

Δx=
D
(Δd)=
D ⎡
⎢ (n0 − 1)d + n0 α d 2 ⎤⎥ ; Derivând în raport cu d şi anulând
2l 2l ⎣ 2 ⎦
n −1
derivata găsim d0= 0 ; Numărul maxim de interfranje este:
n0 / α /
Δx (n − 1) 2
d 2n /α /
N= = 0 = 0 0 .
i 2λ / α / n0 2λ
402R. Condiţia ca ecoul să fie recepţionat de ambii observatori.
X1 + X 2 + X 3
403.R. X med = =84cm; ΔX1=X1- X ; ΔX2= X 2 − X ;
3
ΔX3=X3- X .
m
404.R.A. V= =5000cm3; m1=Vϕ=4000g;
ϕ
G Δl1 Δl
B. F=kΔl; G= kΔl; = ; G=F⋅ 1 =25N.
F Δl Δl
405.R. a) Timpul după care coloana se reface este:
2n
t= : dacă numărul de subinterval d este par;
v
2(n − 1)
t= : dacă numărul de subinterval d este impar;
v
b)numărul de subinterval par: la=nd; ln=(n-2)d;
numărul de subinterval impar: la=(n-1)d; ln=)n-1)d.
406.R. a) figura 406 R
116
Fig.406R

G1 N
b) G1=m1g=196N; G2=m2g=392N; c) Nx= =88N; P= x1 =4400N/m2.
2 S
407R. a)figura 407 R

Fig.407R

h h
b) h=ct→t= ; d1= c=h; d= d12 + h 2 = h 2 =2820m;
c c
c) d=ct=1020m.
r μ
408.R. a) Gt =T; Gt+T=Fr; tgα= ; b) resortul se contractă;
2
c) în cazul a) 1 se deplasează cu acceleraţia gsinα, 2 rămâne în repaus; în
cazul b) ambele corpuri rămân în repaus;

Fig.408 R

117
409.R. a) l=AB=r 2 ; În fiecare vârf forţele de respingere între sarcini
q2k q2k k 2q 2
sunt egale; F1= ; FA=F1 2 = 2 ; R= FA2 + G 2 = m 2 g 2 + ;
2r 2 2r 2 r4
mg mgr 2
tgα= = ;
FA kq 2
b) N1=0, dacă FA este anulată de forţa de atracţie între q şi q’ unde q’ este
sarcina din centru;
kq 2 2 kqq ′ q
= 2 ⇒ q′ = ;
2r 2
r 2

Fig.409 R

Rx + R 2 − x 2 U int U int Rx
410.R. R’= ;I= ; U=I⋅R1= 2 ;
R+x R′ R + Rx − x 2
U int R
a) U= ; x=(-1+ 5 ) ; b) U=Uint; x=R; c) U=0 ⇒ Rx=0; R≠0; x=0,
2 2
deci rezistenţa de sarcină este în scurtcircuit.

Fig.410 R

411.R. d2=(a-vat)2+(b-vbt)2-2(a-vat)( b-vbt)cosα;


ordonând în funcţie de t, avem:
d2=t2(v2a+v2b-2vavbcosα)-2t[ava+bvb-(avb+bva)cosα]+(a2+b2-2abcosα);
av a − bvb − (avb + bv a ) cos α
d2⇒d2min pentru: t= ; Înlocuind obţinem:
v a2 + vb2 − 2v a vb cos α

118
2 (avb − bva )2 sin α / avb − bv a / sin α
d min= de unde dmin= ; Caz
v + v − 2v a vb cos α
2
a
2
b v a2 + vb2 − 2v a vb cos α
α a+b
particular: dmin=⏐a-b⏐cos şi tmin= atunci când: va=vb=v.
2 2v
F − g (m1 μ1 + m2 μ 2 )
412.R. =a;
m1 + m2 + m
Tensiunea în A se determină considerând fir ideal:

m1 F − g [m1 m2 (μ 2 − μ1 ) − mm1 μ1 ]
TA=m1a+μm1g= ;
m1 + m2 + m
F (m1 + m ) − g [m1 m2 (μ 2 − μ1 ) − mm2 μ 2 ]
Procedând la fel obţinem: TB=
m1 + m2 + m0

⎛ m⎞ ⎡ m ⎤
F ⎜ m1 + ⎟ − g ⎢m1 m2 (μ 2 − μ1 ) + (m2 μ 2 − μ1 m1 )⎥
şi T=
⎝ 2⎠ ⎣ 2 ⎦
m1 + m2 + m0

413.R. a) În figura 413.R punctele A, B, C, D sunt poziţiile mobilelor la


1 gt 2 1
un moment t; 0A=v0t+ − gt ; 0C=v0t-
2
; CA=2v0t; BD=2v0t; 00’= gt 2 ⇒
2 2 2
0’A=0’C=v0t; AB=v0t 2 ; figura este un pătrat:

Fig.413.R
119
2h
b) Latura este maximă când A atinge solul: t= şi latura este
g
h
(AB)max=2v0 =4,2m;
g
c) Mobilele la un moment t, se vor afla pe un cerc; Centrul cercului 0’ este
gt 2
mobil, distanţa sa faţă de sol fiind de forma: h’=h- .
2
414.R.A. Gazul se încălzeşte izocor până când presiunea din interior
devine egală cu p0: Qy=υcv(T1-T)= υcvT(n-1); După aceea gazul se încălzeşte
izobar şi: Qp=ΔU+L; Deci Q=Qp+Qy =16,25Mj;
B. Considerăm un cilindru cu aria ΔS pe suprafaţa Pământului; La baza
ΔG Δm
=g
cilindrului: P0= → Δm=P0ΔS/g şi
ΔS ΔS
P 1
m=ΣΔm= 0 ΔS =(P0·4πR2) =531018kg.
g g
415.R.A. Conservarea impulsului pe 0X: mvisinα=mvrsinβ; Conservarea
mvi2 mvr2
energiei: Ei=Er+Q cu Ei= ; Er= ; Q=mcΔt; Înlocuind şi efectuând
2 2
2cΔt
calculele obţinem: sinβ=sinα/ 1 − 2 ; sinβ≅0,699; β≅450;
vc
pv
B. a) pv=(1+f)υRT; b) ƒ= -1=0,236.
υRT
416.R. Transformarea 1→2 este generală cu p=-av+b;
p1 2 p1 7p
p1=-av1+b; p2=-av2+b; a= = ; b= 1 ; Pe dreapta (1-2) există un
εv 5 v1 5
b b2 49
punct cu Tmax corespunzător stării 4 cu v4=
şi T4= ; T4= T1;
2a 4υRa 40
7 7 39
v4= v1; p4= p1; Q14=ΔU+L; Q14=υCv(T4-T1)+aria trap.= υRT1=2,431Mj;
4 10 40
3
Q23=υCv(T3-T2)= υRT1(ε-1)=5,609Mj; Q= Q14+ Q23=8,04Mj;
2
b) Punctul 5 corespunde punctului în care dreapta este tangenta la adiabată;
Deci pe 1-5 Q15>0, iar pe porţiunea 5-2 Q52<0;

120
Fig.416.R

417.R.

Fig.417.R
1 3q 2
1 q2
La început: F1=F21+F31= ; F2 =F32 -F12 = şi
4πε 2d 2 4πε 0 2d 2
1 5q 2
F3=F13+F23= ;
4πε 0 2d 2
F1 F F
Sferele încep să se mişte cu acceleraţiile; a1= ; a2= 2 ; a3= 3 ca în
m 2m 5m
figură: |a1|:|a2|:|a3|=3:1:1 iar |v1|:|v2|:v3=3:1:1;
Sistemul este izolat şi centrul comun de masă rămâne în repaus; Deci impulsul
r r r
total este mv1 = 2mv 2 = 5mv3 =0 şi la ∞ va fi tot nul |v’2|=|v’3|=v’ şi |v’1|=3v’;
Energia totală a sistemului este energia cinetică E’c=E’1c+E’c2+E’c3=8mv’2
q2
Energia potenţială iniţială este: Ep=Ep1+Ep2+Ep3= ;
πε 0 d
q
E’c=Ep ⇒ v’= ; v’1=3v’ şi v’2=v’3=v’; v1′ şi v 2′ - dirijate spre stânga;
8πε 0 md
v’3 – dirijată spre dreapta.
r r
418.R.A. FL=q( v x B - nu efectuează lucru mecanic şi nu modifică
modulul vitezei, acţionând ⊥ pe B, adică în planul y0z;
În A FL=evB; Scriem legea a II-a a lui Newton în proecţie pe
e
0z–ma=eE –evB ⇒ a= (vB-E);
m
mv 2 2eEh e 2eEh
Conservând ener2gia =eEh→v= ; Deci a= ( B-E);
2 m m m

121
2
1 ⎛ 1 1 ⎞
419.R. A. a) Impedanţa circuitului este Z=1/ + ⎜⎜ − ⎟⎟ ;
R ⎝ XC XL ⎠
2

−1 / 2
I ⎡ ω2 1 ⎞ ⎤
2
U2 IZ ⎛ 2
U=IZ ŞI IL= = ; Φ=ILL sau Φ= ⎢ 2 2 + ⎜ ω − ⎟ ⎥ ;
X L ωL C ⎣⎢ R C ⎝ LC ⎠ ⎦⎥
dφ 1 ⎡ 1 1 ⎤
Φ(ω)→Φmax când =0 ⇒ υ= − şi
dω 2π ⎣ LC 2 R 2 C 2 ⎥⎦

−1 / 2
⎡ 1 1 ⎤
Φmax=I0R ⎢ − ;
⎣ LC 4 R C ⎥⎦
2 2

1
b) U0=I0(1/R2-1/4R2C2)-1/2 este maximă pentru υ0= ; Frecvenţele cerute:
2π LC
1 ⎡ 1 1 ⎤ 1 υ0 C R L
υ12= ⎢ + 2 2 ⎥
± ; =R = unde Z0= este
2π ⎣ LC 4 R C ⎦ 2 RC / υ1 − υ 2 / L Z0 C
impedanţa caracteristică;
B. Asociem cubului un sistem cartezian 0xyz cu 0x⎪⎪AD, 0y⎪⎪AE şi
respectiv 0z⎪⎪AB (vezi figura).
r
Din motive de simetrie, în cazul a), câmpul B0 orientat în lungul axei 0y:
r
Ba = B0 . Introducem în mod formal curenţii ± I pe laturile AD, DC şi DH, astfel
încât să se formeze bucle închise ABCDA, ADHEA şi CGHDC. Prima generează
B0 după 0y, a doua tot B0 după 0z iar a treia – B0 după 0x astfel că
r r r r
Bb = B0 e y + B0 e z − B0 e x ⇒ Bb = B0 3 , dirijat după direcţia diagonalei DF.
420.R. a) În varianta nerelativistă distanţa dintre oricare două
particule vecine ale fiecărei benzi este l0, indiferent de stare trenurilor
(mişcare/repaus) în raport cu S. Densităţile de sarcină liniară sunt
e e
λ0(+)= =λ0; λ0(-)=- =-λ0. Se observă că densitatea totală a sarcinilor celor
l0 l0
două benzi este nulă şi deci, asupra particulei P nu acţionează o forţă de
natură electrică. Fiecare tren în mişcare este echivalent cu un curent electric
liniar şi infinit, deci curentul total este:
I0=I0(+)+I0(-)=2λ0u; La distanţa b faţă de trenuri inducţia câmpului magnetic
I0 μ λu
este: B0=μ0 = 0 ; Asupra particulei acţionează forţa Lorentz:
2πb πb
μ λ qv u
( )
r r r u2
F0 = q v0 × B ; F0= 0 0 0 ; În varianta relativistă: l=l0 1 − 2 şi judecând
πb c
μ 0 λ0 qv 0 u
la fel obţinem: F= ;
u2
πb 1 − 2
c

122
b) În raport cu sistemul S’ în varianta nerelativistă cu acelaşi raţionament
r
ajungem la F ′ =0; În varianta relativistă densităţile sarcinilor negative şi
pozitive ale celor două benzi nu vor mai fi egale şi atunci asupra particulei P ,
va acţiona o forţă de natură electrică; În figura 420.R.(b1) sunt reprezentate
vitezele particulelor celor două benzi în raport cu S’, ale căror valori sunt:

Fig.420.R. (b1)

− u − v0 − u − v0
u’+= ; u’(-)= ; cu acelaşi raţionament se calculează λ’(+) şi λ’(-)
uv0 uv0
1− 2 1+ 2
c c
2λ0 uv0
iar λ’=λ’(+)+λ’(-); Rezultă: λ’=- <0; Utilizând teorema lui
v02 u2
c 2
1− 2 ⋅ 1− 2
c c
Gauss pentru cond. infinit obţinem câmpul electric creat în P de surplusul de
λ′
sarcină negativă E’= ; Intensitatea câmpului în punctul P datorat sarcinii
2πε 0 b
1 λ ′Δl
λ’Δl este ΔE’P= ; Δx=Δlcosα=rpΔα având
4πε 0 rp2
componentele:(fig.420.r.(b2))

Fig.420.R.(b2)

123
1 λ ′Δα 1 λ ′Δα
ΔE’P= cosα; ΔE’P,t= sinα; Generalizând pentru întreg
4πε 0 b 4πε 0 b
π /2 1 λ′ λ′
firul considerat infinit: E’=2 ∫
0 4πε 0 b
cosαdα; obţinând E’=
2πε 0 b
, iar

μ 0 λ0 qv 0 u 1 F
F’=E’q= ⋅ ; F’= ;
u2 v2 v2
rb 1 − 2 1 − 02 1 − 02
c c c
c) În varianta nerelativistă faţă de S’’, densităţile de sarcină sunt egale şi deci
asupra punctului P, forţa de natură electrică F’’=0. Utilizând figura 420.R.c1
avem:

Fig.420.R.c1

I0 λμ q
Obţinem: I’’0=2λu=I0; B’’0=μ =B0; şi F’’0= 0 0 (v0-v)u;
2πb πb
În varianta relativistă în raport cu S’’ asupra particulei P acţionează două forţe:
F’’e – de natură electrică; F’’m – de natură magnetică.
În figura 420.R.(c2) reprezentăm vitezele particulelor celor două benzi în
raport cu S’’:

Fig.420.R.(c2)

124
−u +v −u −v
Având: u’’+= ; u’’(-)= şi obţinem în final:
uv uv
1− 2 1+ 2
c c
− 2λ0 uv μ 0 λ0 qvu
λ’’= ; F’’e=qE’’= ; Pentru calculul forţei
u2 v2 u2 v2
c 2
1− 2 ⋅ 1− 2 πb 1 − 2 ⋅ 1 − 2
c c c c
de natură magnetică care acţionează asupra particulei P, în raport cu S’’
utilizând figura rezultă:

I’’(+)=λ’’+u’’+ ; I’’(-)=λ’’(-) u’’(-)


2λ0 c 2 (u + v )
Se exprimă I’’(+) şi I’’(-) obţinând I’’= ;
⎛ uv ⎞
c ⎜1 − 2 ⎟ − (u + v )
2 2

⎝ c ⎠
2λ0 (u + v ) I ′′ r r r
I’’= ; B’’= μ 0 ; F’’m=q (v0 − v ) × B ′′ ;
u2 v2 2πb
1− ⋅ 1 −
c2 c2
μ 0 λ0 q(v0 − v )u
F’’m= .
v2 u2
πb 1 − 2 ⋅ 1 − 2
c c
421.R. a) Numărul n îndeplineşte relaţia: n2-4>0 deoarece λ>0. Pentru
9 n2
n=3; λmax= λ0; Numărul n trebuie să îndeplinească şi condiţia: λ0 ≥λv;
5 n2 − 4
⎡ 2λv ⎤
n≤ ⎢ ⎥ unde [ ] este partea întreagă; Valorilor lui n maxim îi
⎢⎣ λv − λ0 ⎥⎦
corespund λ minime, deci λv. Numărul liniilor pentru seria Balmer este
⎡ 2λ0 ⎤
N= ⎢ ⎥ =2; Pentru a stabili semnificaţia lui λ0 avem lim
⎢⎣ λv − λ0 ⎦⎥
n2
λ=λ0 lim = λ0 , adică λ0 este lungimea de undă a radiaţiei reprezentând
n→∞ n 2 − 4

limita din ultravioletul apropiat: serie Balmer;

125
1 e2 v
b) vn= ; n=1,2, …………. ; v1=2,2105m/s; =0,007→ valoare ce
n 2hε 0 c
justifică neglijarea efectului relativist;
ε 0h2
2
c) Cuantificarea razelor orbitelor staţionare; rn=n πm e 2 ; n=1,2, ………;
0

-10 1 e2 vς
r2=4r1=2,12 10 m; v2= =11105m/s; N= 2 ≈8,27 rotaţii.
2 2hε 0 2πr
U qU max t
422.R. a) E= max sinωt; a= sinωt; v= ∫0 adt ;
d md
qU max t
qU max qU max
v= (1-cosωt); x= ∫ dt = t− sinωt; Concluzie: Mişcarea este
mωd 0 mωd mω 2 d
qU max
rezultatul suprapunerii unei mişcări oscilatorii de amplitudine A= cu o
mω 2 d
U qU max qU max
mişcare rectilinie uniformă; b) E= max cosωt; a= cosωt; v=
d md mωd
qU max
sinωt şi x= (1-cosωt) → mişcarea oscilatorie este rezultatul suprapunerii
mω 2 d
a trei unde:
E0 E
E=E0cosωt+ cos(ω-Ω)t+ cos(ω+Ω)t, cu pulsaţiile ω; ω1=ω-Ω şi
2 2

ω2=ω+Ω; W=hυ= =2,1 10-18J; W1=1,89 10-18J; W2=2,31 10-18J; Energia de

ionizare a atomului Wi=2,16 10-18J; Se vede ca prima şi a doua undă nu pot
produce ionizare; We=W2-Wi=1,5 10-19J;
L1 r1 Ll sh
423.R. A: = =4; B: n= 2 54 plăci; C: l= 2 4cm.
L2 r2 l1 l

424.R. a) uniform – staţionează, se mişcă invers cu aceeaşi viteză


v=50cm/s;
b) Fig.424.R.
c) d=v(4-t1)+v(t2-6)=175cm=1,75m.

Fig.424.R.

126
(m1 + m2 )
425.R. ϕ= ⋅ϕ1ϕ2=13,33g/cm3.
m1ϕ 2 + m2ϕ 2

426.R. A: n2=n1ctgr=1; B: x1=


(1 − β ) f =-5,83 cm.
β
427.R. A: x=h 2

fig.427.R.

4v1v 2
B: vmed= =4,3m/s.
v 2 + 5v1
mg
428.R. Lunecă în jos: F= =59,1 N;
sin α + μ cos α
mg 100
Lunecă în sus: F= = =88,6N.
sin α − μ cos α 1,128
⎛ ϕ ⎞ 2hϕ Hg
429.R. A: F=G-FA=mg ⎜⎜1 − a ⎟⎟ =2N; B: H= =13,6 m.
⎝ 2ϕ c ⎠ ϕ a

(
C t1 − θ ) I I I
430.R. Ci= ; C1=100 ; C2=133 ; C3=300 ;
θ − t2 grad grad grad
I
C4=5,7 .
grad
U U E E
431.R. R1= 1 ; R2= 2 ; I1= ; I 2= ; r=1,25Ω; E=1,75v.
I1 I2 R1 + r R2 + r
432.R.

a) b) c)

Când zboară în jos (fig.432.R.a) Ft+mg=Kv1; Când zboară în sus (fig.432.R.b)


k (v1 + v 2 ) 2mg
Ft-mg=kv2⇒Ft= ; k= ; Din (fig.432.R.c)
2 v1 − v 2
127
r r r
Ft + mg + kv =0 Fcosθ=kvcosα
Fsinθ=kvsinα+mg ⇒
(v2 − v1 ) 2
sin α + 4v1v 2 − (v 2 − v1 )sin α
2

⇒ v=
2
n(n + 1) n(n + 1) n + 1
433.R. A. vm= = = m/s; B. Omul vede Soarele
2t 2n 2
după rotirea Pământului cu unghiul α când pentru observator Soarele apare la
T ( R + h )2 − R 2
orizont; Din figură t= α; α în radiani; sinα= şi cum h<<R
2π R+h
2h 2h
⇒sinα= <<1, t=2π =12,8min;
R R

Fig.433.R.

434.R. a) Figurarea forţelor duce la:

Acceleraţie minimă Fr+Fimin=T’


g (1 − μ ) 1
-Fr+mg-T’ amin= = g
1+ μ 4
Acceleraţie maximă T’’=F’’L+mg
g (1 + μ )
T’’=mg-F’’i amax= =4g;
1− μ
1
g≤a≤4g; b) Tmin=m(amin+μg)=0,85mg;
4
Tmax=(M+2m)gμ+(M+m)amax=1,6g(M+2m).
Q E ext q
435.R. A. a) Ei=0; Eext= ; → ∞ ; b) Vint= ;
4πε (R + h )
2
Eint 4πε (R + h )
q V
Vext= ; int =1.
4πε (R + h ) Vext
4c ε c
B. c=c1+c2= 0 r ; =3,2.
1 + ε r c0

128
qQ Qq
436.R. a) ma=mgsinα- ; r1= =0,15m; b)
4πε 0 r12
4πε 0 mg sin α
mv max
2
qQ Qq sin α
+ +mgr1sinα= +mgh; vmax=2,2m/s; c) Aplicând legea
2 4πεr1 4πεh
Qq mv max
2
Qq
conservării energiei în momentul opririi: mgrminsinα+ = +
4πεrmin 2 4πεr1
şi obţinem rmin.
Rx R 2 − x 2 + Rx U int U ⋅ Rx
437.R. a) Re=R-x+ = I= = 2 int 2 ;
R+x R+x Re R − x + Rx

Pentru U=
U int
2
( )
→ x = − 3 + 13 R; V=Uint:x=R; U=0:x=0; R rezistor în
2U int 4
scurtcircuit; b) U= ; c) U= Uint.
3 5

Fig.437.R.

438.R. Alungirea resortului cu capătul la perete este L-l; Condiţia de


mv min
2
kx 2 k
rupere a firului kx=k(L-l)+T; Conservarea energiei: = + (L-l);
2 2 2
k ⎧⎪⎡ ⎫
2
T⎤ 2⎪
eliminăm pe x şi obţinem: vmin= ⎨⎢ L − l + ⎥ + (L − l ) ⎬ .
m ⎪⎩⎣ k⎦ ⎪⎭

fig.438.R.
ε 0ε r S U2 E 2 d 2 Δt
439.R. tgϕ=RCω; C= : P⋅Δt=McΔt; U=Ed; P= ; R= ;
d R mcΔT
2πυε 0 ε r E Δt
2
tgϕ= ;
ϕcΔT
U
440.R. a) I= ; UR=IR=96V; UC=IXC=120V;
2
⎛ 1 ⎞
R 2 + ⎜ω ⋅ L − ⎟
⎝ ω ⋅C ⎠
UL=IXL=192V.
129
Fig.440.R.

m0 3m m0 c 2
441.R. a) m=2m0; = 2m0 → v=c ; b) hυ= ;
v2 2 s v2
1− 1− 2
c2 c
10 m0 c 2 c 3
υ0= =15,31019Hz; c) mc2=2m0c2⇒v= m/s.
8 h 2
442.R. Utilizând legea conservării energiei şi impusului putem scrie:
Mv 2
Mv 2 r r hυ υ0
+Ei=
0
+Ef+hυ; M v 0 = mv + ; Dar: Ei=Ef+hυ→υ= .
2 2 c ⎛ υ0 ⎞
⎜1 − ⎟ cos φ
⎝ c ⎠
m v2 E 2E 2π
443.R. A. 0 0 = 20 : ω2r2= 2 0 ; r=r0n2; ω= ;
2 n n m0 T
ζ ζ 2E0 0
N= = ; E0=13,6eV; r0=0,53 A .
T 2πn 2 r0 m0
B. Unda modulată în amplitudine este rezultatul a trei unde:
E0 E
E=E0cosωt+ cos(ω-Ω)t+ 0 cos(ω+Ω)t cu pulsaţiile: ω, ω1=ω-Ω; ω2=ω+Ω;
2 2
W=hυ=hω/2π=2,1 10-18J; W1=1,89 10-18J; W2=2,31 10-18J; W şi
W1<Eion=2,16⋅10-18j; Wc=W2-Wion=1,5 10-19J.

444.R. a) d1=v1t; d2=v2(t-t0); d1=d2+d0; t=214s; b) d1=856m;


d2=231m.
m
445.R. V= ; v=2,2cm3; V=V0; V=V0+f V0=V0(1+f); V=1,1 V0;
ϕ
3
V0=2cm ; Masa apei ce curge din vas; m0=ϕapaV0; m0=2g; M=m2-m0+m;
M=465,8g.

130
G1
446.R. A. m1= ; m1=0,5kg; m=m1+m2; m2=0,5kg; Gp-Ge=m(g3-g1);
g2
m2
m=1kg; V2= ; V2=0,75dm3; V1=V-V2; V1=0,25dm3; ϕ=1000kg/m3; B.
ϕ2
G0 G m
k= ; k=200N/kg; G=kΔl; m= ; m=0,2kg; m1=m2=0,1kg; V1= 1 ;
Δl 0 g ϕ1
m2 3 3
V2= ; V=V1+V2; V=22,73cm ; ϕ=8,8kg/m .
ϕ2
1 1 1
447.R. SO=a1-a; ΔSOS∗isoscel ⇒S∗O=SO; x − x = f ;
2 1

S ∗ O a1
-x1=20/3cm; x2=6cm=O∗S∗; = ; S2S∗2=2cm;
S1 S 2∗ x 2
(S1S2)2=(S1S∗2)2+(S2S∗2)2; S1S2=2,1cm.
l
448.R. Fe=kΔl; T=Fe; T=16N; G =T⋅l; G=2T; G=mg; m=3,2kg.
2
mgh
449.R. a) FeGzx+Ff; F=Fe+G1x+Ff; G1x=G2x= ; G1x=G2x=30N;
l
mg
Ff= ; Ff=10N; Fe=40N; F=80N; Fe=kΔl; Δl=2cm; l=l0+Δl; l=10cm;
6
b) Ep=Ep1+Ep2; Ep=mg(h1+h2); h2=h-Δh; Δh=lsinα; Δh=5cm; Ep=597j;
c) Sistemul coboară 2Gx>2Ff.
15Qt
450.R. a) Qt=Mλt; Qt=1700kj; Qi= ; Qi=156,4kj;
163
Qi=mcAl⋅Δθ+macaΔθ; ma=9,2kg; M1=ma-M; M1=4,2kg; b)
(mg+m)g=ϕa(vg+vAl)g; mg=3,62kg; mgt=Mg-mg; mgt=1,38kg;
Qtl==mgtλt⇒Qtl=469,2kg; t1=45min.
451.R. a,b) V2=m2g; Condiţiile de echilibru pentru cele două corpuri:
T2=(m2-V2ϕlichid)g; T1=2T2; T1=9,44N; migsinα=T1+m1g/5; m1=3,14kg; c)
h1 m1 ϕ 2
T1=kΔl→Δl=6,3cm; d) = ⋅ =0,3768.
h2 m2 ϕ1
452.R. Voltmetrul indică t.e.m. atunci când întrerupătorul k este
U1 E U E
deschis; I1= = ; I2= 2 = ; r1=1Ω; E=15V.
R1 R1 + r R2 R 2 + r

131
at 2
453.R. a) t∈[0, 25]; Ft-Fr-Gt=ma; a=g(mα-μcosα); S= = 4,9 2 m;
2
3
b) l’=l-S=1,1m; a’=-g(sin α +μcosα)=- 4,9 2 m/s; v’= v 2 − 2a ′l ′ ≈5m/s;
2
v ′ 2 sin 2 α
h=hmax+lsinα= +lsinα; h=7,85m;
2g
mv ′ 2 cos 2 α mv ′ 2 cos 2 α
c) =mg; r= =0,64m.
r g
454.R. a) Se pune condiţia ca cele două parabole să admită extrem în
punctul M(5s, 50m) şi să treacă prin punctele O(0s, 0m) şi N(10s, 25m). Din
scrierea legilor mişcării obţinem:
4m
a= - ; t∈(0s, 5s)
s2
-2m/s2; t∈(5s, 10s);

Aplicând principiul II al mecanicii putem scrie: F-Ff=ma, şi F+Ff=ma2 ⇒


m(a1 + a 2 ) m(a1 − a 2 )
F= =-30N şi Fr= =10N; b) După încetarea acţiunii forţei
2 2
Ff 2
F, a3= =1m/s .
m r
455.R. Notăm cu u viteza constantă a picăturii faţă de Pământ; atunci
h h u 2 (tgα 2 − tgα 1 )
v1=utgα1 şi v2=utgα2; v1≠at=v2; =t; utgα2=utgα1+a ; a= ;
u u h
tg 2α 1 h
2
v 1+2aS=0⇒S= ⋅ ; În aproximaţiile indicate
tgα 1 − tgα 2 2
sin 2 α 1 h
S= ⋅ ≈6,45m; Se observă că S<d=7m, deci automobilul a fost oprit
α1 − α 2 2
regulamentar.
456.R. Imprimarea vitezei v a mingii superioare, centrul de masă se
v
mişcă iniţial cu . Asupra sistemului, în momentul pierderii contactului de
2
mingea inferioară, acţionează doar greutatea; impune ca an≥g; Rezolvarea
v2 v2 v2
vitezei o facem faţă de centrul de masă: an= ; ≥g; l≤ .
2l 2l 2g
457.R. Sarcina (Q) împreună cu imaginea sa (-Q), formează un sistem
de două particule. Traiectoria reprezintă o eclipsă cu axa mare egală cu 2d;

132
I 3 4π 2 M T
= cu t= - timpul în care particula ajunge la plan ⇒
d3 kQ 2 2
π Md 3 π
t= = 2πε 0 Md 3 .
Q 2k Q
458.R. Se închide k, condensatoarele sunt în serie se încarcă cu:
CU CU 2
q10=q20=q0= şi W01=W02= ; Trecând pe poziţia oricare din
2 8
comutatoarele k1 şi k2 , C1 se deconectează din circuit rămânând încărcat cu q1
CU 2 CU
iar la bornele lui C2 tensiunea devine U şi W2= ; Δq=q2-q20= -
2 2
CU 2
sarcina transportată de sursă: Ls=ΔqU= ; Făcând bilanţul energetic
2
CU 2
W20+Ls=V2=+Q; Q= ; Trecând la celălalt comutator pe poziţia b şi notând
2
CU 5CU CU
q’1 şi q’2 sarcinile la echilibru obţinem q’1=- ; q’2= ; Δq’= şi
4 4 4
CU 2 CU 2 CU 2
L’s= ; W’1= ; W’2=25 ; Făcând bilanţul energiei din nou, avem:
4 32 32
3CU 2
W10+W2+L’2=W’1+W’2+Q; Qsuccesiv=Q+Q’= =480μJ.
16
459.R. Acceleraţia barei rezultă din principiul II al mecanicii:
m 2 − μm1 m − μm1
a= g; La momentul t viteza este: v= 2 gt; tensiunea indusă
m2 + m1 m2 + m1
Bl (m 2 − μm1 ) 2 1
este e= g(t -t); Derivata tensiunii se anulează după t’= , deci
m2 + m1 2
Bl (μm1 − m2 )
emin= g.
4(m2 + m1 )
460.R. Neexistând forţe orizontale, CM trebuie să rămână pe loc.
l m 2 − μm1
Poziţia centrului de masă înainte de ruperea membranei este x= ;
2 m2 + m1
După amestec centrul de masă se află la mijloc, deci se deplasează chiar cu x;
l P2 μ 2 − P1 μ1 l Kμ 2 − μ1
x= = =27CM.
2 P2 μ 2 + P1 μ1 2 Kμ 2 + μ1

133