10.

Sabatul biblic şi pseudo-sabatul

Text de memorizat: Exod 20,8-11. TEXTE
I. Originea şi scopul Sabatului
1. Când şi cu ce scop a fost instituit Sabatul?
a. Gen. 2,2-3 - În ziua a şaptea, Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. 3.
Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise şi o făcuse.
b. Ps.111,4 - El a lăsat o aducere aminte a minunilor Lui, Domnul este îndurător şi milostiv.
2. Cum a proclamat Dumnezeu ziua de odihnă în Legea celor Zece Porunci?
a. Exod 20,8-11 – Textul de memorizar
3. Ce declară Dumnezeu că este Sabatul în relaţia dintre El şi poporul Său?
a. Ezech. 20,12.20 - Le-am dat şi Sabatele Mele, să fie ca un semn între Mine şi ei, pentru ca să ştie că Eu sunt Domnul care-i sfinţesc... 20. Sfinţiţi Sabatele
Mele, căci ele sunt un semn între Mine şi voi, ca să ştiţi că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!”
II. Sabatul în Noul Testament
1. Ce exemplu şi încurajare ne-a dat Isus Hristos prin păzirea Sabatului biblic?
a. Luca 4,16.31 - A venit în Nazaret, unde fusese crescut; şi, după obiceiul Său, în ziua Sabatului a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească… 31. S-a coborât
în Capernaum, cetate din Galileea, şi acolo învăţa pe oameni în ziua Sabatului.
b. Matei 24,20 - Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat.
2. Ce exemplu al urmaşilor Domnului întâlnim în Scripturi în legătură cu sărbătorirea Sabatului?
a. Luca 23,54-56 - 54. Era ziua Pregătirii şi începea ziua Sabatului. 55. Femeile care veniseră cu Isus din Galileea au însoţit pe Iosif; au văzut mormântul şi
felul cum a fost pus trupul lui Isus în el, 56. s-au întors şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după Lege.
b. Fapte13,42-44 - Când au ieşit afară, Neamurile i-au rugat să le vorbească şi în Sabatul viitor despre aceleaşi lucruri. 43. Şi, după ce s-a împrăştiat
adunarea, mulţi din iudei şi din prozeliţii evlavioşi au mers după Pavel şi Barnaba, care stăteau de vorbă cu ei şi-i îndemnau să stăruie în harul lui
Dumnezeu. 44. În Sabatul viitor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu.
c. Fapte 16,12-13 - De acolo ne-am dus la Filipi, care este cea dintâi cetate dintr-un ţinut al Macedoniei şi o colonie romană. În cetatea aceasta am stat
câteva zile. 13. În ziua Sabatului am ieşit afară pe poarta cetăţii, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am şezut jos şi am vorbit
femeilor care erau adunate laolaltă.
d. Fapte 17,2 - Pavel, după obiceiul său, a intrat în sinagogă. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi
e. Fapte 18,4 - Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat şi îndupleca pe iudei şi pe greci.
3. În ce constă diferenţa fundamentală dintre sabatele ceremoniale şi Sabatul celor Zece Porunci?
a. Col. 2,16-17 - Nimeni, dar, să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă sau cu privire la
o zi de Sabat, 17. care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos.
b. Col. 2,14 - A şters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră şi ne era potrivnic, şi l-a nimicit, pironindu-l pe cruce.
III. Cum serbăm Sabatul?
1. Ce îndrumări practice găsim în Scripturi pentru pregătirea şi serbarea Sabatului?
a. Pregătirea se face în ziua precedentă:
1. Exod 16,23 - Şi Moise le-a zis: „Domnul a poruncit aşa. Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului; coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce
aveţi de fiert şi păstraţi până a doua zi dimineaţa tot ce va rămâne!”
2. Luca 23,54 - Era ziua Pregătirii şi începea ziua Sabatului.
b. Sabatul trebuie serbat de vineri de la apusul soarelui, până sâmbătă la apusul soarelui:
3. Lev. 23,32 - Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, şi să vă smeriţi sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua până în seara
următoare, să prăznuiţi Sabatul vostru.
4. Marcu 1,32 - Seara, după asfinţitul soarelui, au adus la El pe toţi bolnavii şi îndrăciţii.
c. Sabatul nu este dat pentru satisfacerea plăcerilor şi pentru desfătarea firească:
5. Isaia 58,13-14 - Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să
sfinţeşti pe Domnul, slăvindu-L, şi dacă-L vei cinsti neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şi nededându-te la flecării, 14. atunci te
vei putea desfăta în Domnul, şi Eu te voi sui pe înălţimile ţării, te voi face să te bucuri de moştenirea tatălui tău Iacov; căci gura Domnului a vorbit.
d. Serbarea ideală este participarea la serviciile divine:
6. Luca 4,16 – vezi II, 1, a
7. Fapte 17,2 – vezi II, 2, d.
e. Este îngăduit a face bine şi în ziua Sabatului:
8. Matei 12,9-13 - Isus a plecat de acolo şi a intrat în sinagogă. 10. Şi iată că în sinagogă era un om care avea o mână uscată. Ei, ca să poată învinui pe
Isus, L-au întrebat: „Este îngăduit a vindeca în zilele de Sabat?” 11. El le-a răspuns: „Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie, şi-i cade
într-o groapă, în ziua Sabatului, să n-o apuce şi s-o scoată afară? 12. Cu cât mai de preţ este deci un om decât o oaie? De aceea este îngăduit a face
bine în zilele de Sabat.” 13. Atunci a zis omului aceluia: „Întinde-ţi mâna!” El a întins-o, şi mâna s-a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.
IV. Pseudo-sabatul în Biblie
1. Cum a fost prevăzută în Scripturi schimbarea Legii lui Dumnezeu?
a. Dan. 7,25 - El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Preaînalt, va asupri pe sfinţii Celui Preaînalt şi se va încumeta să schimbe vremurile şi legea; şi
sfinţii vor fi daţi în mâinile lui timp de o vreme, două vremuri şi o jumătate de vreme.
b. 2 Tes. 2,3-12- Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă şi de a se descoperi omul fărădelegii,
fiul pierzării, 4. potrivnicul care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte „Dumnezeu” sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în Templul
lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu. 5. Nu vă aduceţi aminte cum vă spuneam lucrurile acestea, când eram încă la voi? 6. Şi acum ştiţi bine ce-l
opreşte ca să nu se descopere decât la vremea lui. 7. Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum să fie luat din
drumul ei. 8. Şi atunci se va arăta acel nelegiuit pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale şi-l va prăpădi cu arătarea venirii Sale. 9. Arătarea
lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase 10. şi cu toate amăgirile nelegiuirii, pentru cei ce sunt pe calea
pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi. 11. Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o
minciună, 12. pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi.
2. Ziua întâia a săptămânii amintită în Noul Testament nu apare ca zi de cult, nici rânduită să înlocuiască pe cea a Sabatului Zilei a Şaptea. Ziua întâia a săptămânii
este amintită în opt texte din Noul Testament:
a. De şase ori în legătură cu învierea lui Isus Hristos:
1. Mat. 28,1 - La sfârşitul zilei Sabatului, când începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena şi cealaltă Marie au venit să
vadă mormântul.
2. Marcu 16,2.9 - În ziua dintâi a săptămânii, s-au dus la mormânt dis-de-dimineaţă, pe când răsărea soarele… 9. Isus, după ce a înviat, în dimineaţa
zilei dintâi a săptămânii, S-a arătat mai întâi Mariei Magdalena, din care scosese şapte draci.
3. Luca 24,1 - În ziua întâi a săptămânii, femeile acestea, şi altele împreună cu ele, au venit la mormânt dis-de-dimineaţă şi au adus miresmele pe care
le pregătiseră.
4. Ioan 20,1.19 - În ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineaţă la mormânt, pe când era încă întuneric; şi a văzut că piatra
fusese luată de pe mormânt… 19. În seara aceleiaşi zile, cea dintâi a săptămânii, pe când uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate, de
frica iudeilor, a venit Isus, a stat în mijlocul lor şi le-a zis: „Pace vouă!”
b. Fapte 20,7 - În ziua dintâi a săptămânii, eram adunaţi laolaltă ca să frângem pâinea. Pavel, care trebuia să plece a doua zi, vorbea ucenicilor şi şi-a lungit
vorbirea până la miezul nopţii.
c. 1 Cor. 16,2.8 - În ziua dintâi a săptămânii, fiecare din voi să pună deoparte acasă ce va putea, după câştigul lui, ca să nu se strângă ajutoarele când voi veni
eu... 8. Voi mai rămâne totuşi în Efes până la Cincizecime,
3. Ce afirmă Scriptura în legătură cu ziua de odihnă ce se va serba pe Noul Pământ?
a. Isaia 66,23-24 - În fiecare lună nouă şi în fiecare Sabat, va veni orice făptură să se închine înaintea Mea – zice Domnul. 24. Şi, când vor ieşi, vor vedea
trupurile moarte ale oamenilor care s-au răzvrătit împotriva Mea; căci viermele lor nu va muri, şi focul lor nu se va stinge; şi vor fi o pricină de groază
pentru orice făptură.