Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezumat Livrabil 1.4 Prefezabilitate
Rezumat Livrabil 1.4 Prefezabilitate
STUDIU DE PREFEZABILITATE
NOTĂ DE PREZENTARE
Contract nr. 151/P710/28.09.2017
STUDIU DE PREFEZABILITATE (SPF) ŞI STUDIU DE FEZABILITATE (SF)
PENTRU CONSTRUCŢIA LINIEI 4 DE METROU: LAC STRÃULEŞTI – GARA
PROGRESU.TRONSONUL GARA DE NORD - GARA PROGRESU.
NOTĂ DE PREZENTARE
LIVRABIL 1.4 – STUDIU DE PREFEZABILITATE
Pentru a oferi o imagine clară asupra activităţilor care au constituit date de intrare pentru
prezentul raport, prezentăm mai jos o schemă bloc a Interdependenţei activităţilor cheie şi a
livrabilelor care au stat la baza pregătirii Studiului de Prefezabilitate.
Această migrație prognozată a populației orașului către județul Ilfov va spori distanțele de
călătorie și dependența de autovehiculele proprii; intensifică cererea de transport de-a lungul
coridorului nord-sud prin zona de studiu și amplifică nivelurile excesive de poluare a aerului și
a zgomotului atât în centrul orașului, cât și în cartierul rezidențial din sud, ceea ce are un
impact negativ asupra calității vieții și a sănătății locuitorilor. Aceasta reprezintă o provocare
în ceea ce privește mobilitatea, care, dacă este neadmisă, poate duce la un cerc vicios,
migrația exterioară determinând o creștere a traficului auto și reducerea atractivității de a trăi
în oraș.
Analiza contextului transporturilor a evidențiat faptul că transportul public curent de-a lungul
axei nord-sud între Gara de Nord și Gara Progresu, incluzând o parte a coridorului dintre
centrul orașului și cartierul rezidențial din sud, este de slabă calitate, cu o segregare limitată
de traficul general, viteze de operare scăzute, capacitate maximă insuficientă, material rulant
necorespunzător și facilităţi reduse pentru pasageri. În plus, linia de metrou existentă 2, care
operează de-a lungul unui aliniament nord-sud, la est de zona de studiu, exonerează
congestionarea perioadei de vârf severe, condițiile care se preconizează că se vor deteriora
din cauza modificărilor prognozate de utilizare a terenului menționate anterior. Dimpotrivă,
transportul privat nu oferă o alternativă atractivă la transportul public, din cauza congestiei
larg răspândite pe rețeaua rutieră a orașului.
Rezultatele Raportului privind evaluarea necesităţilor de investiții, punctele cheie din care
sunt rezumate cele de mai sus, prezintă dovezi clare privind provocările legate de
conectivitate și capacitate în rețelele de transport ale zonei de studiu și oferă un caz
convingător pentru furnizarea unei conexiuni de transport public de înaltă calitate pe coridorul
analizat dintre Gara de Nord și Gara Progresu. Este important de menționat că excluderea
4.03.F1SP.NP01 4.03.F1SP.NP01.doc Mai, 2018 3/13
The copyright for the information included herein is owned by METROUL S.A. No text, graphics, photography or logo of this document shall not be reproduced in part, in full or amended without the previous explicit written approval of METROUL S.A.
The content of this document and any other material that is part thereof are protected under the Copyright Act and are property of METROUL S.A./AMBERG ENGINEERING A.G.
Contract nr. 151/P710/28.09.2017
STUDIU DE PREFEZABILITATE (SPF) ŞI STUDIU DE FEZABILITATE (SF)
PENTRU CONSTRUCŢIA LINIEI 4 DE METROU: LAC STRÃULEŞTI – GARA
PROGRESU.TRONSONUL GARA DE NORD - GARA PROGRESU.
extensiei liniei 4 de metrou şi a altor planuri de transport planificate incluse în actualul Plan
de Mobilitate Urbană Durabilă a Regiunii București-Ilfov nu vor oferi o schimbare a calității
serviciului nord-sud în întreaga zonă de studiu între Gara de Nord și Gara Progresu.
Potențialul lor de a rezolva conectivitatea slabă existentă și capacitatea insuficientă în
perioada de vârf este, prin urmare, limitată.
Analiza anterior prezentată a condus la selectarea obiectivelor de investiții care au ghidat alte
activități ale studiului de prefezabilitate, în special evaluarea multicriterială a opţiunilor de
infrastructură de transport strategică / serviciilor identificate de-a lungul coridorului de la Gara
de Nord până la Gara Progresu. Aceste obiective și performanța lor cuantificată în mod clar
au fost stabilite în conformitate cu recomandările JASPERS şi sunt următoarele:
Raportul privind evaluarea costurilor opţiunilor include o analiză iniţială asupra zonei de
studiu pe baza datelor colectate. Principalul obiectiv al activităţii de colectare de date la
această fază este acela de a oferi o imagine de ansamblu asupra zonei de analiză şi de a
identifica principalele riscuri şi constrângeri în dezvoltarea unui serviciu de transport de-
alungul coridorului Gara de Nord – Gara Progresul.
Analiza multicriterială a utilizat atât indicatori cantitativi, evaluaţi pe baza analizelor realizate
(Capacitate de transport, Durata de deplasare, Viteza comercială, Accesibilitate (Bazinul de
alimentare), Cost specific estimativ) cât şi indicatori calitativi (Fezabilitatea tehnică şi Gradul
de Acceptare de către utilizatori) evaluaţi pe baza caracteristilor de performanţă specifice
fiecărei opţiuni strategice, având ca principal scop identificarea listei scurte a opţiunilor
strategice (filtrarea iniţială) şi stabilirea scenariilor de analiză: BRT, LRT, Commuter Rail şi
Metrou.
Evaluarea cererii a celor patru scenarii de investiții identificate relevă faptul că scenariul
metroului are cel mai mare impact asupra transportului, deoarece nu numai că oferă cele mai
mari economii de timp pentru transportul privat și pentru transport public, dar atrage, de
asemenea, cel mai mare număr de noi pasageri și oferă o capacitate suficientă pentru a
satisface această cerere.
Cea mai mare cerere de transport este în scenariul metroului, cu 24.000 de pasageri
îmbarcați de-a lungul extensiei propuse la ora de vârf a dimineții și pare să fie direct legată
de oferta de servicii furnizate de metrou de mare viteză, înaltă frecvență și cu opriri regulate,
și, într-o oarecare măsură, de interconectarea neîntreruptă cu restul rețelei de metrou. În
acest fel, scenariul metroului oferă un compromis optim între viteză și accesibilitate (în
termeni de uşurinţă de acces în bazinul de alimentare al fiecărei staţii). BRT și Light Rail, pe
de altă parte, vor oferi, prin opririle lor mai frecvente, o accesibilitate sporită, dar viteze de
tranzit mai mici. În cele din urmă, Commuter Rail va oferi îmbunătățiri mai limitate în ceea ce
privește accesibilitatea, deoarece stațiile sunt amplasate la distanțe mari, dar viteze de tranzit
oferite vor fi mai mari comparativ cu celelalte scenarii.
O analiză critică a acestui studiu este impactul schimbării modale a scenariilor de investiții,
cu o prognoză a metroului de a realiza o schimbare modală de 0,8% din transportul public la
nivel global, față de 0,4% pentru Light Rail și Commuter Rail (și mai puțin pentru BRT). O altă
analiză critică se referă la impactul asupra magistralei 2, care în prezent se confruntă cu
supraaglomerarea spre nord la ora de vârf de dimineaţă. Atât Commuter Rail, cât și metroul
ar avea un impact semnificativ în reducerea cererii de transport spre nord pe magistrala 2, de
15% și, respectiv, 13%. Pe de altă parte, scenariile Light Rail și BRT ar oferi o reducere
substanțială, de 8% și, respectiv, 4%.
8. Evaluarea Economică
Pentru evaluare a fost ales ca an de pornire anul 2016 deoarece coincide cu cel mai recent
an pentru care au fost disponibile date privind costurile operaționale și de întreținere a
rețelelor de transport public existente în București.
VANE-uri substanțial mai mici (circa 100 milioane euro și respectiv 276 milioane euro față de
767 milioane euro pentru scenariul metroului). Scenariul commuter rail, pe de altă parte,
oferă o VANE ușor mai ridicată decât LRT (circa 321 milioane euro), dar RCB mai mic (1,23).
9. Evaluarea Financiară
Rezultatele analizei demonstrează că toate scenariile de investiții vor avea o valoare netă
financiară actualizata negativă [FNPV (C)] și o rată financiară a rentabilității investiției (FRR
(C)) mai mică decât FDR de 4%. Ca atare, fiecare scenariu de investiții este considerat
eligibil pentru cofinanțarea UE.
Fiecare dintre scenariile de investiții de mai sus a făcut obiectul unei dezvoltări tehnice
ulterioare, parte a restului raportului. De asemenea, scenariile de mai sus au făcut obiectul
unei analize a cererii de transport suplimentare și al evaluării economice/financiare ca parte a
Raportului privind evaluarea cererii și a raportului preliminar privind ACB.
AMC finală prezentată în această secțiune a raportului utilizează datele cantitative generate
în cadrul studiului de prefezabilitate pentru a informa un sistem obiectiv de notare sub o serie
de rubrici cheie. Abordarea bazată pe AMC este în concordanță cu cele mai bune practici,
inclusiv cu "Ghidul pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiții" (Comisia
Europeană, decembrie 2014), în special anexa IX la acest ghid "Alte instrumente de
evaluare".
Îmbunătățirea siguranței
Coliziuni evitate
3 sistemului de transport din
(nr. pe an, 2030)
București
Eliberarea Magistralei 2 de
metrou prin creșterea capacității Reducerea cererii de pasageri din secțiunea
4
de transport public de-a lungul critică de vârf pe Magistrala 2 de metrou
coridorului nord-sud
Nr. obiectiv de
Obiectiv de investiții Indicator principal de performanță/ Criteriu AMC
investiții
Fezabilitate tehnică
Furnizarea unei soluții tehnice
6 corespunzătoare și cu un risc
scăzut Risc economic (creșterea costului investiției
inițiale + eroziunea beneficiilor)
Asigurarea conformității cu
8 politica de mobilitate și planificare Respectarea politicilor
locală și regională
Scenariu de investitie
Tipul de Nr. Obiectului
Criteriu AMC
Obiectiv de Investitie
BRT Light Rail Commuter Rail Metrou
13.8%; 5; cea mai mare 8.8%; 1; cea mai mică 11.9%; 4; valoare medie-
RRE 11.0%; 3; valoarea medie
valoare valoare crescuta
1
€100m; 1; cea mai mica €767m; 5; cea mai mare
VANE €276m; 3; valoarea medie €321m; 3; valoarea medie
Obiective la valoare valoare
nivel de
oraș Reducerea emisiilor de 1,200 tone; 1; cea mai 1,700 tone; 2; valoare 1,900 tone; 2; valoare 6,400 tone; 5; cea mai
2
CO2 (tone pe an, 2030) mica valoare medie-scazuta medie-scazuta mare valoare
Coliziuni evitate 13; 1; cea mai mica 28; 2; valoare medie- 74; 5; cea mai mare
3 30; 3; valoarea medie
(nr pe an, 2030) valoare scazuta valoare
Obiective la 120k; 1; cea mai mica 120k; 1; cea mai mica 165k; 5; cea mai mare
Fluxul de populatie 135k; 3; valoarea medie
nivelul zonei valoare valoare valoare
de studiu Fluxul de populatie din
120k; 1; cea mai mica 120k; 1; cea mai mica 125k; 2; valoare medie- 155k; 5; cea mai mare
punct de vedere a fortei
5 valoare valoare scazuta valoare
de munca
42 mins; 1; cel mai lung 17 mins; 5; cel mai scurt 19 mins; 5; cel mai scurt
Timpul de calatorie 27 mins; 4; timp scurt
timp timp timp
Scenariu de investitie
Tipul de Nr. Obiectului
Criteriu AMC
Obiectiv de Investitie
BRT Light Rail Commuter Rail Metrou
Obiective la Contribuția națională la €41m; 5; cea mai mica €667m; 1; cea mai mare €562m; 2; valoare medie-
€229m; 3; valoarea medie
nivelul costul investiției inițiale valoare valoare crescuta
coridorului /
altele 7 Sustenabilitatea
financiară (contribuții
pozitive la fluxul de Nu/ Nu; 1; esec in ambele Da/ Nu; 3; eșec in testul Da/ Da; 5; succes in Da/ Da; 5; succes in
numerar / contribuții de teste de contribuție de stat ambele teste ambele teste
stat zero la costurile de
funcționare)
Esec; 1; incompatibil cu Esec; 1; incompatibil cu Succes; 1; compatibil cu
planul de mobilitate urbana planul de mobilitate urbana planul de mobilitate urbana
Esec; 1; incompatibil cu si strategia Metrorex si strategia Metrorex si strategia Metrorex
8 Respectarea politicilor planul de mobilitate urbana
si strategia Metrorex
Nivel de oras 4 2 2 1
Nivel de zona de
4 2 3 1
studiu
Nivel de Coridor/ Altele 2 3 4 1
Clasament general 4 2 3 1
Având în vedere cele trei rubrici ale obiectivelor de investiții, este evident faptul că metroul
reprezintă cea mai benefică și fezabilă intervenție de transport public de-a lungul coridorului
care leagă Gara de Nord și Gara Progresu. De asemenea, se remarcă faptul că evaluările
preliminare de fezabilitate ale ingineriei care stau la baza Studiului de Prefezabilitate,
cuprinzând componente geotehnice, hidrologice și seismice etc. nu au identificat probleme
sau riscuri semnificative care ar putea avea un impact negativ asupra realizării acestui
scenariu de investiții.
În lumina celor de mai sus, se recomandă ca Scenariul Metrou să fie selectat pentru a
avansa la cea de-a doua fază (selectarea opțiunilor) a proiectului.