Sunteți pe pagina 1din 5

Proiect didactic

Clasa: a IX-a
Disciplina: Limba și literatura română.
Tema lecției: Interdependența baladei „Miorița” cu alte texte
Timp: 45 min.

Competențe:
- Lectura, audierea şi interpretarea textelor literare şi nonliterare, în limita standardelor de conţinut.

Subcompetențe:
- Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.

Obiective operaționale
Elevul va fi capabil să:
OO1 Să redacteze un eseu de 5 minute, în baza unui citat propus;
OO2 Să compare balada Miorița cu fragmentul propus din Vechiul Testament;
OO3 Să identifice motivele mioritice în textele propuse .

Metode și activități de învățare/tehnici:


- Conversația;
- Eseu de 5 minute.
- Demonstrație
- Problematizare
Strategii didactice
Etapele Obiective Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode/ Tehnici Forme de Mijloace Evaluarea
lecției opera- organiza- didacti-ce
ționale re
Evocare O.o. 1 -Stabilesc un contact vizual -Răspund contactului Conversația Frontal Caietele -Evaluarea
(5 min.) și verbal cu elevii. vizual și verbal al Eseu de 5 minute Manua- reciprocă în
-Verific tema pentru acasă. profesorului. lele cadrul
- Propun spre audiere -Răspund tema pentru grupului și a
poemul Miorița (compositor acasă. clasei
Tudor Gheorghe), rugând - Audiază poemul, apoi -Profesorul
elevii să scrie un eseu de 5 redactează un eseu de 5 intervine și
minute, în care să exprime minute. corectează
emoțiile trăite. greșelile de
exprimare,
dacă e cazul.
Realizarea O.o.2 -Propune elvilor să citească -Elevii compară motivul Conversația Perechi Caietele și -Are loc o
sensului fragmentul din Vechiul complotului din fragment Grup pixurile permanentă
(20 min.) Testament, comparând și din baladă. evaluare
motivul complotului din reciprocă.
fragment, cu cel din baladă,
relevând similitudinile.
-Împart elevii în grupuri și
le dau spre interpretare câte -Fiecare grup identifică
un text, în care va trebui să motivele mioritice în
identifice motivele textele primite.
mioritice.
Reflecție O.o.3 -Propune elevilor spre -Audiază romanța și își Frontal Tabla și -Evaluarea
(15 min.) audiere romanța Mai am un exprimă părerea. creta competențe-
singur dor de Mihai lor scrise.
Eminescu, propunându-le să
își exprime părerea cu
referire la tonalitate.
Extindere -Anunță tema pentru acasă. -Elevii notează tema Frontal Caietele
(5 min.) (Ex. 3p.29) pentru acasă.
Mai am un singur dor

de Mihai Eminescu

Mai am un singur dor Şi nimeni în urma mea Cum n-oi mai fi pribeag
În liniştea serii Nu-mi plângă la creştet, De-atunci înainte,
Să mă lăsaţi să mor Doar toamna glas să dea M-or troieni cu drag
La marginea mării; Frunzişului veşted. Aduceri aminte.
Să-mi fie somnul lin Pe când cu zgomot cad Luceferi, ce răsar
Şi codrul aproape, Izvoarele-ntr-una, Din umbră de cetini,
Pe-ntinsele ape Alunece luna Fiindu-mi prietini,
Să am un cer senin. Prin vârfuri lungi de brad. O să-mi zâmbească iar.
Nu-mi trebuie flamuri, Pătrundă talanga Va geme de patimi
Nu voi sicriu bogat, Al serii rece vânt, Al mării aspru cânt…
Ci-mi împletiţi un pat Deasupra-mi teiul sfânt, Ci eu voi fi pământ
Din tinere ramuri. Să-şi scuture creanga. În singurătate-mi.
(Vechiul Testament, Facerea, Capitolul 37)

Biblia
1. Iacov a locuit în țara Canaan, unde locuise și Isaac, tatăl său.
2. Iată acum și istoria urmașilor lui Iacov: Iosif, fiind de șaptesprezece ani, păștea oile tatălui său împreună cu frații săi. Petrecându-și copilăria cu
feciorii Bilhăi și cu feciorii Zilpei, femeile tatălui său, Iosif aducea lui Israel, tatăl său, vești despre purtările lor rele.
3. Și iubea Israel pe Iosif mai mult decât pe toți ceilalți fii ai săi, pentru că el era copilul bătrâneților lui, și-i făcuse haină lungă și aleasă.
4. Frații lui, văzând că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe toți fiii săi, îl urau și nu puteau vorbi cu el prietenos.
5. Visând însă Iosif un vis, l-a spus fraților săi,
6. Zicându-le: „Ascultați visul ce am visat:
7. Parcă legam snopi în țarină și snopul meu parcă s-a sculat și stătea drept, iar snopii voștri s-au strâns roată și s-au închinat snopului meu”.
8. Iar frații lui au zis către el: „Nu cumva ai să domnești peste noi? Sau poate ai să ne stăpânești?” Și l-au urât încă și mai mult pentru visul lui și
pentru spusele lui.
9. Și a mai visat el alt vis și l-a spus tatălui său și fraților săi, zicând: „Iată am mai visat alt vis: soarele și luna și unsprezece stele mi se închinau
mie”.
10. Și-l povesti tatălui său și fraților săi, iar tatăl său l-a certat și i-a zis: „Ce înseamnă visul acesta pe care l-ai visat? Au doară eu și mama ta și
frații tăi vom veni și ne vom închina ție până la pământ?”
11. De aceea îl pizmuiau frații lui, iar tatăl său păstra cuvintele acestea în inima lui.
12. S-au dus după aceea frații lui să pască oile tatălui lor la Sichem.
13. Și Israel a zis către Iosif: „Frații tăi pasc oile la Sichem. Vino, dar, să te trimit la ei”. Iar el a zis: „Mă duc, tată!”
14. Apoi Israel a zis către Iosif: „Du-te și vezi de sunt sănătoși frații tăi și oile și să-mi aduci răspuns!” L-a trimis astfel din valea Hebronului și
Iosif s-a dus la Sichem.
15. După aceea l-a găsit un om rătăcind pe câmp și l-a întrebat omul acela și i-a zis: „Ce cauți?”
16. Iar el a zis: „Caut pe frații mei. Spune-mi, unde pasc ei oile?”
17. Zisu-i-a omul acela: „S-au dus de aici, căci i-am auzit zicând: Haidem la Dotain!” Și s-a dus Iosif după frații săi și i-a găsit la Dotain.
18. Iar ei, văzându-l de departe, până a nu se apropia de ei, au început a unelti asupra lui să-l omoare;
19. Și au zis unii către alții: „Iată visătorul acela de vise vine!
20. Haidem să-l omorâm, să-l aruncăm într-un puț și să zicem că l-a mâncat o fiară sălbatică și vom vedea ce se va alege de visele lui!”
21. Auzind însă aceasta, Ruben a voit să-l scape din mâinile lor, zicând: „Să nu-i ridicăm viața!”
22. Apoi Ruben a adăugat: „Să nu vărsați sânge! Aruncați-l în puțul acela din pustie, dar mâinile să nu vi le puneți pe el!” Iar aceasta o zicea el cu
gândul de a-l scăpa din mâinile lor și a-l trimite acasă la tatăl său.
23. Când însă a sosit Iosif la frații săi, ei au dezbrăcat pe Iosif de haina cea lungă și aleasă, cu care era îmbrăcat,
24. Și l-au luat și l-au aruncat în puț; dar puțul era gol și nu avea apă.
25. După aceea șezând să mănânce pâine și căutând cu ochii lor, ei au văzut venind dinspre Galaad o caravană de Ismaeliți, ale căror cămile erau
încărcate cu tămâie, eu balsam și cu smirnă, pe care le duceau în Egipt.
26. Atunci a zis Iuda către frații săi: „Ce vom folosi de vom ucide pe fratele nostru și vom ascunde sângele lui?
27. Haidem să-l vindem Ismaeliților acestora, neridicându-ne mâinile asupra lui, pentru că e fratele nostru și trupul nostru”. Și au ascultat frații lui.
28. Iar când au trecut negustorii Madianiți pe acolo, frații au tras și au scos pe Iosif din puț și l-au vândut pe el Ismaeliților cu douăzeci de arginți.
Și aceștia au dus pe Iosif în Egipt.
29. Când însă s-a întors Ruben la puț și n-a văzut pe Iosif în puț, el și-a rupt hainele,
30. Și întorcându-se la frații săi, a zis: „Băiatul nu este! Încotro să apuc eu acum?”
31. Atunci ei au luat haina lui Iosif și, junghiind un ied, au muiat haina în sânge;
32. Apoi au trimis după haina cea lungă și aleasă și au adus-o la tatăl lor, spunând. „Am găsit aceasta; vezi de este haina fiului tău sau nu!”
33. Și a cunoscut-o Iacov și a zis: „Este haina fiului meu! L-a mâncat o fiară sălbatică; o fiară l-a sfâșiat pe Iosif!”
34. Atunci și-a rupt Iacov hainele sale și-a acoperit cu sac coapsele și a plâns pe fiul său zile multe.
35. După aceea s-au adunat toți feciorii lui și toate fetele lui și au venit să-l mângâie; dar el nu voia să se mângâie, ci zicea: „Plângând, mă voi
pogorî în locuința morților la fiul meu!” Și-l plângea astfel tatăl său.
36. Iar Madianiții au vândut pe Iosif în Egipt lui Putifar, dregător și comandant al gărzii la curtea lui Faraon.