Sunteți pe pagina 1din 4

Dezvoltarea creativității la preșcolari

Vîzdoagă Elena,
Educator grad didactic II,
IET nr. 7 Chișinău

Motto: „Creativitatea este o floare atât de delicată, încât elogiul o face să înflorească în timp ce
descurajarea o înăbuşă, aceasta chiar înainte ca ea să poată fi transformată în floare”.
(A. Osborne)
Creativitatea este un proces psihic complex care se manifestă prin capacitatea de a descoperi noi
soluții a problemelor sau de a descoperi noi modalități de exprimare, de abordare în viață a ceva
nou pentru individ.
Actul creației, prezent de la cea mai fragedă vârstă, trebuie stimulat permanent prin crearea
unor condiții optime manifestării creativității.

Copilul preșcolar este prin natura sa un creativ datorită imensei sale curiozități, a
freamătului permanent pentru a cunoaște tot ceea ce se petrece în jurul său. În perioada preșcolară
imaginația se exprimă viu prin tot ceea ce face copilul la grădinițăla toate activitățile. Prin
atitudinea deschisă, receptivă față de mediul înconjurător, prin acceptarea provocării ce pornește
de la mediu, pentru a ne confrunta cu el, pentru a deveni o parte a acestui mediu. Educatoarea
trebuie să dispună de capacitatea de înțelegere a copiilor, să trăiască împreună sentimente
puternice, să creeze situații care să îmbogățească mintea copilului cu anumite reprezentări și
obișnuințe.

Cuvântul “creativitate” a început să fie asociat cu aproape toate domeniile de lucru.


Creativitatea și imaginația bogată reprezintă calități pe care le căutăm în ceilalți, cei care reușesc
să gândească neconvențional se vor face remarcați.

Tendinţa generală este aceea de a asocia creativitatea cu spaţiul estetic – muzică, poezie,
dans, teatru, arte vizuale. Creativitatea este însă ancorată şi în realitate, ţine şi de pragmatism, şi
de soluţii de criză, şi de substitut pentru sincope financiare, creativitatea deci nu aparţine doar
teritoriului muzelor.

Receptivitatea şi curiozitatea copilului, bogăţia imaginaţiei, tendinţa sa spontană către nou,


pasiunea pentru fabulaţie, dorinţa lui de a realiza ceva constructiv creativ pot fi alimentate şi
împlinite efectiv, pot fi puse adecvat în valoare prin solicitări şi antrenamente corespunzătoare care
astfel pot oferi multiple elemente pozitive în stimularea şi cultivarea potenţialului creativ propriu
vârstei preşcolare.

Atunci când vorbim de creativitate şi de stimularea ei la copiii de vârstă preşcolară, nu


putem face abstracţie de influeţele mediului socioeducaţional. Fără un mediu socio-educaţional
adecvat, potenţialul creativ al copilului nu se va concretiza niciodată.
Ca strategie generală de acţiune în stimularea creativităţii în învăţământul preşcolar, este
utilă valorificarea în sistemul activităţilor instructiv-educative a condiţiilor şi principiilor învăţării
de tip creativ.
Învăţarea de tip creativ presupune o serie de condiţii privind stimularea creativităţii cum ar fi:

antrenarea capacităţii de elaborare verbal expresivă a unor povestiri libere sau cu început
dat, după un şir de ilustraţii, dupa o jucărie după un plan sau după o temă, punând la
dispoziţie copiilor planşe, machete, siluete, jucării;

interpretarea independentă a unor imagini prin solicitarea de a le conferi cât mai multe
titluri posibile;

elaborarea independentă a unor istorioare ce se pot concepe plecând de la diverse modalităţi


de ordonare logică posibil a unui număr mare de imagini;
desene libere în care să se elaboreze nu numai o idee tematică, dar şi unele modele posibile
pentru decorarea anumitor spaţii sau anumitor materiale.

Deci, creativitatea este un proces, un potențial, personalitate inepuizabilă deoarece izvorăște


din spiritul uman care se știe că este nemuritor.

L. Taylor vorbește despre cele cinci niveluri ale creativității, dintre care, la vârsta
preșcolară singurul nivel ce poate fi atins este cel al creativității expresive. Acest tip de creativitate
se caracterizează printr-o exprimare liberă și spontană a persoanei, fără ca aceasta să fie preocupată
ca produsul activității sale să aibă un anume grad de utilitate sau valoare.

Educatorul are menirea să îndrume formarea copilului într-o perioadă de mare importanță
pentru devenirea acestuia.

În învățământul actual, problema care se pune nu este aceea a obținerii unor rezultate
anume, ci a dezvoltării maxime a potențialului fiecărui copil. Acest lucru presupune ameliorări la
nivelul conținutului de învățământ, sub următoarele aspecte: calitatea educătorului, autoeducație
și educația permanentă, conducerea științifică a învățării, cunoașterea copilului.

Una dintre cele mai importante premise ale creativității constă în disponibilitatea de a lua
totul de la capăt, de a considera că nimic nu este definitiv, că nici un proces nu este încheiat odată
pentru totdeauna. Nu există nici o situație conștieintă care să nu permită o participare creativă.

Ideea dezvoltării creativității copiilor, pusă insistent în ultima vreme, pune educătorului o
serie de probleme privind modul de manifestare a creativității, factorii și metodele de stimulare a
creativității, modalității de evaluare a creațiilor plastice ale copiilor.

Creativitatea, în sensul cel larg, reprezintă acea capacitate complexă a omului, acea
structură caracteristică a psihicului care face posibilă opera creatoare. Una din cele mai eficiente
posibilități de formare a unei personalități creative este familiarizarea copiilor cu textul literar și
dezvoltarea creativității prin diverse exerciții artistico-plastice: desen, pictură, modelare, aplicare.
E bine să se acorde copilului, libertatea de idei, de a găsi mijloace și forme reprezentate a propriilor
impresii despre lume. Familiarizarea copiilor cu unele tehnici noi de lucru le mărește curiozitatea
și imprimă un caracter atractiv și creativ.
Copiii de vârstă preșcolară creează cu migală și pricepere sub îndrumarea atentă a
educatorului, lucrări practice deosebite, originale, dar mai ales interesante prin multitudinea
materialelor utilizate și a tehnicilor de lucru folosite. Cheia succesului în realizarea de către copii
a unor lucrări reușite o constituie și comportamentul educatorului care trebuie să se bazeze pe
dragostea față de copil, apropierea de el, încurajarea și valorificarea acestuia.

La vârsta preșcolară, tehnicile care se pot folosi în activitățile artistico-plastice și în


activitățile practice sunt:
 tehnica firul de ață;
 tehnica ștampilării;
 tehnica culorilor umede;
 tehnica petei de cerneală;
 tehnica jetului de aer;
 tehnica dactilopicturii;
 tehnica desenului cu lumânarea;
 desenul cu pic, cu cretă, cu tempera, cu acuarela;
 tehnica modelajului;
 tehnica colajului.

Este important să dezvoltăm la copii dorința de a realiza ceva inedit, iar acest lucru îl
putem realiza având ca linie directoare diversitatea. Familiarizarea copiilor cu unele tehnici noi de
lucru le mărește curiozitatea și imprimă activităților artistico-plastice un caracter atractiv și creativ.
Prin utilizarea acestor tehnici copiii își dezvoltă creativitatea și lumea interioară cu perceperi și
îndeletniciri noi.
În urma lucrului în centrul Artă copiilor li se reușește să realizeze lucrări, aplicând tehnici
netradiționale, așa ca: tehnica ștampilării, jetul de aer, dactilopicturii, desenării cu bețișorul,
stropirii cu periuța de dinți. Deasemenea copiii își dezvoltă creativitatea participând și desfășurând
diverse jocuri didactice, ca și: “Continuă gândul”, “Dezmierdatul”. Cercetările arată că la vârsta
5-6 ani, îi sunt deja accesibile exercițiile cu absurdități și începe perioada dezvoltării gândirii
critice ca element al gândirii logice și al creativității.

Creativitatea este latura importantă pe care trebuie să mizeze un cadru didactic pentru ca
activitate să intereseze și să atragă copiii spre tărâmul cunoștințelor.

Bibliografie:
1. Bolboceanu A. și grup de autori ”Curriculum educației copiilor de vârstă timpurie și
preșcolară”, 2008;

2. Bolboceanu A. și grup de autori ”Standardele de învățare și dezvoltare pentru copilul de


la 0-7 ani”, 2013;
3. Bolboceanu A. și grup de autori ”Standardele profesionale naționale pentru cadrele
didactice din instituțiile de educație timpurie”, 2013;
4. Bejat M., Talent, inteligență, creativitate, Editura Științifică, 1971;
5. Ghid pentru educători ”1001 idei pentru o educație timpurie de calitate”, Chișinău, 2013;

S-ar putea să vă placă și