Sunteți pe pagina 1din 4

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

Atelierul de lectură: formarea


cititorului reflexiv

va ocupa doar o parte din atelier, completîndu-se prin


discuţie şi scriere. Privit prin prisma competenţelor (de a
citi coerent şi de a înţelege cele citite), el poate fi proiectat

Olga COSOVAN
pentru diferite discipline şcolare sau pentru activităţi
educative, în clasele de gimnaziu. Nu numai la limba şi
literatura română, dar şi la discipline precum istoria,
educaţia moral-spirituală, educaţia civică, geografia,
limbile moderne demersul didactic va avea de cîştigat din
activităţi netradiţionale, concepute ca atelier de lectură.
Cu ce activităţi asociaţi atelierul? Lanţurile asociative La fel, atelierul de lectură poate fi structurat pe probleme
elementare ar include diferite nume de meserii, ateliere transdisciplinare sau pe arii curriculare.
propriu-zise, produse confecţionate în acele ateliere. Vom prezenta în continuare cîteva sugestii pentru
Atelierul ca atare va actualiza cunoştinţele de istorie organizarea atelierului de lectură la limba română în
medievală: ne vom aminti despre bresle, maiştri, calfe, cl. V-VII, pornind de la obiectivele curriculare. După cum
capodopere, muzee… se ştie, implementarea curriculumului gimnazial, în anul
Ideea de a organiza, în procesul de instruire, diverse de studii 2002-2003, vizează anume aceste clase.
ateliere nu este nouă. ATELIERUL, în concurenţă cu !Proiectarea atelierului de lectură
englezismul workshop, intră în viaţa noastră nu doar Examinînd obiectivele curriculare de la clase diferite,
pentru a desemna realităţi medievale, unde meseriaşii profesorul va observa continuitatea lor şi le va sis-
confecţionează obiecte de uz cotidian, iar activitatea lor tematiza, în funcţie de competenţa pe care o dezvoltă
se soldează cu un produs palpabil. Atelierul de muncă acestea. Este evident că doar unele dintre obiectivele
intelectuală – inclusiv cel de lectură sau de scriere – se curriculare, subordonate compartimentului Lectură, sînt
zideşte pe temelia unor competenţe existente care trebuie valabile pentru organizarea atelierului de lectură. De
dezvoltate în continuare, pînă la atingerea performanţelor. exemplu, din seria obiectivelor de la cl.V-VII, vom selecta
Atelierul de lectură, în contextul programului LSDGC, cîte două pentru organizarea atelierului de lectură. Astfel
apare ca o activitate unitară, rezultată din combinarea putem urmări continuitatea, dar şi progresul de la o clasă
firească a diverselor tehnici de lectură. Procesul de lectură la alta.

Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a


Elevul va fi capabil: Elevul va fi capabil: Elevul va fi capabil:
– să perceapă şi să înţeleagă – să înţeleagă în detalii conţinutul – să citească o varietate de texte
global conţinutul textului citit. textului citit. literare sau nonliterare, demons-
trînd înţelegerea sensului acestora.
– să stabilească legături între – să depisteze valorile etice ale – să facă observaţii, aprecieri în
textul citit şi lecturile anterioare. personajelor/eroului liric al legătură cu textele citite.
operelor literare.

Alternativ, atelierul de lectură ar putea urmări şi alte obiective curriculare, care sînt greu de atins în cadrul studierii
textelor de manual.

Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a


Elevul va fi capabil: Elevul va fi capabil: Elevul va fi capabil:
– să sesizeze relaţiile dintre text şi – să integreze achiziţiile noi în – să povestească oral sau în scris
imaginile aferente acestuia. sistemul propriu de informaţii. textele narative.

Pentru a consacra o oră sau două succesiv discuţiilor asupra lecturii extracurriculare, profesorul îşi va proiecta,
din cînd în cînd, lecţii pe care le va numi ateliere de lectură. Proiectarea atelierului de lectură trebuie făcută la etapa
elaborării planului calendaristic pentru întreg anul, distribuind cîte 1-2 ore de acest gen o dată la două luni (adică 4

122
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

ateliere de lectură pe an, prevăzute poate chiar pentru • Încurajarea pasiunii pentru lectură
ultimele lecţii din preajma vacanţelor sau pentru primele • Stimularea elevilor care citesc
de după vacanţe). Este important ca elevii să fie familiari- • Sondarea capacităţii de înţelegere a textului citit
zaţi cu proiectul şi pregătirea atelierului de lectură să • Urmărirea fluenţei în citire.
devină responsabilitatea tuturor, nu doar a profesorului. Pentru buna desfăşurare a conferinţei, se recomandă
!Forme de organizare a atelierului ca în timpul atelierului de lectură în sală să fie linişte, iar
Primele ateliere de lectură, cu elevii din clasa a V-a, se atmosfera – relaxantă şi nonformală; dialogurile să se
vor organiza ca mini-lecţii de lectură (pentru 15-20 de susţină pe un ton scăzut.
minute din ora academică). Buna desfăşurare a lor va fi Pentru eficienţa atelierului în ansamblu, profesorul va
asigurată de faptul ca toţi elevii să aibă (adusă de acasă, ţine evidenţa lecturilor fiecărui elev pe formularul acestuia
împrumutată de la bibliotecă) o carte pe care o citesc în sau într-un registru.
momentul de faţă sau intenţionează să înceapă a o citi. Algoritmul desfăşurării conferinţei poate fi următorul:
Operele pot şi trebuie să fie diferite, fiindcă – sperăm – " O dată cu începerea lecţiei, toţi elevii purced la
din schimbul de impresii se va trezi şi cristaliza interesul lectura cărţii pe care şi-au adus-o.
pentru carte. Toţi vor citi independent (10 min.) la " Profesorul scrie pe tablă numele elevilor cu care
începutul orei, (profesorul va citi şi dînsul, apoi va intenţionează să discute în această zi (în funcţie
participa la discuţie ca cititor, nu în calitate de profesor), de interesul său profesional pentru lectură sau
iar în continuare vor discuta în perechi sau în echipe a pentru elev, intervalul dintre conferinţe, nece-
cîte 4. Pentru orientarea discuţiei, la primele încercări de sitatea de a observa succesul şcolar etc.).
acest fel, profesorul poate să scrie pe tablă cîteva mo- " Orice elev poate să solicite o conferinţă cu profe-
mente de reper, care trebuie urmărite în procesul lecturii: sorul său, trecîndu-şi numele în altă parte a tablei.
" motivul alegerii cărţii, " Profesorul circulă printre elevi, luînd loc alături de
" primele impresii despre carte, cel cu care vrea să discute (ceilalţi continuă să
" sentimentele trăite în procesul lecturii, citească).
" impactul lecturii asupra elevului-cititor, Alternativ, profesorul invită elevul la masa sa ori la
" împărtăşirea reacţiei cititorului etc. catedră. Elevul nu trebuie să se simtă inferior sau exa-
Atunci cînd profesorul va avea certitudinea că elevii minat.
şi-au format deprinderea de a citi în timpul orei, fiecare " Discuţia-conferinţă durează 3-5 minute, după care
din cartea sa, şi abilitatea de a conversa asupra celor citite, elevul continuă să citească.
este momentul oportun pentru organizarea unei confe- " Dacă profesorul nu a reuşit să discute cu toţi
rinţe de lectură (în conformitate cu preceptele LSDGC). doritorii, care şi-au scris numele pe tablă, va începe
Pentru desfăşurarea conferinţei, profesorul poate conferinţa următoare cu aceşti elevi.
sugera elevilor titluri de cărţi interesante, dar lista nu va Este inepuizabilă lista de probleme pe care profesorul
purta un caracter obligatoriu. Înainte de a începe confe- le poate discuta cu elevii, mai ales într-o asemenea
rinţa, profesorul se va documenta în privinţa opţiunilor conferinţă degajată, dar, pentru a porni din loc activitatea,
pe care le-au avut elevii. se poate recurge la astfel de întrebări:
Sînt diverse căile pe care le poate parcurge cadrul # De ce ai ales această carte?
didactic cînd proiectează conferinţele: se va aborda aceeaşi # Ai mai citit cărţi de acest autor?
specie literară (schiţa, povestea, romanul), aceeaşi arie # Care este conflictul în carte? Cum se rezolvă el?
tematică (educaţia copiilor, omul şi natura) sau acelaşi # Care parte ţi-a plăcut mai mult? De ce? Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002
autor (I. L. Caragiale, I. Creangă, I. Druţă, M.Eliade) ca şi # Care fragment din carte ţi se pare cel mai inte-
textul/textele studiate la clasă, care ar putea să-i intereseze resant?
pe elevi. # Care personaje îţi sînt simpatice?
Către momentul conferinţei, elevii trebuie să încheie # Ce părţi ţi-au fost neclare?
lectura sau să ajungă aproape de sfîrşitul cărţii. Cu # Ce întrebări ai vrea să-mi pui? Cum pot să te ajut?
siguranţă, lectura de plăcere îi va face să revină la anumite # Ce probleme ai avut citind?
momente din carte, va stimula discuţia, îi va motiva să # Cum te-ai simţit cînd s-a întîmplat …?
vrea să discute cu colegii şi cu profesorul. Conferinţa – # Cum ai putea afla mai multe despre…?
care nu este o formă de evaluare, ci o activitate de # Ce ai învăţat din această carte?
învăţare – oferă fiecărui elev şansa de a discuta unu la # Cum îţi imaginezi un film turnat după această
unu cu profesorul, primind un feedback verbal, nu o notă. carte?
Obiectivele conferinţei sînt: # Cum ai vrea să ilustrezi acest text? Cunoşti ilus-
• Informarea profesorului asupra lecturilor elevului traţii profesioniste la această lucrare?
• Manifestarea interesului pentru ceea ce îi preo- După cum se poate observa, profesorul, în procesul
cupă pe elevi conferinţei, va orienta discuţia spre percepţiile personale

ATELIERUL DE LECTURĂ: FORMAREA CITITORULUI REFLEXIV

123
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

ale elevului, spre emoţii şi stări afective în raport cu lectură ca prezentare de carte. Aici va participa întreaga
literatura, spre conştientizarea şi verbalizarea stării post- clasă, elevii aducînd cu ei cărţile pe care vor să le prezinte
lectorale a elevului-cititor. Nu interogarea şi analiza literară colegilor. Obiectivele prezentării de carte sînt:
a textului artistic va fi miezul conferinţei, ci discuţia calmă, " schimbul de opinii între cititorii de aceeaşi vîrstă;
neformală dintre doi cititori. Cel care ghidează discuţia va " stimularea interesului pentru lectură, prin exem-
da sugestii, recomandări, dar nu teme obligatorii. plul colegilor;
Realizarea conferinţelor sau a unor părţi ale acestora " dezvoltarea abilităţilor de prezentare.
în demersul didactic este oportună pentru studiul lite- Profesorul va dirija, cel puţin la primele şedinţe,
raturii la orice etapă a instruirii. Pe lîngă lectura propriu- prezentarea cărţilor citite prin repere şi sugestii, cum ar fi:
zisă a textelor literare şi discuţiile pe care le poartă " ce carte vrei să prezinţi, cine este autorul ei;
profesorul cu elevul, are un impact pozitiv însăşi comu- " ce cărţi ale aceluiaşi autor ai mai citit sau poţi numi;
nicarea de la egal la egal. Anume acest fel de comunicare " ce evenimente sînt descrise în carte;
neformală îl apropie pe cititorul-elev de cititorul-profesor. " cine sînt personajele;
Pentru atelierele de lectură din clasa a VI-a, propunem " ce pasaje te-au impresionat mai mult;
să se asimileze tehnica scrisorilor literare, chemată să " ce ai vrea să citezi din carte;
stimuleze dialogul scris dintre: " de ce ţi-a plăcut cartea;
– elevii care citesc aceeaşi carte; " de ce ai vrea s-o recomanzi colegilor.
– elevii care citesc cărţi de acelaşi autor; Prezentarea de carte trebuie limitată în timp (5-7
– elevii care citesc cărţi pe aceeaşi temă. minute), dar se vor mai rezerva cîteva minute pentru ca
Desfăşurarea reuşită a atelierului de lectură în tehnica fiecare prezentator să poată răspunde la eventualele
scrisorilor literare presupune cîteva activităţi din partea întrebări ale colegilor. Elevii ar putea să exerseze două
profesorului: modalităţi de a adresa întrebări: oral şi în scris. Dacă
– să recomande, la început de an şcolar, o listă de răspunsul la unele întrebări stîrneşte discuţii, profesorul
cărţi pe care le vor citi elevii; va aprecia pe loc situaţia şi va stimula discuţia sau o va
– să stabilească datele atelierelor de lectură; amîna pentru altă activitate.
– să monitorizeze lectura cărţilor recomandate, În ultimele 5 minute din lecţie, elevii ar putea fi lăsaţi
astfel ca să fie sigur că oricine dintre elevi îşi va să scrie un text argumentativ despre activitatea dată: Ce
găsi corespondentul; ar vrea să citească acum, după cele 5-7 prezentări
– să-i mobilizeze şi să-i motiveze pe elevi să citească. ascultate? Care dintre prezentări l-a motivat să caute
Profesorul va anunţa din timp atelierul de lectură, iar cartea?
la data fixată elevii vor aduce cu ei cărţile despre care vor Alternarea prezentărilor de carte cu scrisorile literare
să discute în scris. Se pot stabili anumite subiecte pentru şi conferinţele de lectură, alături de alte modalităţi de a
fiecare atelier, de exemplu: stimula şi menţine interesul pentru cartea artistică, ar
I – Poveşti literare româneşti. trebui să-i ajute pe elevi în depăşirea limitelor manualului
II – Poveşti ale popoarelor lumii. şcolar de literatură.
III – Povestiri de I. Al. Brătescu-Voineşti, M. Sado- Pentru clasa a VII-a, recomandăm, pe lîngă pre-
veanu, I.Druţă. cedentele strategii de organizare a atelierului de lectură,
IV – Cărţi de R.Kipling, J.London, S. Lagerlof, A.Sawel. tehnica numită În căutarea autorului.
Urmărind dezvoltarea competenţei de comunicare Lectura în atelier (bunăoară, Lectura ghidată, Lec-
scrisă în baza lecturii, profesorul va sugera momentele tura împotrivă sau Presupunerea prin termeni1), dirijată
pe care le valorifică scrisoarea literară. Scrisorile vor de profesor, pune în prim-plan întrebări legate de iden-
conţine informaţii – formulări ale opiniilor proprii despre titatea autorului. Este normal, ba chiar oportun ca elevii
textele citite şi întrebări în raport cu ele. (Modelele de să se întrebe cine este autorul textului pe care îl citesc,
formulare a întrebărilor pot fi cele prezentate la confe- dacă acesta nu a fost selectat de ei, ci propus de profesor.
rinţele din clasa a V-a). Fără a anunţa numele autorului, profesorul îi ajută pe
La începutul activităţii, profesorul organizează schim- elevi să descifreze şi să interpreteze semnificaţia detaliilor
bul de scrisori elaborate acasă. Elevii citesc scrisorile din care s-a “văzut” scriitorul, iar în ultimă analiză – să
primite şi răspund la ele. În caz de necesitate, se pot face citească foarte atent textul. Pe măsură ce se aplică tehnica
discuţii orale între “corespondenţi”, cu referiri la frag- dată, se aprofundează analiza textelor necunoscute.
mentele de texte. Algoritmul aplicării tehnicii În căutarea autorului:
Este important ca şi profesorul să se implice în această " Profesorul alege un text de dimensiuni rezonabile,
corespondenţă şi fiecare elev să primească neapărat un pe care îl consideră necunoscut pentru elevi.
răspuns. Profesorul este acela care va ţine sub control Textul trebuie selectat cu grijă, astfel ca el să nu
corespondenţa şi va stimula dialogul. anunţe prea explicit autorul, dar nici să fie rodul
Alternativ, profesorul poate concepe atelierul de unei ficţiuni, cînd autorul este confundat cu

ATELIERUL DE LECTURĂ: FORMAREA CITITORULUI REFLEXIV

124
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

personajul pe care îl creează, nici să fie total lipsit pentru a le examina în această cheie. Elevul care va selecta
de indicii asupra paternităţii. textul se va documenta în privinţa biografiei şi creaţiei
" Elevii primesc textul şi au sarcina să-l citească. autorului, va oferi date despre opera lui.
" După ce textul a fost citit, în decurs de 3-5 minute, Aplicarea tehnicii În căutarea autorului are meritul de a
elevii trebuie să scrie ce cred despre autor, apoi fi una exersată pe viu, pe textul nestudiat, şi reclamă o gamă
să discute în tehnica gîndeşte-perechi-prezintă. largă de procese de gîndire, de la cunoaştere şi înţelegere la
" Profesorul formulează şi notează o serie de între- sinteză şi evaluare. Elevul trebuie să cunoască nişte texte
bări cu privire la autor: literare, să deţină o informaţie despre autori şi texte, să
$ Ce vîrstă are autorul la momentul scrierii textului? poată compara fragmentul citit cu altele, să analizeze
$ Cînd este scris textul? detaliile şi să-şi rezolve problema autorului. Operaţia de
$ De ce cultură ţine? sinteză se realizează după ce s-a răspuns la întrebările
$ Ce profesie are autorul? propuse şi nu a fost divulgat numele autorului. Se
$ În ce limbă a fost scris textul? etc. potrivesc răspunsurile existente cu datele biografice ale
" Elevii sînt îndemnaţi să-şi citească afirmaţiile şi scriitorilor cunoscuţi, se fac presupuneri.
argumentele. Se insistă asupra indiciilor textuale În cazul utilizării unui fragment captivant din creaţia
ale vîrstei, etniei, epocii etc. unui scriitor cunoscut, detectarea autorului poate fi un
" Profesorul dirijează discuţia. La momentul potrivit, îndemn de a căuta şi citi cartea.
se pun în relief acele detalii din text, pe care nu le-au Producţia atelierului de lectură nu este textul, este
observat sau nu le-au scos în evidenţă la început cititorul şi interesul lui pentru literatură.
elevii.
" Cînd argumentele se epuizează sau discuţia revine 1
Charles Temple, Jeannie L, Steele, Kurtis S. Meredith,
în acelaşi loc, profesorul divulgă personalitatea
Iniţiere în Metodologia Lectură şi scriere pentru dezvoltarea
autorului şi oferă date din biografia lui. gîndirii critice, Supliment al revistei „Didactica Pro...”, nr.1,
" Elevii recitesc textul, găsesc argumentele care le-au 2001; Charles Temple, Jeannie L, Steele, Kurtis S. Mere-
scăpat iniţial, apoi generalizează investigaţia. dith, Strategii de dezvoltare a gîndirii critice, Ghidul II,
Odată asimilată tehnica, elevii ar putea pregăti texte Supliment al revistei „Didactica Pro...”, nr. 2, 2002.

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

ATELIERUL DE LECTURĂ: FORMAREA CITITORULUI REFLEXIV

125