Cuprins

1.Introducere.........................................................................................................................................................................

1.1.Actualitate...............................................................................................................................

1.2.Scopul lucrarii..........................................................................................................................

1.3.Pentru cine este dedicate lucrarea?........................................................................................

1.4.Scurt rezumat..........................................................................................................................

2.Alimente sanatoase pentru dantura copiilor....................................................................................................................

3.Ce este fluorul?..................................................................................................................................................................

3.1.Perioada cind se face fluorizarea danturii................................................................................

4.Factorii care influenţează procesul de incorporare a fluorului în smalţ după

aplicarea topică a preparatelor preventive.................................................................

4.1 Starea ţesuturilor dentare dure...............................................................................................

4.2 Proprietăţile preparatelor fluorului aplicate topic....................................................................

4.2.1. Natura chimica a Fluorului................................................................................................

4.2.2. PH-ul.................................................................................................................................

4.2.3. Concentraţia F în preparatele aplicate topic....................................................................

4.2.4. Componenţa chimică a substantei de baza a preparatelor preventive............................

5.Tehnica de aplicare topică a fluorurilor...................................................................

7.Educaţia sanitară în colectivităţile organizate de copii.............................................

8.Metode de cercetare asupra pacientilor...........................................................................................................................

9.Descrierea metodei aplicata la cercetarea cariilor..........................................................................................................

10.Analiza cazurilor..............................................................................................................................................................

10.1Cazul 1(Examinarea copiilor de la 1,5 pina la 3 ani)...............................................................

10.2Cazul 2(Examinarea femeilor insarcinate ).............................................................................

10.3Cazul 3(Examinarea elevilor)..................................................................................................

11.Concluzii:..........................................................................................................................................................................

12.Bibliografie:......................................................................................................................................................................
 1.Introducere

1.1.Actualitate
In viata de zi cu zi igiena dentara reprezinta pentru societatile civilizate o deprindere si totodata o necesitate
vitala.Dat fiind faptul ca omul civilizat este deprins cu obiceiul de a se hrani la o anumita ora,el stie ca dupa fiecare masa
trebuie sa-si curate dantura pentru a nu lasa loc de actiune cariei dentare.Asa cum caria dentara si complicatiile ei
cauzeaza oamenilor multe suferinte,tulbura activitatea aparatului digestiv,contribuie la aparitia unor afectiuni grele ale
inimii,rinichilor,articulatiilor,lupta impotriva ei trebuie sa devina din ce in ce mai rezultativa.Insa apare o alta problema
pentru cei interesati de propria dantura.Marele asortiment de paste de dinti care te pun in dificultate de alegere.Lucrarea in
cauza va va da unele sfaturi in legatura cu alegerea corecta a pastei de dinti plus unele ,,smecherii” in legatura cu
pastrarea dintilor d-voastra.

1.2.Scopul lucrarii
• Asigurarea sanatatii copiilor si maturilor prin intermediul informatiei pregatita pentru prevenirea afectiunilor
dentare.
• Propagarea unui mod sanatos de viata la copii.
• Realizarea educatiei pentru sanatate a generatiei in crestere.
• Formarea la copii a unor deprinderi corecte de ingrijire a dintilor orientate spre prevenirea afectiunilor dentare.
• Constientizarea importantei produselor lactate,a fructelor si a legumelor,dar si a daunei dulciurilor.
• Constientizarea necesitatii de a trata la timp dintii bolnavi.
• Identificarea obiectelor individuale a cavitatii bucale.

1.3.Pentru cine este dedicate lucrarea?

Lucrarea in cauza se dedica in special celor trei grupe de persoane asupra carora a avut loc cercetarea,iar la
general,tuturor persoanelor interesate de propria dantura.Pentru a determina ca principala cauza de dezvoltare a
afectiunilor dentare este nerespectarea regulilor de igiena,alimentarea irationala si insuficienta fluorului in
organism.Eventual,s-ar parea ca igiena sau profilaxia dentara nu au un interes stiintific mai mare decit vindecarea si
combaterea unor boli,insa daca ar fi urmate citeva reguli simple nu s-ar ajunge pina la boli dentale grave.Astfel aceasta
lucrare este dedicata celor care sunt indiferenti in legatura cu aceste aspecte ale frumusetii exterioare si mai important
decit atit al sanatatii in general.Se urmareste motivarea acestor personaane in scopul combaterii acestui viciu al igienei
dentare pe plan secundo si includerea ei in agenda normala a omului de rind.

1.4.Scurt rezumat
Dieta omului contine un grup de 5 principii nutritive de baza: carbohidrati, lipide, proteine, vitamine si
minerale. Acestea impreuna cu apa sunt esentiale pentru viata. In plus, fibrele alimentare sunt considerate a fi foarte
importante pentru o stare buna de sanatate.
Bacteriile implicate in procesele carioase se hranesc cu carbohidrati. Carbohidratii sunt o sursa de
energie,deci sunt necesari. Totusi trebuie sa avem grija sa ne axam pe cei naturali. Zaharurile pot fi repede transformate in
acizi de bacteriile de la nivelul cavitatii bucale,deci aproape toate alimentele si bauturile care contin carbohidrati
fermentabili sunt o sursa de hrana pentru bacterii care pun in libertate acizi implicati in procesul de formare a cariilor.
Cu cat alimentele si bauturile ce contin zahar rafinat sunt consumate mai frecvent cu atat creste riscul de
aparitie a cariilor. Viteza cu care un aliment sau o bautura strabate cavitatea bucala a fost asociata cu cresterea riscului
de formare a cariilor: o perioada mai mare de stagnare la nivelul cavitatii bucale este asociata cu un potential cariogen mai
mare. Din acest motiv este atit de important periajul efectuat inainte de culcare.
Exista insa alimente ce contin o serie de elemente care ajuta la protejarea dintilor. Acesti componenti
actioneaza in moduri diferite. De exemplu,pot actiona ca un sistem tampon neutralizand PH-ul placii bacteriene, ajuta la
procesul de remineralizare sau au o actiune inhibitorie asupra bacteriilor din placa dentara.
De exemplu,cacaua din ciocolata inhiba bacteriile orale. Existenta proprietatilor cariostatice ale componentilor ciocolatei
arata complexitatea relatiei dintre alimente si carii. Alte alimente care contin diferite proteine si minerale cu efecte de
stopare a evolutiei cariilor sunt: branza, cerealele si laptele.
Caria dentara apare dupa eruptia dintilor in rezultatul contactului direct al alimentelor cu suprafata dintelui, rolul
principal revine hidratilor de carbon (zaharului) .Profilaxia cariei dentare urmareste asigurarea starii de sanatate a cavitatii
bucale si cuprinde un complex de metode care duc la cresterea rezistentei tesuturilor dure dentare si combaterea factorilor
agresori cariogeni.Un factor important in profilaxia cariei dentare are alimentatia rationala, care cuprinde masuri
profilactice prenatale (pina la nastere) si post natale (dupa nastere).
Profilaxia prenatala asigura o buna dezvoltare a organismului copilului, precum si a aparatului dento-maxilar,
printr-o alimentatie complexa rationala a gravidei cuprinzind proteine, hidrocarbonate, grasimi, vitamine si saruri
minerale cu o valoare calorica medie de circa 3000 calorii pe zi.
S-a determinat ca pentru un copil cu virsta nu mai mare de 2 luni,o cantitate alimentara timp de o 24 de ore
trebuie sa fie egala cu 1/5 parte din greutatea corpului,la 2-4 luni 1/6,la 4-6 luni 1/7,la 6-9 luni-1/8.Pentru copii in virsta
de la 3-5 ani trebuie sa fie 1500g,5-7 ani – 1800g,7-11 2000-2300g,Copii mai mari folosesc regim alimentar ca si
maturi,care trebuie sa contina in medie 80-100g proteine,400-500g glucide,80-100 g grasimi, 0,1g vitamine si diferite
saruri.Apa necesara timp de 24 de ore organismului este de 2,5-4,5 litri, 800-1000ml se contin in alimente, 300-400ml se
formeaza in organism,iar 1200-1300 ml o alcatuiesc apa,laptele,diferite sucuri care se intrebuinteaza.
Rationul alimentar al gravidei treguie sa fie bazat pe produsele lactate, produse din carne si peste,oua si,in
deosebi,legume si fructe.Femeia gravida trebuie sa duca control strict si asupra starii de sanatate a cavitatii bucale. Sa
viziteze medicul stomatolog in prima si a doua jumatate a graviditatii si in caz de necesitate, sa asaneze cavitatea
bucala.Dupa nastere ar fi foarte bine daca alimentatia copilului ar fi bazata pe laptele matern macar timp de 6 luni. In
cazul alimentatiei artificiale alaturi de laptele de vaca este necesar de a adauga zeama (sucurile) de fructe si legume.
Intre 1 - 14 ani este etapa in care se termina mineralizarea dintilor permanenti. La inceputul acestei etape se va
supraveghea ca masticatia sa se faca in bune conditii cu folosirea alimentelor mai dure. Efortul de masticatie a piinii tari,
fructelor si legumelor determina si o buna autocuratire-indepartare a depunerilor moi de pe suprafetele dentare. Trebuie
supravegheate si functiile de respiratie, fonatie, deglutitie. Necesarul de calorii in aceasta etapa ajunge pina la 2500-2600
calorii pe zi. Aportul considerabil apartine glucidelor si,partial,lipidelor si proteinelor. Dintre sarurile minerale cel mai
important este calciul. Se dezvolta si necesitatile de vitamina D, A, C si vitaminele din grupul B.
Alimentatia adolescentului cu virsta cuprinsa intre 14-20 de ani prezinta cresterea ratiei calorice ajungind la 3200-
4000 calorii pe zi, se asocieaza si cu cresterea cantitatii de legume si fructe consumate(13-17% din valoarea calorica a
ratiei alimentare) si de produse cerealiere(20-48% din valoarea calorica).
Alimentatia adultului constituie un consum energetic de 3000-5000 calorii pe zi si corespunde o crestere a
consumului de glucide, dar este necesar ca glucidele sa nu depaseasca de 5 ori cantitatea de lipide si proteine si sa fie
consumate sub forma de amidon, glicogen. Se recomanda restrictie la consumul de dulciuri in special cele lipicioase.
Acestea asociate cu lichioruri folosite intre mesele principale sau cind se da copilului o bomboana inainte de culcare,
numai la citeva minute dupa depunerea dulciurilor pe dinti se produc acizi organici capabili de a produce leziuni de
decalcifiere (distrugere) a dintelui in aproximativ 90 minute. Se recomanda consumul de dulciuri o singura data pe zi la
masa principala.
Una din metodele cele mai eficiente in profilaxie a cariei dentare reprezinta curatirea artificiala care se realizeaza
prin periaj dentar cu utilizarea pastelor, pulberilor, a apelor de gura.
Pastele de dinti sunt substante complexe care au rolul curatirii suprafetelor dentare, atit prin actiunea abraziva, cit si prin
actiunea detergenta.
Periajul dentar trebuie sa inceapa de la virsta de 3 ani. Pina la aceasta virsta copilul este invatat si urmarit sa-si
clateasca gura dupa fiecare masa. Periajul dentar trebuie sa se indeplineasca dupa fiecare masa in special dupa masa de
seara. In cazul singerarii gingivale periajul nu va fi intrerupt, dar se va efectua cu atentie fara lezarea mucoasei gingivale.
In apa potabila din zona raioanelor de centru concentratia fluorului este sporita, este necesar de a folosi mai mult
paste de dinti cu concentratie de calciu mai mare: Jemciug, Colgate, Silca s.a.
De asemenea se poate folosi pulberea de dinti, dar nu permanent deoarece contine substante abrazive. Nu se recomanda la
persoanele cu o mineralizare dentara slaba, la persoanele care au tendinta de depunere a tartului dentar.Mai putin se
folosesc apele de gura,deoarece ele au o actiune de curatire redusa. Ele mai mult au efect de dezodorizare, calmare, usor
antiseptic.
Se mai cunosc si mijloace secundare de igiena bucala cum ar fi: scobitorile si atele dentare, dar trebuie sa fim
foarte atenti caci la folosirea lor un timp mai indelungat provoaca si atrofii ale papilei (gingiei) interdentare cu formarea
spatiului respectiv care devine un loc de depozitare al resturilor alimentare.
Se mai folosesc gumele de mestecat care combat formarea placii bacteriene. E mai bine de a le folosi numai dupa
masa,deoarece multe dintre acestea contin zaharuri care poate afecta smaltul dentar.

2.Alimente sanatoase pentru dantura copiilor

Majoritatatea parintilor incearca sa le ofere copiilor gustari si pranzuri care sa contina alimente sanatoase pentru intreg corpul, inclusiv pentru dantura lor. Insa nu este intotdeauna
 Pentru ca poate fi imposibil
usor. Copiii poftesc la tot felul de produse nesanatoase pe care le vad la televizor sau in magazine,si astfel dantura acestora are de suferit.
pentru parinti sa monitorizeze in intregime dieta alimentara a propriilor copii, este important ca acestia sa-i invete ce
inseamna o alimentatie sanatoasa. Pentru a-i ajuta sa faca alegeri alimentare sanatoase, este important sa:

• pastrezi in bucatarie alimente sau gustari sanatoase;

• limitezi consumul de alimente bogate in zahar in timpul meselor;
• sa li se puna intotdeauna apa la dispozitie.

Alimentele si bauturile pe care micutii le consuma zilnic afecteaza in mod direct sanatatea orala si pot duce la aparitia
cariilor dentare la o varsta foarte frageda.
Expertii sunt de parere ca acestia au nevoie de alimente diversificate, din grupele alimentare importante, pentru o
dezvoltare armonioasa si sanatoasa. Cand zaharul devine dominant in dieta copilului, riscul aparitiei cariilor devine foarte
mare. Asta pentru ca bacteriile din cavitatea bucala folosesc zaharul drept hrana. Aceste bacterii produc acid indeajuns de
puternic pentru "a dizolva" smaltul dintelui de lapte.
In timp ce majoritatea persoanelor stiu ca prajiturile sau bomboanele sunt bogate in zahar, continutul de zahar a
unor alte alimente nu este la fel de cunoscut. De exemplu, laptele contine un tip de zahar numit lactoza. Dar si alte
alimente care,desi nu au un gust foarte dulce (precum untul de arahide),contin zahar.
Insa dulciurile nu sunt singurele vinovate pentru aparitia cariilor. Gustarile bogate in amidon (covrigei sau
snacks-uri) pot cauza aparitia cariilor la fel ca dulciurile. Totul se reduce la cat de mult timp le este permis carbohidratilor
sa ramana pe dinti. Cat de des mananca copilul tau poate fi la fel de important ca tipul de alimente pe care le consuma.
Daca copilul tau are parte de foarte multe gustari bogate in carbohidrati in timpul zilei, inclusiv bauturi dulci, bacteriile
pot produce acid aproape in mod continuu si astfel creste si riscul aparitiei cariilor.
Cantitatea alimentelor depinde de mineralizarea apei si de continutul fluorului in ea.Fluorul este un element cu
proprietati unicale,facind parte din grupa biomicroelementelor.In natura fluorul se intilneste numai sub forma de compusi.
Majoritatea compuşilor fluorului în natură au o solubilitate joasă în apă. Aceasta are o
însemnătate biologică deosebită, deoarece organismele vii pot asimila numai compuşi solubili în
apă a fluorului. În condiţii naturale ei se depistează în apă, soluri şi aer (în cantităţi foarete mici).
Cantităţi mai mari se întâlnesc numai în unele regiuni ale globului pământesc .
Compuşii fluorului se asimilează
în diferite sectoare ale tractului digestiv. Însă cantitatea maximală este asimilată în intestinul
subţire. Căile de bază de pătrundere a compuşilor fluorului în organismul uman sunt: din apa
potabilă în tractul digestiv şi aerogenă, în cazul intoxicaţiilor industriale.
Ingestia fluorului este urmată de următoarele faze metabolice:
adsorbţie, distribuţia şi difuziunea în organism, excreţia. Cea mai mare parte a fluorului după ce
a fost ingerată este absorbită la nivelul tractului digestiv, de unde va trece în circulaţia sangvină
şi va fi distribuită în diverse ţesuturi. Cantitatea de fluor absorbită variază în funcţie de:

• doza de fluor ingerată;

• momentul ingestiei;

• durata consumului de fluor;

• solubilitatea elementelor fluorate;

• capacitatea lor de a fi hidrolizate prin acţiune enzimatică; asocierea fluorului cu alte

elemente.

Bilanţul fluorului la copii este pozitiv - organismul reţine circa 45% din fluorul ingerat şi
excretă circa 55%.La vârsta adultă există un bilanţ echilibrat, ceea ce face ca fluorul absorbit în
urma circuitului metabolic să fie excretat în totalitate. În condiţii patologice bilanţul poate fi
negativ, ceea ce înseamnă că rezervele de fluor din organism vor fi mobilizate.
Natura produsului
ingerat – compuşii foarte solubili (NaF, H2SiF, Na2PO3F) sunt absorbiţi rapid şi aproape total.Compuşii
foarte greu solubili (CaF2) sau puţin solubili (MgF2, AlF3) sunt mai puţin absorbiţi. In
localitatile cu continutul de fluor scazut in apa se fac fluorizari incepind cu virsta de 2-3 ani.Daca in apa fluorul este intr-o
cantitate mai mica decit norma(<1,5mg/l) atunci regimul alimentar timp de 24 de ore la maturi trebuie sa contina 120g
proteine,100g grasimi,400 g glucide,in total 3500kkal.In alimentatie trebuie sa se foloseasca adaugator
calciu,fosfor,fier,fluor,vitamine.In cazul cind,continutul de fluor in apa potabila depaseste normele admise,precum si
atunci cind se gaseste in cantitati mari in organismele vegetale si animale din regiunile respective,la populatia locuitoare
in aceste raioane poate aparea fluoroza dentara.

3.Ce este fluorul?

Fluorul constituie un mijloc de prevenire activa a cariei dentare, incorporarea sa in smaltul dentar permitindu-i
acestuia sa reziste atacului acid. Aproape 90% dintre adultii care in copilarie au urmat un tratament cu fluor prezinta o
dantura mai putin predispusa la carii. Practic, fluorul ajuta ca dintii sa se mineralizeze. De asemenea, contribuie la
intarirea punctelor vulnerabile de pe suprafata dintilor, care, in timp, ar putea duce la aparitia cariilor.

3.1.Perioada cind se face fluorizarea danturii

Daca are deja 2-3 ani, copilul tau trebuie sa inceapa sa ia fluor.Bineinteles, dupa o vizita la medicul
stomatolog.Daca copilul a implinit 6 ani, nu mai are rost administrarea pastilelor pe baza de fluor. Acum e prea
tirziu pentru asta. Dar nu inseamna ca nu se mai poate face nimic in privinta fluorizarii. Se pot aplica geluri sau lacuri pe
baza de fluor, dar acest lucru presupune cel putin trei vizite pe saptamina la stomatolog. Fluorizarea cu gel se face de doua
ori pe an. Astfel de fluorizari se fac in cadrul clinicilor stomatologice din intreaga tara. Tehnica in sine dureaza maxim 10
minute. Atentie, insa! Copilul nu poate minca decit dupa minimum o jumatate de ora de la efectuarea tratamentului.
Pentru copii care au implinit virsta de 14 ani, nici fluorizarea cu tablete sau geluri nu mai are rost.
Adolescentii si adultii pot utiliza, in schimb, ape de gura, paste de dinti si gume de mestecat pe baza de fluor.
Cind alegi o asemenea pasta trebuie sa tii cont de cantitatea de fluor continuta si anume maximum 0,03% fluor in
cazul copiilor, maximum 15% in cazul adultilor. Actiunea acestor produse (gume de mestecat, ape de gura) nu este
reala decit daca se respecta un timp de contact de cel putin 15 minute.Nu se mareste cantitatea de fluor, fara a
intreba medicul. Actiunea lui poate fi benefica si in doze foarte mici. In plus, un aport excesiv poate provoca o fluoroza
(aparitia de pete gri pe smaltul dintilor). Daca, pe linga tablete, se mai ingereaza fluor si din alte surse (vezi apa pe care o
bei, poate sa contina fluor), riscul aparitiei opacitatii danturii este aproape iminent.Fluorizarea este contraindicata copiilor
alergici la fluor.
Doza cariopreventivă - reprezintă cantitatea de F care administrată pe cale generală,
are efect cariopreventiv maxim, iar riscul de apariţie a fluorozei este minim. Valoarea acesteia este de 2 mg/zi fluor.
( Efectul cariopreventiv - semnifică fenomenul de prevenire a producerii leziunilor carioase.)
Doza cariostatică - este dată de
cantitatea de F ce poate opri evoluţia proceselor carioase.(Efectul cariostatic - se referă la acţiunea fluorului de a
întrerupe evolutia proceselor carioase.)Se obţine prin asigurarea zilnică a 1-1,3 mg şi depinde de: -
aportul zilnic; -
vârsta la care se începe administrarea;
- forma de aplicare, generală sau locală;
- intervalul de timp cât se asigura administrarea.

În cursul amelogenezei fluorul se acumulează în smalţ, legîndu-se de fracţiunea minerală,

sau se incorporează în reţeaua cristalină pentru a face parte integrantă din cristal. Aplicarea
locală ai compuşilor fluorului urmăreşte creşterea rezistenţei smalţului în faţa agresiunii carioase
prin modificarea compoziţiei şi structurii lui, sau prin formarea unor straturi protectoare pe
suprafaţa dintelui. Mecanismele
actiunii cariopreventive:
1. reduce solubilitatea smaltului in acizi prin înlocuirea radicalul hidroxil rezultînd cristale
stabile de fluorapatită;
2. reduce producerea de acizi in placa bacteriana;
3. favorizeaza remineralizarea smaltului decalcificat.
Incorporarea fluorului în cristal se face în trei etape:
* în prima etapă ionii de fluor provenind din fluid pătrund în învelişul de hidratare al
cristalului;
 * în etapa a doua se poate produce un schimb între ioni de fluor al învelişului de hidratare
şi ioni încărcaţi negativ situaţi pe suprafaţa cristalului, care pot fi ioni hidroxil sau ioni
carbonat (schimb heteroionic). Este posibil şi un schimb isoionic între doi ioni de fluor.
* în etapa a treia, mult mai lentă, o parte din fluorul de la suprafaţa cristalului poate migra
în interiorul acestuia (hidroxiapatita) fixându-se puternic de cristal. Majoritatea fluorului
încorporat în reţeaua cristalină înlocuieşte un ion OH-.
4.Factorii care influenţează procesul de incorporare
a fluorului în smalţ după aplicarea topică a
preparatelor preventive

4.1 Starea ţesuturilor dentare dure

1. “Vârsta” dintelui Suprafaţa smalţului unui dinte care a erupt recent prezintă o serie de
neregularităţi, care constituie în mod potenţial căile de pătrundere şi acumulare a elementelor
exogene. În plus smalţul tânăr este poros, ceea ce favorizează pătrunderea şi difuzarea
elementelor exogene. Incorporarea F în smalţul dinţilor tineri este favorizată de procentajul mare
de carbonat (CO3), care este uşor substituit de ionii de F.
2. Defectele de dezvoltare
3. Cariile
4. Concentraţia fluorului în smalţ.
Concentraţiile fluorului în ţesuturile mineralizate sunt foarte variabile , fiind în
funcţie de numeroşi factori:

- fluoremia în cursul formării lor;

- perioada de timp în care subiectul ingerează fluor;
- etapa de dezvoltare în momentul ingerării fluorului;
- rata de creştere;
- vascularizare;
- suprafaţa ţesuturilor mineralizate în formare;
- suprafaţa cristalelor, porozitatea ţesuturilor pe cale de formare, gradul de mineralizare.

4.2 Proprietăţile preparatelor fluorului aplicate topic

4.2.1. Natura chimica a Fluorului

Multitudinea de compuşi fluoraţi aplicaţi local pot fi repartizaţi în două grupuri: fluorurile
minerale (fluorura de sodiu, monofluorfosfatul de sodiu (MFP), fluorura de staniu şi fluorurile organice
(aminofluorurile). Aceste grupuri se disting prin: capacitatea de a elibera
F din molecula sa şi proprietatea moleculei de a lega F. Capacitatea de a elibera F din moleculă: cu
excepţia MFP ionii de F sunt legaţi de restul moleculei printr-o legătură ionică, care realizează uşor
eliberarea F . În cazul MFP F este legat covalent cu restul moleculei şi este necesară o hidroliză pentru
a elibera F şi a-l face activ. Această hidroliză, realizată de enzimele salivare sau bacteriene,
încetineşte eliberarea fluorurii legate în aşa mod. Aminofluorurile provoacă cea mai
puternică îmbogăţire a smalţului în F, chiar şi în concentraţie slabă. Acţiunea lor cariopreventivă
este datorată pe de o parte F şi de altă parte efectului antienzimatic al fracţiunii organice la
nivelul plăcii bacteriene, precum şi al împiedicării formării plăcii ca urmare a proprietăţilor lor
tensioactive. Eficienţa cariopreventivă a aminofluorurilor a fost final marcată de o reducere a
cariei dentare cu 50-80%.

4.2.2. PH-ul
Aplicarea soluţiilor fluorate cu PH-ul redus provoacă disoluţia parţială a cristalelor la
suprafaţa smalţului, iar ionii de calciu eliberaţi reacţionează cu ionii de F, formând CaF2 şi în
consecinţă are loc majorarea cantităţii de F incorporat în smalţ. S-a constatat că concomitent cu
scăderea PH-ului remediului utilizat s-a majorat cantitatea ionilor de F, incorporaţi în smalţ. Dar
la reducerea PH-ului mai jos de 5,5, deşi continuă incorporarea F în smalţ, cantitatea de
fluorapatită formată rămâne neschimbată. La tratarea pulberii de smalţ cu FFA s-a depistat că
odată cu creşterea disoluţiei smalţului se majorează cantitatea de fluorapatită formată.

4.2.3. Concentraţia F în preparatele aplicate topic.

Tratarea cariilor experimentale cu soluţii fluorate în prezenţa Ca şi PO4
demonstrează că modul de remineralizare este valabil în funcţie de doza de F şi de durata
tratamentului: -dacă F este în concentraţie
mare şi tratamentul este de scurtă durată, se obţine o remineralizare a zonei superficiale în timp
ce leziunea sub-suprafeţei este puţin influenţată (se pare că F precipită la suprafaţă sub formă
de CaF2 ; -dacă F este în concentraţie joasă şi tratamentul este îndelungat, se observă
remineralizarea progresivă a ansamblului leziunilor.

4.2.4. Componenţa chimică a substantei de baza a preparatelor

preventive 1. Substanţele utilizate pentru a mări viscozitatea preparatelor F de
tipul hydroxieltilcelulozei au proprietatea de a reduce viteza difuziei F şi pot reduce gradul de
incorporare a ionului de F în smalţ. 2. Umectanţii - agenţii, care
includ glicerină, sorbitol şi propilen glicon, au proprietăţi de a reţine apa şi sunt utilizaţi pentru a
preveni uscarea gelurilor şi pastelor. Prezenţa glicerolului reduce cu 15% incorporarea F în smalţ
din fluorura de sodiu şi monofluorfosfatul de sodiu, micşorează efectul cariopreventiv al aplicării
fluorurii de staniu susţin că soluţia apoasă 30% glicerol nu reduce incorporarea F în smalţ, iar
dacă remediul de fluorare conţine 2% hydroxietilceluloză sau 40-47% sorbitol, F nu se
incorporează în smalţ. 3. Temperatura fluorurii, încălzirea
până la 35 C a majorat de 2 ori cantitatea F incorporat în smalţ în comparaţie cu aplicarea
o

aceleeaşi fluoruri de temperatura camerei. Încălzirea soluţiei fluorate numai cu 1oC a majorat gradul de
incorporare a ionului de F în smalţ cu 1%.
4. Durata de contactare cu suprafaţa smalţului
Aceste caracteristici sunt determinate de proprietăţile
fizico-chimice ale substanţei de bază, care asigură aderarea, menţinerea remediului la suprafaţa
smalţului şi influenţează viteza de cedare a ionilor de F (238). 5. Vehicolele fluorurilor-soluţiile,
gelurile, pastele sau lacurile fluorate Metodele
fluorizării locale sunt reprezentate de :

a) fluorizare locală prin periaj cu paste de dinţi fluorate;

b) fluorizare locală prin clătiri orale;
c) fluorizare locală prin aplicaţii topice.
Aplicarea topică a fluorurilor în prevenirea cariilor a fost introdusă în practică în ultimii 50 de
ani. Aplicarea se realizează prin pensulare după periajul profesional al dinţilor şi izolare cît mai
eficientă. Îndepărtarea plăcii bacteriene şi a peliculei dobîndite de la suprafaţa smalţului, precum
şi izolarea, uscarea corectă a dintelui garantează eficienţa fluorizării topice.
S-a constatat
oprirea din evoluţie a leziunilor carioase incipiente după aplicarea topică a compuşilor fluorului.
Remarcabilă este şi creşterea rezistenţei faţă de atacurile acide ulterioare. Această rezistenţă
este superioară comparativ cu cea a smalţului vecin.În prezent se folosesc următoarele tipuri de
preparate:

Fluorura de sodiu neutrală a fost experimentată de Knutson (1942) prin badijonarea dinţilor
cu NaF 2% timp de 3-8 min, de 3 ori pe an. Reducerea DMFS după aplicarea topică a Na F
variază de la 9-58%, iar reducerea medie a incidenţei cariei constituie ≈ 29%. În prezent NaF
este mai puţin utilizată, comparativ cu alţi compuşi, care sunt mai simpli în utilizare, dar exercită
un efect cariopreventiv mai important. Combinaţia dintre fluorura de sodiu 75% şi glicerină 25%
este cunoscută sub denumirea de Nafestezină.
Fluorura de staniu în concentraţie de 1% , aplicată de 2 ori pe an, reduce caria cu 37 %,
efectul menţinîndu-se 5 ani de la încetarea aplicărilor. Dezavantajul acestor aplicaţii este că apar
pigmentaţii brune pe smalţul tratat.Pentru a mări eficienţa acestor geluri în prezent ele pot fi
aplicate în “gutiere” speciale. Astfel, prin evitarea contactului cu saliva concentraţia lor se
menţine constantă un timp îndelungat.
Aminofluorurile sunt compuşii obţinuţi prin legarea fluorului anorganic (HF) cu porţiunea
amină a compusului organic.Aminofluorurile diferă de alţi compuşi organici de tipul
[ hydrocarbons fluoridated] a cărei fluorură este direct ataşată de ionul de carbon.
Experienţele de laborator au confirmat
eficienţa aminofluorurilor: reducerea solubilităţii smalţului, majorarea cantităţii ionilor de fluor
depozitaţi în smalţ, reducerea vitezei de acumulare a plăcii bacteriene şi, în ultimă instanţă,
prevenirea cariei experimentale.
Eficienţa cariopreventivă a aminofluorurilor a fost testată în cursul
cercetărilor clinice: utilizarea pastelor de dinţi la periajul dentar, a apelor de gură şi a gelurilor
prin aplicări topice. Rezultatele numeroaselor studii de
aplicare topică a soluţiilor, gelurilor, pastelor sau lacurilor fluorate au demonstrat că vehicolele
fluorurilor influenţează eficienţa clinică a remediilor cariopreventive . Apele de gură fluorate se
utilizează pentru clătirea gurii.
Concentaţiile sunt următoarele:

0,05% NaF pentru clătirea zilnică

0,2% NaF pentru clătirea săptămânală
0,1% SnF2 pentru clătirea zilnică
0,4% AmF pentru clătirea zilnică
0,2% AmF pentru clătirea săptămânală.
Fluidele au fost primele şi în decurs de mulţi ani au fost utilizate în calitate de vehicol de
bază al fluorurilor în remediile cariopreventive. Se aplică soluţiile de 2%fluorură de sodiu, 1-2%
fluorură de staniu, 1% aminofluorură -ELMEX sau 1,23% fosfofluorură acidulată. Soluţiile fluorate
sunt efective în reducerea ratei cariei dentare. Însă aplicarea topică a soluţiilor este o măsură
preventivă migăloasă, care necesită mult timp şi, în ultimă instanţă, aplicările soluţiilor fluorate
sunt costisitoare în comparaţie cu beneficiul obţinut. Din această cauză au fost elaborate alte
vehicole ale fluorurilor, care pot fi aplicate mai simplu, economisind timpul specialiştilor.
Gelurile fluorate sunt preparate prin adăugarea substanţelor care măresc viscozitatea
compoziţiei la preparatele fluorate. Avantajul utilizării gelurilor este posibilitatea aplicării lor în
gutiere, care permit o economie considerabilă de timp. Se utilizează gelurile de 1,23-2%fluorură
de sodiu, 1-2% fluorură de staniu, 0,4-1% aminofluorură –ELMEX (ph 5,9) sau 1,23%
fosfofluorură acidulată.
Lacurile fluorate. Pentru a preveni cedarea imediată, fluorurile au fost incorporate în lacuri,
care au proprietatea de a adera la smalţ timp îndelungat şi asigură eliminarea lentă a fluorului.
Acest fapt majorează durata interacţiunii fluorului cu smalţul fără a mări numărul aplicărilor
topice.
Lacul ”Duraphat” conţine NaF (2,2 % F), iar lacul “Fluor-Protector” (0,7% F) conţine fluoruri
organice. Studiile in vitro, efectuate de Edenholm au elucidat că după aplicările topice a lacurilor
fluorate concentraţia fluorului la profunzimea 2-5 mm de la suprafaţa smalţului s-a majorat de la
1,000 ppm F pînă la 5,000 ppm F (“Duraphat”) şi 7,000 ppm F (“Fluor Protector”). După
menţinerea în saliva sintetică în decurs de 1 săptămînă concentraţia fluorului în smalţul dinţilor
prelucrat cu Durophat a constituit 3500 ppm F, iar în smalţul dinţilor prelucrat cu “Fluor Protector”-
5,500 ppm F.
Arends şi Scheethof au constatat că aplicarea lacului fluorat inhibă decalcificarea smalţului
şi formarea cariei incipiente în condiţii in vitro. În studiile clinice, efectuate de Koch şi Petersson
au constatat o reducere cu 75% a cariei după aplicarea topică de 2 ori pe an a lacului fluorat.
Însă un şir de autori au concis că aplicarea topică a lacurilor fluorate nu sunt mai eficiente în
prevenirea cariei dentare, comparativ cu aplicările gelurilor fluorate.
Lacurile fluorate au fost utilizate de A.I.Râbakov şi coautorii, 1973; Maiwald, Geiger, 1973;
Maiwald, 1974 şi Stamm, 1975. Autorii au constatat eficienţa cariopreventivă înaltă a lacurilor şi
au recomandat aplicările lacurilor F în calitate de remedii preventive pentru aplicarea largă.

5.Tehnica de aplicare topică a fluorurilor

1. Fluidele se aplică prin pensulare sau prin aplicarea buretelor de vată umezite în
preparatele enumerate mai sus.
2. Gelurile se aplică prin pensulare sau în gutiere.
3. Lacurile fluorate se aplică prin pensulare.
Aplicarea topică a gelurilor fluorate în gutiere
Gutierele comercializate sau prefabricate asigură o închidere marginală astfel, ca gelul să
nu reflueze în cavitatea gurii în timpul aplicării.
În prezent se utilizează următoarea tehnică de aplicare a gelurilor fluorate:
- curăţirea tuturor feţelor dentare cu ajutorul unei paste neabrazive, suprafeţele
proximale fiind curăţate cu ajutorul firului necerat sau a periuţelor interdentare;
- interiorul gutierelor se căptuşeşte cu hârtie absorbantă;
- în gutieră se aplică circa 2-2,5 ml gel;
- se aplică gutiera, saliva menţinându-se sub aspiraţie timp de 5 sau 15 minute, apoi
gutiera se îndepărtează, iar pacientul este invitat să scuipe;
- se menţine aspiraţia salivară timp de 10 minute;
- subiectul se va abţine timp de jumătate de oră de a clăti gura, de a se alimenta sau de
a-şi peria dinţii.
Cantitatea de fluor in produsele alimentare fluctueaza in limite largi.Asa plante ca graul, orzul, orezul,
mazarea,varza,macrisul,patrunjelul sunt apte de acumularea universala a fluorului.Cele mai bogate in fluor sint partile
verzi ale plantelor,ele continind de la 30 pina la 140mg/l de substanta uscata.Este demonstrat faptul ca produsele
alimentare crescute pe soluri bogate in fluor il contin in cantitate sporita.Este foarte importanta nu doar cantitatea absoluta
a fluorului in produsele alimentare,ci si cantitatea lui in condimente si apa cit si tehnologia prepararii alimentelor.O parte
din produse acumuleaza din apa mai mult fluor,altele mai putin.La circuitul fluorului in natura participa nu doar lumea
vegetala,ci si cea animala.In legatura cu aceasta un interes aparte il reprezinta datele despre cantitatea fluorului in
tesuturile diferitor animale.Continutul fluorului in produsele alimentare de origine animala se afla in urmatoarele limite:
-in carne-0,16-2,0 mg/.
-in unt-0,4-0,45 mg/kg.
-in lapte si lactate- 0,3-0,7 l
-in oua-1,48
-in peste(de apa dulce)-0,09-0,26
-in peste de mare- 0,02-84,4 mg/kg.
Pentru profilaxia fluorozei in localitatile cu continutul sporit de fluor in apa potabila este necesar de a aduce apa
cu continut redus de fluor.Alimentele trebuie sa contina produse bogate in calciu,care este antagonistul fluorului si
contribuie la eliminarea fluorului din organism.La copii se indica preparate de calciu si polivitamine,se exclud din igiena
cavitatii bucale a pastelor de dinti cu continut de fluor si recomandare pastelor ce contin calciu.
6.Rolul pastelor de dinti fluorurate in reducerea incidentei
cariilor si afectiunilor gingivale
Inflamatiile gingivale si cariile sunt afectiunile bucale cel mai des intalnite in randul populatiei. Aceasta patologie
este generata in mare masura de prezenta placii bacteriene care poate duce la aparitia cariilor, tartrului si a inflamatiilor
gingivale. Tartrul in sine poate inrautati starea gingiilor, devenind prin aceasta mai mult decat o simpla problema estetica.
Pastele de dinti pot reduce incidenta cariilor, a tartrului si a placii bacteriene, contribuind semnificativ prin aceasta la o
buna sanatate orala a populatiei.
In ciuda tendintelor din ultimii 10-15 ani, de prevenire a afectiunilor cavitatii bucale, cariile reprezinta inca o
afectiune larg raspandita. Din statisticile la nivel national referitoare la prevalenta cariilor in diferite tari europene, rezulta
ca, desi atenuata, aceasta problema nu a fost inca rezolvata.
S-ar putea chiar crede ca nivelul incidentei cariilor ar putea reveni la valorile din anii precedenti din 3 motive:
-in primul rand, finantarea programelor de prevenire a cariilor scade;
-in al doilea rand, programele de prevenire au devenit foarte greu de organizat din cauza ca participantii- care in prezent
sunt mai putin afectati de existenta cariilor- nu vad necesitatea participarii lor la acest tip de manifestari;
-in al treilea rand, din cauza ca tinerii, care nu sufera din cauza cariilor la fel de mult ca parintii lor, sunt greu de motivat
in a mentine o buna igiena orala deoarece ei nu “simt nevoia” acestui lucru. Oamenii trebuie convinsi chiar mai mult
decat inainte despre necesitatea imbunatatirii nivelului masurilor de prevenire a cariilor.
Preventia, in stomatologie, ca si in celelalte specialitati medicale, trebuie sa fie o prioritate, pentru ca numai prin
intermediul ei se poate reduce incidenta numeroaselor boli pe care le resimt astazi pacientii.Alaturi de medicii
stomatologi, medicii generalisti trebuie sa aiba notiunile stomatologice de baza necesare pentru a-si putea educa
pacientii. Un pacient este cu adevarat sanatos numai daca toate problemele lui medicale sunt rezolvate, inclusiv cele
stomatologice.Problemele legate de sanatatea orala sunt numeroase, dar in acelasi timp ar fi atat de usor de prevenit daca
intreaga comunitate medicala ar adopta o atitudine corecta.Aceste probleme sunt, in ordinea prevalentei lor in populatie:

• cariile
• afectunile gingivale
• bolile parodontale
• respiratia urat mirositoare
• modificarile de culoare ale dintilor
• hipersensibilitatea
Placa bacteriana este principala cauza a afectiunilor dentare. Placa se formeaza prin acumularea bacteriilor pe
suprafata dintilor, in primul rand datorita unui periaj dentar insuficient sau necorespunzator. Bacteriile componente ale
placii produc acizi care determina aparitia cariilor si a iritatiilor ce duc la inflamatii gingivale. De asemenea, ele produc
compusi volatili care contribuie la aparitia respiratiei urat mirositoare.
In momentul in care placa bacteriana se acumuleaza pe suprafata dintilor, incep etapele formarii cariei dentare:

Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3

Suprafata smaltului Pierderea mineralelor Ulterior, caria se
devine poroasa. duce la aparitia extinde spre
Ca 10(PO 4)6(OH) 2 leziunii carioase dentina
initiale. subiacenta.
+ acizii din placa ->
Ca + P

.........

De aici si pana la aparitia complicatiilor (pulpite, abcese, iar in final pierderea dintelui) nu mai este decat un
pas.Periajul dentar si o igiena corecta si regulata contribuie la reducerea incidentei cariilor, placii bacteriene dentare si
afectiunilor gingivale cu peste 50 %.
O alta problema frecvent intalnita este prezenta tartrului. Tartrul se poate forma prin calcificarea placii dentare,
dar s-au observat si depozite de substante minerale direct pe dinti, fara ca stadiul preliminar de placa dentara sa fi existat
anterior. In afara de faptul ca este inestetic, tartrul poate afecta negativ sanatatea gingiilor. Mandel si Gaffar au
concluzionat in 1986 ca observatiile clinice din diverse studii arata ca prezenta tartrului supragingival limiteaza
mecanismele naturale de autocuratire, face igiena orala mai dificila pentru pacienti si reduce drenajul din zonele
creviculare. Conform bazei de date a OMS, marea majoritate a populatiei sufera de depuneri de tartru.
Printre produsii de metabolism ai placii bacteriene se numara si compusii sulfurati volatili. Acestia sunt
responsabili in proportie de 90% de aparitia respiratiei urat mirositoare, problema de care sufera multi dintre pacienti.
Alte cauze ale respiratiei urat mirositoare, cu care trebuie facut diagnosticul diferential, sunt: boli diverse (diabet,
afectiuni hepatice si renale,…), alimentatia, alcoolul si fumatul.
Complicatiile determinate de prezenta placii bacteriene pot, de asemenea, sa duca la expunerea dentinei si aparitia
hipersensibilitatii dentare, o afectiune dureroasa si extrem de neplacuta.
Majoritatea pacientilor zilelor noastre sunt preocupati de culoarea dintilor lor. Modificarile de culoare ale dintilor
au cauze diverse, care se cumuleaza de-a lungul timpului: alimentatia, fumatul, diverse noxe profesionale si multe altele.
Acumularea pigmentilor pe dinti determina colorarea smaltului, actiune ireversibila daca nu este urmata de un periaj
adecvat si regulat.
In concluzie, dintii pot suferi de multiple afectiuni, insa toate aceste afectiuni pot fi extrem de usor prevenite
printr-o igiena orala corecta si regulata si prin folosirea unei paste de dinti fluorurate de calitate. Inca din timpuri
stravechi, oamenii au cautat si descoperit mijloace diverse de curatare a dintilor si cavitatii bucale. Primele preocupari in
acest sens apar in Evul Mediu si Epoca Renasterii: extracte de fructe, scoici arse si pulberi diverse.Rolul fluorului in
protectia impotriva cariilor este astazi o certitudine. Acest efect se realizeaza prin mecanisme multiple:

• cresterea rezistentei dintilor fata de atacul acizilor produsi de placa;

• intensifica procesul de remineralizare a smaltului;
• inhiba metabolismul placii bacteriene.
Exista multiple variante de eliberare a fluorului in pastele de dinti. Cele mai folosite sunt:

• fluorura de sodiu
• monofluorfosfatul de sodiu
• NaF/NaMFP
• aminofluorurile
Crest, prima pasta de dinti cu fluor, produsa de Procter & Gamble, elibera acest element prin sistemul pe baza de
fluorura de staniu. In acelasi timp, P&G a utilizat si sistemul de eliberare a fluorului pe baza de monofluorfosfat de sodiu.
Aceste doua sisteme fluorurate au dominat piata producatorilor de pasta de dinti pentru o lunga perioada de timp.
Cercetatorii Procter & Gamble au continuat eforturile de imbunatatire a eficientei anti-carie a pastei de dinti
Blend-a-Med. Atentia lor s-a indreptat catre fluorura de sodiu. Insa, problema majora a fost reprezentata de mentinerea
nivelului activ si a biodisponibilitatii fluorului: fluorura de sodiu este incompatibila cu majoritatea sistemelor abrazive
folosite in pastele de dinti, datorita reactivitatii ei extrem de mari. Fluorura de sodiu este partial dezactivata de abrazivii
pe baza de calciu.Noul sistem NaF/silice a devenit patent Procter & Gamble si este utilizat astazi in toate pastele de dinti
Blend-a-Med si Crest.

Fluoristat Efectele clinice ale fluorului in protectia anti-carie se pot realiza doar
daca fluorul este eliberat la nivelul smaltului dentar in forma sa ionica. Diferenta dintre fluorul total si cel ionic este
semnificativ in defavoarea formei ionice pentru marea majoritate a sistemelor fluorurate. Sistemul Fluoristat prezinta
avantajul bio-disponibilitatii de 100 % a fluorului:

fluor fluor
total ionic
abraziv (ppm) (ppm)
placebo silice 0 12
MFP silice 1000 40
MFP calciu 1000 72
MFP/NaF calciu 1450 216
MFP/NaF silice 1450 480
NaF (Fluoristat) silice 1100 1100

White 1991

Bio-disponibilitatea fluorului din Fluoristat este demonstrata si prin masurarea aportului de fluor la nivelul
smaltului dentar prin diverse sisteme fluorurate. Studiul realizat in 1991 a aratat superioritatea Fluoristat-ului:
 Fluoristat (NaF)
12 Aportul defluor

10

8 SMFP+NaF

6 SMFP
4 placebo
2

0
White1991

Acelasi studiu a realizat o comparatie intre aportul de fluor la nivelul smaltului dentar si procentul de reducere a
incidentei cariilor prin diverse sisteme fluorurate:
%reducerecarii
Fluoristat
45
40
35 SMFP/NaF
30 SMFP
25
20
15
10 placebo
5
0
1.51 3.24 7.18 13.95
A portul defluor

Deci, formula moderna a pastelor de dinti contine fluor ca principal ingredient cu rol de protectie impotriva
cariilor. Dar o pasta de dinti, pentru a fi eficienta, trebuie sa contina si alte tipuri de ingrediente, cu rol in prevenirea
celorlalte afectiuni orale. Aceste ingrediente “terapeutice” sunt:

A- agentii anti-bacterieni care previn formarea placii bacteriene:

*clorhexidina
*triclosan
*compusi cu zinc
Clorhexidina reprezinta de mult timp “Standardul de Aur” pentru actiunea ei impotriva placii si a afectiunilor
gingivale, fiind utilizata de peste 20 de ani. Totusi, ea este incompatibila cu ingredientii din pastele de dinti (arome,
coloranti, umectanti, agenti de legare, agenti de curatare si abrazivi. De aceea, s-a recurs la folosirea triclosanului si a
compusilor cu zinc ca agenti anti-bacterieni.
Triclosanul este un fenol cu spectru larg anti-microbian [Visher & Regos, 1974]. Eficacitatea sa impotriva
fungilor si a unui spectru larg de bacterii Gram pozitive si negative (inclusiv microorganisme implicate in gingivite) a fost
dovedita stiintific. S-a dovedit clinic ca Triclosanul este eficient, fara a avea efecte secundare [Scheie, 1989]. Triclosanul,
care a fost initial introdus in componenta apei de gura, s-a dovedit a fi eficace si in componenta pastelor de dinti.
Triclosanul are o actiune anti-bacteriana de lunga durata dupa periajul dentar:
 (Hodson et al 1994)

%participanti cu zonele de inhibitie

100
90 Mica
80 Medie
70 Mare
60
50
40
30
20
10
0
1 min 10 ore 12 ore
Timpul dupa periaj

Efect anti-bacterian de durata au si compusii cu zinc incorporati in pastele de dinti.

B-agentii anti-tartru :

• pirofosfatii
• citrat de zinc
Sistemele anti-tartru din pastele de dinti functioneaza ca inhibitori de crestere a cristalelor, ce intrerup
transformarea fosfatului amorf de calciu in saruri de calciu mai bine organizate. Pirofosfatii leaga calciul si inhiba
formarea cristalelor, iar sarurile de zinc leaga fosfatii, avand acelasi efect.
C-agentii cu efect de albire:

• silice abraziva
Produsele moderne pot ajuta dintii sa-si mentina albul natural obtinut dupa o albire profesionala. Tratamentele
profesionale de albire au o eficienta mare, dar prezinta marele dezavantaj ca nu pot fi utilizate decat de max. 1-2 ori pe an,
datorita posibilului efect nociv asupra smaltului dentar. De aceea, este nevoie de o modalitate de a pastra efectul de albire
obtinut dupa albirea profesionala. Formula pastei de dinti Blend-a-med Medic White contine particule speciale de silice
abraziva, care curata mai bine dintii, fara a fi mai abrazive. Particulele de silice sunt acum sferice si in cantitate mult mai
mare decat in celelalte paste de dinti.
D-agentii cu rol in prevenirea respiratiei urat mirositoare:

• compusii cu zinc
• aromele
• agentii anti-bacterieni
Ionii de zinc inhiba cresterea bacteriilor, reducand astfel productia de compusi volatili sulfurati (CVS). Ionii de
zinc reactioneaza cu moleculele de CVS si previn respiratia urat mirositoare.
E-agentii cu rol in prevenirea hipersensibilitatii dentare:

• azotatul de potasiu
Azotatul de potasiu interfera transmisia nervoasa si reduce astfel hipersensibilitatea. Se reduce astfel durerea
resimtita de pacienti (in 14 zile).

7.Educaţia sanitară în colectivităţile organizate

de copii.
Pentru realizarea programului de prevenire şi combatere a principalelor afecţiuni
stomatologice, un rol esenţial revine acţiunilor de educaţie stomatologică, de dispensarizare,
precum şi controlului stomatologic profilactic de două ori pe an. Educaţia sanitară privind
sănătatea oro-dentară urmăreşte creşterea nivelului de cultură sanitară a populaţiei,
conştientizarea privind necesitatea ţinerii stării de sănătate buco-dentară prin însuşirea unor
deprinderi de igienă nutriţională, de igienă buco-dentară cu tehnică eficientă de periaj. Educaţiei
sanitare trebuie să i se acorde o atenţie crescută şi să i se găsească loc alături de alte metode
fundamentale de tratament. Din acest punct de vedere, orice cabinet stomatologic trebuie să
devină un centru de popularizare şi de instruire cu privire la metodele şi mijloacele de prevenire
a afecţiunilor stomatologice.

Metode de educaţie sanitară:

1. educaţia colectivă generalizată;

2. educaţia colectivă în grup;
3. educaţia individuală.
Avantajul educaţiei colective generalizate se datorează faptului că poate fi informată
concomitent o mare parte din populaţie în termeni de timp reduşi, însă, mesajul mass-media
este impersonal, el se adresează tuturor, deci altora, într-adevăr, din moment ce o informaţie e
generală, ea nu ni se adresează direct, putând fi ocultată cu uşurinţă. Se adaugă faptul că cu cât
subiecţii sunt mai tineri, cu atât mai puţin au conştiinţa temporalităţii lor.
În cabinetul stomatologic, situaţia e diferită, căci medicul nu emite o informaţie
generală care se adresează tuturor indivizilor, iar pacientul este mai apt să recepţioneze
mesajul, deoarece fiind într-un loc izolat, protejat de indiscreţii, i se poate capta atenţia printr-o
discuţie individuală. Procesul instructiv-educativ desfăşurat continuu şi sistematic în cadrul
instituţiilor de educaţie şi învăţământ (educaţia colectivă în grup) permite formarea unor
deprinderi trainice, care ulterior se vor transforma în necesitate igienică şi vor deveni o parte
constituitivă a întregului comportament al copilului.

8.Metode de cercetare asupra pacientilor

Incidenta cariei-indicator care se determina prin raportarea numarului copiilor cu carie dentara la numarul total de
inspectii dentare.Se masoara in procente:

Incidenta cariei = nr copiilor cu carie dent./nr cercetarilor x 100%;

In procedura de determinare a incidentei cariei dentare,in grupa copiilor cu carie dentara sunt inclusi atit copii ce au
nevoie de lecuire,cit si copii ce nu au nevoie de ea.

Intensitatea cariei-se caracterizeaza prin nivelul afectiunii dintelui cu proces cariat si se determina prin media
indicatorilor COE+co. COE reprezinta indexul pentru dintii permanenti,iar ,,co” reprezinta indexul pentru dentitia de
lapte.

COE:
C-dintii permanenti afectati de carie;
O-dintii permanenti cu obturatie;
E-dintii permanenti extrasi.

co:
c-dintii de lapte afectati de carie;
o-dintii de lapte obturati.

Indexul COE+co dentar-suma dintilor cariati si obturati,atit permanenti cit si de lapte,plus la acestia sunt adaugati si dintii
permanenti deja inlaturati.

La determinarea indexului COE dentar,dintele care are obturatie si carie se va lua in calcul drept dinte cariat.

Intensitatea cariei = Suma indexului COE+co la copii examinati/Nr copiilor examinati care au carie.
 9.Descrierea metodei aplicata la cercetarea cariilor
Metoda Fiodor Volotchin

Consta in vopsirea partii vestibulare a sase dinti frontali de jos cu solutia Shiller-Piserev.Depunerile dentare se
coloreaza intr-o culoare cafenie inchisa.Starea igienica a cavitatii bucale se determina cu o scara de notare cu 5 grade.

I. Colorarea a intregii parti a dintelui—V grade.

--3/4 – IV – grade.

--1/2 – III – grade.

--1/4 – II – grade.

-- inexistenta culorii – I grad.

Calculele se fac dupa formula:

Ked=∑ Ki / n

Unde:

• Ked – indicatorul igienic general;

• Ki – gradul de curatire a dintelui;

• n – numarul dintilor cercetati.

Indicatorul igienic al cavitatii bucale se gradeaza in felul urmator:

• 1.1-1.4 – ingrijire buna(optimala);

• 1.5-1.8 – satisfacator;

• 1.9-2.5 – nesatisfacator;

• 2.6-3.8 – rau;

• 3.9-5 – foarte rau.

Indicatorul igienic care atinge gradul 2,6 si mai mult demonstreaza lipsa unei ingrijiri regulate a cavitatii bucale.Norma
indicatorului igienic nu trebuie sa depaseasca gradientul 1.1-1.5 grade.

10.Analiza cazurilor
10.1Cazul 1(Examinarea copiilor de la 1,5 pina la 3 ani)
Au fost examinati un grup de copii in numar de 12 cu virsta 1,5-3 ani.S-a depistat ca la
toti au fost afectati dintii superiori frontali.Ca factor eteologic in cadrul acestor patologii este consumul frecvent de zahar
asociat cu secretia redusa de saliva,alaptarea prelungita la sin in special noaptea datorita lactozei din laptele matern sau
hranirii indelungate din beberon cu bauturi cu continut ridicat de zahar,imbogatite cu vitamina C.Aparitia afectiunilor se
datoreaza contactului substratului cariogen cu suprafetele vestibulare ale dintilor frontali timp indelungat,nivelul scazut de
salivatie in orele de noapte si micsorarii functiei de tampon a salivei.Grupul incisiv inferior nu este implicat in proces
datorita protejarii de limba si saliva.Dupa cercetarile efectuate asupra pacientilor indicatorul igienic a fost urmatorul:
---la 5 copii au fost depistate normele 1.1-1.4 (ingrijire buna);
---la un copil au fost depistate normele 1.4-1.8(satisfacator);
---la 4 copii au fost depistate normele 1.9-2.5(nesatisfacator);
---la 2 copii au fost depistate normele 2.6-3.8(rau);
---la 0 copii au fost depistate normele 3.9-5(foarte rau).

Dupa discutii cu parintii:s-a explicat de a micsora timpul de alimentatie nocturna cu bauturi dulci si sau
administrat microelementele necesare de fluor prin metodele descrise in lucrare pentru o protejare mai buna a dintilor
impotriva cariilor.S-a efectuat un control profilactic peste trei luni.Complicatii nu s-au depistat si de asemenea nici un fel
de defecte la toti pacientii evaluati anterior.

10.2Cazul 2(Examinarea femeilor insarcinate )

Deficitul fierului in organism se formeaza in urma alimentatiei irationale cu un continut mic de fier si
dereglarea asimilarii lui in organism in urma diferitor procese inflamatorii a sistemului gastric,iar daca vorbim despre
femeile insarcinate,aceasta grupa de persoane este mai predispusa la insuficienta fierului in organism decit celelalte grupe
de persoane.Astfel,in scopul cercetarii continutului acestuia in organismul gravidelor,au fost examinate 9 femei
insarcinate cu diagnoza anemie ferodeficitara.In urma controlului la 5 au fost depistate carie multipla,iar papilele limbii
erau netede.La trei au fost depistate erozii in regiunea cavitatii bucale,acuzau uscaciune,senzatie de
intepaturi,arsuri,amorteli a cavitatii bucale,iar o pacienta avea cavitatea bucala si dentitia perfect sanatoasa. Astfel lor le-a
fost prescris tratament cu preparate de fier si tratament stomatologic.Peste 2 luni au fost facute examinari.S-au depistat
rezultate pozitive si s-a indicat continuarea tratamentului mai departe pina la momentul sarcinii si chiar o luna dupa.

10.3Cazul 3(Examinarea elevilor)

Au fost examinati 25 de elevi cu virsta cuprinsa intre 14-16 cu diferite defecte carioase,in diferite stadii de
dezvoltare. Dupa cercetarile efectuate asupra pacientilor indicatorul igienic a fost urmatorul:
---la 11 copii au fost depistate normele 1.1-1.4 (ingrijire buna);
---la 5 copil au fost depistate normele 1.4-1.8(satisfacator);
---la 2 copii au fost depistate normele 1.9-2.5(nesatisfacator);
---la 5 copii au fost depistate normele 2.6-3.8(rau);
---la 3 copii au fost depistate normele 3.9-5(foarte rau).
In urma interogarii elevilor asupra modului de ingrijire s-a determinata ca 10 elevi curata dintii corect regulat,3
neglijeaza igiena cavitatii bucale,12 curata regulat,dar nu corect.S-a explicat regulile de igiena a cavitatii bucale,rolul
alimentatiei corecte,la cei cu carie multipla li s-a administrat VITAFTOR si proceduri locale cu gel fluorat.La examinarea
repetata peste ½ de an s-a determinat un rezultat pozitiv.Indicile de frecventa de intensitate nu s-a marit.Indicele de igiena
a cavitatii bucale s-a imbunatatit considerabil.
11.Concluzii:
• Igiena orala corecta este elementul esential al pastrarii unei bune
sanatati orale.
• Fluorurile joaca un rol important in remineralizarea smaltului dentar si
in protectia impotriva cariilor.
• Pastele de dinti fluorurate trebuie sa elibereze fluorul in forma sa ionica
pentru a fi eficiente.
• Fluorura de sodiu intr-un sistem abraziv compatibil, ca Fluoristat-ul,
ofera cel mai inalt nivel de aport al fluorului la nivelul smaltului (in
vitro si in vivo).
• Fluorura de sodiu intr-un sistem abraziv compatibil, ca Fluoristat-ul,
ofera o eficacitate clinica in protectia anti-carie nedepasita de nici un
alt sistem de eliberare a fluorului.
• Pasta de dinti Blend-a-med contine si o serie de alti ingredienti cu rol
 in prevenirea formarii placii bacteriene (Triclosan), anti-tartru
(pirofosfati), cu rol de albire (silice abraziva), cu rol de prevenire a
respiratiei urat mirositoare (arome, agenti anti-bacterieni) si ingredienti
cu rol de prevenire a hipersensibilitatii dentare (azotatul de potasiu).
• Pastele de dinti fluorurate Blend-a-med, cu Fluoristat ca sistem de
eliberare a fluorului, utilizate zilnic, alaturi de un periaj corect,
contribuie la reducerea incidentei cariilor, placii bacteriene si a
afectiunilor gingivale.

12.Bibliografie:
Axelsson & Lindhe- The distribution of plaque and gingivitis and the influence of tooth brushing hand in a
group of South Wales 11-12 year-old children, J. Clin. Periodontol., 14:64-572 (1987).

D.J.White, Reactivity of fluoride dentifrices with artificial caries. Quantitative aspects of aquired acid
resistance (AAR): Fluoride uptake, retention, surface hardening and remineralization, J. Clin. Dent., 3, 6-14,
1991.

Faller et al, Salivary Effects on in vitro Activity of Sodium Fluoride and Amine Fluoride dentifrices, Caries
Res., 25, 231, 1991.

Godoroja P., Burlacu V. "Curs de stomatologie infantilă", 1992.

Godoroja P., Lupan I. şi al. „Stomatologie pediatrică în teste”, 1999.

Gafar M. „Caria dentară”, Bucureşti, 1995

Grivu O. "Prevenţia în stomatologie", Timişoara, 1995.

Cura E. „Pedodonţie”, Iaşi, 2000.