Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul

№. 2 (6), 2011
Ştiinţe Economice

IMPACTUL INTELIGENŢEI EMOŢIONALE ASUPRA

LEADERSHIP-ULUI

BELOSTECINIC MARINA,
Dr., conf. univ., ASEM
ŢÎMBALIUC NATALIA,
asist. univ.

Abstract: The concept of emotional intelligence is typically attributed to

psychology, however, in recent decades this concept has expanded its sphere of
influence, affecting not just how people perceive themselvese, interact with otherss, but
also in managing business.
This paper highlights some distinct features of emotional intelligence, but
emphasizes more the impact it has on leadership.
The study conducted by Daniel Goleman, published in Harvard Business
Review (1998), has demonstrated a close link between the skills of managing emotions
and the concept of leadership. An effective leader is able to manage his own emotions
and the emotions of others. A true leader can inspire, stimulate creativity and motivate
his employees.
Noţiunea de inteligenţă emoţională se atribuie în mod obişnuit domeniului
psihologiei, totuşi, în ultimele decenii, acest concept şi-a lărgit sfera de influenţă ,
afectând nu doar modul de percepţie a propriei persoane, relaţiile inter-personale, ci şi
gestiunea întreprinderilor.
Lucrarea dată scoate în evidenţă câteva trăsături distincte ale inteligenţei
emoţionale, dar accentuează mai mult impactul pe care aceasta o are asupra leadership-ului.
În baza studiului efectuat de Daniel Goleman, publicat în revista Harvard
Business Review (1998), s-a demonstrat existenţa unei legături strânse între abilităţile
de gestiune a emoţiilor şi conceptul de leadership. Se poate de afirmat că un lider este
eficient atunci când ştie să-şi gestioneze propriile emoţii, precum şi să facă apel la
emoţiile altora. Un lider adevărat poate entuziasma, stimula creativitatea şi motiva
angajaţii cu care lucrează.
Inteligenţa emoţională este un concept care se naşte în Statele Unite în 1990,
într-un articol scris de John Mayer şi Peter Salovey. Jurnalist şi cercetător în ştiinţele
comportamentale, Daniel Goleman a preluat acest concept alături de teza pe care acesta
o promova (IQ-ul nu garantează succesul în viaţa) şi în 1995 a publicat o carte,
provocând o adevărata revoluţie, Inteligenta Emoţională. Impactul IE s-a resimţit
puternic şi asupra felului în care este descris un bun lider. Calităţi care până acum
păreau accidentale şi nu erau necesar asociate cu succesul unui lider, sunt acum
identificate ca fiind dovezi ale unei inteligenţe emoţionale bine dezvoltate şi sunt
considerate ca esenţiale.
Nu exista un singur stil eficient de leadership. Desigur, capacităţile intelectuale
şi tehnice joaca un rol important, ele fac aşa încât succesul în poziţia de lider să fie
posibil. De probabilitatea succesului e responsabilă inteligenţa emoţională.

102
 Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (6), 2011
Ştiinţe Economice

După ce a scris celebra sa carte, Inteligenţa emoţională (1995), Daniel

Goleman a înfiinţat un centru de cercetare a felului în care acţionează inteligenţa
emoţională în organizaţii: Consortium for Research on Emotional Intelligence in
Organizations (CREIO). În cadrul acestui consorţiu, a fost demarat un proiect de
cercetare a relaţiei dintre inteligenţa emoţională şi performanţa la locul de muncă.
S-au construit mai multe tipuri de modele pentru a scoate în evidenţă acele
caracteristici ale liderilor extraordinari care îi fac pe aceştia să obţină rezultate
remarcabile. CREIO a analizat modele de competenţă de la 188 de companii, după cum
scrie Goleman în articolul său apărut în 1998 în revista Harvard Business Review, “What
makes a leader”. Competenţele rezultate din aplicarea acestor modele au fost grupate în
trei categorii: priceperea pur tehnică, abilităţile cognitive şi competenţele care scot în
evidenţă inteligenţa emoţională (precum abilitatea de lucru în echipă şi cea de a iniţia
schimbarea). Au fost descrise abilităţile celor mai buni lideri din companiile supuse
studiului şi a fost luată în calcul profitabilitatea respectivă a fiecărei echipe conduse de
aceşti lideri. În urma analizei raportului în care contează fiecare dintre cele trei categorii
de competenţe în atingerea performanţei, CREIO a constatat că inteligenţa emoţională
este de doua ori mai importantă decât fiecare dintre celelalte doua competente. Mai mult,
ponderea IE creşte o data cu poziţia liderului în ierarhia companiei.
Termenul de "Inteligenţă Emoţională" conţine doua elemente de bază:
"emoţie" şi "inteligenţă" şi se referă la a înţelege, a accepta şi a da inteligenţă emoţiilor.
Sarcina fundamentală a unui lider este aceea de a inspira sentimente pozitive în
cei pe care îi conduce. Din acest punct de vedere, dimensiunea emoţională a
leadershipului determina dacă celelalte lucruri pe care le face un lider vor funcţiona aşa
cum ar trebui. Fie că este vorba de schimbări mărunte într-o companie, fie că
organizaţia se află într-o criză gravă, toţi ochii se întorc spre lider, aşteptând reacţia sa.
Aceasta reacţie va funcţiona ca o călăuză emoţională. Prin răspunsul său, liderul oferă
grupului o cale de a interpreta semnificaţia evenimentelor şi, astfel, de a reacţiona
emoţional la ele. Daca el intra în panică, aceasta stare se va răspandi aproape automat
în toată organizaţia. Dacă el este nervos şi iritat, starea de nervozitate şi de iritabilitate
o să-i caracterizeze în scurt timp şi pe oamenii cu care lucrează. Dacă el arată încredere
şi optimism, în ciuda dificultăţilor cu care se confruntă, de aceste stări se vor "molipsi"
şi oamenii din echipa sa.
Opusul liderilor inteligenţi emoţional sunt liderii "toxici" emoţional. E vorba
de acei lideri care pot să otravească, prin emoţiile pe care le manifestă şi prin cele pe
care le declanşează celor din jur climatul emoţional la locul de muncă. Ei sunt oamenii
care frecvent sunt supăraţi, nervoşi, iritaţi sau anxioşi. Cei mai mulţi dintre ei sunt atât
de copleşiţi de aceste emoţii negative încât nici măcar nu mai conştientizează ce li se
întamplă şi cât de mult rău fac astfel celor din jur şi organizaţiilor lor.
Emoţiile manifestate ale liderului pot să conducă oamenii din echipa sa inspre
panică, furie, ostilitate, ranchiună şi apatie sau să inspre optimism, implicare şi
mândrie. Chiar dacă "şeful cel mare" nu este foarte vizibil pentru toată lumea,
atitudinea lui - sau a ei, afectează dispoziţia afectiva a echipei manageriale care, la
rândul său, o transmite mai departe pe linie ierarhică, afectând astfel climatul
emoţional din întreaga organizaţie.

103
 Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 2 (6), 2011
Ştiinţe Economice

Căile prin care liderul reuşeşte să aiba un impact emoţional atât de mare asupra
celorlalţi sunt:
 de regulă, el vorbeşte cel mai mult la întalniri şi este ascultat cu cea
mai mare atenţie
 este de multe ori primul care işi spune opinia despre un subiect
 ceilalţi fac des referire la punctul de vedere deja exprimat de lider
 chiar şi atunci când nu vorbesc, liderii sunt urmăriţi cu mare atenţie de
către cei din grup, semnalele nonverbale pe care le transmit fiind rapid
recepţionate şi interpretate de către ceilalţi
 membrii grupului consideră, de regula, că reacţia emoţională a
liderului este cea mai buna şi işi modelează dupa ea propriile reacţii
emoţionale.
Una dintre cele mai mari greşeli pe care le fac managerii este să ignore nevoia
angajaţilor de a-şi exprima trăirile emoţionale. Acest lucru generează comportamente
negative atât în relaţiile interne, cât şi în raporturile de afaceri cu clienţii. Studiile arată
că între 50% şi 70% dintre factorii care influenţează modul în care angajaţii percep
climatul organizaţional sunt relaţionaţi direct cu dispoziţia, comportamentul şi
atitudinea unui singur om: LIDERUL. Ca urmare, abilitatea liderului de a-şi controla
dispoziţiile afective şi de a influenţa dispoziţiile afective ale celor din jurul său, nu este
doar o problemă privată, ea are un impact dramatic asupra rezultatelor obţinute de
companie. Emoţiile şi dispoziţiile afective influenţeaza cantitatea şi calitatea muncii
oamenilor. Calitatea dispoziţiei afective dictează calitatea muncii.
De aceea, putem spune că leadershipul se întamplă în contextul relaţiilor
interpersonale. Cu cât un lider este mai priceput în gestionarea relaţiilor cu oamenii pe
care îi conduce, cu atât este mai eficient. Liderii adevăraţi entuziasmează, stimulează
imaginaţia şi motivează. Ei pot să trezească pasiunea pentru ceea ce realizează
angajaţii şi îi stimuleaza. Liderii adevăraţi fac apel la emoţii. Ştiu cum să-şi gestioneze
propriile emoţii, la fel cum ştiu să perceapa şi să controleze emoţiile unui grup,
descifrând în acestea impactul propriilor acţiuni şi manifestări. De aceea, coeficientul
de Inteligenţă Emoţională al unui lider este un element extrem de important atât pentru
succesul liderului respectiv, cât şi pentru succesul organizaţiei pe care o conduce.

BIBLIOGRAFIE:

1. Bradberry T., Greaves J. ”Inteligenţa Emoţională”, Bucureşti 2008.

2. Goleman D. ”Working with emotional intelligence”, New York 1998.
3. Goleman D. ”What makes a leader”, HBR 1998.
4. Ruderman M.N., Hannum K. ”Leadership skills and emotional
intelligence”, 2001.
5. Sparrow T., Knight A. ”Applied EI The importance of attitudes in
developing emotional intelligence”, Jossey-Bass 2006.

104