Sunteți pe pagina 1din 22

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAŢIONALE

COLEGIUL „ŞTEFAN ODOBLEJA”


CRAIOVA

PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA
CALIFICĂRII PROFESIONALE
NIVEL 5

CALIFICAREA: MAISTRU ELECTRICIAN IN CONSTRUCTII


TEMA: APARATE DE COMANDĂ ŞI CONTROL

2018

Prof. indr. FETELE VALERICA

Abs. DINCULEANU ALEXANDRU MĂDĂLIN

1
COLEGIUL „ŞTEFAN ODOBLEJA”
CRAIOVA

APARATE DE COMANDĂ ŞI CONTROL

2018

Absolvent:DINCULEANU ALEXANDRU MĂDĂLIN

2
CUPRINS
Pag

Argument……………………………………………………………………………………4
CAPITOLUL 1 Intrerupatoare automate …………………………………………… 6
1.1 Principiul de functionare………………………………………………………… 6
1.2 Tipuri si caracteristici constructive………………………………………………… 7

1.3 Intreruptoarele automate de inalta tensiune……………………………………….. 9


1.4 Principiul de functionare si metode de stingere a arcului electric in intreruptoarele
automate de inalta tensiune………………………………………………………………. 10
CAPITOLUL 2 CONTACTOARE SI RUPTOARE………………………………… 15
2.1 Principiul de functionare…………………………………………………………. 15
2.2 Tipuri constructive si marimi caracteristice ……………………………………….. 15
2.2.1 Contactoare electromagnetice intalnite frecvent in instalatii electrice……………... 16
CAPITOLUL 3 MONTAREA CONTACTOARELOR IN INSTALATIILE
ELECTRICE……………………………………………………………………………… 19
3.1 Verificarea contactoarelor dupa transport……………………………………….. 19
3.2 Montarea contactoarelor…………………………………………………………… 19
3.3 Blocaje mecanice intre contactoare……………………………………………… 20
3.4 Verificarea contactoarelor dupa montare……………………………………….. 20
3.5 Intretinerea si repararea contactoarelor……………………………………………..21
3.6 Intretinerea contactelor auxiliare………………………………………………….. 21
Bibliografie ……………………………………………………………………………….. 22

3
ARGUMENT

Aparatele electrice sunt ansambluri compacte de piese si dispozitive, cu rol functional


bine definit, si se utilizeaza in scopul desfasurarii in bune conditii a tuturor proceselor legate de
producerea, modificarea valorii parametrilor, transportul, distributia si utilizarea energiei
electice.
Separatoarele sunt destinate să se monteze şi să funcţioneze în instalaţii de medie
tensiune din Sistemul Energetic Naţional.
Întreruptoarele sunt prevăzute a funcţiona în staţii electrice de exterior pentru
transformarea şi distribuţia energiei electrice.
Contactoarele, în curent alternativ, care utilizează gazul SF6 ca mediu de izolaţie şi de
stingere a arcului electric sunt destinate să comute motoare electrice de înaltă tensiune,
transformatoare şi baterii de condensatoare.
Contactoarele în primul rând cele electromagnetice au cucerit întregul domeniu al
comenzilor maşinilor unelte chiar şi cele de mică putere.
Aparatele electrice se monteaza in circuitele electice dintre surse si consumatori si pot
indeplini, in principal, functii ca :
-inchiderea si deschiderea circuitelor electrice pentru a asigura alimentarea, respectiv,
intreruperea alimentarii cu energie a consumatorilor, in conditii normale de functionare;
-comutarea circuitelor electrice prin modificarea legaturilor electrice;
-supravegherea transportului de energie si protectia circuitelor si a consumatorilor
impotriva solicitarilor anormale care intervin in diferite situatii (ex: scurtcircuite, suprasarcini,
supratensiuni, etc);
-supravegherea anumitor procese tehnologice prin mentinerea automata a unor parametrii
ai energiei la valori prescrise (ex: reglarea turatiei unui motor electric de actionare prin
modificarea valorilor de tensiunii de alimentare a acestuia);
-masurarea valorilor parametrilor energiei electrice (ex: valoarea tensiunii, a intensitatii
curentului, etc);
Elaborarea proiectului s-a facut pe baza unui bogat material bibliografic, a standardelor
normelor si elementelor de noutate existenta.

4
Comanda si semnalizarea reprezintă funcţiile de bază pentru comanda mașinilor și a
proceselor. Semnalele de operare necesare sunt generate fie manual cu ajutorul aparatelor de
comandă și de semnalizare, fie automat (mecanic) prin întrerupătoare de poziţie. Pentru fiecare
aplicaţie se poate stabili gradul de protecţie, forma și culoarea aparatelor.
Aparate pentru comanda automata

Cuprindem in aceasta grupa aparate care pot fi comandate de la distanta sau de catre un
releu de protectie:
 Contactoare si ruptoare.
 Contactoare cu relee.
 Intrerupatoare automate ( avand in principiu rol de protectie ).

5
CAPITOLUL 1 Intrerupatoare automate

1.1 Principiul de functionare

Intrerupatoarele automate se caracterizeaza prin faptu ca, odata inchise contactele


principale, ele sunt mentinute in pozitia „inchis” cu ajutorul unui zavor mecanic numit „broasca”
; aceasta blocheaza contactele mobile la sfarsitul cursei de inchidere si le mentine in aceasta
pozitie un timp oricat de lung, fara vreun consum suplimentar de energie.
Oricare ar fi varianta constructiva, un intrerupator automat este construit din urmatoarele
elemente componente:
 Circuitul principal de curent, format din: contacte principale, contacte de rupere
( bobina de suflaj magnetic), coarne de suflaj si borne de racord la circuitul exterior,
realizate din profile de cupru.
 Camerele de stingere a arcului electric, executate din materiale rezistente la actiunea
arcului electric.
 Piese izolante pentru sustinerea cailor de curent si separarea fazelor, realizate de obicei
prin presare din rasini fenolice.
 Mecanismul de actionare si zavorare, realizat din table si profile de otel tratate in mod
special pentru a face fata uzurilor si solicitarilor.
 Cutia aparatului, executata din tablade otel la aparatele marisi rasini fenolice la
aparatele mici si intrerupatoarele tip „compact”.
 Elementele de protectie : declansatoare termice , declansatoare electromagnetice
instantanee sau temporizate, iar la intrerupatoarele automate folosite pentru protectia
motoarelor si declansatoare de tensiune minima.
 Elemente accesorii: bobine de declansare, transformatoare de curent, contacte auxiliare.

Mecanismul de actionare si zavorare are urmatoarele functiuni:


 Sa mentina intrerupatorul in pozitia inchis
 Sa asigure declansarea intrerupatorului cu ajutorul unei energii , respectiv a unei forte
reduse; in acest scop, cu ajutorul unui sistem de parghii se asigura demultiplicarea
necesara a fortei.
 Sa asigure declansarea libera, adica la existenta unui ordin de declansare intrerupatorul sa
nu poata fi nici inchis, nici mentinut in pozitie inchis.
 Sa adapteze caracteristica cuplului rezistent la caracteristica motor.
 Sa asigure la inchiderea manuala a intrerupatorului o viteza mixima a contactului mobil
Intrerupatorul este definit ca fiind un aparat mecanic de conectare capabil sa inchida, sa
suporte si sa intrerupa curenti in conditii normale prestabilite si , de asemenea, sa inchida pe o
durata specificata si sa intrerupa curenti anormali, cum sunt curentii de scurtcircuit.

Intrerupatoarele automate se folosesc mai ales in urmatoarele situatii:


 Ca intrerupatoare principale pentru protectia liniilor si a instalatiilor electrice.
 Ca aparate de conectare si protectie a unor consumatori importanti.
 Ca aparate normale de conectare, acolo unde acestea suporta vibratii si socuri mecanice
importante.

6
Principiul mentinerii in „pozitia” a intrerupatoarelor automate prin intermediul unui
mecanism cu zavor prezinta urmatoarele avantaje:
 Posibilitatea obtinerii unor capacitati de rupere mari.
 Insensibilitate la variatiile de tensiune ale retelei.
 Economie de energie.
 Posibilitatea de a se dimensiona electromagnetul mai economic.
 Rezistenta mult mai mare la solicitari prin vibratii si socuri mecanice.
Folosirea zavorarii mecanice are insa si dezavantaje, cele mai importante fiind:
 Frecventa de conectare permisa este foarte mica
 Aparatul are o constructie complicata, fiind in consecinta si relativ scump.

1.2 Tipuri si caracteristici constructive

Intrerupatoarele automate de instalatii sunt dotate cu declansatoare termice si electromagnetice


pentru protectia impotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor. Fata de sigurantele fuzibile, ele
prezinta numeroase avantaje :
 Posibilitatea de restabilire imediata a curentului fara a se pierde timpul necesar gasirii si
montarii unui element de inlocuire nou in locul celui ars.
 Nu mai este necesar un stoc de elemente de rezerva si indeosebi se evita pericolul pe care
il prezinta pentru securitatea locuintelor si a instalatiilor, inlocuirea fuzibuilelor arse prin
fuzibile improvizate din fire groase de cupru.
 Se poate obtine si o protectie eficace impotriva suprasarcinilor, lucru practic irealizabil cu
sigurantele fuzibile rapide.
 Se poate regla la fata locului curentul de declansare a automatului in functie de curentul
real de serviciu al instalatiei , ceea ce imbunatateste mult eficacitatea si operativitatea
protectiei.
Intrerupatoare automate in constructie deschisa se construiesc pentru curenti nominali
medii si mari, sunt comandate atat manual, cat si cu electromagneti sau servomotoare si sunt
folosite indeosebi pentru protectia circuitelor principale ale alimentarilor cu energie din industrie.
Intrerupatorare automate compacte, in carcasa de masa plastica fenolica, se construiesc
pentru curenti nominali de ordinul sutelor de amperi; ele sunt folosite pentru protectia circuitelor
electrice din instalatiile industriale unde se impun dimensiuni reduse ale panourilor.
Intrerupatoare automate limitatoare se construiesc pentru instalatii de ordinul sutelor de
amperi si capacitati de rupere pana la 100 kA virtuali. Ele limiteaza valoarea curentului de
scurtcircuit aparut in instalatie, reducand mult solicitarile termice si electrodinamice la care este
supusa instalatia. De aici vine si numele de „intrerupatoare limitatoare”.Pot fi actionate manual
sau cu servomotor.
Întreruptor automat (disjunctor) cu protectie magnetotermica (denumit incorect "siguranta
automata"). Întreruptoarele automate sunt realizate în executie modulara, astfel încât se pot
obtine cu usurinta orice configuratie dorita în întreaga gama de curenti necesara (vezi si figura ).
Ele se întâlnesc si cu protectie realizata prin controlul total al parametrilor cu ajutorul unui
microprocesor– întreruptoare electronice.

7
Cel mai utilizat dispozitiv de protectie la suprasarcina este întreruptorul automat compact.
Protectia la scurtcircuit este furnizata de un aparat magnetic cu declansare rapida, iar protectia la
suprasarcina este realizata de un întreruptor cu bimetal lent.

Fig. 2 Caracteristica de protectie a unui întreruptor automat compact.

 Intrerupatoarele automate rapide de curent continuu, dotate cu relee sensibile la


panta curentului de scurtcircuit, in vederea asigurarii unei protectii cat mai eficiente a
redresoarelor.
 Intrerupatoarele automate pentru protectia impotriva curentilor de defect care
sesizeaza diferenta intre valorile curentilor de pe conductorul de faza si de nul, diferenta
care dovedeste aparitia unei scurgeri de curent la masa ( curent de defect Producand
intreruperea imediata a circuitului atunci cand curentul de defect a trecut de un anumit
nivel, ele protejeaza foarte eficient impotriva pericolului electrocutarii si incendiilor.

8
Intrerupatoarele automate difera, de asemenea, prin modul de actionare si prin gradul de
echipare cu dispozitive accesorii, cum sunt: contacte de semnalizare, dispozitive de declansare de
la distanta, declasatoare de tensiune minima, dispozitive de temporizare a declansarii prin relee.
Practic toate intrerupatoarele automate de joasa tensiune se executa ca aparate de intrerupere
in aer. Parametrii principali de lucru si criterii de alegere a intrerupatoarelor automate si
contactoarelor. Caracteristicile intrerupatoarelor automate si contactoarelor in functie de care se
face alegerea pentru utilizarea intr-o anumita instalatii sunt :
- felul curentului ( continuu sau alternativ ) .

Felul curentului Categoria Utilizari


CURENT AC1 Sarcini neinductive sau slab inductive
ALTERNATIV

AC2 Pornirea motoarelor cu inele de


contact, franare in plin mers

AC3 Pornirea motoarelor cu rotorul in


scurtcircuit, oprirea motoarelor in plin
mers
AC4 Pornirea motoarelor cu rotorul in
scurtcircuit, mers cu socuri,
inversarea sensului de rotatie
CURENT DC1 Sarcini inductive sau slab inductive
CONTINUU
DC2 Pornirea motoarelor derivatie, oprirea
motoarelor derivatie in plin mers
DC3 Pornirea motoarelor derivatie, mers
cu socuri, inversarea sensului de
rotatie.
DC4 Pornirea motoarelor serie, oprirea
motoarelor serie in plin mers
DC5 Pornirea motoarelor serie, mers cu
socuri, schimbarea sensului de rotatie

- tensiunea nominala de utilizare Ue si frecventa ;


- serviciul nominal ( de 8 ori, serviciul de durata, serviciul intermitent;
- curentul nominal tehnic Uth , care poate fi suportat in circuitul principal, fara ca
incalzirea sa depaseasca limitele adminisibile.Acest curent trebuie sa fie mai mare
decat curentul nominal al motorului.
- Curentul de utilizare Ie este curentul din circuitul principal care intervine in
determinarea conditiilor de utilizare a contactorului sau ruptorului.
- Capacitatea nominala de rupere ( kA )

1.3 Intreruptoarele automate de inalta tensiune


Trebuie sa fie astfel construite,incat sa satisfaca urmatoarele conditii:
 Sa suporte solicitari termice ale curentilor de serviciu,astfel incat
incalzirea aparatului sa ramana intre limitele admise;
 Sa suporte solicitarile si dinamice ale celor mai mari curenti de
In pozitia scurtcircuit care pot sa apara in instalatia respectiva;
inchis

9
Sa asigure izolarea cailor conductoare de curent,atat fata de piesele legate la pamant cat si intre
faze.
Sa asigure o izolare suficienta intre:
 Partile conductoare de curent si partile metalice legate la pamant
In pozitia  Caile de curent ale diferitelor faze;
deschis  Contactele deschise ale aceleiasi faze.

Satisfacerea conditiilor de mai sus este asigurata daca marimile


nominale,curentul,tensiunea si puterea de rupere sunt alese corect.
Executia intreruptoarelor se face in variante mono,bi sau tripolare, actionate cu unul sau
trei mecanisme de actionare. Intreruptoarele tripolare sunt destinate retelelor electrice cu neutrul
izolat, compensate sau efectiv legat la pamant,iar cele mono si bipolare se folosesc pe retelele
pentru tractiune electrica.

1.4 Principiul de functionare si metode de stingere a arcului electric in


intreruptoarele automate de inalta tensiune

La deschiderea unui intreruptor automat de inalta tensiune se constata ca la inceputul


miscarii de separare a contactelor acestea raman un anumit timp inca in atingere,dar suprafata
reala de contact scade din ce in ce mai mult,pana cand densitatea de current pe suprafata de
contact ramasa este atat de mare,incat se produce o topire si o vaporizare locala a metalului de
contact.Temperatura foarte inalta a pieselor de contact,in regiunea in care se produce separarea
lor,determina ionizarea termica puternica a mediului izolant inconjurator(aer,ulei),ceea ce are ca
urmare amorsarea unui arc intre contacte,imediat dupa separarea acestora.
Practic,la toate intreruptoarele de inalta tensiune se folosesc in acelasi timp cateva dintre
metodele de stingere precedente,deosebirile dintre diferitele solutii constructive constand mai
ales in faptul ca se da importanta mai mare unei anumite metode de stingere a arcului,precum si
in felul in care se realizeaza practice dispozitivul de stingere.(fig.3.)

Sectiune prin polul întreruptorului


IO 220/1600 A.

10
In afara de parametrii electrici(tensiune nominala,current nominal si putere de
rupere),diferitele intreruptoare automate de inalta tensiune se deosebesc intre ele in primul rand,
prin mediul de stingere a arcului care poate fi lichid sau gazos.
In functie de acesti parametri,intreruptoarele de inalta tensiune se pot clasifica in:
 Intreruptoare cu stingere in mediu lichid:
-cu ulei mult;
-cu ulei putin;
-cu apa(expansina).
 Intreruptoare cu stingere in mediu gazos:
-cu aer comprimat;
-cu autocompresie;
-cu autoformare de gaz;
-cu hexafluorura de sulf(SF6).
 Intreruptoare cu intrerupere in vid.
 Intreruptoarele cu ulei
Au fost concepute,initial cu ulei mult si cu camere de stingere a arcului electric.Pe
parcursul dezvoltarii sistemului energetic aceste intreruptoare au fost modificate,reusindu-se
ca,in volume mici de ulei si camere cu suflaj transversal,longitudinal sau mixt,sa se atinga
performante apreciabile ce le fac sa fie folosite intr-o gama foarte larga de tensiuni si puteri de
rupere.
Intreruptoarele cu rupere rapida din seria IO(de tip ortojector)(fig.3) sunt destinate
protectiei liniilor si statiilor de distributie de 110….400kV.

La intreruptoarele cu actiune interna cum sunt, de exemplu, intreruptoarele cu ulei putin,


debitul de gaz – deci efectul de stingere – creste odata cu valoarea curentului intrerupt, deoarece
gazul (hidrogen) este produs prin descompunerea uleiului sub actiunea arcului electric
Rezulta cateva caracteristici specifice:
- puterea de rupere nu este limitata decat la razistenta mecanica a camerei de stingere;
- curentii mici sunt intrerupti greu, fiind necesar un dispozitiv suplimentar de suflaj,
independent:

11
- aparatele sunt sensibile le defectul evolutiv (aparitia unui current mare de scurtcircuit in
timpul stingerii unui current mic).
La intreruptoarele cu actiune externa, cum sunt intreruptoarele cu aer comprimat si cele
cu hexafluorura de sulf, debitul de gaz este independent de valoarea curentului si este calculate
pentru valoarea maxima pe care trebuie sa o poata intrerupe aparatul.
Deci:
- aparatele au o putere de rupere strict limitata:
- curentii mici sunt intrerupti violent (inainte de trecerea naturala prin zero), din care
cauza apar supratensiuni:
- aparatele sunt sensibile la defectul kilometric (current de scurtcircuit cu panta foarte
mare a tensiunii de revenire, care apare atunci cand scurtcircuitul se produce in zona periculoasa
de 0,8 – 9 km distanta de intreruptor).

Intreruptoare automate cu ulei putin

Primele intreruptoare automate de inalta tensiune au fost intreruptoarele cu ulei mult, in


care uleiul avea rolul de izolare a polilor fata de masa, de racire a arcului si a pieselor de
contact si in special de deionizare (datorita presiunii mari a hidrogenului produs sub actiunea
arcului electric). Acest ultim efect a fost considerabil marit odata cu folosirea unor camere de
stingere astfel construite incat gazul sub presiune, antrenand si particule de ulei rece, sa fie dirijat
asupra arcului sub forma unui jet longitudinal sau transversal. .(fig.4 .)

Figura 4

Intreruptoare automate cu aer comprimat (pneumatice)

In cazul intreruptoarelor cu aer comprimat, stingerea arcului electric se obtine trimitandu-


se asupra spatiului dintre contacte, un jet de aer comprimat, care spala si indeparteaza gazele
ionizate si prin rigiditatea sa dielectrica mare, impiedica reaprinderea arcului.
Pentru a se obtine o putere de rupere cat mai mare, cu un consum redus de aer
comprimat, au fost folosite diferite tipuri de camere de stingere.
Avantajele intreruptoarelor cu aer comprimat sunt:
- inlaturarea completa a pericolului de incendii si explozii;
- puterea de rupere foarte mare;
- intreruperea extreme de rapida a curentilor de scurtcircuit (0,01 – 0,003 s);
- functionarea sigura si exploatarea simpla;

12
- greutate si gabarite mici.
Dezavantajele, in afara de cele specifice intreruptoarelor cu actiune externa, sunt:
- constructie mai complicate;
- necesita o instalatie de aer comprimat;
- deschiderea si inchiderea intreruptorului cu aer comprimat este insotita de un zgomot
puternic.

Intreruptoare automata cu hexafluorura de sulf

Aceste intreruptoare se bazeaza pe folosirea proprietatii hexafluorurii de sulf (SF 6) de a


capata cu usurinta electornii liberi si de a deioniza in acest mod coloana de arc.
Avantajele considerabile ale intreruptoarelor cu hexafluorura de sulf, si anume:
- putere mare de rupere;
- suprapresiuni de intrerupere mici;
- functionarea in spatiu inchis, fara expulzare de gaze sau lichide de intrerupere;
- zgomot foarte redus;
- gabarit mic.

Intreruptoare automate cu rupere in vid

Intreruperea in vid inaintat beneficiaza de avantajul considerabil ca, in lipsa purtatorilo de


sarcini, nu apare arc de intrerupere si rigiditatea dielectrica se restabileste imediat la distanta de
cativa milimetri intre contacte.
Ele sunt indicate in domeniul tensiunilor medii pentru frecvente mari de conectare.
Avantajele intreruptoarelor cu camera de stingere in vid inaintat sunt:
- timp de intrerupere foarte scurt si restabilirea extreme de rapida a rigiditatii electrice
dupa intrerupere (permitand frecvente foarte mari de comutare);
- dimensiuni reduse;
- zgomot redus;
- durata mare de serviciu a contactelor;

13
Dispozitive de actionare pentru intreruptoare

Aceste sunt ansamble distincte sau incluse in intreruptoare,asigurand comutatia acestora.


Pe baza datelor din normele uzuale,aceste dispozitive asigura transmiterea,in urma comenzii
manuale sau electrice(automate sau voite),a energiei de actionare,la contactele mobile ale
intreruptorului.Energia pusa in joc de aceste dispozitive asigura imprimarea vitezei prescrise a
contactelor(fig.5.).

Figura 5

14
CAPITOLUL 2 CONTACTOARE SI RUPTOARE

2.1 Principiul de functionare

Contactorul este un aparat de comutatie cu actionare mecanica, electromagnetica sau


pneumatica, cu o singura pozitie stabila, capabil de a stabili, suporta si intrerupe curentii in
conditii normale de exploatare ale unui circuit, inclusiv curentii de suprasarcina.
Elementele componente ale unui contactor sunt:
 Circuitul principal de curent ( borne de racitor la circuitul exterior, contacte fixe si
contacte mobile ).
 Circuitul de comanda ( bobina electomagnetului de actionare, contactele de
autoretinere si butonul de comanda ).
 Circuitele auxiliare (contacte de blocare, semnalizare).
 Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere, bobine de suflaj).
In constructia unui contactor mai intra elemente izolante, elemente metalice , cuva de
ulei cu capac, elemente de fixare, carcasa.

Schema de principiu a unui contactor cu miscare de rotatie

2.2 Tipuri constructive si marimi caracteristice

Dupa modul de actionare a contactoarelor mobile, contactoarele si ruptoarele pot fi:


 Cu actionare prin electromagneti, aceasta este solutia cea mai frecvent folosita,
ea prezentand o serie de avantaje.
 Cu aer comprimat, indeosebi la contactoarele de curent continuu pentru curenti
mari, unde este necesara separarea rapida a contactoarelor
 Cu actionare mecanica, prin arbori cu came; metoda este utilizata rar si numai
la intensitati mici.
Marimile caracteristice ale unui contactor sunt:
Tensiunea nominala U – tensiunea la care se dimensioneaza izolatia aparatului, distantele de
strapungere si conturare.
Curentul nominal I – curentul pe care il poate suporta circuitul principal al contactorului
fara a depasi in regim normal de lucru incalzirea admisa

15
Frecventa de actionare – numarul maxim de actionari pe care contactorul le poate executa
intr-o unitate de timp
Durata relativa de conectare – care este standardizata si frecventa de conectare, ambele
determina clase de lucru sau regimuri de lucru pentru contactoare.

2.2.1 Contactoare electromagnetice intalnite frecvent in instalatii electrice

Contactoarele electromagnetice sunt utilizate in schemele electrice de actionare; de aceea a


face fata necesitatilor impuse de exploatare, exista in prezent o foarte mare varietate de
constructii. O examinare comparativa a tuturor acestor constructii, produse de diferite firme din
diferite tari, se poate face avand la baza urmatoarele criterii:
a) existenta unei serii unitare complete pentru gama de curenti pana la 200A
b) regimul de lucru
c) performantele ridicate in ceea ce priveste capacitatea de rupere, de durata
de viata mecanica si electrica
d) dimensiunile de minime la acelasi curent
e) simplitatea constructiei, montarea si demontarea rapida a diferitelor
elemente componente in timpul exploatarii

In instalatiile electrice din tara se intalnesc frecvent pentru regimuri normale de functionare,
in afara contactoarelor de productie indigena, contactoarele produse de firme straine.

 Contactoare de curent continuu

Contactoarele de curent continuu se executa monopolar. Executia bipolara prezinta


dezavantajul ca, la ruperea unor curenti intensi, se poate amorsa un arc intre cei 2 poli. Acesta
impune distante mai mai intre poli, ceea ce mareste gabaritul aparatului. Desi un contactor
bipolar ocupa mai putin loc decat 2 contactoare monopolare, se prefera prima solutie, fiind mai
sigura.
Caracteristic pentru contactoarele si ruptoarele de curent continuu este cursa mica a armaturii
mobile a electromagnetului de tip clapeta. Raportul dintre bratul de parghie al contactului si al
armaturii mobile este de 2:1 .

 Contactorul de curent continuu de tip MC 100

Pe placa de baza din material izolant este fixat jugul electromagnetului, pe care se afla miezul,
bobina si armatura mobila. Tot pe placa de baza se monteaza contactul fix si dispozitivul pentru
stingerea arcului electric. Acest dispozitiv este format din bobina de suflaj, polii de suflaj
magnetic si camera de stingere confectionata din azbociment.
Caracteristicile tehnice ale contactoarelor de curent continuu de tip MC sunt prevazute cu
contacte auxiliare si rezistenta economizoare.
Contactele auziliare re regleaza astfel, incat pentru fiecare contactor, un contact auxiliar
inchide mai devreme si introduce in serie cu bobina o rezistenta economizoare petru pozitia
inchis.

16
Exista un tio de contactoare care este prevazut cu un numar mare de 9 sau 10 contacte
auxiliare.
Caracteristicile tehnice ale contactelor auxiliare sunt :
a) Tensiunea nominala 185 Vcc
b) Curent nominal 1 A
c) Capacitatea de rupere 1,2 A la 210 cc
Intreaga serie se poate utiliza pentru frecventa de concentrare de 120 con/h si durata de
actionare 100%

 Contactoare de curent alternativ

Contactoarele de curent alternativ au o constructie diferita de contactoarele de curent


continuu.
Ele se impart in 2 categorii:
a) Contactoare la care contactul mobil are o miscare de rotatie
b) Contactoare la care contactul mobil are o miscare de translatie
Contactorul cu rotatie este compus dintr-un supor metalic pe care sunt fixate contactele fixe,
miezul fix al electromagnetului, contactele auxiliare si suporturile lagar ale echipajului mobil.
Aceasta constructie este foarte avantajoasa, deoarece permite realizarea contactoarelor cu un
numar dorit de poli prin simpla alaturare a numarului necesar de sisteme de contact, lungind in
mod corespunzator suportul si tija-suport a contactelor mobile. Pentru stingerea arcului electric,
fiecare pol este prevazut cu o camera de stingere cu gratare ionice. Cursa la deschiderea
armaturii mobile este limitata de un opritor. Contactele fixe si mobile sunt prevazute cu coarnele
pentru preluarea arcului la deschidere.

Caracteristici tehnice ale contactoarelor de curent alternativ cu miscare de rotatie

Denumirea Tipul contactorului


Caracteristici C.T. 25 C.T. 63 C.T. 100 C.T. 200
Tensiunea 500 500 500 500
nominala, V
Curentul nominal, 25 63 100 200
A
Capacitatea de 200 504 800 1600
rupere, A
Lau=1,1.Un si cos=
0,(4)
Capacitatea de 200 504 800 1600
inchidere
Capacitatea de 1 A la 550 V si cos = 0,4
rupere a 0,5 la L\R = 0,005 si 440 Vcc
contactoarelor
auxiliare, A
Rezistentele la 1200000
uzura mecanica,

17
conectari
Rezistenta la uzura 1200000
electrica
Frecventa de 600
conectare Con/h
Durata de 40 si 100
conectare
Numarul de 2 ND + 2 NI
contacte auxiliare

Contactoarele cu translatie seria AC3 formeaza o serie unitare de la 10-200 A si functioneaza


pe principiul transmiterii directe a miscarii de translatie a armaturii mobile a electromagnetului la
sistemul de contacte. Aparatele se compun dintr-un postament, electromagnet de tip „dublu e”,
suportul contactelor fixe, subansamblul echipaj mobil, camere de stingere cu gratar deionic, bloc
contacte auxiliare cu exceptia aparatului de 10 A , 2 A la care contactele auxiliare au aceleasi
dimensiuni si pozitie pe aparat ca si contactele principale.
Contactorul AC3 de 10 A este format dintr-o carcasa din material termoreactiv care sustine
magnetul fix si bobina. Pe suportul contactelor fixe , presat din acelasi material sunt montate
contactele fixe principale si auxiliare si bornele. Magnetul mobil este fixat de echipajul ce poarta
puntile de contact. Camera de stingere presata din masa termoreactiva de tip melamina separa
faxele prin paravane. La celelalte contactoare din serie, constructia este asemanatoare. Magnetul
fix de tip „e” cu intrefier fals pe miezul central este fixat pe un postament dintr-un material
termoreactiv la aparatele de 25, 40 si 63 A si un silumin la cele de 100 si 200 A prin intermediul
unor lamele elastice si placi de cauciuc. Bobina este fixata direct pe postament, fapt ce impiedica
transmiterea socurilor de inchidere la bobina. Suportul contactelor fixe, echipajul mobil si
postamentul sunt presate din fenoplast sau supraplast. Camerele de stingere sunt prevazute cu
placute deionice montate pe peretii din fibra si fixate in capac printr-o lamela elastica. Capacul
este presat dintr-un material rezistent la actiunea arcului electric. Pentru intreaga serie , spirele in
scurtcircuit sunt fixate la magnetul fix prin deformarea suprafetei polare si prin lipire, iar
pastilele de contact din AgCd sintetizat sunt lipite de suporturi. Cele 2 blocuri de contacte
auxiliare poseda contacte normal deschise ( ND ) sau normal inchise ( NI ) cu urmatoarele
caracteristici :

 Curent nominal 6A
 Tensiunea nominala 500 Vca, 200 Vcc
 Curent maxim de inchidere 50 la 380V si cos =0,5A la 220V si L\R=15ms
 Durata de viata electrica 1 milion manevre
 Durata de viata mecanica 10 milioane manevre pentru contactorul de
10A si 5 milioane pentru restul seriei

Aceasta serie de contactoare are performante superioare seriei de contactoare cu rotatie dupa
cum se vede si in tabel. In afara de aceasta serie de contactoare cu translatie are o constructie
simpla, usor demontabila, contactele sunt usor vizibile si interschimbabile. La aceste contactoare,
insa schimbarea bobinei este mai dificila, iar gabaritele mari, socul la inchidere este foarte
puternic.

18
CAPITOLUL 3 MONTAREA CONTACTOARELOR IN INSTALATIILE ELECTRICE

Dupa cum s-a aratat in paragrafele anterioare, contactoarele se utilizeaza in instalatiile electrice
impreuna cu diferite alte accesorii, ca: blocuri de relee, butoane, sigurante, dispozitive de semnalizare,
in functie de cerintele schemei. Aceste combinatii de aparate se pot ansambla pe placi comune introduce
in tablouri de comanda sau cutii capsulate ori pot fi grupate pe categorii de aparate in interiorul
panourilor.

3.1 Verificarea contactoarelor dupa transport

Contactoarele sunt ansamblate in cutii de carton sau lazi pentru a suporta in conditii bune
solicitarile mecanice la care sunt supuse in timpul transportului.
In momentul sosirii lor la locul de destinatie, trebuie sa se verifice daca aparatele nu au fost
deteriorate in timpul transportului. In acest scop trebuie sa se verifice daca partile mobilw nu s-au
deformat sau deplasat daca piesele izolante si camerele de stingere nu s-au spart.
Depozitarea contactoarelor in cazul in care contactoarele nu se monteaza imediat in industria
electrica. Ele se depoziteaza in ambalajul original in incaperi uscate si curate unde pot fi supuse la
actiunea prafului, vaporilor de apa sau agentilor corozivi si a temperaturilor ridicate.
Aparatele cu ambalajele lor nu se aseaza in stive prea mari deoarece in cazul unor eventuale
daramari se produc spargeri sau fisuri ale pieselor izolante si camerelor d stingere.
Se va avea in vedere ca piesele de rezerva (contacte, bobine) care se livreaza odata cu contactorul,
sa nu se piarda si sa se eticheteze pentru a sti pentru ce aparat se utilizeaza.

3.2 Montarea contactoarelor

Inainte de montarea unui contactor se verifica daca valorile lui nominale corespund valorilor
nominale ale instalatiei. In acest scop se verifica daca tensiunea bobinei electromagnetului de

19
actionare este egala cu tensiunea nominala a circuitelor de comanda ale instalatiei, daca valoarea
curentului nominal al contactorului este mai mare sau egala cu valoarea curentului care trece prin
circuitul principal, de asemenea se verifica faca tensiunea nominala a contactorului este egala
cu a instalatiei.

Recomandarile care se pot da cu privire la montarea contactoarelor in instalatii au caracter


general, de aceea se completeaza cu indicatii date in instructiuni si cataloage, de catre firmele
constructoare, pentru fiecare tip de contactor.
Contactoarele se monteaza in pozitie verticala cu bornele R, S, T la partea superioara. In
imediata lor apropiere nu trebuie sa existe sursa de caldura, care ar provoca o incalzire a
mediului mai ridicat decat in rest. Fixarea contactoarelor pe panouri este realizata cu suruburi si
piulite. Strangerea piulitelor trebuie sa fie suficienta pentru a elimina jocurile si posibilitatea de
deplasare a contactorului in timpul manevrelor. Deoarece socurile la anclansre sunt puternice,
dimensiunile cadrului cadrului sau panoului pe care se monteaza trebuie sa fie corespunzator
alese pentru a face fata solicitarilor mecanice la care sunt supuse. Daca reglajul contactoarelor
auxiliare ca si blocurile de relee, butoanele etc, situate in apropierea contactorului sunt sensibile
la vibratiile transmise cadrului, la anclasarea contactorului, trebuie luate masuri pentru
diminuarea acestor vibratii. In acest scop, se pot utiliza panouri care cuprind numai contactoare
restul aparatului fiind instalat pe alte panouri, complet separate de primele. Se poate utiliza si
fixarea contactoarelor pe panouri prin intermediul unor legaturi elastice ( piese elastice,
resortoare ).
La montarea contactoarelor trebuie sa se tina seama de lungimea pe care este aruncat afara
arcul electric in exteriorul camerei de stingere la deconectarea circuitului. De aceea, firmele
constructoare dau valori distantelor de la camerele de stingere la peretii sau capacele metalice
precum si distantele dintre cele doua contactoare asemanatoare montate alaturat pentru a evita
accidentele. Aceste valori depinde de curentul nominal al contactorului, capacitatea de rupere,
constructia camerei de stingere etc si trebuie respectate in timpul montajului. Aceste spatii
prevazute sunt suficiente si pentru a permite scoaterea camerelor de stingere.
La aparatele cu cuva cu ulei, se va prevedea spatial necesar pentru colaborarea cuvei.

3.3 Blocaje mecanice intre contactoare

Se utilizeaza in situatiile in care 2 contactoare intr-o schema de actionare nu trebuie sa inchida


simultan. La contactoarele cu miscare de rotatie, aceste blocaje se realizeaza in diferite variante
constructive. Contactoarele cu translatie trebuie sa aiba o constructie speciala pentru a permite
utilizarea blocajelor mecanice, astfel ca, in general, nu se folosesc in schemele de blocaje, acesta
constituind un mare dezavantaj al lor.
In fig a. sunt prezentate 2 posibilitati de blocare mecanica a 2 contactoare cu rotatie. Astfel
incat cele 2 contactoare sunt asezate unul sub altul ceea ce realizeaza o economie de spatiu. Prin
rotirea piesei P. armatura unuia dintre electromagneti este mentinuta in pozitie deschisa

3.4 Verificarea contactoarelor dupa montare

Dupa ce contactoarele si celelalte aparate au fost montate pe panouri pentru asigurarea unei
functionari corecte se verifica:
a) Executarea legaturilor electrice dintre diversele aparate

20
b) Strangerea corecta a suruburilor
c) Cursa si forta de apasare pe contactele principale si auxiliare ale contacto rului, pentru a
observa daca aparatele nu s-au dereglat in timpul montajului
d) Existenta camerelor de stingere si fixarea lor corecta In continuare se aplica tensiime la
bornele bobinei electromagnetului de actionare, contactele principale nefiind parcurse de curent si
se executa cateva manevre in gol, pentru a se observa cum inchid contactul si electromagnetul.
Se fac apoi cateva manevre sub sarcina, dupa care se verifica posibilitatea executarii tuturor
comenzilor prevazute in schema si se regleaza releele.
3.5 Intretinerea si repararea contactoarelor

In cazul unei alegeri si instalari corespunzatoare, buna functionare a contactoarelor este


conditionata de intretinerea corecta si eventuala reparare a acestore. Contactoarele electromagnetice sunt
caracterizate printro intretinere simpla si repararea relativ usor de executat.
Intretinerea corecta a contactoarelor asigura o functionare corespunzatoare a contactorului, cum si
micsorarea uzurii sale electrice.
Periodic se executa o examinare atenta a instalatiei, insistandu-se asupra starii suprafetei
contactelor. Cu aceasta ocazie se verifica inchiderea si deschiderea contactelor principale si auxiliare.
Daca este cazul, contactele oxidate sau cu urme de metal topit care apar in timpul intreruperii
arcului electric, se curata cu ajutorul unei pile fine. Utilizarea hartiei emeri este interzisa. Dupa curatare
contactele se ung cu vaselina pentru contacte.
Contactele trebuie, de asemenea, curatate dupa intreruperea unui scurtcircuit.
Dupa curatare, se va face o verificare a cursei in contact si a fortei de apasare pe contact, care
trebuie sa corespunda valorilor pentru contactoare de productie indigena.

3.6 Intretinerea contactelor auxiliare

Se face in mod asemanator cu a contactelor principale. Contactele auxiliare pot fi: normal
deschis, normal inchis, sau cu comutare. Constructia contactelor auxiliare trebuie sa permita
inchiderea sau deschiderea contactelor, in intervale de timp variabile fata de momentul primirii
comenzii de la contactor. Astfel contactul auxiliar de autoretinere, care asigura mentinera
contactorului inchis, dupa care s-a actionat asupra butonului de pornire, care comanda alimentarea
bobinei electro-magnetului trebuie reglat cu o sursa in contact foarte mica.
Demontarea contactelor auxiliare se face usor, tinandu-se seama de particular itatile de
constructie ale fiecaruia.Astfel contactul mobil de la contactul auxiliar se demonteaza prin simpla
apasare in sensul sagetii. Montarea se face prin apasarea in sens opus.

21
BIBLIOGRAFIE

1. Florin Mares si colectiv - Elemente de comanda si control pentru actionari si


sisteme de reglare automata Ed. Preuniversitaria 2000
2. Popa A Aparate electrice de joasa si inalta tensiune Ed. Didactica si Pedagogica-
1977
3. Hortopan G., Aparate electrice vol 1., Editura Tehnicá, Bucuresti, 1993
4. Hortopan G., Aparate electrice vol 2, Editura Tehnicá, Bucuresti, 1997
5. Vasilievici, A., Andea P., Aparate si echipamente electrice, Editura Orizonturi
Universitare, Timisoara,2000.
6. www_RegieLive_ro Aparate de medie si inalta tensiune

22