Sunteți pe pagina 1din 24

PE URMELE SAȘILOR ÎNTRE CÂRȚA ȘI CINCȘOR

PE URMELE SAȘILOR ÎNTRE CÂRȚA ȘI CINCȘOR CARTE DE COLORAT

CARTE DE COLORAT

Carte de colorat produsă în cadrul proiectului Resturi și rosturi. Pe urmele sașilor între Cârța și Cincșor, realizat de Asociația Renascendis în parteneriat cu Consistoriul Districtual Evanghelic C. A. Sibiu și cu sprijinul Parohiei Evanghelice C. A. Cârța.

în parteneriat cu Consistoriul Districtual Evanghelic C. A. Sibiu și cu sprijinul Parohiei Evanghelice C. A.

PE URMELE SAȘILOR ÎNTRE CÂRȚA ȘI CINCȘOR

PE URMELE SAȘILOR ÎNTRE CÂRȚA ȘI CINCȘOR Resturi și rosturi. Pe urmele sașilor între Cârța și

Resturi și rosturi. Pe urmele sașilor între Cârța și Cincșor este un proiect cultural al Asociației Renascendis. De la începutul anului 2017 au fost inventariate și cercetate toate obiectele cu valoare artistică și istorică dintr-un grup de șapte parohii evanghelice: Bruiu/ Braller, Cârța/ Kerz, Cincu/ Großschenk, Cincșor/ Kleinschenk, Gherdeal/ Gürteln, Șomartin/ Martinsberg și Toarcla/ Tarteln. Ca întotdeauna, activitățile Renascendis încearcă să transforme patrimoniul în mijloc de învățare pentru copii și de integrare a culturii săsești în viața comunităților actuale. Cartea de colorat face legătura, prin joc, între vechi și nou, construiește o punte creativă între trecut și viitor.

Înger (detaliu altar) – Biserica evanghelică din Toarcla/Tarteln Biserica evangelică din Toarcla este cel mai
Înger (detaliu altar) –
Biserica evanghelică din
Toarcla/Tarteln
Biserica evangelică din Toarcla
este cel mai bine păstrat
monument romanic din zonă.
Interiorul nu mai poartă însă
amprenta Evului Mediu. Altarul
realizat în jurul anului 1800
poartă o pictură naivă, datorată
poate unei refaceri mai târzii.
Deasupra celor două coloane
se aflau doi îngeri cu trompete,
astăzi îndepărtați.

2

3
Predela altarului (detaliu) - Biserica evanghelică din Cincu/ Großschenk Altarul bisericii evanghelice din Cincu este

Predela altarului (detaliu) - Biserica evanghelică din Cincu/ Großschenk

Altarul bisericii evanghelice din Cincu este unul din puținele altare gotice păstrate în Transilvania. Pictat in 1521 de pictorul sibian Vincențius, altarul a aparținut bisericii evanghelice din Moșna, de la care, în 1722, a fost cumpărat de sașii din Cincu. Sub panoul principal cu Toma necredinciosul se află o galerie de 14 sfinți, printre care și sfânta Barbara.

Cincu. Sub panoul principal cu Toma necredinciosul se află o galerie de 14 sfinți, printre care

4

5
5
Cuierul breslei rotarilor - Biserica evanghelică din Cincu/ Großschenk Cincu a fost sediul administrativ al

Cuierul breslei rotarilor - Biserica evanghelică din Cincu/ Großschenk

Cincu a fost sediul administrativ al unuia din cele șapte scaune săsești. O așezare mare și importantă până după 1900, Cincu a avut dreptul de a organiza târguri încă din evul mediu. Acest fapt a făcut posibilă dezvoltarea meșteșugurilor și a breslelor. Deoarece organizațiile de meșteșugari trebuiau să își demonstreze importanța în comunitate, acolo unde existau aveau obiceiul de a înzestra biserica cu diverse bunuri, marcate cu propriile însemne, pentru a fi văzute de toată lumea. Și în biserica evanghelică din Cincu se găsesc numeroase obiecte donate de bresle, câteva dintre ele fiind niște frumoase cuiere. Cuierul breslei rotarilor, datat 1764, este realizat din lemn pictat și decorat cu însemnele specifice meseriei – o roată și uneltele pentru realizarea acesteia.

6

7
7

7

Steagul frăției – Biserica evanghelică din Gherdeal/ Gürteln Steagul frăției din Gherdeal a fost donat

Steagul frăției – Biserica evanghelică din Gherdeal/ Gürteln

Steagul frăției din Gherdeal a fost donat de Georg și Anna Montsch în memoria fiului lor Christian, în anul 1874. Portretul celor doi soți pictat pe una din părțile steagului este inspirat dintr-o fotografie mai veche realizată la Sibiu în atelierului fotografului Theodor Glatz.

steagului este inspirat dintr-o fotografie mai veche realizată la Sibiu în atelierului fotografului Theodor Glatz. 8

8

9
9

9

Cana frăției – Biserica evanghelică din Cincșor/ Kleinschenk

Diversele asociații săsești aveau un rol foarte important în viața comunității. Prin ele se organiza întreaga viață a satului, se stabileau reguli de tot felul, se îngrijeau biserica și spațiile comune. Băieții aflați între momentul confirmării în biserică și momentul căsătoriei erau organizați în frății (Bruderschaften în limba germană). De la frăția din Cincșor a rămas în grija bisericii o oală de vin cu două toarte, din anul 1766. Realizată într-un atelier de olar din zona Sibiului, cana este decorată cu lalele stilizate.

toarte, din anul 1766. Realizată într-un atelier de olar din zona Sibiului, cana este decorată cu

10

11

11

Ușa sacristiei – Biserica evanghelică din Cârța/ Kerz Spectaculoasa biserică evanghelică gotică din Cârța -

Ușa sacristiei – Biserica evanghelică din Cârța/ Kerz

Spectaculoasa biserică evanghelică gotică din Cârța - doar un fragment al complexului mănăstiresc catolic cistercian - păstrează o serie de valoroase elemente de mobilier baroc. Ușa sacristiei, realizată în 1740, este decorată cu elemente în relief și pictată cu motive florale și capete de îngeri, fiind singura de felul acesta păstrată în Transilvania.

12

13

13

Heftel - Biserica evanghelică din Buiu/ Braller

Costumul tradițional al săsoaicelor a fost însoțit aproape întotdeauna de podoabe. Din argint aurit sau din alamă aurită, cu pietre prețioase sau sticlă, podoabele săsești erau o dovadă a bogăției. Cea mai spectaculoasă podoabă a săsoaicelor se numește heftel. Rotundă și mai mare în diametru decât o palmă, bijuteria se purta la nivelul pieptului, atârnată de gât printr-o panglică. În tezaurul Parohiei Evanghelice din Bruiu se păstează o astfel de piesă, realizată în jurul anului 1650. Rară în lumea satului, podoaba a fost donată bisericii astfel încât fiecare mireasă să o poată purta la nuntă.

Rară în lumea satului, podoaba a fost donată bisericii astfel încât fiecare mireasă să o poată

14

15

15

Textilă pentru altar – Biserica evanghelică din Șomartin/ Martinsberg

După 1800, urmare a revoluției industriale, piețele din Transilvania sunt inundate de textile de import, din ce în ce mai ieftine, venite din Austria, Franța și chiar Anglia. Din mătase sau bumbac, cu modele țesute sau imprimate, acestea intră treptat și în viața satelor. În multe biserici săsești găsim astfel de textile folosite pentru acoperirea meselor de altar sau amvoanelor. Biserica evanghelică din Șomartin are în tezaurul său cinci astfel de textile, dintre care cea mai spectaculoasă are un decor floral imprimat pe fond albastru.

său cinci astfel de textile, dintre care cea mai spectaculoasă are un decor floral imprimat pe

16

17
Strană pictată - Biserica evanghelică din Cârța/ Kerz Strana aflată la dreapta altarului bisericii evanghelice

Strană pictată - Biserica evanghelică din Cârța/ Kerz

Strana aflată la dreapta altarului bisericii evanghelice din Cârța a fost donată de către sibianul Johannes Frideric în secolul al XVIII-lea. Cele trei panouri pictate au un decor complicat cu vrejuri și lalele.

18

19

GLOSAR

altar (în bisericile catolice și protestante) = piesă de mobilier care decorează masa pe care se oficiază liturghia;

amvon = construcție asemănătoare unui balcon în biserică de unde se predică sau se citește evanghelia;

baroc = stil artistic specific secolelor XVII-XVIII caracterizat prin bogăția ornamentației și preferința pentru monumental;

breaslă = asociație profesională a meșteșugarilor care practică același meșteșug;

cistercian = referitor la ordinul călugărilor catolici cistercieni fondat în Franța, la Cîteaux, în 1098;

evanghelic = referitor la cultul protestant luteran;

gotic = stil arhitectural și artistic apărut în secolul al XII-lea în Europa Occidentală, caracterizat prin structuri înalte și zvelte și prin utilizarea bolților și a arcului frânt;

medieval = care aparține Evului Mediu (secolele X-XVI în Transilvania);

romanic = stil arhitectural și artistic din secolele X-XIII specific țărilor europene catolice, inspirat din arta bizantină și din cea carolingiană;

scaun săsesc = unitate administrativă a sașilor utilizată în Transilvania din Evul Mediu până în secolul al XIX-lea;

strană = piesă de mobilier bisericesc, de cele mai multe ori o bancă cu spătar înalt, poziționată pe laturile altarului, în care stau participanții la slujbă sau preotul;

20

Texte și fotografii: Radu Bârlă Prelucrare imagini și grafică: Mădălina Rămnicianu © Renascendis 2017 Proiectul

Texte și fotografii: Radu Bârlă Prelucrare imagini și grafică: Mădălina Rămnicianu © Renascendis 2017

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

www.resturisirosturi.ro

www.resturisirosturi.ro