Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prezentare generală
1.1. Introducere
6
7
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
a) reprezentare în explozie
7
8
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
8
9
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
9
10
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
Fig. 1.4. Reductor cu două trepte, cu axe egale, axele în plan orizontal
http://www.123rf.com/photo_9599013_3d-cut-of-reducer-on-the-engineering-drawing.html
Fig. 1.5. Reductor cu două trepte, cu axe egale, axele în plan vertical
http://www.123rf.com/photo_11968784_3d-cut-of-reducer-on-the-engineering-drawing-
image-with-clipping-path.html
10
11
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
Fig. 1.6. Reductor cu două trepte, cu axe egale, axele în plan vertical
http://www.123rf.com/photo_12638774_the-reducer-cross-section-on-the-engineering-
drawing-3d-image.html?fromid=cXpiRTdIZEFPdFVuck9GNUxFS0xuQT09
11
12
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
în care u j este raportul de transmisie real al treptei j, calculat ra port între numerele de dinţi
z j2
ale celor două roţi care formează angrenajul j: u j z j1 şi z j2 sunt numărul de dinţi pe
z j1
roata conducătoare, respectiv, condusă a angrenajului j, n fiind numărul de trepte în reductor.
De obicei soluţiile constructive au cel mult 3...4 trepte, cele mai des întâlnite fiind cele cu
două trepte 19-23.
Figura 1.6 prezintă, schematic, variante de transmisii cu roţi dinţate:
- reductoare cu o treaptă
a) reductor cu roţi dinţate cilindrice, cu axele în plan orizoantal,
b) reductor cu roţi dinţate cilindrice, cu axele în plan vertical,
c) reductor cu roţi dinţate conice, cu axele în plan orizoantal,
d) reductor melcat, cu melcul în partea superioară;
- reductoare cu două trepte:
e) reductor cu două trepte, ambele cu roţi dinţate cilindrice, cu axele în plan orizontal;
f) reductor cu două trepte, ambele cu roţi dinţate cilindrice şi cu aceeaşi distanţă între axe
(este o soluţie cu gabarit mai mic decât prima);
g) şi h) reductoare la care una din trepte este formată din roţi cilindrice cu dantură în V pentru
eliminarea forţelor axiale;
i) reductor cu o treaptă cu roţi cilindrice şi una cu roţi dinţate conice, cu axele în plan orizontal,
j) reductor cu o treaptă melcată şi una cu roţi cilindrice cu dinţi în V.
a) b) c) d)
Reductoare cu o treapta
e) f) i)
Reductoare cu două trepte
Fig. 1.7. Tipuri de reductoare
12
13
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
Câteva caracteristici generale ale angrenajelor dințate sunt date în Tabelul 1.1 dar
proiectantul va alege tipul angrenajului și numărul de trepte, în funcție de cerințele sistemului
tehnic în care va funcționa reductorul.
Tabelul 1.2
Tipul angrenajului 1
iR
2
Roţi cilindrice cu dinţi drepţi şi înclinaţi 4...8 (valori mai mari pentru clase de precizie mai
bune, puteri mai mici)
Angrenaje conice 7...10
Angrenaje melcate 10...80 (chiar 100) (au dezavantajul unui
randament mai mic decât cele de mai sus)
13
14
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
Literatura de specialitate [14, 16,. 32, 33] recomandă diverse criterii pentru alegerea
rapoartelor pe fiecare treaptă. dacă de impune ca lăţimea reductorului să fie minimă, pentru un
reductor cilindric cu două trepte se poate utiliza, orientativ, relaţia:
a12
i 12 3 i R 0, 01...0, 02 i R (1.9)
a34
în care
a12 este coeficientul de lăţime a roţilor, pentru prima treaptă,
a34 este coeficientul de lăţime a roţilor, pentru treapta II-a,
rezultând
iR
i 34 (1.10)
i 12
În cazul în care se impun dimensiuni minime ale lungimii sau înălţimii reductorului,
pentru un reductor cu două trepte, cu roţi cilindrice, se poate utiliza, orientativ:
a34
iR 3
a12
i 12 (1.11)
1 3 a12
a34
sau
a12
i 12 i R 0, 015 i R (1.12)
a34
Numărul de trepte pentru un reductor se alege în funcție de raportul total de transmisie
al acestuia, de spațiul avut la dispoziție pentru el. Câteva recomandări sunt date în Tabelul
1.2.
14
15
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
Rapoartele de transmisie pe fiecare treaptă nu sunt impuse, deși în trecut acestea erau
standardizate. Astăzi, tehnologia permite realizarea cu mai multă ușurință a oricărui raport de
transmisie, evident cu restricția că este un raport de numere întregi.
Dispunerea angrenajelor în carcasă. Dacă un reductor are mai multe trepte, cu
angrenaje diferite, se recomandă (dar nu se impune) ca treapta de roți cilindrice să fie la
intrarea în reductor, angrenajul melcat sau conic urmând după treapta sau treptele cu roți
cilindrice. Există și soluții în care treapta cu roți cilindrice este la ieșire din reductor, dar
acestea sunt rare.
Codificarea reductorului
Un reductor, prin codul lui, trebuie să ofere cât mai multe informatii. Codificarea este,
de obicei, proprie fiecărei firme producătoare, de aceea este necesară existenţa unui catalog de
produs sau a unui site cu aceste informaţii. Codul reductorului ar trebui să cuprindă informații
din tabelul de mai jos dar fiecare firmă producătoare are codurile specifice. Un exemplu este
dat în Fig. 1.8.
15
16
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
Indiferent dacă reductorul este proiectat sau selectat dintr-un catalog, acesta este
caracterizat prin mai mulți parametri, daţi în cataloagele firmelor producătoare 19-23]. Deși
în tema de proiect de anul II nu se impun toți acești parametri, aceștia vor fi enumerați și
definiți în continuare cu scopul de a evidenția complexitatea cunoștințelor necesare proiectării
sau selectării unui reductor.
Parametrii unui reductor sunt:
- raportul total de transmisie i R ,
16
17
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
17
18
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
Fig. 1.9. Factorul de funcţionare pentru un reductor K 1 - uniform, K 2 - mediu, K 3 - sever [Nord]
În general, o dată stabilită necesitatea unui reductor între mașina motoare și mașina de
lucru, parametrii de bază, care stau la baza alegerii soluției constructive pentru un reductor,
sunt
- puterea la ieșire,
- turația la ieșire,
- raportul de transmisie necesar, i R ,
- poziția axelor arborilor de la mașina de lucru și mașina motoare,
18
19
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
19
20
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
Bibliografie
20
21
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
21
22
Cap. 1. Reductoare. Prezentare generală
20. ISO 6336-5:2003 Calculation of load capacity of spur and helical gears – Part 5: strength
and quality of materials
21. ISO 6336-6:2006 și ISO 6336-6:2006/Cor 1:2007 Calculation of load capacity of spur
and helical gears – Part 3: Calculation of service life under variable load
22. ISO 8579-1:2002 Acceptance code for gears units – Part 1: Test code of airborne sound
23. ISO 8579-2:1993 Acceptance code for gears – Part 2: Determination of mechanical
vibrations of gear units during acceptance testing
24. ISO 9083:2001 Calculation of load capacity of spur and helical gears – Application to
marine gears
25. ISO 9085:2002 Calculation of load capacity of spur and helical gears – Application for
industrial gears
26. ISO 10300-1:2001 Calculation of load capacity of bevel gears – Part 1: Introduction and
general influence factors
27. ISO 10300-2:2001 Calculation of load capacity of bevel gears – Part 2: Calculation of
surface durability (pitting)
28. ISO 10300-3:2001 Calculation of load capacity of bevel gears – Part 3: Calculation of
tooth root strength
29. ISO 10825:1995 Gears – Wear and damage to gear teeth – Terminology
30. ISO/TR 10828:1997 și ISO/TR 10828:1997/Cor 1:1998 Worm gears – Geometry of
worm profiles
31. ISO/TR 13593:1999 și ISO/TR 13593:1999/Cor 1:2005 Enclosed gear drives for
industrial applications
32. ISO 13691:2001 Petroleum and natural gas industries – High-speed special-purpose gear
units
33. ISO/TR 13989-1:2000 Calculation of scuffing load capacity of cylindrical, bevel and
hypoid gears – Part 1: Flash temperature method
34. ISO/TR 13989-2:2000 Calculation of scuffing load capacity of cylindrical, bevel and
hypoid gears – Part 2: Integral temperature method
35. ISO 14104:1995 Gears – Surface temper etch inspection after grinding
36. ISO/TR 14179-1:2001 Gears – Thermal capacity – Part 1: Rating gear drives with
thermal equilibrium at 95oC sump temperature
37. ISO/TR 14179-2:2001 Gears – Thermal capacity Part 2: Thermal load-carrying
capacity
38. ISO 17485:2006 Bevel gears – ISO system of accuracy
39. ISO/TR 18792:2008 Lubrication of industrial gear drives
40. ISO 21771:2007 Gears – Cylindrical involute gears and gear pairs – Concepts and
geometry
41. ISO 23509:2006 Bevel and hypoid gear geometry
22