Sunteți pe pagina 1din 6

1. Abolirea atentiei poarta numele de: APROSEXIE.

2. Agitatia psihomotorie NU apare in: STUPOR REACTIV.


3. Amnezia anterogradA (de fixare) se refera la evenimente survenite: DUPA DEBUTUL BOLII.
4. Amnezia care se refera la evenimentele traite de la imbolnavire spre prezent poarta numele de
ANTEROGRADA.
5. Amnezia retrograda (de evocare) se refera la evenimente survenite: INDEPARTATE, INAINTEA
DEBUTULUI BOLII.
6. Anestezia psihica dureroasa consta in: INCAPACITATEA DE A SE BUCURA SAU INTRISTA.
7. Anxietatea consta in: TEAMA DIFUZA FARA OBIECT.
8. Anxietatea generalizata reprezinta: TEAMA EXCESIVA, DIFUZA, INSOTITA DE EXPECTATIA UNUI
PERICOL IMINENT.
9. Ascunderea unor simptome fizice sau somatice in scopul sustragerii de la tratament reprezinta:
DISIMULATIE.
10. Asocierea ideativa la intamplare, dupa rima si pierderea coerentei poarta numele de
ACCELERAREA RITMULUI IDEATIV.
11. Atacurile de panica: SE INSOTESC DE MANIFESTARI NEUROVEGETATIVE IMPORTANTE.
12. Balbismul reprezinta o tulburare: DE ARTICULARE.
13. Barajul ideo-verbal: REPREZINTA ORPIREA BRUSCA A EXTERIORIZARILOR VERBALE.
14. Care din urmatoarele afirmatii e falsa referitor la schizofrenie? E PRODUSA DE FACTORI
PSIHOTRAUMATIZANTI.
15. Ce tulburare afectiva se insoteste de manifestari neurovegetative: ANXIETATEA.
16. Cel mai mare potential de transformare in idee deliranta il are idea: PREVALENTA.
17. Cenestopatiile: A- SUNT O FORMA DE HIPERESTEZIE, B-NU CONSTITUIE O TULBURARE DE
PERCEPTIE, C-CONSTITUIE O TULBURARE DE MEMORIE.
18. Continutul ideativ in depresie este cu IDEI DE INUTILITATE.
19. Convingerea deliranta ca este descendent al unei familii renumite poarta numele de IDEE
DELIRANTA DE FILIATIE.
20. Cresterea atentiei poarta numele de HIPERPROSEXIE.
21. Debutul in adolescenta al schizofreniei este tipic pentru: SCHIZOFRENIA BEBEFRENICA.
22. Debutul schizofreniei paranoide este CEL MAI TARDIV.
23. Deliriumul nu este caracterizat de: APARE IN SCHIZOFRENIE.
24. Dependenta de alcool presupune urmatoarele, cu exceptia: INCERCARI REUSITE DE
INTRERUPERE A CONSUMULUI.
25. Depersonalizarea reprezinta: IMPRESIA DE SCHIMBARE A PROPRIEI PERSOANE.
26. Depresia are urmatoarele caracteristice, cu exceptia: LOGOREE.
27. Derurarile tumultoase a evocarilor din cadrul hipermneziilor poarta numele de MENTISM.
28. Diminuarea atentiei poarta numele de: HIPOPROSEXIE.
29. Din iluziile vizuale NU fac parte: MODIFICARILE DE SCHEMA CORPORALA.
30. Din simptomele positive in schizofrenie NU fac parte: APLATIZARE AFECTIVA.
31. Din tabloul depresiei fac parte urmatoarele cu exceptia: POLIPRAGMAZIE.
32. Dintre elementele catatoniei nu fac parte: A-NEGATIVISMUL, B-STEREOTIPIILE, C-IDEATIA CU
CONTINUT DEPRESIV.
33. Durata distimiei este de: CEL PUTIN de 2 ANI.
34. Efectele adverse ale neurolepticelor cuprind urmatoarele, cu exceptia: HIPOTONIE
MUSCULARA.
35. Episodul depresiv este caracterizat de urmatoarele cu exceptia: SCADEREA NECESITATII DE
SOMN.
36. Episodul hipomaniacal este caracterizat de urmatoarele: A-NECESITA INTERNARE, B-DISPOZITIE
EXPANSIVA, STIMA DE SINE CRESCUTA, C-ESTE SEVER.
37. Episodul maniacal este caracterizat de: POLIPRAGMAZIE, HIPERACTIVITATE.
38. Exacerbarea activitatii motorii poarta numele de AGITATIE PSIHOMOTORIE.
39. Expresia mimica artificiala, demonstrativa apare in: ISTERIE.
40. Fadingul mental se refera la: LENTOARE IDEATIVA ACCENTUATA PROGRESIV.
41. Forma cel mai des intalnita in schizofrenie este cea: HEBOFRENICA.
42. Fuga de idei poate apare in EPIDOSUL EXPANSIV.
43. Fuga de idei reprezinta: ACCELERAREA RITMULUI IDEATIV CU ASOCIATII LA INTAMPLARE.
44. Halucinatiile auditive: POT FI COMENTATIVE SAU IMPERATIVE.
45. Halucinatiile de memorie sunt sinonime cu CONFABULATII.
46. Halucinatiile fiziologice pot aparea la adormire/trezirea din somn.
47. Halucinatiile psihice sunt sinonime cu: PSEUDOHALUCINATIILE.
48. Halucinatiile sunt perceptii fara obiect.
49. Hiperamnezia, cresterea evocarilor amnestice se petrece in urmatoarele situatii, cu exceptia:
OLIGOFRENI HIDROCEFALI.
50. Hiperprosexia apare in: STARI DE ANXIETATE.
51. Hipoestezia consta in scaderea receptivitatii la stimuli.
52. Hipotimia nu este caracterizata de una din urmatoarele: ESTE INSOTITA DE EXPRESIVITATE
MIMICA EXAGERATA.
53. Ideea dominanta: ESTE NECONFORMA CU REALITATEA.
54. Ideea care asediaza gandirea, dar al carei character pathologic este recunoscut de pacient
poarta numele de: OBSESIVA.
55. Ideea care vine de la periferia psihismului, asediaza gandirea si al carei character patologiceste
recunoscut de pacient poarta numele de: IDEE OBSEDANTA.
56. Ideea deliranta este caracterizata de urmatoarele cu exceptia: NU POATE MODIFICA
COMPORTAMENTUL.
57. Ideea impenetrabila la contraargumente este idEea DELIRANTA.
58. Ideea obsesiva e caracterizata de urmatoarele, cu exceptia: PACIENTUL NU II RECUNOASTE
CARACTERUL EXAGERAT.
59. Iluziile vizuale apar cel mai frecvent in: SEVRAJUL ALCOOLIC.
60. Iluziile vizuale apar mai frecvent in DELIRIUM TREMENS.
61. Impresia in cadrul ideii delirante ca este descendent dintr-o familie renumita reprezinta: IDEI DE
FILIATIE.
62. Impulsivitatea reprezinta: INSUFICIENTA VOINTEI PASIVE.
63. In cadrul amneziilor partiale nu intra RETROGRADA.
64. In cadrul anxietatii exista NELINISTE PSIHOMOTORIE.
65. In cadrul catatoniei nu intra TICURI (STEREOTIPII).
66. In cadrul depresiei ritmul ideativ este INCETINIT.
67. In cadrul distimiei NU apar: EPISOD HIPOMANIACAL.
68. In cadrul distimiei NU apar: REDUCEREA AUTOSTIMEI.
69. In cadrul episodului expansiv tulburarile de somn ce apar pot fi: LIPSA NECESARULUI DE SOMN.
70. In cadrul ideii delirante nu apare urmatoarea caracteristica ARE CARACTER INSTABIL.
71. In cadrul ideilor delirante expansive nu intra IDEEA DE REVENDICARE.
72. In cadrul schizofreniei catatonice nu intra: A-SUGESTIBILITATEA, B-NEGATIVISM, C-TICURI.
73. In cadrul tulburarii de personalitate evitanta nu apar: CONSUMUL DE ALCOOL.
74. In cadrul tulburarilor calitative ale afectivitatii (paratimii) intra: AMBIVALENTA AFECTIVA.
75. In catatonie tendinta de a opune rezistenta poarta numele de NEGATIVISM.
76. In ciclotomie NU apar: IDEI DELIRANTE.
77. In delirium tremens apar urmatoarele, cu exceptia: IDEI OBSESIVE, COMPULSII.
78. In depresie activitatea se modifica in sensul SCADERII ACTIVITATII.
79. In depresie intalnim: IDEATIA DE INUTILITATE.
80. In episodul depresiv sever nu poate apare: POLIPRAGMAZIE (IMPLICARE IN DIFERITE
ACTIVITATI).
81. In episodul hipomaniacal NU apar: cresterea stimei de sine.
82. In schizofrenie cel mai des intalnite sunt: HALUCINATIILE AUDITIVE.
83. In schizophrenia bebefrenica NU apare: EPISOD DEPRESIV.
84. In schizophrenia hebefrenica dispozitia este: A-EXPANSIVA, INADECVATA, B-DEPRESIVA, C-
MIXTA.
85. In schizophrenia paranoida cel mai rar apare: PERPLEXITATEA SI STRANIETATEA.
86. In schizophrenia paranoida sunt frecvente: IDEATIE DELIRANTA PERSISTENTA.
87. In sevrajul alcoolic specific sunt: HALUCINATIILE VIZUALE.
88. In sindromul de sevraj complicat cu delirium apar in plus: ILUZII SAU HALUCINATII.
89. In tabloul clinic al tulburarii obsesiv-compulsiva intalnim: COMPULSII.
90. In tulburarea de personalitate de tip dependent nu apar: SLABA TOLERANTA LA FRUSTRARE.
91. In tulburarea de personalitate de tip paranoid NU apare: SFIDAREA NORMELOR SI
OBLIGATIILOR SOCIALE.
92. In tulburarea de personalitate schizoida NU apar: CONSUMUL DE ALCOOL.
93. In tulburarea de tip histrionic NU apar: PRUDENTA EXCESIVA SI RIGOARE IN ORICE RELATIE.
94. Incetinirea ritmului ideativ apare in: DEPRESIE.
95. Incetinirea ritmului ideativ cu scaderea fortei imaginative poarta numele de BRADIPSIHIE.
96. Intalnim cresterea ritmului si debitului verbal in: STARI MANIACALE.
97. Intalnim o scadere de diferite grade a memoriei in urmatoarele situatii cu exceptia: VIZIUNEA
RETROSPECTIVA ASUPRA VIETII.
98. Intoxicatia acuta la alcool nu apare in cazul: IN CURSUL CONSUMULUI.
99. Intre tulburarile de ritm si coerenta ale gandirii sunt cuprinse urmatoarele: INCOERENTA IDEO-
VERBALA.
100. Lesinul psihogen se deosebeste de criza de grand mal prin: LIPSA PIERDERII
CONSTIINTEI.
101. Limbajul cu multe neologisme active reprezinta: JARGONOFAZIE.
102. Logoreea o intalnim in: EPISODUL MANIACAL.
103. Mania este caracterizata de urmatoarele, cu exceptia: IDEATIE SUICIDALA.
104. Nerecunoasterea unui material artistic, literar ca fiind strain persoanei poarta numele
de CRIPTOMNEZIA.
105. Neurolepticele au urmatoarele actiuni cu exceptia: PRODUC EFECTE EXTRAPIRAMIDALE
106. Perceptia deformata a unor elemente poarta numele de ILUZII.
107. Pierderea ponderala apare in EPISODUL DEPRESIV.
108. Polipragmazia (implicarea in mai multe activitati) apare in EPISODUL EXPANSIV.
109. Printer ideile delirante depressive nu sunt curpinse: IDEI DELIRANTE DE GRANDOARE.
110. Printer ideile delirante expansive nu sunt cuprinse: IDEI DELIRANTE DE PERSECUTIE.
111. Procesul psihic realizat prin fixare (intiparire) conservare (pastrare) si reactualizare
(evocare) este: MEMORIA.
112. Ridicarea pragurilor senzoriale cu perceperea estompata a realitatii face parte din
DETASAREA DE REALITATE.
113. Scaderea capacitatii discriminatorii intre evenimentele proprii si straine pe care le crede
auzite, vazute poarta numele de INSTRAINAREA AMINTIRILOR.
114. Scaderea fortei mnezice poarta numele de: HIPOMENZIE.
115. Scaderea tensiunii affective in grade diferite poarta numele de HIPOTIMIE.
116. Schizophrenia catatonica e caracterizata de urmatoarele, cu exceptia: DISPOZITIE
EXPANSIVA.
117. Schizophrenia este caracterizata de urmatoarele cu exceptia: a-nu implica tulburari de
comportament, b-implica tulburari in sfera perceptiei, cognitiei, vointei, c-are evolutie
indelungata.
118. Semnificatie inalta in schizofrenie o au halucinatiile: A-AUDITIVA, OLFACTIVE, TACTILE,
B-HIPNAGOGICE, HIPNAPOMPICE, C-HALUCINOZE.
119. Sentimental de culpabilitate apare in EPISODUL DEPRESIV.
120. Sevrajul alcoholic apare in urma: OPRIRII CONSUMULUI DE ALCOOL.
121. Sevrajul la alcool este caracterizat de urmatoarele cu exceptia: DISP EXPANSIVA.
122. Sevrajul la heroina este caracterizat de urmatoarele cu exceptia: CONSTIPATIE
123. Sevrajul la heroina este caracterizat de urmatoarele cu exceptia: APARE IMEDIAT DUPA
CONSUMUL DE HEROINA.
124. Sfidarea normelor sociale, comitarea de acte antisociale, incapacitatea de a mentine
relatii durabile caracterizeaza tulburarea de personalitate de tip ANTISOCIAL.
125. Simptomele negative din schizofrenie include urmatoarele, cu exceptia: A-APLATIZARE
AFECTIVA.
126. Starea de coma este caracterizata de: PASTRAREA FUNCTIILOR VEGETATIVE.
127. Stuporul disociativ (isteric) este caracterizat de: LIPSA COMUNICARII VERBALE.
128. Suspiciozitatea, tendinta de supraestimare, interpretativitatea, caracterizeaza
tulburarea de personalitate de tip PARANOID.
129. Teama de a fi rejectat sau ridicularizat, criticat sau umilit, evitarea unor relatii
interpersonale caracterizeaza TULBURARILE DE PERSONALITATE DE TIP EVITANT.
130. Teama fara obiect defineste: ANXIETATEA.
131. Teama fata de anumite evenimente, lucruri, finite, defineste FOBIA.
132. Tendinta de a polariza atentia celorlalti, comportamentul provocator sis educator
caracterizeaza tulburarea de personalitate de tip HISTRIONIC.
133. Tendinta de izolare si sustinerea de activitate solitara, detasarea de realitate,
caracterizeaza tulburarile de personalitate de tip SCHIZOID.
134. Tratamentul sevrajului la alcool include: BENZODIAZEPINE.
135. Tulburarea activitatilor motorii (flexibilitatea ceroasa, stare stuporoasa) apar in forma:
SCHIZOFRENIEI CATATONICE.
136. Tulburarea afectiva bipolara este caracterizate de urmatoarele, cu exceptia: ARE
PROGNOSTIC MAI BUN CA SCHIZOFRENIA.
137. Tulburarea anxioasa generalizata cuprinde: TEAMA EXCESIVA, DIFUZA, GENERALIZATA.
138. Tulburarea de panica cuprinde: ATACURI RECURENTE DE ANXIETATE PAROXISTICA.
139. Tulburarea de personalitate de tip antisocial e caracterizata de: INCALCARE
NORME+REGULI.
140. Tulburarea de personalitate de tip schizoid este caracterizata de: A-SUSPICIOZITATE,
INTERPRETATIVITATE, B-TENDINTA LA IZOLARE, DETASARE, C-COMPORTAMENT
DEMONSTRATIV, SEDUCATOR.
141. Tulburarea de somatizare este caracterizata de: PLANGERI SOMATICE MULTIPLE.
142. Tulburarea de stres posttraumatic se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: ESTE
FACTOR DE RISC PENTRU SCHIZOFRENICI.
143. Tulburarea globala de memorie cu intoarcerea intregii personalitati in trecut reprezinta
ECMNEZIA.
144. Tulburarile activitatii motorii apar in forma: SCHIZOFRENIE CATATONICA.
145. Tulburarile amnezice ce apar dinaintea bolii catre trecut poarta numele de
RETROGRADA.
146. Tulburarile atentiei poarta denumirea de: DISPROSEXII.
147. Tulburarile cantitative ale memoriei cuprind: A-FALSELE RECUNOASTERI, B-AMNEZIA, C-
CONFABULATIA.
148. Tulburarile ce apar in intoxicatia cu alcool sunt: INCOORDONARE MOTORIE, DIZARTRIE.
149. Tulburarile psihice in intoxicatia acuta cu alcool depend de: CANTITATEA INGERATA.
150. Tulburarile ritmului ideativ pot fi: ACCELERAREA RITMULUI.
151. Una din afirmatii nu este adevarata despre neuroleptice: AU ACTIUNE ANTIDEPRESIVA.
152. Una din urmatoarele caracteristici nu este adevarata despre neuroleptice: A-SUNT
ANTIDELIRANTE SI ANTIHALUCINATORII, B-PRODUC EFECTE EXTRAPIRAMIDALE, C-AU ACTIUNE
ANTIDEPRESIVA.
153. Urmatoarea afirmatie e corecta despre distimie: CONSTA IN SIMPTOME DEPRESIVE CE
EVOLUEAZA >2 ANI.
154. Urmatoarea afirmatie este adevarata despre iluzii: CONSTITUIE PERCEPTIA DEFORMATA
DESPRE UN OBIECT.
155. Urmatoarea afirmatie este corecta despre ciclotimie: CONSTA IN ALTERNANTA
PERIOADELOR DE DEPRESIE CU CELE DE HIPOMANIE.
156. Urmatoarea afirmatie este falsa despre confabulatii: REPREZINTA HALUCINATII
AUDITIVE, VIZUALE.
157. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre halucinatiile auditive: POT FI IMPERATIVE
SAU COMENTATIVE.
158. Urmatoarele medicamente sunt folosite ca ortotimizante (timostabilizatoare) cu
exceptia: A-LITIU, B-ANTIPARKINSONIENE, C-CARBAMAZEPINA.
159. Urmatoarele se inscriu intre iluziile vizuale, cu exceptia: HALUCINATIILE CARE REDAU
VOCI COMENTATIVE.
160. Urmatorii factori sunt cu prognostic bun in schizofrenie, cu exceptia: DEBUT PRECOCE.