Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
instituţie de stat care se ocupă cu evidenţa şi controlul asupra intrării şi ieşirii din ţară a mărfurilor,
mijloacelor de transport etc. şi care percepe taxele legale pentru aceste bunuri;
loc, punct în care funcţionează această unitate;
taxă care se plăteşte ca un bun să treacă dintr-o ţară în alta sau (în trecut) dintr-o regiune în alta a ţării;
cantitate de grăunţe care se percepe la moară ca taxă în natură pentru măcinat; uium, în credinţele populare;
fiecare dintre cele şapte (sau nouă) popasuri (în văzduh) prin care se crede că trebuie să treacă sufletul
mortului pentru a ajunge în cer.2
În organizarea statului, vama este o institutie complexa care, pe langa rolul ei primordial, fiscal, îndeplineşte
funcţia de instrument de protecţie a economiei naţionale şi, indirect, un rol social şi de apărare a naţiunii.
Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de marfuri şi produse ale unui stat cu terte
puteri, fiind organismul de reglementare a comertului exterior.
Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are în atribuţiile ei administrarea tuturor serviciilor
de v ămuire, control şi încasare a impozitelor şi taxelor de import şi export, precum şi autoritatea care reprezintă
puterea executiva în chestiuni vamale.
Dacă există sau nu un drept vamal, este întrebarea pe care şi-o pun încă mulţi specialişti. În acest sens, s-au
conturat două idei principale:
- prima, conform căreia activitatea vamală ar putea fi studiată împreună cu celelalte ramuri de
drept conexe (dreptul financiar, dreptul comerţului intern şi internaţional, dreptul transporturilor);
- a doua, conform căreia există un drept vamal, ca ramură distinctă de drept, precum şi
raporturi specifice de drept vamal, motivată de volumul mare de reglementări specifice în materie (reglementări
vamale interne şi internaţionale – cuprinse în genere în tratate).
1
DEFINITII
1. Dreptul vamal poate fi definit ca o ramură complexă (înglobează aspecte ale altor ramuri) de drept formată din
instituţii şi norme juridice care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale ce se nasc, se modifică şi se sting în
legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului.
2. cercetătorul ruc L. Nozdraciov, care defineşte dreptul vamal ca pe o ramură complexă de drept ce reprezintă
un ansamblu de norme juridice, cu apartenenţă ramurală diversă, care au drept scop reglementarea relaţiilor
sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, perceperea plăţilor vamale,
vămuirea, controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare a politicii vamale, care este o parte componentă
a politicii externe şi interne a statului.
3. un ansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor juridice vamale
precum şi stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale”. un ansamblu de norme juridice ce fixează
drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor juridice vamale precum şi stabileşte mecanismul de percepere a
plăţilor vamale”.
4.Dreptul vamal este o ramura de drept complexa, care este alcatuita dintr-o totalitate de norme juridice complexe
sau mixte care reglementeaza relatiile sociale din sfera activitatii vamale, ce sunt puse pe seama organelor
vamale.
Dreptul vamal este o ramura de drept complexa, care este alcatuita dintr-o totalitate de norme juridice complexe
sau mixte care reglementeaza relatiile sociale din sfera activitatii vamale, ce sunt puse pe seama organelor
vamale.
5. Dreptul vamal – este o ramură a sistemului de drept, format din ansamblul normelor juridice privind activitatea
vamală (import, export, tranzit), care vizează:
Trăsătura caracteristică a relatiilor sociale enumerate mai sus constă în faptul că ele se nasc, se modifică şi se
sting doar în legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a
statului.
Deasemenea obiectul DV este apărarea directă a intereselor economice ale statului, având în vedere că, pentru
perceperea taxelor vamale – care sunt impozite indirecte - se desfăşoară o multitudine de activităţi absolut
necesare întrucât nerespectarea lor lezează direct interesele legale ale societăţii, constituie obiectul dreptului
vamal6.
Metodă (din gr. methodos - cale de cercetare sau cunoaştere, teorie, învăţătură) – totalitatea de modalităţi şi
procedee de cunoaştere a realităţii, care sunt subordonate soluţionării unei probleme concrete.
Cînd vorbim de metodele dreptului vamal, urmează să facem distincţia dintre cele de cercetare - specifice
aspectului ştiinţific, şi cele de reglementare juridică. Din categoria metodelor de cercetare fac parte metodele cu
aplicaţie ştiinţifică generală, cunoscute în mare parte din cadrul altor discipline: logică, istorică(evolutivă),
comparativă, tipologică, sistemică, funcţională, etc. Dar ne interesează în primul rănd cele care sunt aplicate în
reglementarea juridică a relatiilor sociale.
Metoda de reglementare a dreptului vamal: metoda imperativa si metoda dispozitiva ( in cazul regimurilor
vamale, a relatiilor de depozitare a marfurilor). Metoda imperativa predomina.
3
SUBIECTUL.3 Raportul juridic de drept vamal
Constituie acel raport social reglementat prin norme de drept vamal, în cadrul căruia participanţii – titulari de
drepturi şi obligaţii specifice în materie, exercită drepturile şi execută obligaţiile astfel asumate , concurând alături
de stat la procesul de realizare al dreptului vamal (statul aplică dreptul vamal, iar ceilalţi participanţi ai
raportului juridic vamal respectă dreptul vamal – ceea ce constituie însăşi procesul de realizare a dreptului
vamal).
Asemenea oricărui raport juridic şi raportul juridic de drept vamal se formeaz ă între două categorii de subiecte de
drept, denumite generic „ părţi” care datorită specificităţii acestei legături juridice (având la bază o relaţie
socială) imprimă subiectilor săi calităţi speciale întîlnite numai în cadrul acestui tip de raport juridic, respectiv :
persoanele fizice sau juridice, avînd calitate de importatori sau exportatori, care pot acţiona în mod
direct sau prin reprezentanţii lor legali, pe de altă parte.
Conţinutul raportului juridic vamal este format din ansamblul drepturilor, prerogativelor şi obligaţiilor pe care
participanţii ( importatori, exportatori, persoane fizice, transportatori, autoritatea vamală), le au în vederea
realizării actului vamal.
Îl constituie conduita de urmat a p ărţilor angrenate în cadrul acestui raport juridic care, poate fi o conduită de „a
da” sau de „a face”.
Prin manifestarea acestei conduite se stabileste legalitatea operaţiei vamale respectiv :
încasarea de către stat (reprezentat prin autoritatea vamală competentă) a taxelor vamale ce i se
cuvin;
4
satisfacerea cerinţelor declaranţilor vamali (importatori,exportatori, persoane fizice, transportatori)
prin îndeplinirea solicitărilor din declaraţia adresată organelor specalizate din domeniul vamal.
SUBIECTUL 4. CORELATIA
CONSTITUTIONAL- În Constituţia Republicii Moldova sunt prevederi directe, legate de activitatea vamală a
statului, de favorizarea relaţiilor economice a statului, unde statul stabileşte strict taxele vamale de import şi de
export, procedura reglementării politicii vamale – ca parte componentă a politicii comerciale.
Normele dreptului constituţional evidenţiază reglementări privind unicitatea teritoriului vamal, asupra
imposibilităţii stabilirii prohibiţiei asupra frontierelor vamale, taxelor vamale ale unor plăţi ce interzic libera
circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi mijloacelor financiare . În concluzie, putem menţiona că normele
constituţionale prezintă ca bază juridică pentru principiile dreptului vamal, luând în consideraţie că dreptul
constituţional are o înrâurire, o importanţă maximă pentru toate ramurile de drept, fiind considerată „puntea
legală” în societate, deoarece principiile enunţate mai sus, ca legalitatea, respectarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului şi alte principii sunt considerate ca bază constituţională . CIVIL - acţiunea normelor
civile intră în contradicţie cu normele dreptului vamal. Drept exemplu: normele juridice civile legate de dreptul de
posesie, folosinţă şi dispoziţia bunurilor aflate pe teritoriul Republicii Moldova sunt limitate, în unele cazuri, de
normele juridice vamale: şi anume, în caz de aflare a bunurilor sub supraveghere vamală. Legătura directă dintre
dreptul vamal şi civil se exprimă în aceea că unele compartimente din partea specială a dreptului civil conţin
prevederi analogice în dreptul vamal. Exemplu: Contractul civil de expediţie conţine prevederi analogice cu
„transportatorul vamal”, contractul de depozit cu „Depozitarea provizorie” etc.
PENAL-Legătura dreptului vamal cu dreptul penal se oglindeşte prin apariţia relaţiilor sociale, ce apar în legătură
cu comiterea infracţiunii de contrabandă şi a altor încălcări în sfera activităţii vamale. În acest sens, în dependenţă
de structura şi complexitatea sa, dreptul vamal absoarbe normele dreptului penal, ce ţin de deplasarea ilegală a
mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, în urma cărora survine răspunderea penală. Dar,
dacă e să pornim de la aceea că dreptul penal e ramură de drept independentă, se poate de evidenţiat că dreptul
vamal serveşte 3 ca bază iniţială pentru unele prevederi ale dreptului vamal ce ţin de problema transportării
ilegale a mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală, observând interferenţa directă dintre aceste ramuri de
drept.
ADMINISTRATIV-Specialiştii în domeniu consideră că dreptul vamal reprezintă o subramură a dreptului
administrativ, motivând prin aceea că majoritatea relaţiilor din sfera activităţii vamale sînt reglementate de
normele juridice administrative. Astfel rezultă că majoritatea relaţiilor sociale reglementate de normele legislaţiei
vamale în sens îngust, şi anume „Codul vamal” - „Legea cu privire la tariful vamal” nemijlocit se referă la
reglementarea relaţiilor administrative şi procesual–administrative, deoarece:
1. Activitatea organelor vamale, care sînt considerate ca subiecte ale raporturilor juridice vamale, reprezintă
activitatea dispozitivă de dirijare a activităţii autorităţilor publice centrale, competenţă de conducere statală fiind
realizată strict în conformitate cu dispoziţia normei codificate.
2. Relaţiile reglementate de normele juridice vamale în unele cazuri apar împotriva voinţei uneia din părţi . 3.
Părţilor raporturilor juridice–vamale pentru încălcarea obligaţiilor proprii, în majoritatea cazurilor, li se aplică
răspundere administrativă sau disciplinară.
4. Toate litigiile, apărute între părţi-participanţi ai raporturilor juridice vamal, sînt rezolvate conform procedurii
administrative. Însă aceasta nu înseamnă că ramura dreptului vamal este absorbită de dreptul administrativ,
deoarece ea are propriul său obiect şi metoda de reglementare. Vis-a-vis de aceste idei, se poate de menţionat că
dreptul vamal, dezvoltându-se independent, în multe cazuri este considerată ca „catalizator” al dezvoltării şi
completării ramurii de drept administrativ. Istoriceşte, iniţial au apărut careva elemente din sfera activităţii
vamale, apoi ulterior norme din domeniul administrativ, care au servit ca o continuare a relaţiilor vamale şi anume
prin răspunderea administrativă pentru încălcarea regulilor din domeniul vamal .
5
FINANCIAR - are legătură cu dreptul financiar prin momentul legat de supravegherea executării legislaţiei
valutare (exemplu: repatrierea mijloacelor valutare provenite din exportul de mărfuri);
cu dreptul fiscal – prin formarea bugetului local în baza perceperii impozitelor şi taxelor, încasate de organele
vamale la trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală;
cu dreptul procesual-civil - cazurile procedurii de atacare a deciziei organului vamal asupra cazului de
contravenţie vamală;
cu dreptul muncii – prin reglementarea relaţiilor şi funcţiilor de serviciu în cadrul executării de către persoanele
fizice ale Republicii Moldova a activităţii proprii în organele vamale etc.;
cu dreptul funciar – în probleme legate de folosirea de către organele vamale ale loturilor de pământ, a unităţilor
teritoriale, pentru realizarea politicii şi scopurilor vamale; cu dreptul internaţional - prin participarea Republicii
Moldova în cadrul organizaţiilor internaţionale legate de activitatea vamală (exemplu: Aderarea Republicii
Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului), precum şi folosirea principiilor internaţionale în legătură cu
executarea obligaţiilor contractuale cu alte state etc.
În concluzie, putem menţiona că dreptul vamal după caracterul său complex, în dependenţă de circumstanţele
concrete, deseori foloseşte prevederi ale diferitor ramuri de drept (drept civil, administrativ, internaţional), fiind
socotite ca elemente ataşate pentru reglementarea detaliată a relaţiilor sociale apărute, ceea ce ne evidenţiază
caracterul complex de structură a ramurii de drept vamal.