Sunteți pe pagina 1din 6

DREPTUL VAMAL

1. Noţiunea de drept vamal


2. Obiectul dreptului vamal
3. Raportul juridic de drept vamal
4. Raportul dintre drept vamal şi alte ramuri de drept
5. Izvoarele dreptului vamal

SUBIECTUL 1 .Definirea dreptului vamal


Cuvântul „vam ă” provine din maghiarul „vam”, semnificând banii pe care trebuie să-i plătească mortul pentru a
trece şi călători pe lumea cealaltă.1
Acest cuvânt are mai multe accepţiuni , respectiv :

 instituţie de stat care se ocupă cu evidenţa şi controlul asupra intrării şi ieşirii din ţară a mărfurilor,
mijloacelor de transport etc. şi care percepe taxele legale pentru aceste bunuri;
 loc, punct în care funcţionează această unitate;
 taxă care se plăteşte ca un bun să treacă dintr-o ţară în alta sau (în trecut) dintr-o regiune în alta a ţării;
 cantitate de grăunţe care se percepe la moară ca taxă în natură pentru măcinat; uium, în credinţele populare;
 fiecare dintre cele şapte (sau nouă) popasuri (în văzduh) prin care se crede că trebuie să treacă sufletul
mortului pentru a ajunge în cer.2

În organizarea statului, vama este o institutie complexa care, pe langa rolul ei primordial, fiscal, îndeplineşte
funcţia de instrument de protecţie a economiei naţionale şi, indirect, un rol social şi de apărare a naţiunii.

Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de marfuri şi produse ale unui stat cu terte
puteri, fiind organismul de reglementare a comertului exterior.
Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are în atribuţiile ei administrarea tuturor serviciilor
de v ămuire, control şi încasare a impozitelor şi taxelor de import şi export, precum şi autoritatea care reprezintă
puterea executiva în chestiuni vamale.

Dacă există sau nu un drept vamal, este întrebarea pe care şi-o pun încă mulţi specialişti. În acest sens, s-au
conturat două idei principale:

- prima, conform căreia activitatea vamală ar putea fi studiată împreună cu celelalte ramuri de
drept conexe (dreptul financiar, dreptul comerţului intern şi internaţional, dreptul transporturilor);

- a doua, conform căreia există un drept vamal, ca ramură distinctă de drept, precum şi
raporturi specifice de drept vamal, motivată de volumul mare de reglementări specifice în materie (reglementări
vamale interne şi internaţionale – cuprinse în genere în tratate).

- Activitatea vamală, cuprinde ansamblul operaţiunilor desfăşurate în domeniul vamal şi


reglementate ca atare, prin legi sau alte acte normative, fiind desfăşurate de organe competente, cu participarea
importatorilor, exportatorilor, avînd drept scop realizarea operaţiunilor de import – export în acord cu obligaţiile
instituite faţă de stat..

1
DEFINITII
1. Dreptul vamal poate fi definit ca o ramură complexă (înglobează aspecte ale altor ramuri) de drept formată din
instituţii şi norme juridice care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale ce se nasc, se modifică şi se sting în
legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului.
2. cercetătorul ruc L. Nozdraciov, care defineşte dreptul vamal ca pe o ramură complexă de drept ce reprezintă
un ansamblu de norme juridice, cu apartenenţă ramurală diversă, care au drept scop reglementarea relaţiilor
sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, perceperea plăţilor vamale,
vămuirea, controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare a politicii vamale, care este o parte componentă
a politicii externe şi interne a statului.
3. un ansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor juridice vamale
precum şi stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale”. un ansamblu de norme juridice ce fixează
drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor juridice vamale precum şi stabileşte mecanismul de percepere a
plăţilor vamale”.
4.Dreptul vamal este o ramura de drept complexa, care este alcatuita dintr-o totalitate de norme juridice complexe
sau mixte care reglementeaza relatiile sociale din sfera activitatii vamale, ce sunt puse pe seama organelor
vamale.
Dreptul vamal este o ramura de drept complexa, care este alcatuita dintr-o totalitate de norme juridice complexe
sau mixte care reglementeaza relatiile sociale din sfera activitatii vamale, ce sunt puse pe seama organelor
vamale.

5. Dreptul vamal – este o ramură a sistemului de drept, format din ansamblul normelor juridice privind activitatea
vamală (import, export, tranzit), care vizează:

 pe de o parte, realizarea în bune condiţii a actului vamal, iar


 pe de altă parte, prevenirea acţiunilor de evaziune fiscală de natură vamală, precum şi a infracţiunilor
săvârşite la regimul vamal5.
Caracterisitici
In literatura de specialitate exista mai multe pareri despre locul dreptului vamal in sistemul de drept .
a) Dreptul vamal este o legislatie vamala (relatii reglementate de diverse acte legislative) – parerea este depasita si
pana in 1995-2000 era acceptata.
b)Dreptul vamal este un institut/ o subramura a dreptului administrativ (fiscal). Dreptul vamal - ramura a
dreptului administrativ :
 Organizarea activitatii organelor vamale – identic organelor administrative.
 Metoda de baza a dreptului vamal este metoda dreptului administrativ – metoda imperativa .
 Nu exista raspundere vamala, ci raspundere administrativa, pentru incalcarea regulilor vamale
c)Dreptul vamal este considerat o ramura de drept complexa.

SUBIECTUL 2 . Obiectul dreptului vamal


Prin obiect de studiu înţelegem - realitatea obiectivă (istorică) asupra căreia este îndreptată activitatea de
cercetare, adica ceea ce studiază disciplina dată, iar domeniul de studiu cuprinde - problematica (aria de
răspîndire a intereselor gnoseologice) şi instrumentarul ştiinţific (metodele, procedeele şi principiile de cercetare)
aplicate la studierea obiectului.
Obiectul de reglementare juridica al dreptului vamal il constituie relatiile sociale din domeniul activităţii vamale.
Aceste relaţii poartă un caracter complex şi sunt condiţionate de însăşi structura şi conţinutul activităţii vamale.
În literatura de specialitate sunt evidenţiate următoarele categorii de relatiile sociale vamale:
1. sfera politicii vamale;
2. relaţii şi principii axate pe trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală;
3. ce vizează statutul regimuriljr vamale
2
4. . ce ţin de reglamentarea tarifară şi perceperea plăţilor vamale;
5. vămuirea şi întocmirea documentaţiei vamale;
6. organizarea şi efectuarea controlului vamal;
7. legate de infracţiuni şi încălcările legislaţiei vamale şi răspunderea pentru comiterea lor;

Trăsătura caracteristică a relatiilor sociale enumerate mai sus constă în faptul că ele se nasc, se modifică şi se
sting doar în legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a
statului.

Deasemenea obiectul DV este apărarea directă a intereselor economice ale statului, având în vedere că, pentru
perceperea taxelor vamale – care sunt impozite indirecte - se desfăşoară o multitudine de activităţi absolut
necesare întrucât nerespectarea lor lezează direct interesele legale ale societăţii, constituie obiectul dreptului
vamal6.

Principiile dreptului vamal.


Principii ale dreptului sunt acele idei, concepte primordiale care intr-o formă concisă exprimă esenţa şi conţinutul
lui şi servesc drept călăuză în procesul de elaborare şi aplicare a normelor de drept. Între principiile dreptului
sunt: legalitatea, libertatea şi egalitatea, responsabilitatea, democratismul, umanismul, echitatea justiţiei, etc.
Toate acestea au aplicaţie directă şi în dreptul vamal.

Metodele dreptului vamal.

Metodă (din gr. methodos - cale de cercetare sau cunoaştere, teorie, învăţătură) – totalitatea de modalităţi şi
procedee de cunoaştere a realităţii, care sunt subordonate soluţionării unei probleme concrete.

Cînd vorbim de metodele dreptului vamal, urmează să facem distincţia dintre cele de cercetare - specifice
aspectului ştiinţific, şi cele de reglementare juridică. Din categoria metodelor de cercetare fac parte metodele cu
aplicaţie ştiinţifică generală, cunoscute în mare parte din cadrul altor discipline: logică, istorică(evolutivă),
comparativă, tipologică, sistemică, funcţională, etc. Dar ne interesează în primul rănd cele care sunt aplicate în
reglementarea juridică a relatiilor sociale.
Metoda de reglementare a dreptului vamal: metoda imperativa si metoda dispozitiva ( in cazul regimurilor
vamale, a relatiilor de depozitare a marfurilor). Metoda imperativa predomina.

 M.imperativ-obligatorie– prezinta prescriptii si interdictii pentru indeplinire de catre detinatorii de trenuri.


 Metoda dispozitiva– mai multe conduite si stabilirea unor limite de comportament a participantilor la
relatiilefunciare si atribuirea posibilitatilor de a reglementa liber, de sinestatator relatiile dintre ei conform
legislatiei invigoare

3
SUBIECTUL.3 Raportul juridic de drept vamal

Constituie acel raport social reglementat prin norme de drept vamal, în cadrul căruia participanţii – titulari de
drepturi şi obligaţii specifice în materie, exercită drepturile şi execută obligaţiile astfel asumate , concurând alături
de stat la procesul de realizare al dreptului vamal (statul aplică dreptul vamal, iar ceilalţi participanţi ai
raportului juridic vamal respectă dreptul vamal – ceea ce constituie însăşi procesul de realizare a dreptului
vamal).

Caracteristici proprii ale raportului juridic de drept vamal :

 normele specifice de reglementare – norme de drept vamal;


 natura sa, care îl evidenţiază ca fiind un raport juridic de putere în cadrul căruia statul acţionează pentru
aplicarea legislaţiei vamale, părţile raportului juridic aflîndu-se pe poziţii de inegalitate (statul instituie
norme vamale – importatorii şi exportatorii trebuie să le respecte);
 este un raport social
 reprezintă voinţa statului de a reglementa o relaţie concretă din sfera activităţii vamale.
 îi este caracteristic caracterul de impunere prin care se urmăreşte: -încasarea plăţilor -protecţia economiei
naţionale faţă de importurile de mărfuri din străinătate -protecţia consumatorului local -asigurarea ordinii de
trecere a frontierei de stat
 subiect obligatoriu a raportului juridic de drept vamal apare întotdeauna sistemul de organe vamale ca organe
de drept

Subiecţii dreptului vamal

Asemenea oricărui raport juridic şi raportul juridic de drept vamal se formeaz ă între două categorii de subiecte de
drept, denumite generic „ părţi” care datorită specificităţii acestei legături juridice (având la bază o relaţie
socială) imprimă subiectilor săi calităţi speciale întîlnite numai în cadrul acestui tip de raport juridic, respectiv :

 statul – reprezentat prin organele vamale, pe de o parte şi

 persoanele fizice sau juridice, avînd calitate de importatori sau exportatori, care pot acţiona în mod
direct sau prin reprezentanţii lor legali, pe de altă parte.

Conţinutul raportului juridic de drept vamal

Conţinutul raportului juridic vamal este format din ansamblul drepturilor, prerogativelor şi obligaţiilor pe care
participanţii ( importatori, exportatori, persoane fizice, transportatori, autoritatea vamală), le au în vederea
realizării actului vamal.

Obiectul raportului juridic vamal

Îl constituie conduita de urmat a p ărţilor angrenate în cadrul acestui raport juridic care, poate fi o conduită de „a
da” sau de „a face”.
Prin manifestarea acestei conduite se stabileste legalitatea operaţiei vamale respectiv :

 încasarea de către stat (reprezentat prin autoritatea vamală competentă) a taxelor vamale ce i se
cuvin;

4
 satisfacerea cerinţelor declaranţilor vamali (importatori,exportatori, persoane fizice, transportatori)
prin îndeplinirea solicitărilor din declaraţia adresată organelor specalizate din domeniul vamal.

SUBIECTUL 4. CORELATIA

CONSTITUTIONAL- În Constituţia Republicii Moldova sunt prevederi directe, legate de activitatea vamală a
statului, de favorizarea relaţiilor economice a statului, unde statul stabileşte strict taxele vamale de import şi de
export, procedura reglementării politicii vamale – ca parte componentă a politicii comerciale.
Normele dreptului constituţional evidenţiază reglementări privind unicitatea teritoriului vamal, asupra
imposibilităţii stabilirii prohibiţiei asupra frontierelor vamale, taxelor vamale ale unor plăţi ce interzic libera
circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi mijloacelor financiare . În concluzie, putem menţiona că normele
constituţionale prezintă ca bază juridică pentru principiile dreptului vamal, luând în consideraţie că dreptul
constituţional are o înrâurire, o importanţă maximă pentru toate ramurile de drept, fiind considerată „puntea
legală” în societate, deoarece principiile enunţate mai sus, ca legalitatea, respectarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului şi alte principii sunt considerate ca bază constituţională . CIVIL - acţiunea normelor
civile intră în contradicţie cu normele dreptului vamal. Drept exemplu: normele juridice civile legate de dreptul de
posesie, folosinţă şi dispoziţia bunurilor aflate pe teritoriul Republicii Moldova sunt limitate, în unele cazuri, de
normele juridice vamale: şi anume, în caz de aflare a bunurilor sub supraveghere vamală. Legătura directă dintre
dreptul vamal şi civil se exprimă în aceea că unele compartimente din partea specială a dreptului civil conţin
prevederi analogice în dreptul vamal. Exemplu: Contractul civil de expediţie conţine prevederi analogice cu
„transportatorul vamal”, contractul de depozit cu „Depozitarea provizorie” etc.
PENAL-Legătura dreptului vamal cu dreptul penal se oglindeşte prin apariţia relaţiilor sociale, ce apar în legătură
cu comiterea infracţiunii de contrabandă şi a altor încălcări în sfera activităţii vamale. În acest sens, în dependenţă
de structura şi complexitatea sa, dreptul vamal absoarbe normele dreptului penal, ce ţin de deplasarea ilegală a
mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, în urma cărora survine răspunderea penală. Dar,
dacă e să pornim de la aceea că dreptul penal e ramură de drept independentă, se poate de evidenţiat că dreptul
vamal serveşte 3 ca bază iniţială pentru unele prevederi ale dreptului vamal ce ţin de problema transportării
ilegale a mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală, observând interferenţa directă dintre aceste ramuri de
drept.
ADMINISTRATIV-Specialiştii în domeniu consideră că dreptul vamal reprezintă o subramură a dreptului
administrativ, motivând prin aceea că majoritatea relaţiilor din sfera activităţii vamale sînt reglementate de
normele juridice administrative. Astfel rezultă că majoritatea relaţiilor sociale reglementate de normele legislaţiei
vamale în sens îngust, şi anume „Codul vamal” - „Legea cu privire la tariful vamal” nemijlocit se referă la
reglementarea relaţiilor administrative şi procesual–administrative, deoarece:
1. Activitatea organelor vamale, care sînt considerate ca subiecte ale raporturilor juridice vamale, reprezintă
activitatea dispozitivă de dirijare a activităţii autorităţilor publice centrale, competenţă de conducere statală fiind
realizată strict în conformitate cu dispoziţia normei codificate.
2. Relaţiile reglementate de normele juridice vamale în unele cazuri apar împotriva voinţei uneia din părţi . 3.
Părţilor raporturilor juridice–vamale pentru încălcarea obligaţiilor proprii, în majoritatea cazurilor, li se aplică
răspundere administrativă sau disciplinară.
4. Toate litigiile, apărute între părţi-participanţi ai raporturilor juridice vamal, sînt rezolvate conform procedurii
administrative. Însă aceasta nu înseamnă că ramura dreptului vamal este absorbită de dreptul administrativ,
deoarece ea are propriul său obiect şi metoda de reglementare. Vis-a-vis de aceste idei, se poate de menţionat că
dreptul vamal, dezvoltându-se independent, în multe cazuri este considerată ca „catalizator” al dezvoltării şi
completării ramurii de drept administrativ. Istoriceşte, iniţial au apărut careva elemente din sfera activităţii
vamale, apoi ulterior norme din domeniul administrativ, care au servit ca o continuare a relaţiilor vamale şi anume
prin răspunderea administrativă pentru încălcarea regulilor din domeniul vamal .

5
FINANCIAR - are legătură cu dreptul financiar prin momentul legat de supravegherea executării legislaţiei
valutare (exemplu: repatrierea mijloacelor valutare provenite din exportul de mărfuri);
cu dreptul fiscal – prin formarea bugetului local în baza perceperii impozitelor şi taxelor, încasate de organele
vamale la trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală;
cu dreptul procesual-civil - cazurile procedurii de atacare a deciziei organului vamal asupra cazului de
contravenţie vamală;
cu dreptul muncii – prin reglementarea relaţiilor şi funcţiilor de serviciu în cadrul executării de către persoanele
fizice ale Republicii Moldova a activităţii proprii în organele vamale etc.;
cu dreptul funciar – în probleme legate de folosirea de către organele vamale ale loturilor de pământ, a unităţilor
teritoriale, pentru realizarea politicii şi scopurilor vamale; cu dreptul internaţional - prin participarea Republicii
Moldova în cadrul organizaţiilor internaţionale legate de activitatea vamală (exemplu: Aderarea Republicii
Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului), precum şi folosirea principiilor internaţionale în legătură cu
executarea obligaţiilor contractuale cu alte state etc.

În concluzie, putem menţiona că dreptul vamal după caracterul său complex, în dependenţă de circumstanţele
concrete, deseori foloseşte prevederi ale diferitor ramuri de drept (drept civil, administrativ, internaţional), fiind
socotite ca elemente ataşate pentru reglementarea detaliată a relaţiilor sociale apărute, ceea ce ne evidenţiază
caracterul complex de structură a ramurii de drept vamal.

SUBIECTUL 5. Izvoarele dreptului vamal

Codul Vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000; -


Codul Fiscal al Republicii Moldova din 24.04.1997;
- Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380-XIII din 20.11.1997;
- Legea cu privire la zonele economice libere. Nr.440-XV din 27.07.2001 // Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.108-109/834 din 06.09.2001
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea regulamentelor cu privire la aplicarea
regimurilor vamale, nr.207 din 26.02.2003;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Nomenclatorului mărfurilor al
Republicii Moldova, nr.54 din 26.01.2004;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reglementarea activităţii serviciilor în punctele de
trecere şi control la frontieră, nr. 1052 din 08.11.1999; 9
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la interacţiunea serviciilor, reglementarea perceperii
plăţilor şi automatizarea sistemului de evidenţă la efectuarea controlului în punctele de trecere a frontierei
de stat a Republicii Moldova, nr. 808 din 09.08.2000;
- Normele privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu, aprobate
prin Ordinul Directorului General al Departamentului Controlului Vamal nr.11 din 12.01.1999.

S-ar putea să vă placă și