Cine ești când spui "Eu"?

Maya Rotaru
Cine ești? NU știi până nu înțelegi că nu ești nici corpul tău, și nici mintea
ta, cu care doar te identifici, și cu care doar operezi în Univers.

De când ești în pântecele mamei, corpul tău este naveta ta spațială, în

Universul fizic, tridimensional.

10% din gene sunt active. Știința spune restului de 90% junk (gunoi).
Această prețioasă navetă spațiu-timp, corpul tău, acest săculeț proteic, este
un templu zidit în baza informației ADN ca matriță.

Informația se materializează, devine proteină, se formează blocuri

neuronale, care devin creierul tău, casa ta și camerele ei … e scăldat în
sânge și inundat de secrețiile proprii, pe care le face în funcție de sistemul
tău de gândire și de emoțiile aferente lui, sau de bagajele emoționale
moștenite.
2
Corpul tău, precum și mintea ta, sunt doar un fel de memorie externă a
părinților tăi, care au participat în sens constructiv sau distructiv la acest
templu.

Vei trai în conexiune cu tot neamul tău. Și dacă îți place și dacă nu, este
ADN-ul si Matricea colectivă. Matrix. Tu ești o memorie celulară, o
memorie externă la care mai introduci niște date pe care le vei transfera și
tu copiilor tăi.

Prin creier, corpul preia, operează, interpretează și transmite datele din

mentalul colectiv și din cel personal. Iar creierul, prin corp este menținut
în viață.

Dacă sistemul tău de gandire te ține în matricea colectivă, tu memoria

externă a ei fiind, nu este nici bine nici rău , ci e o stare de fapt.
3
Dacă spui la asta EU, nu face sens, căci azi ești ca mama, mâine ca tata , azi
te lupți să nu fii ca mama sau ca tata, iar maine își pierzi mințile fără să știi
care din strămoșii tăi îl bate cu mâna ta pe copilul tău.

Dacă îți faci scopul vieții să fii o variantă mai bună de mama sau tata, nu
faci decât să te lupți cu genele și memoria celulară, cu celulele din săculețul
tău proteic, și nu te poți desprinde din matrix, pentru că procesorul tău e
conectat la el, ca referință. De ce te temi nu scapi, devii ceea ce nu vrei,
devii ceea ce respingi.

Dacă ești adeptul dogmei evoluționiste (o dogmă este ceva ce nu poate fi

demonstrat științific, și ține de deschiderea minții spre o anumită
perspectivă), neamul tău începe în prima celulă vie, și ești neam cu tot ce
poartă viață, deși nu poți să dai definiția vieții.
4
Ce este însăși Viața?! Sau dacă poti, te rog să ne spui tuturor.
Dacă trăiești în dogma creștină, neamul tău începe la Tatăl și ai chipul
Fiului, care este Chipul Tatălui, și ai o putere subtilă , până la cea de a face
minuni prin Duhul Sfânt… după chip și asemănare divină ești.

EU SUNT CEL CE SUNT… nu există altceva înafară decât Dumnezeu.

EL este cel ce Este, astfel încât ceea ce numești EU este o manifestare a

divinității, o experiență pe care EL o dorește prin tine, iar tu poți consimți
la ea, sau să te opui…
Dar dacă te opui , nu vei știi niciodată cine ești, pentru că EU este
Dumnezeu. Tu ești și eu, toți suntem UNUL, noi toți suntem Dumnezeu.

EU este Dumnezeu, chipul după care am fost creați, Hristos ESTE EU!
5
EU este quanta de Hristos în tine, care ești cuprins în marele corp Hristic.
Avem impresia că suntem indivizi dezlipiți unii de alții.
La asta spunem noi Eu, când de fapt nu este decât ego-ul.
Eu e o metastază de Dumnezeu în diferite corpuri fizice, muritoare în
carne, prin depărtarea de EL, muritoare în minte prin respingerea Lui.

Decât să ne luptăm să nu fim ca mama sau ca tata, mai bine ne-am dori să
fim ca Dumnezeu, să fim vii, eterni și făcători de minuni.

Vizionează materialul video https://youtu.be/Qp0M-G3RI9k