UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE ŞI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

MASTER: PSIHOLOGIE CLINICĂ ŞI PSIHOTERAPII

PRACTICĂ CLINICĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
LECT. UNIV. DR. RADIANA MARCU

MASTERAND:
BUGARIU (BITIS) CORINA FLAVIA
Anul I

ARAD
2019
PREZENTARE DE CAZ -: tulburare prin anxietate generalizata la un pacient cu structura de
personalitate obsesiva

REZUMAT
Prezentul studiu prezinta cazul unui subiect cu tulburare prin anxietate generalizata, dezvoltata pe
o structura de personalitate cu elemente obsesive-fobice: perfectionist si hiperexact, teama de
ridicol. Anamneza psihologica, polimorfismul simptomatologic si demersul terapeutic constituie
continutul studiului de fata. Totodata acestea mi-au permis, , sa stabilesc corect diagnosticul
final.

Cuvinte cheie: anxietate, obsesie, fobie sociala, psihoterapie.

Motivul solicitarii consilierii psihologice

Daniel, inginer, dealer de vânzari la reprezentanta unei firme straine de automobile în România, în
vârsta de 27 de ani, s-a prezentat pentru starea de anxietate pe care o resimtea, legata de reusitele
sub asteptari ale actiunilor pe care le initia si de autocontrolul scazut al impulsurilor de uz al
alcoolului.
Pacientul afirma: "Am impresia ca nimic nu-mi reuseste ", "Mi-e teama sa nu devin ridicol" si
"Cred ca am capatat obiceiul de a consuma alcool". Aceste convingeri îi creau o stare de neliniste
permanenta, îngrijorare pentru ceea ce i se întâmpla, stare de oboseala si dificultatea de a adormi.

Antecedente heredocolaterale
- interviurile realizate nu au scos în evidenta aspecte caracteristice acestui registru.

Antecedente personale patologice ale subiectului

- Nu se afla în evidenta cu antecedente psihiatrice personale.
- Nu se afla în conditii si tratamente medicale curente.
- Nu a suferit de boli si tratamente majore anterioare.
- A fost spitalizat în 1987 pentru operatie de extirpare a apendicelui.

Istoric
- Copilaria nu a fost marcata de evenimente traumatizante. Subiectul povesteste ca de la vârsta de
4 ani pâna la vârsta de 11 ani a locuit cu bunicii din partea tatalui (bunicii locuind tot în aceeasi
localitate cu parintii sai - în Bucuresti - la adrese diferite), întâlnirea cu parintii având loc de 2-3
ori saptamânal. " Altfel nu s-a putut - spune subiectul - pentru ca parintii locuiau într-o garsoniera
în care nu era loc pentru patru persoane ".
- Subiectul afirma ca a avut o copilarie frumoasa si nu a simtit lipsa afectiunii din partea
membrilor familiei. " Faptul ca - spune acesta - eram cu adevarat cel mic (fratele este mai mare cu
13 ani decât mine) m- a facut sa ma simt permanent la adapost; protejat, îngrijit si iubit de toti ".
- În viata afectiva a subiectului a survenit o deteriorare semnificativa cauzata de ruperea relatiei cu
prietena sa, în urma cu doi ani. Acesta a precizat ca nici pâna în momentul în care ne- a contactat
nu a putut întelege motivul declarat de prietena sa - graba acesteia de a se casatori cu subiectul,
care îsi dorea acest lucru, dar la timpul la care ar fi dobândit o relativa stabilitate ocupationala,
materiala si financiara pentru noul cuplu. Relatia s-a rupt în mod brusc, fara explicatii, prietena
reorientându-se catre alta persoana, savârsind actul casatoriei cu aceasta. socul emotional suferit de
catre subiect, pe fondul pierderii obiectului investitiei afective si al neîntelegerii suficiente a
motivului, precum si pe fondul unei structuri de personalitate perfectioniste si hiperexacte, au
condus la distorsionari cognitive care au constituit baza dezvoltarii gândurilor negative cu referire
la imaginea de sine a acestuia si la destructurarea încrederii de sine.
- Dupa terminarea facultatii subiectul s-a angajat ca dealer de vânzari la o reprezentanta straina de
promovare si vânzare a autoturismelor. Motivat de atractivitatea noilor oferte ale pietii muncii, din
anul 2003 a schimbat locul de munca, pe aceeasi functie, la o alta reprezentanta straina de
promovare si vânzare a autoturismelor, despre care afirma ca îi satisface expectantele, atât din
punct de vedere al conditiilor de munca, cât si din cel al satisfactiilor profesionale si financiare.

Relatiile familiale
- Copil dorit, crescut de catre bunici si de catre familia de origine.
- Familia de origine:
- Tatal - autoritar, aducator de venituri, exigent, moderat afectiv.
- Mama - educativa - este preocupata de cresterea si educarea copiilor.
- Bunicii - bonomi, binevoitori, educativi.
- Relatiile de cuplu ale bunicilor si parintilor subiectului pot fi caracterizate ca fiind armonioase,
de întelegere si întrajutorare.
- Tipurile de relatii:
- subiect - tata - armonioase, condescendente.
- subiect - mama - afectuoase, condescendente.
- subiect - frate - reciproc armonioase, de întrajutorare.

Ruta scolara
- Evolutia scolara a subiectului a avut o traiectorie ascendenta datorita, atât mediului educogen, cât
capacitatilor sale intelectuale. A parcurs formele de pregatire scolara primara, gimnaziala, liceala
(profil economic), universitara (politehnica) si post - universitara (politehnica).

Relatii, prietenii
- Subiectul afirma ca “ relatiile cu prietenii si colegii de munca sunt bune, bazate pe stima si
respect, de colaborare si ajutor reciproc ".
- Afirma ca are o noua prietena cu care relatiile sunt însa într-o faza incipienta.

Diagnostic diferential

Axa I - tulburare de dispozitie prin anxietate generalizata.

Axa II - structura de personalitate obsesiv-fobica (perfectionism, hiperexactitate).
Axa III - fara conditie sau tulburare somatica
Axa IV - problema psihosociala de mediu - s-a produs fenomenul separarii definitive de prietena,
fenomen pe care pacientul l-a trait ca pe un simtamânt de separare de o persoana semnificativa.
Axa V - functionare buna în toate domeniile, eficient social si ocupationala, cu dispozitie anxioasa
tranzitorie - scor 75.

Examen psihic general

Conform datelor din fisa de observatie psihologica, completata la prima întâlnire, rezulta:
- tinuta fizica foarte îngrijita, pedanta;
- Caracteristica posturala flexibila, usor defensiva;
- Mâinile sprijinite în maniera " diplomatica ";
- Picioarele usor deschise, cu miscare controlata;
- Gestica controlata;
- Mimica relaxata, controlata;
- Mersul ferm;
- Ritm respirator moderat cu apnee, urmate de oftat prelung.
- Vorbirea cu intensitate medie, cu fluenta continua, având o intonatie modulara cu debit mediu;
- Pronuntia si constructia frazelor sunt clare, coerente, cu exprimare elaborata;
- Vocabular bogat;
- Memorie foarte buna;
- Caracteristici aptitudinale: rabdator, atent, întelege usor si repede întrebarile adresate, nu
suprapune interlocutorul, atitudine conformista; îsi sustine cu perseverenta opiniile, iar la opiniile
noastre raspunde cu calm, întelegere si acceptare;
- Programarea neuro-lingvistica se manifesta cu preponderenta în registrele cognitiv (a sti, a
cunoaste) si vizual (a vedea);
- Afect restrictionat;
- Viata sexuala normala - interesul sexual al pacientului este centrat în exclusivitate pe prietena
actuala;
- Dispozitie anxioasa, cu stari de neliniste, îngrijorare, iritabilitate, dificultatea de a adormi si
teama de a nu se face de rusine, pe fondul unei structuri de personalitate cu elemente obsesive
(perfectionism si hiperexactitate).

Teste aplicate
a. Chestionarul pentru evaluarea anxietatii (ASQ)
- Am administrat subiectului chestionarul ASQ pentru a surprinde nivelul anxietatii prin
dimensiunile cognitive, somatice si comportamentale asociate acesteia. Ca urmare a aplicarii
chestionarului, subiectul a obtinut urmatoarele scoruri:
- La dimensiunea cognitiva - scor: 59 (din totalul de 88)
- La dimensiunea somatica - scor: 11 (din totalul de 128)
- La dimensiunea comportamentala - scor: 16 (din totalul de 72)
- Anxietatea generala - scor global: 86 (din totalul de 288)
- Din analiza de continut a rezultatelor obtinute, reies urmatoarele aspecte:
- Dimensiunile somatica si comportamentala înregistreaza scoruri mici care reprezinta indicatori
pentru un nivel redus al anxietatii. Acest fapt ne conduce la concluzia ca la subiect nu sunt
manifeste simptome somatice asociate dispozitiei anxioase si nu au survenit modificari
comportamentale care sa-i altereze functionarea sociala si ocupationala.
- Dimensiunea cognitiva înregistreaza un scor ridicat, acesta reprezentând un nivel crescut de
anxietate. Acesta evidentiaza o stare de neliniste persistenta pe fondul unei preocupari si îngrijorari
excesive pentru anumite gânduri sau evenimente de viata cum ar fi: obsesia unor gânduri si
imagini care au legatura cu evenimente neplacute din trecut sau care catastrofizeaza viitorul
subiectului ori persoanelor semnificative pentru acesta; hipervigilenta datorata nevoii de control
total asupra sa sau a mediului înconjurator pe fondul unei temeri excesive fata de potentiale
pericole (teama de a deveni ridicol, afirma subiectul).
b. Scala de anxietate Hamilton
- Cu ajutorul interviului semistructurat dezvoltat de Hamilton am evaluat severitatea simptomelor
asociate anxietatii si, totodata, am urmarit corelarea rezultatelor celor doua instrumente
administrate.
- Analiza rezultatelor pe fiecare scala a interviului ne arata:
- Dispozitie anxioasa evidentiata de nivelul ridicat al cotelor la descriptorii îngrijorare, pesimism si
iritabilitate în legatura cu situatia " de neputinta " în care se afla si în legatura cu perspectivele
sale, daca nu va reusi sa-si depaseasca conditia prezenta.
- Tensiune nervoasa evidentiata de nivelul ridicat al cotelor la descriptorii încordare, fatigabilitate,
incapacitatea de a se relaxa si starea permanenta de neliniste, ca fenomene asociate, se coreleaza
ca intensitate cu cea descriptorilor de pe scala precedenta.
- Tulburarile hipnice evidentiata de nivelul ridicat al cotei la descriptorul dificultatea la adormire
reprezinta fenomenul asociat îngrijorarii excesive si coreleaza cu cotele celorlalti descriptori.
- Tulburare prosexica evidentiata de nivelul ridicat al cotei la descriptorul hipoprosexie. Subiectul
constientizeaza diminuarea orientarii sale selective spre activitati de cunoastere, afirmând ca din
tot ce si-a propus în acest scop, a ales, " nu stiu cum, dar numai lucruri grosiere alegeam,
indiferent la ce registru apelam: literatura, muzica, film etc.".
- Comportamentul pe timpul interviurilor asociat dispozitiei anxioase a fost evidentiat tinuta usor
încordata (facem precizarea ca subiectul are o mare capacitate de autocontrol).

c. Testul AUDIT
- Deoarece, la primul interviu, subiectul a afirmat ca a capatat obisnuinta de a consuma alcool în
mod repetat, am centrat discutia pe continutul itemilor testului AUDIT. Din interviu a rezultat ca
subiectul:
- si-a format obisnuinta de a consuma alcool cu o frecventa de 2- 3 ori pe saptamâna.
- Consuma alcool în cantitati mici (1- 2 beri, seara dupa serviciu, acasa).
- Nu consuma niciodata mai mult de doua beri sau 30- 40 ml. de bauturi spirtoase într-o singura zi.

- Nu i s-a întâmplat vreodata sa nu se poata opri din baut odata ce a început.

- Nu simte nevoia de a consuma alcool, dar nu stie de ce consuma.
- Am concluzionat ca subiectul nu a dezvoltat dependenta fata de alcool, explicarea
comportamentului sau în acest sens regasindu-se în alt registru.

Demersuri terapeutice
Interventia psihoterapeutica:
Tehnici cognitiv - comportamentale utilizate:
- Tehnica adresarii întrebarilor cu caracter provocativ;
- Tehnica metaforelor;
- Tehnica utilizarii unor scale de evaluare a asteptarilor;
- Tehnica examinarii avantajelor si dezavantajelor;
- Tehnica transformarii unui eveniment negativ într-un avantaj;
- Tehnica descoperirii dirijate;
- Tehnici de relaxare;
- Tehnica sarcinilor pentru acasa.
Structura sedintelor:
Prima întâlnire
- Prezentarea calitatii de specialist psiholog nu a mai fost necesara deoarece subiectului îi fusesem
prezentat de un alt client.
- I-am adresat subiectului rugamintea de a ne comunica motivul pentru care a solicitat întâlnirea.
Subiectul a relatat ca se confrunta cu anumite probleme care nu numai ca nu i-au fost
caracteristice, dar, amplificându-se, au început sa-i produca un disconfort intens si mai mult au
început sa-l îngrijoreze într-atât încât se afla într-o permanenta stare de neliniste. Referirile sale
concrete s-au centrat probleme legate de neîncrederea de sine, la teama de a nu fi ridicol si de
obisnuinta de a consuma alcool.
- În cadrul interviului pe care l-am desfasurat am urmarit sa culeg date anamnestice despre subiect,
si sa verific daca orientarea spre stabilirea tipurilor de probleme (pre-diagnostic) este îndreptatita.
- Spre finalul întâlnirii l-am rugat pe subiect sa-mi confirme daca am înteles bine problemele pe
care le acuza, reformulându-i-le:
- Daca a devenit neîncrezator în reusita actiunilor sale.
- Daca are impresia ca nu se ridica la înaltimea a ceea ce ar vrea sa fie.
- Daca simte ca nu-si mai poate stopa pornirile pe care le are privitor la consumul de alcool.
- Daca toate acestea reprezinta cauzele nelinistii si îngrijorarii sale crescute.
- Raspunsul subiectului a fost afirmativ si cu acest prilej ne-a facut cunoscute asteptarile pe care le
avea de la urmatoarele întâlniri, anume ca ne ruga sa-l ajutam sa înteleaga de ce trece printr-o
asemenea situatie si cum sa o depaseasca.
- Întâlnirea a luat sfârsit dupa o discutie de principiu, referitoare la modul si conditiile în care vom
desfasura întâlnirile, facând schimb de adrese si numere de telefon pentru cazurile în care ar fi
aparut modificari în cele stabilite.
- Pentru prima sedinta i-am solicitat subiectului sa parcurga si sa completeze protocolul terapeutic,
în asa fel încât la începutul primei sedinte sa ne dam acordul pentru ce vom realiza împreuna, cu
specificatia expresa ca pentru ce va urma alegerea îi va apartine în exclusivitate, cu respectarea
conditiilor noastre tehnice specifice.

+ sedinta I:
Obiectivele fixate pentru prima sedinta au fost:
o Dezvoltarea relatiei terapeutice.
o Conceptualizarea problemelor pacientului si stabilirea prioritatilor.
- Dupa discutarea protocolului si stabilirea de comun acord a conditiilor (frecventa: o sedinta /
saptamâna - de regula, în ziua de joi dupa - amiaza), am solicitat subiectului sa ne relateze cum
decurg relatiile cu familia, prietena / prietenii, colegii de serviciu si în general ce toti cei cu care
intra în contact. Scopul acestei solicitari l-a constituit identificarea eventualelor disfunctii de
relationare. Chiar daca nu am identificat aspecte disfunctionale în acest registru, am evidentiat
retinerea si selectivitatea subiectului în investirea încrederii în altii:
- T: … banuiesc ca despre unele probleme pe care mi le-ai spus mie, le-ai discutat si cu parintii
sau prietena, ori cu cel mai bun prieten …?!
- P: nu, categoric. Esti primul si singurul caruia i le spun …
- Dialogul purtat în continuarea ne-a ajutat sa conceptualizam problemele subiectului, care ne-au
aparut în felul urmator:
- schema cognitiva neconditionala - "sunt un om caruia nu-i reuseste mare lucru", " nu am voie sa
mi se întâmple asa ceva", "orice greseala de vorbire în engleza, înseamna o bila neagra", " nu sunt
în stare";
- schemele cognitive conditionale (convingerile) - " daca nu sunt în stare sa ma organizez,
înseamna ca nu merit nimic de la viata "; " daca nu renunt la prostul obicei de a bea, se va termina
cu mine"; "daca nu fac tot ce mi-am propus, în cel mai scurt timp, nu voi mai avea nici o valoare",
" trebuie sa reusesc sa vând microbuzul tatalui, pentru ca numai asa se va asterne linistea în casa",
" daca clientii afla ca nu cunosc prea multe despre masinile pe care le vor ei, ma vor ocoli ".
- Comportamentele:
- supra dezvoltate - stabilirea unor standarde foarte înalte, autocontrolul si asumarea
responsabilitatilor în mod excesiv;
- sub dezvoltate - spontaneitatea, frivolitatea si caldura afectiva.
- Starea afectiva - anxios, îngrijorat, nelinistit, nemultumit, descurajat.
- Distorsionarile cognitive identificate la subiect:
- perfectionismul - manifest la subiect prin auto - impunerea repetata a imperativelor categorice ("
trebuie sa am casa mea ", " trebuie sa vorbesc perfect o limba straina ", " nu trebuie sa ma pierd în
nimicuri")
- abstractia selectiva - subiectul pierde din vedere, cu buna stiinta, realizarile obtinute, capacitatile
sale intelectuale, statusul sau socio -ocupational, si se centreaza pe nerealizarea unor proiecte
(nereusita pe care o amplifica artificial, fara a cauta argumente).
- personalizarea - subiectul se percepe ca fiind singurul vinovat pentru nereusita.
- iluzia autocontrolului - subiectul percepe nerealizarea proiectelor ca pe vina sa exclusiva (auto-
culpabilizare) cauzata de lipsa de autocontrol, fapt care favorizarea gândurilor negative ("trebuie
sa detin controlul în tot ce ma priveste).
- Simtindu-l pe subiect, ca prioritatea sa este îndreptata spre a i se spune cum sa renunte la
obisnuinta de consuma alcool, i-am sugerat (tipul valorizarii paradoxale) urmatoarele:
- Alcoolul este o inventie buna, Dan. Recomandabil ar fi sa nu renunti la obiceiul pe care ti l-ai
format, pentru ca ti-e mult mai usor sa te linistesti. As dori sa bei în continuare seara. Chiar si
acum, când vei merge catre casa, acelasi lucru ar fi bine sa-l faci. "
- Ca tema pentru acasa, i-am solicitat subiectului sa întocmeasca o lista cu planurile pe care si le-a
facut si sa le ordoneze prioritar.

+ sedinta a II-a:
Obiectivul sedintei l-a constituit identificarea listei de prioritati ale subiectului (asteptarile,
prioritatile si încadrarile temporale pe care acesta si le asuma).
- sedinta a debutat cu întrebari adresate de subiect cu privire la nedumerirea sa fata de sfatul primit
în sedinta trecuta. Raspunsul nostru a fost intentionat evaziv.
- P: … apropo, de ce m-ai sfatuit sa nu-mi schimb obiceiul de seara ?
- T: eu am înteles ca povara pe care o duci, este tocmai sa eviti obisnuinta de a bea seara … asa
mi-ai spus tu … ca îti este greu sa renunti la obisnuinta …
- P: … povara mea este obisnuinta însasi …
- T: daca asta este povara ta, atunci … da-o jos, arunc-o la prima ghena …
- Am continuat cu discutarea temei. Lista proiectelor subiectului cu intensitatile prioritatilor
acordate de acesta pe o scala de la 0 la 100, este urmatoarea:
 Încadrare
Probleme Punctaj
temporalã
Casã 100 03.2005
Renunþare la alcool 100 Rapid
Perfecþionare la limba englezã 95 Rapid
Învãþarea noþiunilor tehnice
90 Rapid
Wolksvagen
Constituirea bazei de date cu clienþii
90 Rapid
mei (ai firmei)
Vânzare utilaje patiserie 85 Rapid
Bazã de date personale 80 Rapid
Vânzarea microbuzului TV 80 Rapid
Cumpãrarea a douã costume 80 Rapid
Asistenþã stomatologicã (lucrãri la
75 Rapid
danturã)
Program fittness 70 Rapid
Renunþare la fumat 65 Rapid
Achiziþionarea unei imprimante +
60 Rapid
scaner
Intrarea în posesia premiului Suzuki 60 Rapid
Analiza CASH 60 Rapid
Analiza bursã 60 Rapid
Conceperea ºi argumentarea tehnicã a
55 Rapid
unor planuri de investiþii
Deschiderea unei firme (acte,
40 Rapid
documentaþie etc.)
Dezvoltare personalã – analizã
40 Rapid
tranzacþionalã
Dezvoltare personalã – programare
40 Rapid
neuro- lingvisticã

- Consultarea listei si raspunsul subiectului în legatura cu stadiul rezolvarii acestor probleme ne-a
edificat asupra modului acestuia de a-si fixa, atât standardele, cât si termenele de realizare a lor.
Astfel, s-a conturat clar tendinta acestuia spre perfectionism. Subiectul si-a fixat scopuri înalte, dar
pentru ca nu a luat în calcul anumite variabile (ex.: timpul, posibilitatile pe care le are la dispozitie
etc.) si-a auto-indus simtamântul de neputinta, de incapacitate de a duce la bun sfârsit proiectele pe
care si le-a propus, a devenit neîncrezator în fortele proprii, fapt care a condus la destructurarea
imaginii de sine. Judecata sa negativa, privind imposibilitatea rezolvarii acestor probleme, i-a
influentat modul de gândire, sentimentele si comportamentele (si-a întarit convingerea ca nu poate,
s-a simtit rusinat si a dezvoltat temerea ca într-o astfel de situatie poate fi perceput ridicol în fata
celorlalti, a abandonat orice efort de iesire din situatie si a adoptat comportamente dezadaptative -
consumul de alcool ca paliativ compensator pe care îl adopta numai atunci când este singur si în
lipsa altor activitati - gândurile negative automate îi induc anxietatea de care spera sa scape prin
îngurgitarea alcoolului).
- Asa cum am mentionat anterior, principala variabila pe care subiectul nu a luat-o în consideratie,
a fost cea temporala. Am considerat ca este necesar sa facem un calcul al timpului minim necesar a
fi afectat pentru fiecare proiect. Raportarea am facut-o la numarul de ore ale unei saptamâni,
astfel:

timp minim
locul tipul de
Probleme necesar
(unde) acþiune
(minute)
Casã (apartament) 300 oraº Cãutare
Renunþare la alcool * 20* oriunde Voinþã
Perfecþionare la
300 acasã Studiu
limba englezã
Învãþarea noþiunilor
120* serviciu Studiu
tehnice Wolksvagen
Constituirea bazei de
date cu clienþii mei 120 acasã Lucru
(ai firmei)
Vânzare utilaje
60 oraº Cãutare
patiserie
Bazã de date
120 acasã Lucru
personale
Vânzarea
30* serviciu cãutare
microbuzului TV
Cumpãrarea a douã
60 oraº cãutare
costume
Asistenþã
stomatologicã (lucrãri 60 cabinet Asist.
la danturã)
Program fittness 240 salã Lucru
Renunþare la fumat 20* oriunde Voinþã
Achiziþionarea unei
60 oraº Cãutare
imprimante + scaner
Intrarea în posesia
30* serviciu Cãutare
premiului Suzuki
Analiza CASH 30 acasã informare
Analiza bursã 30 acasã Informare
Conceperea ºi
argumentarea tehnicã
60 acasã Studiu
a unor planuri de
investiþii
Deschiderea unei
firme (acte, 60 oraº informare
documentaþie etc.)
Dezvoltare personalã 60 acasã Studiu
– analizã
 timp minim
locul tipul de
Probleme necesar
(unde) acþiune
(minute)
tranzacþionalã
Dezvoltare personalã
– programare neuro- 60 acasã Studiu
lingvisticã

Calculul timpului:
- ore de serviciu (inclus si transportul la /de la serviciu): (12ore / zi) = 60 de ore
- ore de odihna (inclus timpul de pregatire dînainte si dupa odihna) = 56 de ore
- ore destinate servirii mesei (acasa) = 10 ore
- ore petrecute în compania prietenei = 10 ore
- orele marcate cu asterisc nu se contorizeaza.
- Total ore ocupate = 136 ore
- Total ore la dispozitie (din totalul de 168 de ore)= 32 de ore
- Total ore necesare pentru înfaptuirea proiectelor (1620 minute) = 27 de ore
- Participarea la calculul timpului a subiectului s-a dovedit a fi fost benefica. Acesta a afirmat ca
niciodata nu-si pusese problema într-o astfel de maniera, convins fiind pâna în acel moment ca ar
fi fost o pierdere de timp.
- Dupa explicatiile pe care le-am dat subiectului cu privire la modul cum si-a construit asteptarile,
l-am întrebat pe acesta ce alte tipuri de probleme îi creeaza stari asemanatoare cu cea descrisa de
el. Raspunsul sau a fost negativ, subliniind ca pentru celelalte tipuri de probleme care apar gaseste
usor solutiile de rezolvare.
- Pentru a întelege mai bine de ce uneori nu reusim sa ne atingem scopurile, i-am solicitat ca atunci
când va ajunge acasa, sa-si noteze pe câte o hârtiuta fiecare din cele 20 de proiecte si sa le aseze, în
functie de valoarea pe care i-a acordat-o fiecaruia, pe rafturile bibliotecii - marimea scorului
trebuie sa fie direct proportionala cu înaltimea rafturilor). Dupa un anumit timp sa încerce sa
ajunga la ele si sa le culeaga, initial fara a se ajuta de vreun obiect, iar apoi sa recurga la orice
mijloc pentru a finaliza actiunea. În tot acest timp sa-si monitorizeze toate eforturile si gândurile
sunt asociate acestora, pentru a ne împartasi impresiile.
- Tema propriu-zisa pentru sedinta urmatoare a constat în: pe baza listei de proiecte, sa formuleze
raspunsuri la un set de întrebari pe care le va asocia fiecarui proiect. Obiectivul pe care l-am
urmarit a fost de a-l determina pe subiect, pe de-o parte sa gaseasca noi solutii la proiectele sale,
iar pe de alta parte, sa faca distinctia dintre centrarea pe problema de cea axata pe starea afectiva.
Întrebarile au fost:
1. Cum gândesti ca ai putea pune în practica proiectul 1, 2, … 20 ?
2. Ce crezi în legatura cu ce gândesti referitor la proiectul 1, 2 …20 ?
3. Ce simti în legatura cu ce crezi si ce gândesti referitor la proiectul 1, 2, …20 ?
4. Care este starea în care te afli când te gândesti, crezi si simti referitor la proiectul 1, 2, … 20 ?

+ sedinta a III-a:
Obiectivul sedintei l-a constituit identificarea, modificarea si acceptarea de catre subiect a
gândurilor si sentimentelor negative.
- Subiectul ne-a povestit ca sarcina primita, referitoare la cele 20 de hârtiute, i s-a parut interesanta
si a trecut la actiune. Acesta relateaza ca pâna în momentul în care a trecut la faza culegerii
hârtiutelor (proiectelor) nu s-a gândit de ce trebuie sa faca acel lucru. Odata cu sporirea eforturilor,
a început sa construiasca variante explicative. O singura nelamurire a avut si pe care o redam ca
fragment din dialog:
- T: … proiectele pe care ti le-ai propus sunt, în fapt, asteptarile tale...
- P: … da, m-am gândit si eu la asta …
- T: …iar asteptarile tale n-au fost altceva decât hârtiutele pe care le- ai scris, nu-i asa ?
- P: … m-am lamurit … cu cât asteptarile mele sunt mai mari, … cu atât ajung mai greu la ele …
- T: nu mai greu, cu eforturi mai mari, dar si cu mijloace adecvate.
- sedinta s-a centrat discutarea sarcinii pentru acasa:

ce simt în starea în care mã

cum gândesc cã
ce cred în legãturã cu legãturã cu ce aflu când mã
prioritate aº putea pune în
ce gândesc cred ºi ce gândesc, cred ºi
practicã
gândesc simt
Mã bucurã, m-
aº simþi
Prin obþinerea Nu e uºor dar este
împlinit, mi-aº Confortabilã
unui credit posibil
putea întemeia o
familie
Achiziþionarea unui Temere/
apartament neîncredere
Obþinerea Mult mai avantajos, (dacã prietenia
creditului de cãtre mai ales cã eu am banii se va rupe …, Neliniºtitã
prietena mea pentru avans toatã agoniseala
mea de trei ani
…)
Prin a gãsi un
substitut (lucruri
Pot sã mã las definitiv;
captivante, Confortabilã,
Renunþare la alcool îmi lipseºte timpul Cã pot ºi vreau
întâlniri cu optimistã
necesar
prietena ºi
prieteni, lecturã)
Printr- un
program zilnic
n- am folosit toate
Învãþarea lb. (cel puþin o orã;
ocaziile, dar nu s-au Optimism Confortabilã
engleze prin discuþii cu
terminat;lipseºte
persoane native);
prin meditaþii.
Prin învãþarea
ACCESS – lui, ºi îmi lipseºte timpul
Bazã de date clienþi Optimism Confortabilã
construirea bazei necesar
de date
 ce simt în starea în care mã
cum gândesc cã
ce cred în legãturã cu legãturã cu ce aflu când mã
prioritate aº putea pune în
ce gândesc cred ºi ce gândesc, cred ºi
practicã
gândesc simt
Sã apelez la Nu-mi convine,
cunoºtinþele care îmi lipseºte timpul dar … depinde
Vânzare utilaje Confortabilã
se ocupã cu aºa necesar de cererea
ceva pieþei
Sã- mi procur
mai multe
Învãþarea Voi putea rãspunde
materiale
noþiunilor tehnice prompt la întrebãrile Mã liniºteºte Confortabilã
Sã apelez la
WV clienþilor
colegii din
Service
O voi rezolva
Baza de date îmi lipseºte timpul
odatã cu baza de Mã liniºteºte Confortabilã
personalã necesar
date clienþi
Sã apelez la îmi lipseºte timpul Nu- mi convine,
Vânzare microbuz cunoºtinþele care necesar; îi voi spune dar … nu
Confortabilã
TV se ocupã cu aºa lui tata sã se ocupe el, depinde numai
ceva pentru cã e al lui. de mine.
Chiar dacã n- am timp,
nimeni nu o poate face Mi se face ruºine
Repararea danturii Sã merg la dentist Mã simt hotãrât
în locul meu pentru de mine
mine

- Analizând gândurile, simtamintele si proiectia actiunilor subiectului, s-a evidentiat o reducere

considerabila a proiectelor (ca motivare, afirma ca le-a selectat, celelalte ne mai constituind
prioritati) si formulari corecte, coerente a modalitatilor de rezolvare a proiectelor. Dispozitia
subiectului s-a ameliorat, fapt confirmat de adoptarea în cadrul sedintei a unei pozitii posturale
relaxate (în locul celei usor defensive), a exprimarii unei angajari mai ferme cu referire la
proiectele de viitor si a jovialitatii care se îmbunatateste vizibil de la o întâlnire la alta. Pentru a ne
asigura de schimbarile survenite în modul de abordare al subiectului a prioritatilor, am insistat
asupra câtorva aspecte legate de prioritatea numarul 1 - achizitionarea unei locuinte. Redam un
fragment din cele discutate:
- T: care a fost primul gând care ti-a venit în minte când ai ales sa rezolvi problema achizitionarii
unui apartament ?
- P: îmi doresc sa am casa mea …
- T: corect. … si apoi …
- P: … ca trebuie neaparat …
- T: … te ai întrebat daca poti, daca esti pregatit pentru a-l achizitiona ?
- P: bineînteles, dar când îmi propun ceva nu ma las pâna nu rezolv?
- T: … reusesti întotdeauna ?
- P: … nu chiar, dar de cele mai multe ori...
- T: în situatia pe care o discutam înca n-ai reusit, asa cum vrei tu, iar lucrul acesta te descurajat
putin.
- P: asa se întâmpla când nu iei toate variantele în calcul.
- T: de data asta ai chibzuit mai mult asupra aspectului ?
- P: da, dupa ce am raspuns la cele 4 întrebari la care mi-ai cerut sa raspund.
- T: mda, am înteles ! cum te simti acum când te gândesti la proiectele tale ?
- P: le privesc altfel, … oricum mult mai relaxat. Îmi dau seama ca desi sunt prioritati, e bine sa le
rezolv sistematic. Cred ca ai vazut ca multe dintre ele au disparut.
- T: te-ai gândit sa ti le împarti în functie de locul unde ai mai multe sanse sa te ocupi de ele ?
- P: bineînteles, îmi tot vin idei când si unde au fiecare timpul si locul.
- ………………………………………………………………
- Am continuat sedinta ajutându-l sa-si întareasca noile gânduri si sa caute permanent argumente
valide la gândurile care-l nelinistesc. Ne-am exprimat acordul referitor la variabila timp, care
ocupa o pondere însemnata în rezolvarea oricarei probleme, dar pe care de cele mai multe ori o
introducem gresit în ecuatiile pe care le construim.
- Catre sfârsitul sedintei l-am întrebat pe subiect daca ar fi interesat sa îl învat o metoda de
relaxare, pe care sa o folosim la sfârsitul fiecarei sedinte si, de asemenea, sa o poata folosi si
singur ori de câte ori va simti nevoia sa se linisteasca. Astfel, sedinta s-a terminat cu un exercitiu
de relaxare (antrenamentul autogen Schultz).

+ sedintele a IV- a si a V- a:
Pentru aceste sedinte ne-am propus sa fixam gândurile si convingerile pozitive dobândite în
sedintele anterioare.
- sedintele au debutat cu discutii referitoare la ce s-a mai întâmplat între sedinte pâna în
momentele întâlnirilor. Subiectul a povestit ca majoritatea timpului l-a avut ocupat cu problemele
de serviciu care i-au adus si satisfactii privind exersarea limbii engleze. Participând la un curs de
management organizat de Reprezentanta, pe parcursul a doua zile, a avut ocazia sa converseze în
limba engleza cu unii dintre participantii straini. Mai mult decât atât a fost solicitat sa translateze
oficial câteva discutii, motiv pentru care a fost apreciat si felicitat în acest sens. Am exploatat
situatia întarindu-i convingerea ca n-are motive de îngrijorare privind cunostintele de limba
engleza.
+ sedintele a VI-a si a VII-a:
În aceaste sedinte ne-am propus, ca prin discutiile purtate, sa exploram posibile evenimente de
viata, ale caror gânduri asociate sa-i destructureze încrederea în sine si în ceilalti.

- La începutul sedintelor, a relatat ca parcurgerea schemei l-a ajutat sa-si recunoasca faptul ca îi
place sa detina un anumit control asupra evenimentelor sale de viata si asupra modului cum
reactioneaza, dar ca a reusit în ultimele zile sa adopte si alte maniere de aborda anumite situatii
care îl indispuneau. Astfel, ne-a povestit ca, daca înainte nu se putea abtine sa nu se opreasca la
barul cu pricina si sa consume 1- 2 beri (ca de obicei), ca apoi sa-l evite, ca reactie la sugestia
noastra. În ultimele zile (asa dintr-o data - spune acesta) a intrat în bar, si-a cumparat o cutie cu
bere, fara sa mai simta nevoia sa ramâna sa o consume, îndreptându-se linistit spre casa. A relatat
situatiile noi s-au repetat, dar ca a simtit aceeasi stare de satisfactie ca dupa evenimentul legat de
conversatia în limba engleza.

- Într-una dintre sedinte, pentru ca l-am simtit nelamurit si întrebator cum de survenise "dintr-o
data" o asemenea schimbare, în continuare am explicat subiectului ca în multe dintre cazurile de
consum al alcoolului, nu dependenta de acesta este cauza, ci un mod subconstient prin care o
persoana îsi sustine, îsi întareste anumite convingeri negative despre sine. Am ales exemplul
subiectului însusi, care desi nu simtea nevoia, adoptase un asemenea comportament. Reamintindu-
i cum vedea nerealizarea proiectelor sale - aflat în postura persoanei care nu vedea nici o iesire din
situatie, ajunsese sa creada ca nu este în stare, ca nu poate - se descurajase si intrase în panica.
Gândurile " negre " nu conteneau sa-l asalteze, i se întarea convingerea ca într-adevar (pseudo
adevarul) este "un nimic", iar ca sa-i demonstreze ca asa este, prietenul sau, "subconstientul", l-a
determinat sa adopte obisnuinta bautorilor de mare "clasa" (pe care "tu îi detesti - i-am precizat
noi"), iar atunci poza omului de nimic a fost completa. Astfel, i-am facut precizarea ca, nu "dintr-o
data" s-a produs modificarea, ci ca urmare a schimbarilor pe care le-a simtit el însusi si pe care ni
le-a povestit.

- Discutiile care au avut loc s-au centrat pe relatia subiectului cu prietena sa si cu ceilalti prieteni.
Subiectul a recunoscut ca în ultimul timp întâlnirile cu acestia au înregistrat o frecventa scazuta
din cauza exclusiva a lipsei de timp si într-o anumita masura si din cauza dispozitiei pe care a
avut-o. Am insistat însa asupra aspectului semnalat de subiect într-una din sedintele anterioare cu
privire la necomunicarea nici uneia dintre persoanele semnificative despre starea în care s-a aflat.
- Pentru sedinta urmatoare, i-am solicitat subiectului sa-si urmareasca si sa noteze reactiile
(gânduri, sentimente si comportamente) pe care le are dar nu ar vrea sa le aiba la situatiile pe care
le întâlneste.

+ sedinta a VIII-a:
Scopul sedintei a fost de a identifica abilitatile pe care subiectul le-a dobândit pentru a evita
întoarcerea la gândurile si modelul comportamental care a instituit interventia terapeutica.
- Discutiile de început ale sedintei s-au axat pe relatarile subiectului despre ce s-a mai întâmplat de
la ultima sedinta pâna în momentul respectiv. Subiectul a afirmat ca starea sa de dispozitie a fost
buna în toata aceasta perioada; a discutat cu tatal sau cum trebuie sa procedeze pentru a rezolva
vânzarea microbuzului TV si a primit asigurari de la acesta (tatal sau) ca se va ocupa personal de
problema aceasta; la serviciu a reusit sa convinga doi clienti sa achizitioneze câte o masina, fapt
care, adaugat succeselor de pâna la acel moment, i-a asigurat un loc în prima serie, care va fi
repartizata reprezentantei la care lucreaza, la o specializare de patru luni în Germania (cândva în
primavara).
- Întrebat daca poate sa ne spuna care crede ca este secretul unei existente linistite, ne-a raspuns ca
pe primul loc este calmul, apoi o gândire justa, iar apoi, " ceea ce cred eu cu tarie ca înseamna
linistea ".
- Discutiile au continuat, capatând însa o tenta filosofica, dar care ne- a ajutat sa identificam
realele abilitati/resurse ale subiectului: acceptarea de sine si acelorlalti, spontaneitatea,
obiectivitatea, independenta, implicarea sociala, capacitatea de discriminare. Beneficiul
identificarii acestor resurse ne-a creat convingerea ca demersul terapeutic se derula în directia
dorita (aprecierea este numai în raport cu progresul înregistrat de subiect).
- Pentru sedinta urmatoare am solicitat subiectului sa se gândeasca la o mini-strategie (de
principiu) de abordare a unei situatii-problema.

+ sedinta a IX-a:
Scopul sedintei a fost de a ajuta subiectul sa identifice conduite de raspuns (de principiu) pentru a
obtine autocontrolul dorit.

- Discutiile de început ale sedintei s-au axat pe relatarile subiectului despre ce s-a mai întâmplat de
la ultima sedinta pâna în momentul respectiv. Subiectul ne-a povestit ca în perioada care a trecut a
fost asaltat de probleme de tot felul (de la probleme de ordin administrativ pâna la problemele sale
de promovare si vânzare a masinilor), carora le-a facut fata cu succes. A precizat ca desi în volum
mare si cu o complexitate crescuta, nu s-a simtit nicidecum obosit, dimpotriva l-au mobilizat si
mai mult. Explicatia pentru buna dispozitie a subiectului, pe care o remarcaseram deja, nu s-a lasat
prea mult asteptata. Acesta ne-a relatat ca urma sa plece, la începutul lunii aprilie, la o specializare
în Germania la firma Wolksvagen, pentru o perioada de 4 luni de zile. Ne-a povestit ca
evenimentul se datora promisiunilor primite cu ocazia unui eveniment despre care ne relatase într-
o sedinta anterioara.

- Întelegând ca aceasta era ultima sedinta pe care urma sa o desfasuram, am hotarât de comun
acord, sa trecem direct la analiza sarcinii pe care a avut-o de îndeplinit. Redam un fragment din
dialogul purtat:
- Concluzia asupra temei am prezentat-o subiectului într-o maniera încurajatoare, apreciindu-l
pentru modul cum a raspuns cerintelor la întâlnirile noastre. I-am reamintit ca problemele
existentiale nu vor semana niciodata unele cu altele, iar, pentru fiecare dintre ele abordarile, vor
avea un specific aparte. De asemenea, i-am amintit ca vietii îi sunt caracteristice paradoxurile si
ambiguitatile care ne creeaza tuturor, în nenumarate rânduri, stari de disconfort, de deznadejde sau
de teama, dar important este sa învatam si sa ne dezvoltam abilitatile de a face fata problemelor
care se ivesc. Redam dialogul dinaintea încheierii sedintei:
- T: Dan, ce este pentru tine altfel decât a fost ?
- P: ma simt linistit, calm, privesc lucrurile dintr-o alta perspectiva, … ma simt bine, asa cum
eram mai demult.
- T: … dar, ce seamana cu ce a fost ?
- P: …eu … dar … numai pe dinafara.
În încheiere, i-am adresat subiectului invitatia sa ne viziteze ori de câte ori va simti placerea sau
nevoia sa o faca.

BILIOGRAFIE

1. POPESCU-NEVEANU, P. - Dictionar de psihologie, ed. Albatros, Bucuresti, 1979

2. *** American Psychiatric Association - D.S.M.-IV, ed. Washington D. C. - A. P. A. - 1994
3. IONESCU, C - Psihiatrie Clinica, ed. Univers enciclopedic, Bucuresti, 2000.
4. KAPLAN & SADOCK - Psihiatrie clinica, ed. Medicala, Bucuresti, 2001.
5. DAFINOIU, I. - Elemente de psihoterapie integrativa, ed. Polirom, Iasi, 2001.
6. DAFINOIU, I - Hipnoza clinica, ed. Polirom, Iasi, 2003.
7. HOLDEVICI, I, VASILESCU, I. P. - Psihoterapia. Tratament fara medicamente, ed. Ceres,
Bucuresti, 1993.
8. HOLDEVICI, I - Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie, ed.
Orizonturi, Bucuresti, 1993.
9. HOLDEVICI, I. - Psihoterapie, ed. Ceres"Bucuresti 1993.
10. HOLDEVICI, I - Sugestie si psihoterapie sugestiva, ed. Victor, Bucuresti, 1995.
11. HOLDEVICI, I. - Autosugestie si relaxare. ed. ALL, Bucuresti 1995.
12. HOLDEVICI, I - Gândirea pozitiva, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2000.
13. HOLDEVICI, I. - Hipnoza clinica. ed, Ceres, Bucuresti 2001.
14. HOLDEVICI, I - Noua hipnoza ericksoniana, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2001.
15. HOLDEVICI, I - Psihoterapia cazurilor dificile, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2003.
16. HOLDEVICI, I - Psihoterapia de scurta durata, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2004.
17. HOLDEVICI, I - Psihoterapii scurte, ed. Ceres, 2004.
18. HUBER, W - Psihoterapiile, ed stiinta si Tehnica, Bucuresti,1997.
19. IAMANDESCU, I. B. - Dimensiunea psihosociala a practicii medicale, ed. Info - Medica,
Bucuresti, 2003
20. IAMANDESCU, I. B. - Muzicoterapia receptiva, ed. Info - Medica, Bucuresti, 2004
21. MITROFAN, I.-Cuplul conjugal. Armonie si dizarmonie. Ed. stiintifica si enciclopedica,
Bucuresti 1989.
22. MITROFAN, I MITROFAN, N. - Elemente de psihologie a cuplului. Ed. sansa S. R. L.,
Bucuresti, 1994.
23. MITROFAN, I - Psihoterapie experentiala, Ed. Info-Medica, Bucuresti 1997.
24. MITROFAN, I., CIUPERCa, C. - Psihologia relatiilor dintre sexe. Ed. Alternativa, Bucuresti,
1997.
25. VERZA, E - Psihologia vârstelor, ed. Hyperion XXI, Bucuresti 1993.

Motto:
"Oamenii sunt perturbati nu de împrejurari,
ci de modul cum le interpreteaza "

ARG UM ENT

Privitor la reusitele existentiale viitoare, sunt multe situatiile în care - desi hotarâti, vrednici
voitori, înarmati cu nenumarate cunostinte, în posesia metodelor, tehnicilor si instrumentelor care
mai de care mai bune, sprijiniti de reusitele trecute si animati de dorinte demne de invidiat - ni se
întâmpla totusi sa devenim, dintr-o data, neputinciosi, descurajati, lipsiti de speranta,
neîncrezatori, dar si mai trist, deznadajduiti. Instantaneu, se porneste asaltul sumedeniilor de
întrebari care, într-un mars asurzitor pe culoarele mintii noastre, îsi cer raspunsurile. Surprinsa,
coplesita si neputincioasa în fata "invaziei", ratiunea, la sfaturile emotiei, adopta strategii
defensive, prima dintre ele, si cea mai paguboasa, fiind cea de "ferecare a usilor". Nedumerirea
capata proportii, se adânceste în necunoscut si ne face sa ne simtim incapabili de a iesi din
strânsoarea chinuitoare a neputintei de a ne explica pe noi însine. Teama ne cuprinde întreaga
fiinta, iar încercarile de a ne oferi raspunsuri nu contenesc.

Mai mult sau mai putin multumitoare, raspunsurile ne biciuiesc imaginea despre noi si ne
erodeaza încrederea, cu truda si în timp câstigate, în propria persoana si în tot ce ne înconjoara.
Fara sa ne dam seama, deodata, "rasfoindu-ne", constatam ca nimic din ceea ce ne încânta
privirea în noi, nu mai este, ca totul este naruit, lipsit de continut si de înteles. Facem cunostinta
cu imagini despre noi confuze, sterse, neclare, hâde, cu convingeri suspendate pe coloane si
arcade care stau sa se prabuseasca, cu asteptari spulberate si sentimente înselate. În încaperea
din noi, usile închise, ferecate si ferestrele zabrelite îsi ascund cadrele si permit sa patrunda prin
câteva fante doar o lumina difuza, iar atmosfera ne " inunda" cu incertitudini.
Efectele unor asemenea situatii conduc deseori la trairi psihice dezadaptative, care ne
dezarticuleaza întreaga viata.
“Pseudo-pledoaria pentru noi si cel de lânga noi", urmareste readucerea în atentie a cotidianului
care ne "inunda" sistematic pe noi, omul societal si care ne supune unor presiuni carora, din
nefericire uneori, nu le putem face fata, iar alteori chiar ne îngenuncheaza.
Iata asadar, obiectul nostru de interes - omul pe care-l întâlnim în fiecare zi, pe care îl salutam, îl
gratulam sau îl criticam, omul pe fata caruia citim bucurie, tristete, preocupari, griji, într-un
cuvânt omul obisnuit, dar din pacate, uneori Omul coplesit de propriul univers. Ne intereseaza în
mod deosebit pentru ca EL reprezinta termenul bazal al ecuatiilor care exprima sistemele si
subsistemele personale, în special, si cele ale societatii umane, în general, care da nota
dezvoltarii, stagnarii sau regresiei sistemelor si subsistemelor psiho-societale, indiferent de
registrele în care acesta se manifesta.
“Omul - spunea Protagoras - este masura tuturor lucrurilor". Neluând în consideratie, chiar si
pentru o secunda, faptul ca aceasta masura începe cu el însusi, cu toate aspectele ce- i întregesc
definirea, orice încercare de a cerceta, explica si actiona în acest sens, este sortita esecului,
frizeaza ridicolul si ne arunca în derizoriu.

CUM DEFINIM CRIZA ?...

Termenul de criza acopera o arie larga în registrele vietii sociale, politice si economice fiind folosit
pentru a defini generic starea extrema (abaterea de la cursul normal al vietii, în toate planurile) pe
timpul declansarii, consumarii sau în perioada imediat urmatoare unuia sau mai multor evenimente
de tipul: razboaielor, atentatelor teroriste, actelor criminale, calamitatilor naturale, accidentelor de
mari proportii etc.

Acceptiunea psihologica a termenului de criza, în acest context, vizeaza complexul trairilor unor
asemenea evenimente negative care atenteaza la integritatea fizica si psihica a persoanei. Criza
poate fi considerata pierderea sau amenintarea cu pierderea unei relatii apropiate (Golenberg,
1983), a prestigiului ori pozitiei sociale, sau confruntarea cu o situatie cu caracter competitiv, iar
Slaiku (1990) o defineste ca reprezentând o stare temporara de dezorganizare, caracterizata de
incapacitatea subiectului de a face fata unei anumite situatii stresante cu ajutorul metodelor
obisnuite de rezolvare a problemelor.

Viata de zi cu zi a demonstrat însa ca nu numai tipul evenimentelor deja mentionate conduc la

instalarea unei stari de criza pentru indivizii umani, ci si anumite dificultati existentiale majore
carora, unii dintre acestia, dintr-un motiv sau altul, nu le pot face fata, chiar daca persoanele în
cauza prezinta o structura de personalitate echilibrata, sunt bine integrati social si profesional.

În consens cu filozoful grec Epictet, criza nu trebuie privita doar sub aspectul situatiei stresante, ci
mai ales prin prisma semnificatiei pe care o are pentru individ, precum si a modului în care acesta
îsi apreciaza posibilitatile de a-i face fata în mod eficient (Holdevici, 1993).

Consecintele frecvent întâlnite în situatii de criza sunt anxietatea si depresia. În cazurile mai severe
pot aparea fenomene de dezorganizare globala care presupun: confuzie mentala, conduite
dezadaptative, labilitate emotionala, pierderea stimei de sine, pierderea stimei din partea celorlalti
sau instalarea unor afectiuni nevrotice si psihosomatice (Holdevici, 2003).

Conceptului de interventie în situatii de criza i-au fost atribuite mai multe sensuri, conform
conceptiilor autorilor care au abordat aceasta problematica potrivit diverselor categorii de subiecti.

Astfel, Caplan (1961) definea situatia de criza ca fiind acea situatie în care o persoana se confrunta
cu un obstacol major ce îi blocheaza obiectivele de viata si care nu poate fi depasit cu ajutorul
metodelor obisnuite de rezolvare de probleme. De asemenea, acest concept a fost utilizat pentru
supravietuitorii unor dezastre (Joseph si altii, 1992), ai violurilor (Elis, 1983), pentru consilierea
telefonica în cazuri de urgenta sau pentru camerele de garda ale spitalelor psihiatrice (Winter si
altii, 1987).

Greenstone si Leviton (1993) sunt de parere ca putem vorbi despre o situatie de criza atunci când
stresul si tensiunea psihica depasesc un anumit nivel de intensitate, iar Burgers si Holstrom (1974)
considera ca avem de a face cu o criza atunci când homeostazia individului este perturbata si
acesta nu mai poate face fata situatiei în mod eficient. Asadar, subiectul va prezenta o serie de
simptome care constituie indiciul necesitatii unei interventii psihologice.

În literatura de specialitate se disting doua tipuri de reactii la stres (Lazarus, 1993):

- Reactia asupra sarcinii, aceasta fiind adecvata atunci când subiectul apreciaza faptul ca este ceva
de facut în situatia data.
- Reactia orientata asupra emotiilor, aceasta aparând în cazul în care persoana nu întrevede nici o
solutie pentru problema sa (modifica doar modul de interpretare sau de tolerare a situatiei).
Tabloul manifestarilor reactive la stres, puse în actiune de mecanismele defensive ale persoanei,
îmbraca forme precum:
- Negarea - persoana considera ca problema sa nu mai exista - auto - întarire negativa de evitare a
confruntarii cu problema, ceea ce conduce la amânarea rezolvarii acesteia si implicit la agravarea
ei.
- Regresia - persoana se întoarce la modele de comportament timpurii care sunt utile în mica
masura si care conduc la transferarea rezolvarii problemei altora.
- Inertia - persoana nu întrevede nici o solutie pentru rezolvarea problemei, fapt care o conduce
spre dezvoltarea starii de inactivitate, depresive si lipsei de speranta.
- Evitarea - persoana se întareste negativ prin adoptarea unor paliative compensatorii - recurgerea
la alcool, droguri, alte comportamente de evitare.

În general, interventia în situatii de criza are ca obiectiv rezolvarea psihologica a situatiei imediate,
precum si ajutarea individului sa revina macar la nivelul de functionare pe care l- a avut înainte de
instalarea crizei (Aguilera, 1990); iar pentru ca durata unei crize dureaza în medie între patru si
sase saptamâni, interventia terapeutica trebuie sa fie imediata si pe termen scurt.

CARE NE SUNT OBIECTIVELE ? …

- Identificarea si modificarea schemei cognitive care directioneaza organizarea si procesarea

informatilor, precum si interpretarea experientelor de viata. Schemele cognitive sunt cele care
produc distorsionarile cognitive, generatoare de stari afective si comportamente disfunctionale
(Beck, 1967, 1976), accentuând sau diminuând vulnerabilitatea persoanei în anumite împrejurari
de viata. Schemele cognitive reprezinta reguli de viata ce se formeaza înca din copilarie ca efect al
experientelor acumulate în familie precum si în cadrul grupurilor de referinta/apartenenta culturale
si subculturale (scolare, religioase, etnice, regionale). Schemele cognitive pot fi active (cele care
directioneaza interpretarea informatiilor din viata cotidiana) sau latente (cele care structureaza
interpretarea informatiilor cu caracter mai profund si care preiau controlul în situatii de stres).
- Cunoasterea si modificarea modului de raportare a individului la ceilalti. Se urmareste
identificarea si evaluarea particularitatilor matriceale atitudinale si motivelor circumstantiale care
dezvolta comportamentele subiectului în registrele relationarii si comunicarii cu ceilalti.
- Achizitionarea de catre subiect a unor abilitati de a face fata mai eficient situatiilor stresante ale
existentei. Subiectul îsi va însusi noi modele de comportament, va testa efectele punerii în actiune
a acestora si îsi va dezvolta disponibilitatile psihice latente.

CUM INTERVENIM ? …

Situatia de criza, reprezentând în fapt o situatie de urgenta, necesita o interventie rapida si

focalizata " aici si acum", obiectivul prioritar fiind cel de reducere a simptomelor, ulterior
urmarindu-se restructurarilor în sfera personalitatii.

În aceasta idee, Greenstone si Levinton (1993) prescriu urmatoarele recomandari care trebuie
respectate la interviul cu pacienti aflati în criza:
- Terapeutul trebuie sa înceapa interventia imediat ce întâlneste persoana aflata în criza. Acesta
trebuie sa înteleaga semnificatia situatiei, sa reduca anxietatea, sa amelioreze dezorientarea si sa se
asigure ca pacientul nu- si va face rau lui însisi sau celorlalti.
- Terapeutul îsi asuma controlul asupra pacientului aflat în criza, în sensul ajutarii acestuia sa
realizeze o anumita ordine în viata psihica si în situatia psihica în care se gaseste (structureaza
universul psihologic al pacientului pâna când acesta îsi gaseste autocontrolul, face eforturi sa
structureze situatia si exercita un anumit control emotional asupra pacientului, pe fondul
mentinerii unui comportament calm si suportiv).
- Terapeutul cauta sa înteleaga cum si de ce a intrat persoana în criza, care sunt elementele
specifice carora trebuie sa le acorde prioritar atentie si sa identifice acele variabile care împiedica
mentinerea situatiei sub control.

Etapele de principiu ale interventiei cognitiv - comportamentale în situatii de criza, propuse de

Freeman si Dattilio (2000), sunt urmatoarele:
1) Realizarea unei relatii terapeutice corespunzatoare, ceea ce presupune necesitatea ca terapeutul
sa câstige încrederea pacientului care, prin aceasta, sa se simta în largul sau si în siguranta pentru a
putea relata situatia în care se afla.
2) Evaluarea severitatii crizei, cu precizarea elementelor care pot constitui pericole potentiale
pentru persoana în cauza, precum si pentru cei din jur. Se identifica de asemenea, schemele
cognitive prin intermediul carora pacientul proceseaza informatiile în scopul adoptarii directiei de
concentrare a eforturilor, precum si potentialii factori care amplifica vulnerabilitatea la stres:
- Situatia de boala organica acuta a pacientului;
- Situatia de boala organica cronica a pacientului;
- Deteriorarea starii de sanatate a pacientului datorata înaintarii în vârsta;
- Deprivarea de hrana sau alimentatia insuficienta a pacientului;
- Oboseala datorata deprivarii de somn sau fragmentarii somnului pacientului (cazurile somnului
arhaic) în situatii speciale;
- Singuratatea datorata izolarii sau deprivarii senzorio - informationale a pacientului în situatii
speciale;
- Starea de iritare sau furie a pacientului;
- Pierderi emotionale majore - obiecte sau fiinte semnificative (prin deposedare fortata sau
accidentala, deces, divort sau separare);
- Abilitati de rezolvare de probleme, ale pacientului, insuficient dezvoltate;
- Abuzul de substante care genereaza doua tipuri de probleme: a. acute - judecata perturbata în
starile de intoxicatie;
b. cronice - consecinte pe termen lung asupra capacitatilor intelectuale;
- Durerile cronice persistente - suferintele fizice conduc la alegerea unor solutii extreme pentru
stoparea acestora;
- Autocontrolul scazut - cazurile de pacienti psihotici bipolari, pacienti cu tulburari de
personalitate (antisociale, "borderline", histrionice, dependente, evitante etc.);
- Schimbari majore în viata pacientului - schimbarea statusului marital, schimbarea locuintei sau a
serviciului.

Demersul terapeutic în aceasta etapa se va centra, cu precadere, pe ajutorul acordat pacientului de

a-si defini problema.
3) Ajutarea pacientului sa-si evalueze si sa-si mobilizeze resursele pentru a-i face fata (resursele de
natura interna - disponibilitatile psihologice latente; resursele de natura externa - familie, rude,
prieteni).
4) Alcatuirea unui plan de actiune pentru rezolvarea problemei, pe baza unui acord comun între
terapeut si pacient. Terapeutul evalueaza totodata motivatia si dorinta pacientului de a duce la
îndeplinire planul stabilit.
5) Directionarea pacientului. Terapeutul, într-o maniera directiva, îl ajuta pe pacient sa adopte
decizii si sa testeze noile strategii de a face fata situatiei stresante.
 Tulburarile de anxietate sunt foarte frecvente, afectand 14% din populatie. Cele mai multe din
acuzele pacientilor sunt de natura fizica, ei nefiind constienti ca la baza problemelor aparute sta
anxietatea.

Definitie? o tulburare in care pacientul experimenteaza o stare de frica excesiva sau

disproportionat de indelungata si senzatia de suferinta sau o diminuare a functionarii zilnice in
absenta unor cauze care sa le provoace. Dictionarul de psihiatrie si psihopatologie clinica Larousse
(1998 ) defineste anxietatea ca pe o stare de neliniste in care predomina perceperea unei situatii care,
desi in general nedeterminata, s-ar putea dovedi dezagreabila sau chiar periculoasa. Oricum
anxietatea este o traire neplacuta, asemanatoare cu frica din punct de vedere subiectiv , dar si
fiziologic. Frica este o reactie la un pericol exterior insa anxietatea nu este produsa de nici un pericol
extern, este o neliniste interioara.

Etiologic se incrimineaza o plurifactorialitate: 1 - un teren constitutional ,genetic, bolnavii fiind

emotivi ,inhibati , si dobandit in decursul existentei prin actiunea infectiilor, intoxicatiilor ,
traumatismelor etc. , ce fragilizeaza fiinta umana , o sensibilizeaza si lasa sechele in diferite organe ,
aparate sau sisteme sub forma locurilor de minora rezistenta ; 2 ? factori psihosociali : stari
conflictuale , esecuri intime , profesionale , materiale , emigrari , stari emotive legate de toate acestea
, la care se adauga si 3 - factorii culturali ( mentalitate , comportament , imitatie , credinte etc.) ce pot
favoriza manifestari psihosomatice in defavoarea conversiunilor isterice.

Descrierea clinica ? Comportamentul anxios se poate manifesta inca din leagan : daca mediul
familial este in mod fundamental nesigur , sugarul isi construieste un model despre sine si despre
ceilalti bazat pe o stare de alerta permanenta. Dimpotriva , prezenta mamei si comportamentul
linistitor al acesteia ( contact , leganat , voce calduroasa , suras) amplifica sentimentul de siguranta.
La aceasta se adauga influenta culturii familiale. Din copilarie apar manifestari de neliniste , de
timiditate , de interiorizare , cu necesitati de tandrete si de protectie familiala si sociala.diferitele
situatii traumatizante : pubertate , menopauza , imbatranire , boli , esecuri , divorturi , pierderi de
rude apropiate etc. genereaza reactii anxioase si depresive.

Sindromul mintal exprima fondul de anxietate sub forma unui disconfort general , urmare a unui
complex simptomatic in care domina starea de astenie globala , de mare fatigabilitate , cu senzatia de
incapacitate fizica si psihica urmari si ale insomniei si insotite de cefaleea psihogena , sub forma
constrictiva , in casca , localizata mai ales occipital si care se deruleaza in amalgamul tulburarilor
afective de la tensiunea emotionala a asteptarii unui pericol iminent , pana la starea depresiva ,
manifestata prin plictis vital cronic (taedium vitae ), cu sentiment tragic al existentei , cu mizantropie
progresiva , sentiment de inferioritate , de esec si pe plan social cu un comportament relational
inadecvat : timiditate , instabilitate , teama , slabiciune , de solicitare a protectiei si manifestare
agresiva. Caracteristic eate faptul ca bolnavul isi observa cu atentie si permanent tulbutarile , se
informeaza asupra diverselor suferinte si isi noteaza autoobservatiile sau le relateaza verbal.

Sindromul somato ? vegetativ (angoasa ) este constituit de proiectarea anxietatii pe functiile

structurii organice , implicand dereglari ale sistemului nervos vegetativ in sensul predominentei
simpaticotoniei sau a vagotoniei. Se remarca vertije , cu senzatia deplasarii obiectelor din jur si
dificultate in mers , rahialgii , nevralgii diverse , contracturi musculare si tremuraturi fine ale
extremitatilor , hiperreflectivitate osteotendinoasa , prezenta frecventa a semnului Chwosteck ,
carora se adauga tulburari cardio-vasculare : palpitatii , extrasistole , discrete modificari EKG ,
variatii ale tensiunii arteriale , tulburari circulatorii centrale si periferice , un adevarat eretism cardio-
vascular, tulburari respiratorii: miscari respiratorii rapide , superficiale , o hiperpnee cu alcaloza,
tulburari hepatobiliare , colita , tulburari urinare etc. si frecvent , tulburari sexuale : impotenta ,
frigiditate , ejaculari precoce , cu mentinerea apetitului.

Tulburarile vegetative insotesc aceste tulburari functionale organice si traduc o tulburare a anatomiei
generale , cu afirmatia imprecisa a bolnavului ca ,, sufera de toate? , ceea ce este denumit distonie
vegetativa sau cenestopatie si carora se adauga si disfunctii endocrine : tulburari ale glicemiei ,
tulburari menstruale , dismenorei , spasme urinare etc. Electroencefalografic prezenta ritmului alfa
neregulat , subvoltat si rapid.

Paroxismele anxioase -sunt mari dezordini ale intregului organism , declansate de diverse cauze , cu
manifestari intricate , prevalent somato vegetative ( angoasa ) si mintale ( anxietate ). Dintre primele
se pot cita : stari dispneice , crize astmatiforme , tuse sughit etc. , palpitatii , tahicardie , dureri
precordiale , parestezii , senzatie de nod in gat , spasme gastrice , intestinale , greturi , voma ,diaree ,
tenesme anorectale ptialism , uscaciunea gurii , tenesme vezicale , poliurie , polachiurie , crize de
tremor , fibrilatii faciale , palpebrale , prurit , parestezii , piele de gaina sau transpiratii profuze ,
acufene , fosfene , cefalee , crize vertiginoase etc.

Manifestarile mintale sunt dominate de iminenta unui pericol , sentiment tragic al existentei , cu
prospectare imaginara peiorativa ( pesimism , sentimente paralizante ) si dezordinea vitala , ca
urmare a atitudinii de revolta a bolnavului in fata acestui pericol vag , iminent si imaginar.