Sunteți pe pagina 1din 11

1.

Arătaţi 3 motive care au stat la baza introducerii managementului în cadrul


sectorului public.
 Necesitatea modernizarii serviciilor publice provine din faptul ca, la ora actuala
acestea sunt supuse din ce in ce mai mult concurentei, iar unele dintre rezultatele
lor sunt criticabile.

Concurenta se dezvolta odata cu posibilitatea de alegere datorata liberalizarii care a avut loc
in cadrul sectorului public. Ca urmare, serviciile publice trebuie sa se pozitioneze fata de
concurenti si sa obtina adeziunea celor carora li se adreseaza care pot fii: cetateni, utilizatori
sau clienti.

 Criza de legitimitate: managementul public reprezinta sistemul de gestiune dezvoltat


in organizatiile a caror legitimitate traditionala a devenit inoperanta, aceasta se
resimte ca in organizatiile private, atat si in cele publice.
 Necesitatea obtinerii unor rezultate cuantificabile si gestionarea eficienta a
resurselor in scopul maximizarii efectelor.

2. Arătaţi 3 avantaje ale introducerii planificării strategice şi managementului strategic în


cadrul instituțiilor publice.

 Eficienta sportia a sistemelor sociale extinse (colaborarea cu altii, adesea


intersectoriala, pentru a aborda problemele unui public cat mai larg)
 Imbunatatirea legitimitatii organizationale (bagaza pe satisfacerea principalilor
stakeholderi si crearea valorii publice reale la un cost rezonabil)
 Beneficii directe pentru persoanele implicate (construirea unui capital uman si
social, intarirea moralului, indeplinirea responsabilitatilor la locul de munca,
imbunatatirea competentelor, imbuntatatirea perspectivelor la locul de munca,
reducerea anxietatii).

3. Arătaţi 3 avantaje ale introducerii planificării strategice şi managementului strategic în


cadrul comunităților locale.

 Permite decidentilor sa raspunda mai eficient si mai rapid la nevoile actuale si


viitoare ale statului pe care il administreaza.
 Asigura alocarea resurselor limitate (pe baza alocarilor bugetare) intr-o maniera mai
rationala si mai clar orientata spe obiective.
 Imbunatateste comunicarea intre toate palierele administratiei unei comunitati si
asigura o coordonare superioara in procesul de alocare bugetara si de redactare a
politicilor publice.
4. Explicaţi în ce constă diferențierea dintre conceptul de planificare strategică şi
conceptul de management strategic.

 Planificarea stratetiga presupune alocarea resurselor pentru activitatiile programate


cu scopul de a realiza un set de obiective de afaceri intr-un mediu extrem de
complex. Pe de alta parte, managementul strategic trateaza gandirea strategica ca
fiind un aspect unviersal al derularii unei afaceri si considera planificarea strategica
ca fiind un instrument in jurul carora pot fii integrate toate procesele si sistemele de
control-bugetare, informare, compensare, organizare.

7. Enumerati 5 modelele procesului de management strategic existente in literatura de


specialitate si prezentati unul dintre acestea.

1. Modelul de management strategic al lui Th.Poister, Pitts si Edwards.

2. Modelul de management strategic "holistic" al lui Thomas Plant.

3. Modelul de management strategic romanesc.

4. Modelul de planificare strategica al lui Osborne si Gaebler.

5. Modelul de planificare strategica al lui Olsen si Eadie.

Modelul de management strategic romanesc:

In plan national Dragos Jaliu si Mihail Dumitrescu identifica urmatoarele elemente ale unui
model de management strategic:

 Formularea strategiei sau procesul de planificare strategica care cuprinde urmatorii


pasi:

1. Definirea viziunii si misiunii unei organizatii in concordanta cu analiza mediului intern si


extern.

2. Stabilirea obiectivelor strategice.

3. Formularea strategiei sau a planului strategic.

 Implementarea planului strategic care presupune implementarea la nivelul intrgii


organizatii si la nivelul fiecarui departament.
 Masurarea si evaluarea performantelor.
8. Explicati modelul britanic de management strategic.

In cazul Marii Britanii se poate afirma ca politicienii s-au implicat in gandirea strategica si au
cautat si pregatit cei mai eficienti functionari publici de rang inalt pentru realizarea
strategiilor elaborate de ministri. In aceasta situatie a fost necesara existenta unui serviciu
public care sa dezvolte lideri care ar putea duce la indeplinire schimbarile strategice
solicitate de politicieni - era necesar ca functionarii publici sa sustina ministrii in realizarea
strategiilor, si nu ca politicienii sa sprijine functionarii publici in realizarea planurilor
strategice elaborate de acestia din urma. Un exemplu in acest sens a fost infiintarea unei noi
agenti guvernamentale, jobcenter Plus, prin comasarea a doua departamente
guvernamentale si crearea unui serviciu integrat.

9. Explicati modelul american de management strategic

Experienta americana in ceea ce priveste planificarea strategica are la baza cartea din anul
1992 a cercetatorilor americani Osborne si Gaebler, "Reinventing Covernment" care a
reprezentat un adevarat fenomen pentru reforma si modernizarea managementului din
sectorul public si punctul de plecare al politicii guvernamentale a administratiei
prezidentiale.

Potrivit lui Joyce, in conformitate cu GPRA, planul strategic al unei agentii federale trebuia
sa acopere o perioada de cel putin 5 ani, sa fie revizut la fiecare 3 ani.

Cel tarziu pana in 1997, agentiile federale trebuiau sa pregateasca si sa prezinte primul lor
plan strategic, urmand ca ulterior, in 2000 si 2003, planurile sa fie revizuite. Astfel, primele
doua runde de elaborare a planurilor strategice a avut loc in timpul Administratiei Clinton,
fiind elaborate sub influenta GPRA, iar a treia runda a aparut in timpul Administratie Bush.

Ca atare, GPRA a oferit managerilor agentiilor federale responsabilitatea pentru pregatirea


si elaborarea planurilor strategice, iar politicienilor le-a conferit un rol de supraveghere al
procesului de planificare strategica.

In concluzie, experienta statelor unite pare sa fii pozitionat planificarea strategica ca un


instrument de management care solicita existenta unui mediu politic corect si conectarea
subtila la procesul politic.

10. Explicati caracteristicile modelului de planificare strategica al orasului Vancuver.

Vancuver a elaborat o strategie care dupa aproximare ar trebui sa fie indeplinita in 2028,In
primul rand acesta s-a axat pe viziunea comunitatii,valori cheie ale orasului,misiunea
orasului,viziunea organizationala,principii operationale,angajamente strategice. În ceea ce
privește cele șase angajamente strategice, asumate prin intermediul noului planul strategic,
trebuie spus că scopul acestora este acela de a sublinia acele aspecte pe care comunitatea și
reprezentanții guvernării locale le-au au identificat ca având nevoie de o atenție
concentrată și de efort pentru a realiza viziunea comunității și a îndeplini misiunea a
orașului. Modul în care sunt formulate și construite aceste angajamente strategice
evidențiază și atenția acordată de autorități procesului de formulare și de implementare a
acestor angajamente, precum și efortului de stabili anumite standarde de performanță în
realizare lor. De asemenea, în cazul orașului Vancouver, se poate observa ca activitatea de
management strategic se desfășoară într-un mod integrat, planul strategic al orașului
aflându-se în strânsă legătură cu Obiectivele anuale ale Consiliului Municipal, Planul de
buget bienal al orașului și Rapoartele anuale privind dezvoltarea economică și dezvoltarea
comunității.

11. Explicati caracteristicile modelului de planificare strategica al orasului Ottawa.

Experiența orașului Ottawa este destul de complexă în ceea ce privește efortul de


planificare și management strategic. Acest efort a fost început în anul 2001, iar ulterior
planurile strategice elaborate au fost revizuite din patru în patru ani pentru a răspunde
obiectivelor, intereselor și cerințelor noului Consiliu Municipal investit în funcție.

Procesul de planificare strategică al orașului cuprinde patru etape:


 Elaborarea planului strategic - care presupune parcurgerea următoarelor
etape:
- definirea viziunii strategice, a priorităților și obiectivelor stabilite pe de către Consiliul
aflat în exercițiu,
- identificarea inițiativelor strategice și a resurselor necesare,
dezvoltarea planurilor de performanță pentru măsurarea rezultatelor obținute,

-desfășurarea de consultări publice pentru a obține informațiile necesare stabilirii priorităților


strategice,

-asigurarea că prioritățile strategice stabilite pentru serviciile publice ale orașului (Poliție,
Servicii de asistență medicală și socială, Infrastructură, etc.) corespund priorităților stabilite de
către Consiliul.

 Executarea sau implementarea planului strategic presupune:


-implementarea inițiativelor strategice (servicii și programe cheie) în
vederea realizării priorităților stabilite de Consiliu,
-asigurarea ca planurile departamentelor și direcțiilor sunt în concordantă
cu prioritățile stabilite de Consiliu,
adoptarea deciziilor cu privire la alocarea resurselor necesare pentru realizarea
priorităților.
 Monitorizarea și raportarea presupune:
-colectarea rezultatelor privind performanța și compararea acestora cu indicatori
-furnizarea de rapoarte Consiliului Municipal și Comisiilor de Specialitate pentru
informarea acestora cu privire la rezultatele înregistrate
-desfășurarea unor revizuiri regulate ale strategiilor
-analizarea și comunicarea publică a rezultatelor
 Evaluarea și adaptarea presupune:
-analiza faptului că ipotezele care stau la baza Planului Strategic al Orașului sunt inca
valide
-adaptarea la oportunitățile și noile probleme care apar
- revizuirea priorităților pe termen mediu și actualizarea Planului Strategic al Orașului, dacă
este necesar.

12. Explicati caracteristicile modelului de planificare strategica al orasului Barcelona.

Primul plan strategic al Barcelonei a fost publicat în anul 1990, efortul de planificare începând
încă din anul 1987.

-În prezent Barcelona se află în procesul de implementare al celui de al doilea plan strategic
(Strategic Metropolitan Plan of Barcelona – PEMB 2020), pregătirea acestui plan debutând la
începutul anului 2009 și finalizându-se la sfârșitul anului 2010.

-În ceea ce privește procesul de elaborare a acestui plan, precum și procesul de consultare și
implicare a publicului, trebuie spus că planul a fost elaborat pe baza eforturilor unui
Comitet de Prospectare a Planului și a 17 sub-comitete, care au analizat principalele domenii
economice pe parcursul a 50 de întâlniri la care au luat parte peste 220 de antreprenori și experți
(manageri, academicieni, oameni de știință, jurnaliști, agenți economici, etc.)
-O primă etapă a acestui plan strategic constă în analiza contextului economic, politic, social și
global pe baza căruia planul este elaborat și urmează a fi implementat.

-PEMB a fost elaborat în contextul actualei crize economice și financiare globale, ceea ce a
impus o schimbare categorică a viziunii și a strategiilor dezvoltate.

-În cazul Barcelonei, autoritățile si-au concentrat mai mult atenția asupra conținutului,
principiilor și modului de implementare al planului strategic și mai puțin pe aspectele ce
țin de corelarea acestui plan cu resursele bugetare existente la nivelul metropolei.

13. Explicati caracteristicile modelului de planificare strategica al orasului Londra.

„Planul Strategic Londonez” („The London Plan”) a fost adoptat de către „Autoritatea Marii
Londre” în anul 2003 și reprezintă cel de al treilea plan strategic pentru Londra

Planul Londonez reprezintă:

-planul strategic general pentru Londra, care stabilește cadrul integrat de dezvoltare
economică, socială, de mediu și transpor tal orașului, în următorii20-25 de ani;
-documentul care reunește aspectele de ordin geografic și spațial ale altor strategii
stabilite de către Primar
-cadrul pentru dezvoltarea și utilizarea terenurilor în Londra, care face legătura cu
îmbunătățirea infrastructurii(mai ales de transport)
-contextul mai larg al politicii strategice la nivelul întregului oraș, în care burgurile
londoneze ar trebui să-și stabilească politicile detaliate de planificare locală;
-cadrul de politică pentru deciziile proprii ale primarului

-o parte esențială ce ține de asigurarea unei dezvoltări durabile, a unei economii sănătoase.

14. Explicati 5 principii care trebuie luate in considerare in procesul de management


strategic la nivelul sectorului public.

Aceste principii se bazează pe luarea în considerare a unor aspecte și elemente esențiale


pentru procesul de management strategic ce țin de:
(1) definirea clară a scopului efortului de planificare;
(2)de implicarea și participarea celor interesați în procesul de planificare;
(3)de modul de abordare al acestui proces;
(4)de existența unei legături între procesul de management și planificare strategică și
procesele de măsurarea și evaluarea performanței; și
(5)de stabilirea unei legături strânse între procesul de management strategic și cel de alocare a
resurselor existente și de stabilire a planurile bugetare anuale sau multianuale ale unei
comunități.

15. Explicati 3 roluri ale stakeholderilor in procesul de planificare strategica in sectorul


public.

 În primul rând, putem menționa aici faptul că ignorarea intereselor și a


informațiilor deținute de către stakeholderi poate avea consecințe dezastruoase asupra
activității unei organizații din sectorul public.
 Stakeholderii au un rol important și în evaluarea și întărirea fezabilității
acțiunilor politice, mai ales când acestea au ca scop articularea și realizarea
„binelui comun”.
Evident că nu pot fi satisfăcute interesele tuturor stakeholderilor și nu toți aceștia pot fi
implicați sau luați în considerare în procesul de planificare strategică. De aceea este important
de menționat faptul că alegerea referitoare la stabilirea stakeholderilor care au rol cheie în acest
proces este una eminamente politică, cu consecințe eticeși care implică judecăți de valoare,
precum și utilizarea unor proceduri juridice, raționale și bazate pe legitimitate.

 Luarea în considerare și analiza stakeholderilor este importantă deoarece


aceștia pot avea o contribuție covârșitoare la crearea valorii publice prin impactul și
influența pe care o au asupra funcțiilor și activităților specifice managementului strategic.
Practic procesele de management strategic care cuprind și un număr rezonabil de analize
corespunzătoare ale stakeholderilor au mai multe șanse de succes, concretizat în îndeplinirea
mandatelor și a misiunii organizație iși crearea valorii publice.

16. Explicati doua tehnici de analiza a stakeholderilor si aratati in ce etapa a procesului


strategic se folosesc.

I .Tehnici privind elaborarea, revizuirea și adoptarea propunerilor strategice


Aceastăcategorie se referă la analizele suplimentare care sunt necesare pentru definirea acelor
propuneri care pot obține suportul necesar în procesul de formulare și adoptare al acestora și
putem identifica aici trei tehnici de identificare și analiză a stakeholderilor și anume:

 Matricea privind suportul versus opoziția stakeholderilor


 Tehnica privind jucarea rolurilor stakeholderilor
 Matricea atractivitate politică versus capacitatea stakeholderilo

II.Tehnici de implementarea a politicilor

Aceste doua tehnici se folosesc in etapa de Organizare a participării la procesul


management strategic.

17. Explicati in ce consta Mapa strategica si City Balanced Scorecard.

- mapa Strategică este o reprezentare vizuală a priorităților și obiectivelor strategice ale


orașului.

Mapa Strategică a orașului cuprinde următoarele elemente cheie:


o Obiective de dezvoltare durabilă pe termen lung
o Viziunea Consiliului
o Elemente constitutive
o Priorități strategice
o Obiective Strategice
o Initiative strategice

SiStemul de Balance Scorecard este folosit pentru măsurarea realizărilor privind


obiectivele identificate. Sistemul de Balanced Scorecard al orașului susține și suplimentează
Mapa Strategică cu măsurile și indicatorii de performanță stabiliți prin acestea. Aceste măsuri de
performanță au rolul de a oferi precizie asupra modului în care va fi realizat progresul obținut
prin punerea în practică a strategiei. Acești indicatori stabilesc nivelul așteptat de performanță,
care permite strategiei să fie aplicată mai departe.
18. Formulati 5 aspecte critice sau deficiente ale procesului de management strategic la
nivel local in Romania.

 Legătura deficitară dintre politicile publice şi planificarea financiară;


 Nivelul slab al calității deliberărilor de politici publice;
 Predominanţa deciziilor luate ad-hoc;
 Indisponibilitatea informaţiilor privind performanţa;
 Deficiențe în organizarea funcţiei de politici publice şi a Centrului Guvernului.

19. Formulati un obiectiv general si 3 obiective specifice SMART ce decurg din acesta
pentru o comunitate locala.

Obiectiv general : Cresterea atractivitatii orasului din punct de vedere turistic

Obiective specifice :

1) Cresterea cu 30 % a locurilor de cazare pana in anul 2020,in orasul x.


2) Modernizarea a 50% din infrastructura turistica pana in anul 2025, in Romania.

Modernizarea a 25% din infrastructura edilitara a orasului.

20. Formulati un obiectiv general si 3 obiective specifice SMART ce decurg din acesta
pentru o instittie publica

Obiectiv general : Eradicarea fraudelor;


Obiective specifice:
1 Diminuarea cu 20% a faptelor de coruptie culturale pana in anul 2020, in Romania;
2 Diminuarea cu 30% a fradudelor la nivelul cultural pana in anul 2020, in Romania;
3 Cresterea investitilor cu 25% in vederea finantarii organizatiilor cultural din
Romania pana in anul 2020;

21. Formulati 3 puncte forte ale unei localitati sau ale unei instituții publice

 Existenta terenurilor agricole fertile;


 Diversitatea si bogatia din punct de vedere al culturii si al istoriei Romaniei.
Multitudinea obiectivelor cultural specifice pe teritoriul national.
Existent unei echipe de management unite.
22. Formulati 3 puncte slabe ale unei localitati sau ale unei instituții publice

 Scaderea numarului de biblioteci cu 6% din anul 2007 pana in 2011 si a caminelor


culturale cu 80%.
 Starea de degradare avansata in care se afla multe cladiri si monumente nationale. Din
cauza aceasta, turistii isi indreapta atentia catre alte obiective.
Lipsa interesului fata de cultura si din partea autoritatilor central, prin neacordarea fondurilor
necesare pentru ca institutiile specifice sa-si desfasoare activitatea corespunzator.

23. Formulati 3 oportunitati ale unei localitati sau ale unei instituții publice

 Potential turistic neexploatat;


 Posibilitatea atragerii de fonduri europene pt dezvoltarea agriculturii;

Forta de munca disponibila care poate fi atrasa de domeniul agricol.

24. Formulati 3 amenintari ale unei localitati sau ale unei instituții publice

 Nr redus de subventii din bugetul statului;


 Nivel scazut al veniturilor populatiei;

Migratia generatiei spre alte zone din tara sau strainatate.

25. Aratati care sunt elementele unui plan de actiune pentru o strategie de dezvoltare
locala

Planul de acţiune cuprinde lista activităţilor prin care se poate realiza implementarea
proiectelor sectoriale descrise în politicile/programele de dezvoltare, pornind de la
probleme şi ajungând la operaţionalizarea tehnică şi fizică a proiectelor, prin următorii
opt paşi (Baros, 1991):

 Identificarea problemelor din domeniile pe care le abordează programelor de


dezvoltare;
 Identificarea instituţiilor responsabile pentru rezolvarea acestor probleme;
 Stabilirea obiectivelor, care trebuie sa fie realiste, delimitate în timp şi spaţiu si
cuantificabile;
 Modul de utilizare a forţelor/resurselor existente;
 Identificarea proiectelor prin care pot fi atinse obiectivele precizate,
 Analiza opţiunilor de implementare;
 Stabilirea priorităţilor;

Operaţionalizarea proiectelor (proiect tehnic, proiect financiar, execuţie, etc.)