Sunteți pe pagina 1din 1

Drumul spre Moara cu noroc – exercitii

1. Trăsăturile realiste din acest fragment – argumentati opera realista

2. Explicati folosirea persoanei a II-a

3. Comentati folosirea indicativului prezent

1.Acțiunea nuvelei este plasată într-un spațiu real, prin indicii spațiali-temporali precizați în descrierea
drumului spre Moara cu noroc, orașul Ineu, oraș transilvănean, ce se înscrie în realitate, creând astfel impresia
de verosimilitate a întâmplărilor ce urmează să aibă loc. Descrierea drumului cu lux de amănunte și direcții
(,,printre păduri,, ,, stânga,, , dreapta,,) ce duce spre Moara cu noroc, marchează intrarea în acest spațiu ,
conferind veridicitate.

Prin tehnica detaliului semnificativ se conturează acest spațiu rural, în care are loc acțiunea în cea mai mare
parte, cârciuma Moara cu noroc, loc de popas pentru drumeții veniți de pe drum, evidențiind totodată rolul său
anticipator, de premoniție a întâmplărilor ce se vor petrece. Loc potențial de îmbogățire ajunge să însemne,
ironic, un loc al ghinionului. Moara, loc al prosperității, macină bucatele, în timp ce cârciuma, care a fost
construită în locul ei, un loc al pierzaniei, ,,macină,, destinele umane. Spațiul în care aceasta este plasată este
unul malefic, aspectul deșertic, lipsit de vegetație sugerează contrariul prosperității și al norocului (,,afară de
câțiva arini ce steteau grămadă din jos pe podul de piatră, nu zăreai decât iarbă și mărăcini,,). Descrierea
cadrului, imaginea vechii mori părăsite, lângă care s-a construit noua cârciumă, imaginea celor cinci cruci, două
de piatră și trei de lemn, trunchiul pe jumatate ars, corbii, semne prevestitoare ale răului nu fac altecva decât să
întregească acest spațiu nefast, infernal al patimilor și al obsesiilor, susținând astfel tematica realistă a nuvelei.

2.Folosirea persoanei a II-a presupune existența unui receptor, unui destinatar, fiind în acest caz, o
prelungire a incipitului, în care este expusă teza bătrânei, un alter-ego al autorului, ce ilustrează încă din primul
capitol intenția moralizatoare a acestuia, intenție ce îi vizează pe cititori, și deci, implicarea acestora .
Veridicitatea, realismul cu care încearcă să apropie cititorul de nuvelă, este potențată de folosirea persoanei a II-
a în cadrul descrierii drumului ce duce spre Moara cu noroc, ce îl încurajează nu numai să vizualizeze drumul
șerpuitor, dar și să-l parcurgă prin folosirea predominantă a verbelor dinamice (,,îl urci,, după ce ai coborât,, ,
trebuie să faci popas,,)., intrând în acest spațiu real, verosimil, în care vor avea loc întâmplările.

3.Folosirea modului indicativ imprimă o perspectivă narativă obiectivă, detașată, specific realismului, creând
impresia de verosimilitate a întâmplărilor, plasate în spațiul transilvănean, în împrejurimile orașului Ineu, unde se
află de altfel și Moara cu noroc, construind astfel iluzia realității, vieții reale. Prezentul modului indicativ
dinamizează acțiunea și dă curs întâmplărilor, creând impresia că acestea sunt relatate pe măsură ce se
desfășoară. Drumul șerpuitor ce marchează, prin folosirea verbelor ce sugerează mișcare, la persoana a II-a
(,,urci,, cobori), intrarea insesizabilă (imperceptibilă) în spațiul ficțional, al Morii cu noroc este construit pe
măsura înaintării cititorului în acțiunea nuvelei și al spațiului ficțional. Totodată folosirea sa alături de tehnica
detaliului semnificativ (,,cinci cruci stau înaintea morii(...)) în descriere, conturează imaginea acestui spațiu, ușor
de vizualizat, ca și cum s-ar afla direct în fața cititorului și în timpul lecturii, timpului nararii suprapunându-se cu
timpul evenimentelor narate.