EMISFERELE CEREBRALE – FAŢA INTERNĂ

Are la bază formaţiunile comisurale: corpul calos şi trigonul cerebral

Prezintă 3 şanţuri de ordinul I (scizuri):

Scizura caloso-marginală – merge paralel cu marginea superioară şi corpul calos. Are 3 prelungiri: una
anterioară, una superioară şi alta posterioară care va continua direcţia scizurii

Scizura perpendiculară internă (parieto-occipitală)

Scizura calcarină

Aceste scizuri împart faţa internă a emisferelor cerebrale în următoarele girusuri şi lobi:

Frontal intern – între marginea superioară şi scizura caloso-marginală

Girusul corpului calos (girus cinguli) – între scizura caloso-marginală şi corpul calos

Cuneusul (lobul cuneiform) – între scizura perpendiculară internă şi scizura calcarină

Recuneusul (lobul patrulater) – situat în faţa cuneusului

Pe faţa internă a emisferelor, se găseşte porţiunea de început a scizurii lui Rolando. De o parte şi alta
a ei – un mic lobul – lobulul paracentral.

FAŢA INFERIOARĂ

Prezintă la unirea 1/3 anterioare cu 2/3 posterioare începutul scizurii lui Sylvius care împarte faţa
inferioară în 1/3 anterioară (lobul orbital) şi 2/3 posterioare (lobul temporo-occipital)

1. Lobul orbital prezintă şanţurile:

În partea cea mai internă de formă ovalară – şanţ olfactiv (aici stă bulbul olfactiv)

Extern de şanţul olfactiv – un şaţ de formă inconstantă (litera H sau K) – şanţul cruciform

Un şanţ inconstant – şanţul orbital intern

Aceste şanţuri împart faţa inferioară a lobului orbital în următoarele girusuri:

Girusul orbital intern – intern faţă de şanţul olfactiv

Girusul orbital mijlociu – între şanţul olfactiv şi şanţul cruciform

Girusul orbital extern – extern faţă de şanţul cruciform

2. Pe lobul temporo-occipital avem 2 şanţuri paralele cu marginea externă:

Şaţul temporo-occipital intern

Şanţul temporo-occipital extern

Un plan imaginar împarte faţa inferioară a lobului temporo-occipital în următoarele girusuri:

Temporal III

Occipital III

Temporal IV

Occipital IV

Temporal V

Occipital V

Emisferele cerebrale au 3 margini:

Marginea superioară – la intersecţia dintre faţa internă şi cea externă. Este încrucişată de scizura lui
Rolando şi de cea perpendiculară externă

Marginea externă – la intersecţia feţei externe cu cea inferioară. Este încrucişată de scizura lui Sylvius

Marginea internă – la intersecţia feţei interne cu cea inferioară.

Emisferele au 2 poli: anterior (frontal) şi posterior (occipital)

Lobii de la nivelul polilor (lobi polari) se găsesc pe toate cele 3 feţe:

Lobul frontal are 4 girusuri pe faţa externă: frontal I, II, III şi precentral. Are girusul frontal intern pe
faţa internă şi are lobul orbitar pe faţa inferioară

Lobul occipital pe faţa externă are girusurile occipital I, II şi III. Pe faţa inferioară, girusurile occipitale
III, IV, V şi pe faţa internă, are cuneusul.

Lobul parietal este numai pe 2 feţe. Pe faţa externă are 3 girusuri: parietal superior, inferior şi
postcentral, iar pe faţa internă are lobul patrulater.

Lobul temporal are pe faţa internă girusurile temporal I, II, III şi pe faţa inferioară, girusurile temporal
III, IV şi V

VENTRICULII LATERALI

Sunt 2 cavităţi cu formă de potcoavă cu concavitatea îndreptată anterior, situate în grosimea

emisferelor cerebrale.
Fiecare are 3 prelungiri: antero-superioară (cornul frontal), una antero-inferioară (cornul sfenoidal) şi
alta posterioară (cornul occipital)

Fiecare din aceste coarne are un perete superior (plafon) şi un perete inferior (planşeu)

a) Cornul frontal:

Plafonul – partea inferioară a corpului calos

Planşeul – capul şi corpul nucleului caudat, talamusul şi partea superioară a trigonului cerebral

b) Cornul sfenoidal:

Plafonul – coada nucleului caudat şi talamusul

Planşeul – 3 proeminenţe care aparţin rinencefalului şi care se găsesc una în concavitatea celeilalte:
cornul lui Ammon, corpul brodant şi corpul gudronat

c) Cornul occipital:

Plafonul – fibre care aparţin tapetumului şi forcepsului posterior

Planşeul – 2 proeminenţe de substanţă albă: bulbul cornului posterior şi scizura calcarină.