ROMÂNIA

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BACĂU

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 TÂRGU OCNA
STRADA NICOLAE ARBĂNAŞ NR. 4-6, COD 605600, TEL/FAX 0234344314
e-mail scoalanr1tgocna@yahoo.com

Nr___________din_________________

PLANIFICARE
CALENDARISTICĂ ȘI PE UNTĂȚI DE
ÎNVĂȚARE
AN ŞCOLAR 2019 – 2020
CLASELE: a V-a A, B,
a VI-a A, B, C
a VII-a A, B,
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: GEOGRAFIE
Număr de ore din trunchiul comun: 1 oră/săptămână
Prof. Eduard-Ştefan Dumitru
AVIZAT AVIZAT
Director, Responsabil Comisie metodică,

Prof.
Prof. Elena Voicu Viorica Mocanu
1
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Clasa a V-a A, B
(an şcolar 2019-2020)

TERRA
ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ

Aria curriculară: OM ȘI SOCIETATE

Disciplina: GEOGRAFIE
Număr de ore din trunchiul comun: 1 oră/săptămână
Prof. Eduard-Ştefan Dumitru
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Târgu Ocna

2
 COMPETENŢE GENERALE

1. Prezentarea realităţii geografice, utilizând mijloace şi limbaje specifice.

2. Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale la reprezentări cartografice.
3. Studierea spaţiului geografic, realizând conexiuni cu informaţii dobândite la alte discipline şcolare.
4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educaţiei permanente şi pentru viaţa cotidiană.

COMPETENŢE SPECIFICE
şi activităţi de învăţare

1. PREZENTAREA REALITĂŢII GEOGRAFICE UTILIZÂND MIJLOACE ŞI LIMBAJE SPECIFICE

1.1. Precizarea prin cuvinte proprii a sensului termenilor geografici

- prezentarea prin cuvinte proprii a caracteristicilor elementelor observate direct sau indirect
- denumirea unor procese şi fenomene socio-economice
- definirea unor termeni geografici
- descrierea unor fenomene/procese geografice observate direct sau indirect
- elaborarea unor definiţii proprii
- argumentarea definiţiilor construite

1.2. Descrierea relaţiilor dintre elementele şi fenomenele geografice utilizând termeni specifici

- redarea, prin cuvinte proprii, a caracteristicilor unor elemente, procese, fenomene de geografie umană/regională, observate direct sau indirect
- descrierea, prin cuvinte proprii, a unor elemente de geografie umană/regională, după un algoritm dat
- descrierea, prin cuvinte proprii, a unui sistem (regiune, ţară, oraş)
- completarea unui text lacunar cu termeni dați
- construirea unui text coerent şi corect cu ajutorul unor termeni geografici

3
2. RAPORTAREA REALITĂŢII GEOGRAFICE SPAŢIALE ŞI TEMPORALE LA REPREZENTĂRI CARTOGRAFICE

2.1. Poziţionarea elementelor geografice pe reprezentări cartografice

- identificarea elementelor de reper ale reprezentărilor cartografice: reţea cartografică, puncte cardinale, orientarea hărţii, scară
- exerciţii de localizare a elementelor de geografie umană şi regională pe hărţi la scări diferite
- exerciţii de poziţionare corectă a unor elemente geografice pe suport grafic şi cartografic

2.2. Ordonarea spaţială şi/sau cronologică a elementelor, fenomenelor şi proceselor geografice după criterii date
- stabilirea caracteristicilor spaţiale ale unor procese şi fenomene observate pe suporturi cartografice
- exerciţii de precizare corectă a timpului şi de apreciere a intervalelor de timp
- ordonarea fenomenelor/proceselor după repartiţia lor spaţială

2.3. Utilizarea informaţiilor oferite de suporturile cartografice, grafice şi alte materiale vizuale în contexte/situaţii diferite
- construirea unui text utilizând informaţii obţinute din diverse suporturi cartografice
- elaborarea unui text explicativ pe baza unui suport grafic
- realizarea unui rezumat pe baza unui material audio-video

3. STUDIEREA SPAŢIULUI GEOGRAFIC, REALIZÂND CONEXIUNI CU INFORMAŢII DOBÂNDITE LA ALTE DISCIPLINE ŞCOLARE

3.1 Utilizarea informaţiilor cu caracter geografic obţinute cu ajutorul instrumentelor TIC/GIS şi al elementelor din matematică şi ştiinţe
- accesarea unor aplicaţii informatice pentru determinarea/caracterizarea unor elemente, fenomene şi procese geografice
- exerciţii de grupare a informaţiilor, elementelor, fenomenelor şi proceselor geografice pe baza unor criterii/tematici ştiinţifice sau de interes personal
- realizarea unui dicţionar/glosar de termeni, denumiri, elemente de interes geografic, în format scris sau electronic, pe diferite criterii/tematici

3.2. Prezentarea caracteristicilor elementelor, fenomenelor şi proceselor geografice prin utilizarea instrumentelor TIC/GIS
- realizarea unor scheme logice privind relaţiile dintre diferite elemente geografice şi elemente din matematică şi ştiinţe utilizând aplicaţii TIC
- calcularea, compararea, analizarea şi interpretarea unor date statistice
- caracterizarea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind tehnici de lucru TIC/GIS
- reprezentarea procentuală a unor elemente/structuri geografice, prin elaborarea de diagrame, utilizând TIC

3.3. Prezentarea diversităţii naturale, umane şi culturale realizând corelaţii interdisciplinare

- identificarea cauzelor de natură socio-economică în explicarea diferitelor fenomene caracteristice geografiei umane şi regionale
- evidenţierea legăturii dintre mediul geografic şi evoluţia societăţii omeneşti pe baza informaţiilor obţinute din diferite surse
- explicarea deosebirilor dintre spaţii geografice diferite (stat, regiune, continent) din perspectiva diversităţii naturale şi socio-economice

4
 3.4. Descrierea patrimoniului local, naţional, european şi mondial utilizând diverse surse
- identificarea particularităţilor diferitelor regiuni/teritorii/continente din perspectiva cunoaşterii geografice, istorice şi culturale
- identificarea categoriilor de patrimoniu local, naţional, european şi mondial folosind diferite surse de documentare
- elaborarea de proiecte privind diversitatea patrimoniului local, naţional, european şi mondial
- propunerea unor măsuri/soluţii de conservare şi protecţie a diversităţii patrimoniului local, naţional, european şi mondial pentru formarea de atitudini și
comportamente civice

4. ELABORAREA UNUI DEMERS INVESTIGATIV DIN PERSPECTIVA EDUCAŢIEI PERMANENTE ŞI PENTRU VIAŢA COTIDIANĂ

4.1. Construirea unui demers investigativ dirijat

- formularea unor întrebări sau probleme geografice cu privire la o situaţie reală
- enunţarea unor ipoteze pentru rezolvarea unor situații-problemă
- colectarea informaţiilor care să răspundă situaţiilor-problemă
- explicarea elementelor reprezentate pe imagini provenite din diferite surse
- propunerea unor soluţii la întrebări sau probleme geografice

4.2. Caracterizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor după un algoritm dat

- interpretarea datelor rezultate din observare directă sau mediată pentru explicarea unei realităţi teritoriale
- descrierea unui element geografic după un algoritm dat
- prezentarea fenomenelor şi proceselor geografice după un algoritm dat

4.3. Compararea elementelor, fenomenelor şi proceselor după caracteristicile geografice

- identificarea unor asemănări/deosebiri dintre elemente geografice
- compararea cantitativă a elementelor observate direct sau pe materiale vizuale
- precizarea unor asemănări/deosebiri privind modul de manifestare a fenomenelor şi proceselor
compararea calitativă a unor fenomene pe baza unor caracteristici observate sau sugerate

5
 Prof. Eduard-Ştefan Dumitru
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Târgu Ocna
Disciplina: GEOGRAFIE
Clasa: a V-a, A, B, 1 oră/săptămână
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ
TERRA – ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ
ANUL ŞCOLAR 2019-2020

Competenţe Număr de Observaţii/

Unitatea de învăţare Conţinuturi Săptămâna*
specifice ore alocate Semestrul
Terra – o planetă a Universului 1.1.  Elemente de geografie a României. 4 1-4
1.2. România în Europa și pe glob. (recapitulare)
2.1.  Universul şi Sistemul Solar – aspecte (9 septembrie –
2.3. generale 4 octombrie
3.1.  Terra - o planetă a Sistemului Solar (formă 2019)
3.2. şi dimensiuni)
3.3.  Aplicaţie practică: Călătorie virtuală în
4.1. Univers
4.2. I
4.3.
Terra – o planetă în mișcare 1.1.  Globul geografic şi harta. Coordonate 4 5-8 (9 septembrie – 20
1.2. geografice decembrie 2019)
2.1.  Mişcările Pământului şi consecinţele lor (7 -31
2.2.  Orientarea în spaţiul terestru (elemente octombrie
2.3. naturale şi instrumente clasice şi moderne) 2019)
3.1.  Aplicaţii practice: Măsurarea timpului (zi,
3.2. săptămână, lună, anotimp, an, calendar),
4.1. Orizontul local – orientare, măsurare şi
4.2. reprezentare, Construirea unor forme simple
4.3. de reprezentare grafică şi cartografică.

6
 Competenţe Număr de Observaţii/
Unitatea de învăţare Conţinuturi Săptămâna*
specifice ore alocate Semestrul
Terra – o planetă în 1.1. Litosfera 7 9 – 15 I
transformare 1.2.  Caracteristici generale și importanță
2.1.  Structura internă a Terrei (4 noiembrie – (9 septembrie – 20
Geosferele Terrei 2.2.  Relieful: continente și bazine oceanice; 20 decembrie decembrie 2019)
Litosfera 2.3. forme majore de relief 2019)
3.1.  Vulcanii şi cutremurele
3.2.  Aplicaţii practice: Relieful orizontului local,
3.3. Reguli de comportare şi măsuri de protecţie
4.1. în cazul producerii de fenomene şi procese
4.3. în orizontul local (prăbuşiri, alunecări de
teren, cutremure etc.)
Vacanța de iarnă (21 decembrie 2019 – 12 ianuarie 2020)

Terra – o planetă în 1.1. Atmosfera 6 16 – 21 II

transformare 1.2.  Caracteristici generale și importanță
2.1.  Elemente şi fenomene meteorologice (13 ianuarie – (13 ianuarie – 12
Geosferele Terrei 2.2.  Vremea şi clima 21 februarie iunie 2020)
Atmosfera 2.3.  Zonele climatice ale Terrei. Influenţa climei 2020)
3.1. asupra geosferelor
3.2.  Aplicaţii practice: Clima, vremea şi
3.3. activitatea umană în orizontul local,
4.1. Modalităţi de avertizare, reguli de
4.2. comportare şi măsuri de protecţie în cazul
4.3. producerii de fenomene extreme în
orizontul local (grindină, polei, furtuni,
secetă, caniculă, viscol, tornade etc.)

7
 Competenţe Număr de Observaţii/
Unitatea de învăţare Conţinuturi Săptămâna*
specifice ore alocate Semestrul
Terra – o planetă în 1.1. Hidrosfera 5 22 – 26 II
transformare 1.2.  Caracteristici generale şi importanţă
2.1.  Oceanul Planetar – componente și (24 februarie – (13 ianuarie – 12
Geosferele Terrei 2.2. localizare. Dinamica apelor oceanice 27 martie 2020) iunie 2020)
Hidrosfera 2.3.  Apele continentale
3.1.  Gheţarii
3.2.  Aplicaţii practice: Apele din orizontul local,
3.3. Resurse de apă potabilă, Măsuri de protecţie
4.1. a apelor, Modalităţi de avertizare, reguli de
4.3. comportare şi măsuri de protecţie în cazul
producerii de fenomene extreme în
orizontul local (viitură/revărsare/inundaţie,
pod de gheaţă etc.)
30 MARTIE – 3 APRILIE SĂPTĂMÂNA ȘCOALA ALTFEL: SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN
Vacanța de primăvară (4 – 21 aprilie 2020)
Terra – o planetă în 1.1. Biosfera şi solurile 4 28 - 31 II
transformare 1.2.  Caracteristici generale şi importanţă
2.1.  Plantele şi animalele – repartiţia lor (22 aprilie – 15 (13 ianuarie – 12
Geosferele Terrei 2.3. geografică mai 2020) iunie 2020)
Biosfera şi solurile 3.1.  Solul - resursă a vieţii
3.2.  Aplicaţie practică: Protecţia plantelor, a
3.3. animalelor şi conservarea solului
4.1.
4.3.
Zonele naturale ale Terrei 1.2.  Diversitatea peisajelor terestre naturale 2 32 – 33
2.2. (18 – 29 mai
3.3. 2020)
4.2.
4.3.
Terra – elemente de geografie 1.1.  Recapitulare. 1 34
fizică … (2 – 12 iunie
4.3. 2020)

8
 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ

Clasa a VI-a A, B, C
(an şcolar 2019-2020)

GEOGRAFIA
EUROPEI
Aria curriculară: OM ȘI SOCIETATE
Disciplina: GEOGRAFIE
Număr de ore din trunchiul comun: 1 oră/săptămână
Prof. Eduard-Ştefan Dumitru
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Tîrgu Ocna

9
 COMPETENŢE GENERALE
1.Prezentarea realităţii geografice, utilizând mijloace şi limbaje specifice
2.Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale la reprezentăricartografice
3.Studierea spaţiului geografic, realizând conexiuni cu informaţii dobânditela alte discipline şcolare
4.Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educaţieipermanente şi pentru viaţa cotidiană

COMPETENŢE SPECIFICE
şi activităţi de învăţare

1. PREZENTAREA REALITĂŢII GEOGRAFICE UTILIZÂND MIJLOACE ŞI LIMBAJE SPECIFICE

1.1 Precizarea prin cuvinte proprii a sensului termenilor geografici
- prezentarea prin cuvinte proprii a caracteristicilor elementelor observate direct sau indirect
- denumirea unor procese şi fenomene socio-economice
- definirea unor termeni geografici
- descrierea unor fenomene/procese geografice observate direct sau indirect
- elaborarea unor definiţii proprii
- argumentarea definiţiilor construite

1.2 Descrierea relaţiilor dintre elementele şi fenomenele geografice utilizând termeni specifici
- redarea, prin cuvinte proprii, a caracteristicilor unor elemente, procese, fenomene de geografie umană/regională, observate direct sau indirect
- descrierea, prin cuvinte proprii, a unor elemente de geografie umană/regională, după un algoritm dat
- descrierea, prin cuvinte proprii, a unui sistem (regiune, ţară, oraş)
- completarea unui text lacunar cu termeni dați
- construirea unui text coerent şi corect cu ajutorul unor termeni geografici

2. RAPORTAREA REALITĂŢII GEOGRAFICE SPAŢIALE ŞI TEMPORALE LA REPREZENTĂRICARTOGRAFICE

2.1. Poziţionarea elementelor geografice pe reprezentări cartografice
- identificarea elementelor de reper ale reprezentărilor cartografice: reţea cartografică, puncte cardinale, orientarea hărţii, scară
- exerciţii de localizare a elementelor de geografie umană şi regională pe hărţi la scări diferite
- exerciţii de poziţionare corectă a unor elemente geografice pe suport grafic şi cartografic

2.2. Ordonarea spaţială şi/sau cronologică a elementelor, fenomenelor şi proceselor geografice după criterii date
- stabilirea caracteristicilor spaţiale ale unor procese şi fenomene observate pe suporturi cartografice
- exerciţii de precizare corectă a timpului şi de apreciere a intervalelor de timp
10
 - ordonarea fenomenelor/proceselor după repartiţia lor spaţială

2.3. Utilizarea informaţiilor oferite de suporturile cartografice, grafice şi alte materiale vizuale în contexte/situaţii diferite
- construirea unui text utilizând informaţii obţinute din diverse suporturi cartografice
- elaborarea unui text explicativ pe baza unui suport grafic
- realizarea unui rezumat pe baza unui material audio-video

3. STUDIEREA SPAŢIULUI GEOGRAFIC REALIZÂND CONEXIUNI CU INFORMAŢII DOBÂNDITE LA ALTEDISCIPLINE ŞCOLARE

3.1. Utilizarea informaţiilor cu caracter geografic obţinute cu ajutorul instrumentelor TIC/GIS şi al elementelor din matematică şi ştiinţe
- accesarea unor aplicaţii informatice pentru determinarea/caracterizarea unor elemente, fenomene şi procese geografice
- exerciţii de grupare a informaţiilor, elementelor, fenomenelor şi proceselor geografice pe baza unor criterii/tematici ştiinţifice sau de interes personal
- realizarea unui dicţionar/glosar de termeni, denumiri, elemente de interes geografic, în format scris sau electronic, pe diferite criterii/tematici

3.2. Prezentarea caracteristicilor elementelor, fenomenelor şi proceselor geografice prin utilizarea instrumentelor TIC/GIS
- realizarea unor scheme logice privind relaţiile dintre diferite elemente geografice şi elemente din matematică şi ştiinţe utilizând aplicaţii TIC
- calcularea, compararea, analizarea şi interpretarea unor date statistice
- caracterizarea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind tehnici de lucru TIC/GIS
- reprezentarea procentuală a unor elemente/structuri geografice, prin elaborarea de diagrame, utilizând TIC

3.3. Prezentarea diversităţii naturale, umane şi culturale realizând corelaţii interdisciplinare

- identificarea cauzelor de natură socio-economică în explicarea diferitelor fenomene caracteristice geografiei umane şi regionale
- evidenţierea legăturii dintre mediul geografic şi evoluţia societăţii omeneşti pe baza informaţiilor obţinute din diferite surse
- explicarea deosebirilor dintre spaţii geografice diferite (stat, regiune, continent) din perspectiva diversităţii naturale şi socio-economice

3.4. Descrierea patrimoniului local, naţional, european şi mondial utilizând diverse surse
- identificarea particularităţilor diferitelor regiuni/teritorii/continente din perspectiva cunoaşterii geografice, istorice şi culturale
- identificarea categoriilor de patrimoniu local, naţional, european şi mondial folosind diferite surse de documentare
- elaborarea de proiecte privind diversitatea patrimoniului local, naţional, european şi mondial
- propunerea unor măsuri/soluţii de conservare şi protecţie a diversităţii patrimoniului local, naţional, european şi mondial pentru formarea de atitudini și
comportamente civice– compararea elementelor geografice utilizând reprezentări cartografice;
– compararea elementelor geografice utilizând reprezentări grafice;
– compararea elementelor geografice utilizând modele;

4. ELABORAREA UNUI DEMERS INVESTIGATIV DIN PERSPECTIVA EDUCAŢIEI PERMANENTE ŞI PENTRU VIAŢA COTIDIANĂ
4.1. Construirea unui demers investigativ dirijat
- formularea unor întrebări sau probleme geografice cu privire la o situaţie reală
- enunţarea unor ipoteze pentru rezolvarea unor situații-problemă
- colectarea informaţiilor care să răspundă situaţiilor-problemă
- explicarea elementelor reprezentate pe imagini provenite din diferite surse
- propunerea unor soluţii la întrebări sau probleme geografice

11
 4.2. Caracterizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor după un algoritm dat
- interpretarea datelor rezultate din observare directă sau mediată pentru explicarea unei realităţi teritoriale
- descrierea unui element geografic după un algoritm dat
- prezentarea fenomenelor şi proceselor geografice după un algoritm dat

4.3. Compararea elementelor, fenomenelor şi proceselor după caracteristicile geografice

- identificarea unor asemănări/deosebiri dintre elemente geografice
- compararea cantitativă a elementelor observate direct sau pe materiale vizuale
- precizarea unor asemănări/deosebiri privind modul de manifestare a fenomenelor şi proceselor
- compararea calitativă a unor fenomene pe baza unor caracteristici observate sau sugerate

Prof. Eduard-Ştefan Dumitru

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Târgu Ocna
Disciplina: GEOGRAFIE
Clasa: a VI-a, A, B, C, 1 oră/săptămână
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ
TERRA – ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ. EUROPA
ANUL ŞCOLAR 2019-2020

Competenţe Număr de Observaţii/

Unitatea de învăţare Conţinuturi Săptămâna
specifice ore alocate Semestrul
 Terra – elemente de geografie fizică.
1.1. (recapitulare)
Cunoaşterea lumii în care trăim 2.1.  Repere ale cunoaşterii Terrei – de la marile
2.2. descoperiri geografice la explorarea
2.3. modernă 5 1–5
3.1.  Continente şi ţări – reprezentări
3.2. cartografice. Harta politică a lumii (9 septembrie –
3.3.  Aplicaţii practice: Exerciţii de apreciere a 11 octombrie
4.1. 2019) I
distanţelor şi suprafeţelor pe suporturi
4.2. cartografice clasice şi/sau digitale
4.3. (9 septembrie – 20

12
 Competenţe Număr de Observaţii/
Unitatea de învăţare Conţinuturi Săptămâna
specifice ore alocate Semestrul
1.1.  Populaţia Terrei: evoluţia numerică, decembrie 2019)
Antroposfera - omul şi 1.2. răspândirea geografică, diversitatea umană,
activităţile umane 2.1. mobilitatea teritorială 10 6 – 15
2.2.  Aşezările omeneşti – forme de locuire şi
2.3. diferenţieri teritoriale (14 octombrie –
3.1.  Resursele naturale şi valorificarea acestora 20 decembrie
2019)
3.2.  Domeniile activităţilor economice pe Terra:
3.3. agricultura, industria, serviciile
3.4. (caracteristici generale)
4.1.
4.2.
4.3.
Vacanța de iarnă (21 decembrie 2019 – 12 ianuarie 2020)
Antroposfera - omul şi 1.1.  Efectele activităţilor umane asupra mediului
activităţile umane 1.2. şi calitatea vieţii 2 16 – 17
2.1.  Aplicaţii practice: Analiza şi interpretarea
2.2. caracteristicilor demografice şi de locuire (13 - 23 ianuarie
2.3. din orizontul local şi apropiat, Provocări 2020)
3.1. locale în context mondial, Trasee turistice
3.3. aplicate pe domenii de interes, Regiuni
4.1. turistice
4.2.

13
 Competenţe Număr de Observaţii/
Unitatea de învăţare Conţinuturi Săptămâna
specifice ore alocate Semestrul
1.1.  Mediul natural ca suport al locuirii umane II
1.2. - Poziţia geografică. Ţărmurile: golfuri, insule, 9 18 – 26
Europa - identitate geografică 2.1. peninsule şi strâmtori (13 ianuarie – 12
2.2. - Caracteristici generale ale reliefului. Unităţi (27 ianuarie – 27 iunie 2020)
2.3. majore martie 2020)
3.1. - Hidrografia
3.2. - Diferenţieri climatice şi biogeografice
3.3.  Oameni şi locuri
3.4. - Harta politică – state și regiuni
4.1. - Răspândirea geografică a populaţiei. Elemente
4.2. de diversitate umană (diversitate etnică,
4.3. lingvistică, confesională şi culturală)
- Mari oraşe europene
 Economia
- Resursele naturale şi valorificarea lor
- Activităţile economice: agricultura, industria,
serviciile
30 MARTIE – 3 APRILIE SĂPTĂMÂNA ȘCOALA ALTFEL: SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN
Vacanța de primăvară (4 – 21 aprilie 2020)
Europa - identitate geografică 2.1.  Uniunea Europeană II
2.3.  Caracterizarea geografică a unor state (cel 4 28 - 31
3.2. puțin un stat din fiecare regiune geografică) (13 ianuarie – 12
3.3. (22 aprilie - 15 iunie 2020)
3.4. mai 2020)
4.2.
Europa în lumea contemporană 1.2.  Valori culturale şi umane europene 2 32 - 33
3.3.  Calitatea vieţii în Europa (18 - 29 mai
3.4. 2020)
4.3.
Terra – elemente de geografie 1.1….  Recapitulare. Sinteză 1 34
umană. Europa 4.3

14
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Clasa a VII-a, A, B,
(an şcolar 2019-2020)

GEOGRAFIA
CONTINENTELOR EXTRAEUROPENE

Aria curriculară: OM ȘI SOCIETATE

Disciplina: GEOGRAFIE
Număr de ore din trunchiul comun: 1 oră/săptămână
Prof. Eduard-Ştefan Dumitru
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Tîrgu Ocna

15
 COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea realităţii geografice;
2. Utilizarea corectă a numelor proprii şi a termenilor în limbi străine;
3. Transferarea unor elemente din matematică ştiinţe şi tehnologie în studierea mediului terestru;
4. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic;
5. Accesarea şi utilizarea conţinuturilor cu caracter geografic prin tehnologiei informaţie şi comunicării;
6. Identificarea şi explicarea dimensiunii sociale, civice şi culturale a caracteristicilor spaţiului geografic;
7. Dobândirea unor deprinderi şi tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă;
8. Elaborarea unor modele şi soluţii de organizare a spaţiului geografic din perspectiva dezvoltării durabile.

COMPETENŢE SPECIFICE
şi activităţi de învăţare

5. UTILIZAREA LIMBAJULUI SPECIFIC ÎN PREZENTAREA ŞI EXPLICAREA REALITĂŢII GEOGRAFICE

1.3 Recunoaşterea termenilor geografici în texte diferite
– identificarea unor termeni geografici precizaţi, în textele din manual;

– identificarea unor termeni geografici precizaţi, în texte noi;

– identificarea unor termeni geografici precizaţi, în texte din reviste;

– identificarea termenilor geografici în diferite surse de lectură;

– identificarea unor termeni geografici în discursuri orale, în situaţii diferite;

– argumentarea caracteristicilor unor termeni geografici;
– argumentarea caracteristicilor comparative;
– identificarea unor termeni generali;
– identificarea unor concepte ale geografiei.

1.4 Precizarea în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază

16
 – identificarea sensului corect al unor termeni definiţi;
– precizarea, în cuvinte proprii, a caracteristicilor termenilor indicaţi;

– precizarea, în cuvinte proprii, a caracteristicilor elementelor rezultate dintr‑un proces de observare şi denumire directă;

– precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor identificaţi;

– precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor din discursuri orale;

– construirea unei definiţii proprii;

– argumentarea unei definiţii construite.

1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute sau în contexte noi
– completarea unor informaţii lacunare cu termeni geografici precizaţi (denumiţi) de profesor, colegi sau părinţi;
– completarea unor informaţii lacunare cu termeni geografici neprecizaţi;
– completarea unor informaţii lacunare cu termeni geografici asemănători;
– completarea unor informaţii lacunare cu termeni aleşi de elevi;
– construirea unor texte diferite cu aceiaşi termeni;
– construirea unui text nou, cu termeni din texte cunoscute;
– construirea unui text nou, cu termeni precizai de elevi;
– construirea unui text nou, cu termeni indicaţi de profesor.

1.4. Construirea unui text coerent utilizând termeni geografici

– construirea unui text nou, pe baza unui text anterior lecturat;
– realizarea unui rezumat;
– construirea unui text simplu, pornind de la un rezumat;
– construirea unui text, pe baza unor termeni ofertaţi;
– construirea unui text liber;
– construirea unui text corect cu ajutorul unor termeni ofertaţi;
– construirea unui text explicativ cu ajutorul unor termeni ofertaţi;
– construirea unui text structurat cu orice termeni plauzibili.

6. UTILIZAREA CORECTĂ A NUMELOR PROPRII ŞI A TERMENILOR ÎN LIMBI STRĂINE

2.1. Recunoaşterea denumirilor şi termenilor din geografia ţărilor extraeuropene în limbi străine
– recunoaşterea denumirilor şi a termenilor geografici într‑o altă limbă;
– recunoaşterea limbii în care sunt prezentate termenii geografici.
17
2.2. Citirea corectă a denumirilor şi termenilor geografici din limbi străine
– pronunţarea unor termeni în prima limbă străină învăţată;
– pronunţarea corectă a denumirilor în prima limbă străină învăţată;
– pronunţarea unor termeni într‑o altă limbă străină învăţată;
– redarea în scris a termenilor geografici din prima şi a doua limbă învăţată;
– pronunţarea corectă a denumirilor identificate pe hartă;
– pronunţarea corectă a denumirilor identificate pe hartă în alte limbi.

7. TRANSFERAREA UNOR ELEMENTE DIN MATEMATICĂ ŞTIINŢE ŞI TEHNOLOGIE ÎN STUDIEREA MEDIULUI TERESTRU
3.1. Transferarea elementelor din matematică şi ştiinţe în domeniul geografiei pentru înţelegerea şi descrierea caracteristicilor continentelor extraeuropene
– măsurarea distanţelor pe hartă şi în realitate;
– utilizarea unităţilor de măsură în precizarea distanţelor;
– utilizarea unităţilor de măsură şi a unor distanţe în mod empiric;
– calcularea unor suprafeţe regulate date;
– realizarea unor calcule aritmetice simple;
– utilizarea corectă a reperelor de timp;
– explicarea reperelor observabile de timp;
– descompunerea unor anumite suprafeţe neregulate în forme regulate;
– utilizarea coordonatelor geografice ca expresie a geometriei pe o sferă;
– identificarea localizării cu ajutorul coordonatelor geografice;
– utilizarea diferitelor scări de proporţie;
– compararea scărilor de proporţie;
– estimarea mărimilor cu ajutorul scării de proporţie;

3.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor naturale şi umane specifice geografiei continentelor extraeuropene
– identificarea unor legături observabile între elemente;
– identificarea unor succesiuni de elemente, fenomene şi procese observate;
– identificarea unor relaţii cauzale pe baza observării realităţii geografice;
– construirea unor supoziţii cauzale;
– identificarea unor elemente de interacţiune bazate pe date de observare;
– identificarea unor succesiuni simple;
– identificarea unor succesiuni multiple (în cascadă).

3.3. Prezentarea structurată a componentelor continentelor extraeuropene, a regiunilor şi ţărilor acestora

– prezentarea elementelor de bază ale sistemului teritorial al României;
– prezentarea reliefului, ca parte a sistemului teritorial al României;
– prezentarea regiunilor geografice, după un algoritm dat;
– prezentarea unui judeţ, după un algoritm dat;
– prezentarea sistemului de localităţi, după un algoritm dat;
– prezentarea unor sisteme integrate;
18
 – prezentarea structurată a unor realităţi pe baza informaţiei cartografice:
– construirea unei informaţii grafice sau cartografice.

3.4. Analiza comparativa a elementelor din realitatea geografică extraeuropeană, după caracteristicile solicitate, stabilind asemănări şi deosebiri
– compararea elementelor observate şi gruparea acestora;
– compararea unor elemente şi fenomene de acelaşi fel;
– compararea caracteristicilor climatice a două regiuni diferite;
– compararea diferitelor caracteristici geografice;
– comparaţii multiple între regiuni diferite;
– precizarea criteriilor de comparaţie între elemente diferite;
– argumentarea criteriilor de comparaţie folosite;
– identificarea relevanţei unor criterii;
– compararea elementelor geografice utilizând reprezentări cartografice;
– compararea elementelor geografice utilizând reprezentări grafice;
– compararea elementelor geografice utilizând modele;

3.5. Utilizarea operaţiilor şi noţiunilor matematice la nivel elementar

– utilizarea operaţiilor elementare în caracterizarea cantitativă a unor elemente;
– precizarea raporturilor dintre reprezentarea reală şi reprezentarea în plan;
– utilizarea scării de proporţie;
– construirea unor grafice pe baza unor date;
– obţinerea unor date derivate (de exemplu densitatea populaţiei);
– calculul unor suprafeţe geometrice;
– aproximarea unor suprafeţe neregulate cu forme geometrice cunoscute.

3.6. Identificarea influenţelor tehnologiilor asupra caracteristicilor geografice ale continentelor şi ţărilor extraeuropene
– precizarea unor activităţi tehnologice care duc la poluarea mediului înconjurător;
– precizarea unor realizări tehnologice care contribuie la dezvoltarea societăţii omeneşti;
– identificarea evoluţiei tehnologiei, din perspectiva mediului;
– prezentarea unor tehnologii antipoluante;
– localizarea surselor principale de poluare din orizontul local;
– precizarea influenţei unor tehnologii asupra exploatării resurselor;
– descrierea unor tehnologii energetice nepoluante.

8. RAPORTAREA REALITĂŢII GEOGRAFICE LA UN SUPORT CARTOGRAFIC ŞI GRAFIC

4.1. Identificarea principalelor elemente naturale şi socio-economice reprezentate pe suport cartografic, ale continentelor extraeuropene
– identificarea elementelor naturale reprezentate pe hărţi;
– identificarea elementelor socio–economice cu ajutorul legendei;
– identificarea elementelor reprezentate pe hărţi, fără ajutorul legendei;
– identificarea elementelor de reper ale hărţii;
– identificarea unor relaţii dintre elementele reprezentate pe hărţi;

19
 – identificarea unor moduri de grupare a elementelor reprezentate pe hărţi;

4.2. Citirea hărţii şi utilizarea semnelor convenţionale

– compararea semnelor convenţionale cu anumite caracteristici reprezentate;
– identificarea localizării elementelor reprezentate prin semne convenţionale;
– stabilirea unor legături (spaţiale, calitative) între diferite semne convenţionale;
– interpretarea unei realităţi pe baza utilizării semnelor convenţionale;
– interpretarea unei realităţi pe baza utilizării semnelor convenţionale;
– construirea unui text structurat, utilizând elementele reprezentate cartografic;
– construirea unui text liber, utilizând elementele reprezentate cartografic;
– construirea unui sistem de semne convenţionale pentru a ilustra o realitate;
– citirea şi interpretarea unei hărţi climatice elementare;
– citirea şi interpretarea unei hărţi elementare a reliefului

4.3. Poziţionarea corectă a elementelor geografice pe reprezentările cartografice, ale continentelor extraeuropene
– identificarea elementelor de reper ale reprezentărilor cartografice;
– localizarea unor elemente cu ajutorul coordonatelor geografice;
– localizarea unor elemente prin poziţionare reciprocă;
– poziţionarea unor denumiri ale localităţilor reprezentate;
– identificarea unor localizări cu ajutorul unor repere cunoscute.

4.4. Utilizarea reprezentărilor grafice simple pentru ilustrarea elementelor de geografie, a continentelor extraeuropene
– interpretarea unor grafice simple;
– interpretarea graficelor amplasate pe suporturicartografice;
– transformarea informaţiei grafice în informaţie orală sau scrisă;
– ilustrarea unui text cu informaţii grafice complementare acestuia;
– identificarea unor informaţii în format grafic în mediul virtual;
– construirea unor reprezentări grafice simple (diagrame, histograme).

4.5. Utilizarea sistemului de coordonate geografice în localizarea elementelor şi fenomenelor pe continentele extraeuropene
– fixarea poziţiei unor puncte cu ajutorul coordonatelor geografice;
– localizarea relativă a unor elemente în raport cu coordonatele geografice;
– identificarea unor caracteristici ale elementelor geografice după poziţie;
– utilizarea unor diviziuni ale coordonatelor principale;
– identificarea coordonatelor extreme ale unui teritoriu;
– stabilirea aproximativă a distanţelor pe baza coordonatelor geografice;

4.6. Realizarea reprezentărilor grafice simple, pe baza unor date ofertate

– construirea unor histograme de precipitaţii;
– construirea unor grafice de temperatură;
– construirea unor diagrame;

20
 – construirea unor cartodiagrame pe suporturi cartografice ofertate;
– construirea unor reprezentări grafice cu ajutorul calculatorului;
– construirea unor modele, diagrame, grafice;

9. ACCESAREA ŞI UTILIZAREA CONŢINUTURILOR CU CARACTER GEOGRAFIC PRIN TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII

5.1. Utilizarea informaţiilor cu caracter geografic referitoare la continentele extraeuropene, la regiunile şi la ţările acestora, din baze de date accesibile prin
internet
– identificarea unor site-uri cu informaţii geografice;
– identificarea unor informaţii solicitate;
– selectarea şi stocarea informaţiilor pertinente;
– identificarea unor informaţii cartografice din baze de date GIS;

5.2. Prezentarea caracteristicilor geografice ale ţărilor pe baza unor date accesate prin internet
– realizarea unui referat cu un subiect dat sau ales, pe baza datelor accesate pe internet;
– realizarea unui demers investigativ, utilizând date accesate pe internet;
– realizarea unui text propriu, pe baza datelor obţinute pe internet;
– realizarea unui text pe baza datelor cartografice din surse GIS;
– prezentarea modului de compunere a hărţilor din surse GIS.

10. IDENTIFICAREA ŞI EXPLICAREA DIMENSIUNII SOCIALE, CIVICE ŞI CULTURALE A CARACTERISTICILOR SPAŢIULUI GEOGRAFIC
6.1. Explicarea importanţei mediului geografic din continentele extraeuropene pentru om şi societate
– identificarea unor exemple care evidenţiază elemente ale mediului geografic;
– identificarea unor exemple care au influenţat evoluţia societăţii;
– identificarea unor exemple care evidenţiază utilizarea resurselor mediului;
– identificarea unor exemple care evidenţiază limitele induse de degradarea mediului;
– identificarea unor exemple care evidenţiază conceptul de dezvoltare durabilă;
– identificarea unor exemple utilizate ca studii de caz (pentru diferite probleme).

6.2. Explicarea diversităţii naturale şi umane a continentelor extraeuropene realizând corelaţii cu informaţiile dobândite la alte discipline şcolare
– prezentarea unor date referitoare la diversitatea naturală;
– prezentarea unor date referitoare la diversitatea umană;
– prezentarea unor date referitoare la diversitatea culturală;
– explicarea unor diferenţe culturale ca expresie a caracteristicilor mediului;
– explicarea diversităţii naturale prin ilustrarea unor concepte (mediu, peisaj);
– prezentarea unor elemente de diversitate pe baza informaţiilor cotidiene.

11. DOBÂNDIREA UNOR DEPRINDERI ŞI TEHNICI DE LUCRU PENTRU PREGĂTIREA PERMANENTĂ

7.1. Aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor învăţate
– aplicarea cunoştinţelor disciplinare în înţelegerea mediului;
– aplicarea deprinderilor în prezentarea fenomenelor analizate;
– aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor în situaţii învăţate;

21
 – aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor în situaţii noi;
– aplicarea cunoştinţelor dobândite în realizarea unor proiecte;
– aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor din domeniul TIC.

7.2. Utilizarea metodelor simple de investigare (observare, analiză, interpretare)

– utilizarea metodelor de observare directă şi dirijată;
– accesarea unor dare primare;
– analiza datelor, graficelor şi a hărţilor;
– analiza unor documente, texte şi a situaţiilor reale;
– analiza şi explicarea elementelor reprezentate pe imagini;
– interpretarea datelor rezultate din observare şi analiză, directă sau mediată, pentru explicarea unei realităţi teritoriale;
– prelucrarea datelor primare (într-o formă minimală şi accesibilă);
– utilizarea unor hărţi obţinute din surse GIS.

7.3. Prelucrarea informaţiei: analizarea datelor din tabele, interpretarea unei diagrame simple
– interpretarea diagramelor simple din manuale, atlase, lucrări geografice;
– elaborarea unui text structurat pe baza interpretării diagramelor;
– construirea unei scheme logice sau grafice de prezentare a fenomenelor;
– elaborarea unui text explicativ liber, pe baza informaţiilor grafice;
– elaborarea unei diagrame simple;
– elaborarea unui grafic simplu;
– elaborarea unui model pe baza unor date.

7.4. Ordonarea elementelor, fenomenelor şi proceselor folosind diferite criterii de clasificare: cantitative, calitative, cronologice şi teritoriale
– ordonarea unor elemente geografice după criterii cantitative;
– ordonarea fenomenelor naturale după modul lor de succesiune;
– ordonarea unor caracteristici teritoriale după evoluţia lor în timp;
– ordonarea unor evenimente în raport cu repere de timp;
– ordonarea unor caracteristici teritoriale în raport cu gradul lor de complexitate.

7.5. Caracterizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor după un algoritm dat

– caracterizarea reliefului după criteriile de prezentare a acestuia;
– caracterizarea unui tip de climă după criteriile de prezentare a acesteia;
– caracterizarea altor elemente după un algoritm dat;
– caracterizarea geografică a unei ţări după algoritmul de prezentare;
– caracterizarea geografică a unei regiuni după un algoritm de prezentare;
– caracterizarea unui fenomen după un algoritm dat;
– caracterizarea unui proces după un algoritm dat;
– caracterizarea unui sistem după un algoritm dat.

7.6. Explicarea unor elemente, fenomene şi procese observate (direct sau indirect)

22
 – identificarea unor legături între elemente observate direct;
– identificarea unor legături între elemente observate indirect;
– identificarea unor explicaţii posibile referitoare la caracteristici observate;
– identificarea unor succesiuni cauzale sigure;
– explicarea legăturilor identificate direct sau indirect;
– explicarea posibilă a unor legături observate;
– explicarea unor fenomene şi procese observate pe baza unor experimente.

7.7. Explicarea relaţiilor între grupuri de elemente fenomene şi procese ale mediului geografic
– identificarea unor legături între grupuri de câte două elemente;
– identificarea unor legături între grupuri de trei sau mai multe elemente;
– identificarea unor legături între grupuri de trei sau mai multe elemente;
– prezentarea unor aserţiuni cu elemente explicative;
– verificarea aserţiunilor explicative;
– explicarea interacţiunilor semnificative observate;

7.8. Analizarea elementelor din realitatea continentelor şi ţărilor extraeuropene, observată (direct sau indirect)
– analiza caracteristicilor elementelor rezultate din poziţiile reale;
– analiza succesiunilor observate direct;
– identificarea unor explicaţii rezultate din analize;
– identificarea interacţiunilor între elemente, fenomene, structuri, sisteme;
– analiza structurată a realităţii observate.

8. ELABORAREA UNOR MODELE ŞI SOLUŢII DE ORGANIZARE A SPAŢIULUI GEOGRAFIC DIN PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII DURABILE
8.1. Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic extraeuropean
– identificarea unor elemente de degradare a mediului pe bază de observaţii;
– identificarea unor posibilităţi de protecţie a mediului, pentru situaţiile observate;
– identificarea unor suprafeţe care pot fi conservate şi protejate;
– identificarea unor soluţii alternative;

23
 Prof. Eduard-Ştefan Dumitru
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Târgu Ocna
Disciplina: GEOGRAFIE
Clasa: a VII-a, A, B, 1 oră/săptămână

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ

GEOGRAFIA CONTINENTELOR EXTRAEUROPENE
ANUL ŞCOLAR 2019-2020

Competenţe Număr de Observaţii/

Unitatea de învăţare Conţinuturi Săptămâna
specifice ore alocate Semestrul
 Terra – elemente de geografie umană. Europa
(recapitulare)
Asia 1.1. Caracterizare geografică
1.2. • Poziţia geografică
2.1. • Relieful - caracteristici generale, unităţi majore. 12 1 – 12 I
2.2. Munţii Himalaya
2.3. • Hidrografia - caracteristici generale. Fluvii şi la (9 septembrie – (9 septembrie – 20
3.1. curi 29 noiembrie decembrie 2019)
3.2. • Diferenţieri climatice. Musonii 2019)
3.3. • Contraste biogeografice
3.4. • Elemente de diversitate umană (diversitate etnică,
4.1. lingvistică, culturală, confesională)
4.2. • Harta politică şi marile aglomerări umane
4.3. • Resursele naturale
4.4. • Activităţile economice. Contraste economice
regionale
Studii de caz:
• Particularităţi geografice ale unor state (la
alegere), Asia în lumea contemporană

24
 Competenţe Număr de Observaţii/
Unitatea de învăţare Conţinuturi Săptămâna
specifice ore alocate Semestrul
Africa 1.1. Caracterizare geografică 3 13 – 15 I
1.2. • Poziţia geografică – simetrie latitudinală
2.1. • Relieful Africii – caracteristici generale. Riftul (2 – 20 (9 septembrie – 20
2.2. african decembrie decembrie 2019)
3.1. • Hidrografia, clima şi biogeografia – caracteristici 2019)
4.1. generale
4.2.
Vacanța de iarnă (21 decembrie 2019 – 12 ianuarie 2020)

Africa 1.2. • Specificul demografic

2.1. • Harta politică şi marile oraşe 3 16 – 18 II
2.2. Studii de caz:
2.3. • Problemele Africii în lumea contemporană, (13 – 31 (13 ianuarie – 12
3.2. Sahara, Caracterizarea geografică a unor state (la ianuarie 2020) iunie 2020)
3.3. alegere)
3.4.
4.1.
4.3.
4.4.
America de Nord și America 1.1. Caracterizare geografică 8 19 – 26
de Sud 1.2. • Poziţia geografică (3 februarie –
2.1. • Relieful – caracteristici generale. Sistemul muntos 27 martie 2020)
2.2. cordiliero-andin
2.3. • Hidrografia – caracteristici generale. Fluvii şi
3.1. lacuri
3.2. • Diferenţieri climatice şi biogeografice
3.3. • Elemente de diversitate umană (etnică, lingvistică,
3.4. confesională şi culturală)
4.1. • Harta politică şi contraste teritoriale între state
4.2. • Forme de aglomerare urbană
4.3. • Diferenţieri economice regionale
4.4. Studii de caz:
• Particularităţi geografice ale unor state (la
alegere).
25
 Competenţe Număr de Observaţii/
Unitatea de învăţare Conţinuturi Săptămâna
specifice ore alocate Semestrul
30 MARTIE – 3 APRILIE SĂPTĂMÂNA ȘCOALA ALTFEL: SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN II
Vacanța de primăvară (4 – 21 aprilie 2020)
(13 ianuarie – 12
America de Nord și America 1.2. Studii de caz: 2 28 - 29 iunie 2020)
de Sud 2.2. • Particularităţi geografice ale unor state (la (22 – 30 aprilie
2.3. alegere). 2020)
3.1.
3.3.
4.2.
Australia şi Oceania. 1.1. Australia şi Oceania – caracterizare geografică 3 30- 32
Antarctica 1.2. • Australia – caracterizare geografică generală
2.1. • Oceania – particularităţi geografice (4 – 22 mai
2.2. Antarctica – elemente de identitate geografică 2020)
2.3. Studiu de caz:
3.1. • Unicitatea biogeografică australiană
3.2.
3.3.
3.4.
4.1.
4.2.
4.3.
Elemente de geografia 1.2.  Componentele mediului înconjurător şi relaţiile 2 33 – 34
mediului înconjurător 2.3. dintre acestea (25 mai – 5
3.3.  Degradarea mediului înconjurător, o problemă a iunie 2020)
4.3. lumii contemporane. Schimbări globale ale
4.4. mediului

26