BOLI PARAZITARE PRODUSE DE CESTODE

Cestode cu aparat genital dublu

1. Dipilidiaza – Dipilidium caninum

Boala o gasim mai ales la copiii mici (3 sapt-3ani). Cu cat creste varsta copilului, incidenta
bolii scade. Se pare ca exista o imunitate naturala scazuta, dar si un contact strans intre copil
si caine/pisica.

Structura
- Scolexul se prelungeste anterior ca un tub lung pe care se gasesc 5 randuri de carlige
cu varful in sus
- Gat
- Strobilul este format din proglote de forma rombica, iar ultimele proglote se latesc
mult si iau forma unor seminte de dovleac si sunt eliberate la exterior odata cu
scaunele sau intre scaune.
- Aparatele genitale se gasesc pe laterale
- Uterul este unic, sub forma unor fatete hexagonale = retea hexagonala
In proglotele batrane, uterul se fragmenteaza, dand capsule uterine pline cu oua.
Oul are o membrana dubla, 50-60µ, in interior se gaseste embrionul hexacant. (acantos
= spini/carlige).
Capsulele uterine pline cu oua se pot gasi in urma examenului coproparazitologic.
Capsulele contin 6-7 oua.

Actiune patogena
La copiii mici, boala se manifesta prin tulburari digestive : diaree, greturi, colici
abdominali, insotite de iritabilitate crescuta si un prurit anal accentuat.
Dezvoltarea poate fi directa, dar si indirecta atunci cand apare o gazda intermediara = larve de
purici sau de paduchi care traiesc pe blana cainilor si pisicilor, unde se dezvolta o forma
larvara = cisticercoid.

2. Monioza este produsa de un cestod cu aparat genital dublu – Moni.

Structura:
- Nu are uter
- Proglotul este plin de foliculi testiculari
- Glandele interploglotiene ofera flexibilitate si rezistenta
Gazda intermediara = capuse pe fire de iarba si care iau ouale de Moniaze depuse de gazda
definitva prin fecale.

CLASA TREMATODA (trematos= orificiu, duos=doua)

- Corp unitar latit sau alungit, cilindric
- Organe de fixare reduse
 - 2 orificii: - un orificiu buco-anal; in varful unei ventuze bucale
-un orificiu orb care serveste la fixare; in varful unel ventuze ventrale
- Ciclul evolutiv heteroxen si de obicei cu 2 gazde intermediare.
De obicei, raspandirea bolii se datoreaza obiceiurilor culinare ale gazdei definitive (de regula,
omul).

Trematodoze
1. Fascioloza hepatica – Fasciola hepatica (vierme de galbeaza)
- Forma heteroxena
- Traieste in canaliculele hepatice
- Gazda definitiva = rumegatoare -> om
- I gazda intermediara = gasteropode acvatice ce apartin genului Lymea.

Structura:
- Anterior prezinta un con bucal, corpul se lateste si spre final se ingusteaza
- La varful conului se gaseste orificiul buco-anal, inconjurat de ventuza bucala.
- Tubul digestiv incepe cu orificiul buco-anal, urmat de un faringe aspirator, apare o
mica gatuitura reprezentata de esofag si apoi intestinul cu 2 ramuri care sunt ramificate
dihotom, nu comunica intre ele sau cu exteriorul, fiind inchise orb.
- Nu prezinta anus; resturile alimentare parcurg traseul invers prin tubul digestiv.
- Hermafrodit – la bifurcatia intesinului gasim orificiul genital hermafrodit, asemanator
cestodelor
- Prezinta o ventuza ventrala
- Ovar ramificat, asezat pe stanga si 2 testicule sub mijlocul corpului.
Agentii patogeni sunt adultii, ouale, larvele – n forme, n generatii.

Ouale sunt oval-alungite, cu membrana dubla. La partea anterioara au un capacel= opercul, in

interior se gaseste oul alecit (alecitus=vitelus). Celulele viteline se gasesc in jurul oului.

Ciclul de dezvoltare
Oul eliminat in apa => forma larvara= miracidium. Oul trebuie sa ajunga in mediul extern pt
care nevoie de o temperatura crescuta : 30-31C pt o perioada de 2-3 sapt.
- Miracidium – 24h inoata liber, timp in care gaseste gazda intermediara (un gasteropod
Lymnea) si patrunde activ prin piele si se fixeaza in ficat si gonada, unde timp de 3
luni se transforma in :
- Sporocist
- Redie
- Cercar
Transformarea unei forme larvare in alta se face pe baza unor celule germinative totipotente
care se gasesc in fiecare forma larvara. Acesta reprezinta un proces tipic de diferentiere
celulara.
Cercarul este alungit, prezinta o coada, are structura adultului, cu exceptia gonadelor.
In interior are cele 2 ramificatii intestinale drepte, neramificate. La bifurcatia intestinului
gasim ventuza ventrala pt fixare. Pe laturile corpului se gasesc glande chistice. Este eliminat
odata cu fecalele gazdei la exterior, se fixeaza pe firele de iarba, unde, datorita glandelor
chistice, cercarul se inchisteaza (isi retrage coada, se acopera cu o membrana dubla) si se
transforma in a 5-a forma larvara = Metacercar, care odata cu firul de iarba este mancat de
vite.
Ciclul reprezinta o adaptare la modul de viata.

Actiune patogena
Boala, initial asimptomatica, evolueaza ca o boala latenta. Apar: astenie progresiva, obturarea
canaliculelor biliare, hepatomegalie, stari septicemice, iar boala devine mortala datorita
starilor alergice care apar.
La autopsii se observa sclerozarea canaliculelor biliare datorita depunerilor de saruri de Ca.

Diagnostic
- Examen coproparazitologic
- Tubaj duodenal
- Metoda serologica concludenta = intradermoreactia – se inoculeaza un extract apos din
parazit si se obtine o reactie locala alba/rosiatica dupa 15 min de la inoculare.

Tratament
- Om : emetina (ca si tratamentul malariei)
- Animale: tetraclorura de carbon.

2. Dicrocelioza – Dicrocaelium lanceatum

- Este alungit cilindric; forma de lance
- Orificiul buco-anal, cu ventuza bucala
- Tubul digestiv – cu 2 ramificatii intestinale drepte, inchise orb
- La bifurcatie se gaseste aparatul genital hermafrodit situat anterior si dorsal
- Sub aceasta este ventuza ventrala
Aparatul genital masculin este situat anterior si are forma unei frunze; este reprezentat de cele
2 testicule situate anterior.
Aparatul genital feminin este reprezentat de :
- un ovar ca un saculet sub mijlocul corpului
- uterul prezinta un ram descendent plin cu oua si un ram ascendent in jurul testiculelor
si se deschide in orificiul genital.

Aspecte clinice
Dicrocelioza afecteaza foarte mult lobul stang al ficatului. Nu are loc sclerozarea canaliculelor
biliare.

3. Fascioloza intestinala – Fasciolopsis buski

Gazda interdemediara – gasteropode acvatice : Planorbis
Gazda intermediara (auxiliare) – fructe de ciulini de balta : Trapanatans
Gazda definitiva – omul care se hraneste cu aceste fructe proaspete.
 4. Distomatoza hepatica
- In Europa : Opistorchis felineus => Opistorchoza
- In Asia: Clonorchis sineusis => Clonorchoza
Ca structura, parazitul seamana cu Dicrocaelium, cu deosebirea ca in structura aparatului
genital ovarul este anterior, iar testiculul posterior.
In acest caz, ouale parazitului constituie un nucleu in jurul caruia, sub influenta
pigmentilor biliari, se formeaza calculii biliari, ducand la hepatomegalie si septicemie.
Gazda intermdeiara (I) = gasteropode acvatice : Bulinus
Gazda intermediara (II) = pesti de apa dulce : stiuca, biban, caras, rosioara.

5. Paragonimoza – Paragonimus Westermanni – mai ales in Asia si afecteaza alveolele

pulmonare.
Structura – tipica de trematod.
Gazda intermediara (I) = gasteropode acvatice: Melania
Gazda intermediara (II) = raci (Astacus), crabi (Portumus), pesti (Cambarus).

Ciclul evolutiv:
Ouale ajung in expectoratia adultului in aproximativ 3 luni de la infestare => I forma
laravara = miracidium, ce patrunde in gazda intermediara in aprox. 2 saptamani in sezonul
cald si 2 luni in sezonul rece.
In gasteropode, dezvoltarea de la sporocist, redie, cercar este de aproximativ 3 luni, iar
cercarul se inchisteaza pe branhii si musculatura racilor, crabilor, pestilor, unde pana la 50 zile
se transforma in adult.
Parazitii traiesc inchistati in perechi in alveolele pulmonare si de aici, vehiculati de
torentul sangvin, se pot localiza in ochi sau creier. Cea mai frecventa localizare este cea
pulmonara manifestata prin febra, tuse, uneori cu accese repetate si o sputa sangeranda.
Localizarea cerebrala se datoreaza pe de o parte organismului in intregime sau numai prin
transportul oualelor. Localizarea la nivelul cerebelului formeaza de obicei tumori de
dimensiuni mari greu de combatut.

6. Schistosomiaza – Schistosoma (parazite in sistemul venos)

Gazda intermediara = melci/ gasteropode acvatice : Oncomelania.
a) Schistosoma japonicum – Intalnita in India, China, Japonia
b) Schistosoma haematodium – in venele vezicii biliare. Este intalnita in : Africa, Asia,
Sudul Europei
c) Schistosoma mansoni => schistosomiaza intestinala/ rectala. Intalnita in Asia si unele
zone din America centrala
Structura – traiesc in perechi.
Masculul este alungit cilindric. Marginile corpului sunt indoite ventral si formeaza un jgheab
ginefor in care sta incolacita femela.
Ouale
- Schistosoma haematodium – alungite cilindric, pinten posterior lung
- S. mansoni – pinten lateral lung
- S. japonicum – oavl alungit, pinten lateral scurt.
Aspecte clinice
- Evolueaza diferit
- In schistosomiaza vezicala, in venele vezicii urinare, parazitul si ouale pot fi cauza
unor inflamatii, granuloame si litiaza urinara, cancere vezicale; diureza si hematuria
sunt constante
- In schistosomiaza intestinala, ouale sunt depuse in venele intestinului gros si de aici
migreaza in miocard, ficat si plamani. Polipii rectali sunt insotiti de hemoragii
puternice.
- In schistosomiaza hepatica sau arterio-venoasa (Schistosoma japonicum) are loc
hipertrofia ficatului => cancere hepatice, dar si splenomegalie majora

Diagnostic de laborator
- Examen coproparazitologic
- Examen sumar urina
- Examen de laborator diferential pentru evidentierea oualelor.