ANUL III No. 677 S:kMBtkTA, 27 FEBRUARIE (10 MARTIE) 1888.

A DOUA EDITIUNE
`aeelliaselfallaaralevae .e.Meeitele. . ve

15 R ANI NUMERUL 15 SANI 1%./1"R L.

ABONAMENTELE ANUNCIURILE
1NCEP LA 181 18 A FIE -CARET LUNI SI 8E PLATESC
TOT- D'AUNA INAINTE DIN ROMANIA 8E PRIMESC DIRECT LA ADMINI
TRATTA ZIARULUI
i: BUCURESCI La casa Administratiunei La Parla : la Agence Rayas, place de la
iN TARA: Prin mandate postale. bourse, 8.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. Agence Libre, rue Notre Dame des Victoires
iN STREINATATE: La toate offlciele pos- I0, (Piace de la Bourse) pentru Parie, Francia,
tale din Uniune, prin mandate postale. Germania, Anatro -L ngaria, Italia ei Mares
Pentru I an 50 lei e luni 25 lei. Britanie.
LA PARIS: Se gaseste jurnalui cu i t Cent. Anunciuri pe pag. IV, linfa 30 ban!, anunciar
numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger- ei reclame pe pagina troia 2 lei linfa
main No. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACTIA APARE IN T OA TE ZILELE DE LUCRU ADIVIINISTRATIA
No. 3. Plata Episcopiel. No. 8. No. 3. Plata F.piscopiei. No. 8.

Moartea Imperatului Germaniei

CRIZA MIN[STERIALA
IMPERATUL WILHELM MOARTEA politicei europene, si este mai mult
de cât natural a spera cà o perioade.
Invingándu -se aceasta dificultate, di-
solutia camerilor nu s'ar face de cat
Rusia o conventiune, prin care se an-
gajeazi a o ajuta ca se reprime revo-
de liniete si de reculegere va domni la toamná. lutia din Polonia.
Bâtrânul si Augustul Impèrat al IMPERITELCI GEMME! In primele septämârii ale urcarii Nu se pot gasi ministri de La 1864, armatele austro prusiane
Germaniei a incetat din viatá. pe Tron, a noului Impèrat bolnav cuceresc in scurt timp ducatele de
STIRILE AGENTIEI HAVAS la San Remo. resbel Sleswig si de Holstein, pe care Austria
Seful celui mai puternic stat al Eu- Asa dar nu In doliul de la Berlin, Una din cauzele cáderii guvernulul
ropei,Suveranul care a sevIrsit uni Berlin, 8 Martie. (5.35 seara) ci In temerei continu& sub greutatea si Prusia 'si -le Impart prin faimoasa
Dupe inforrnofiunile luate la ameazi, find si scandalurile de la ministerul conventiune de la Gastein, din 14 Au-
tatea Germaniei, tel mai mare eve- careia vegeteaza piata noasträ, tre- de rezbel ei nemultumirea din armadi,
starea imperatuluì este pirfin mai linis-
bue sè cautam cauza principal& a gust 1865. Aci incep marile succese mi-
niment al veacului nostru, s'a sco- titä, dar nu e de semnalat nid o sporire cea mai mare diticultate ce se Intampi- litare ale Prusiei.
scaderii de azi.
borit in mormênt ineàreat de glorie sim fitoare a forfelor. Pinta noastrii ebolnavä, acesta e na pentru formarea cabinetului, este a- Nu trecu mult si ruptura Intre Aus-
Predicatorul
si de ani, urmat de respectul, de ad- pe Impèratul. Gurfii a visitai la amiazi ceia et nu se gasesc generali care se
adevèrul,si toate espedientele la care tria si Prusia se produse. Toatä Ger-
miratia si de regretelelumei. Patrio - D. de Bismarck a conferit la Palatul sa alearga acum, nu vor putea sè -i primeascá ministerul de rezbel. mania era divisata si In flAcári. Se fAcu
tismul si indeplinirea datoriei catre Imperial cu prinful Wilhelm. restabileascá fortele perdu te, dupé S'aü fácut propunert generalului Ba- apel la arme. Prusia se aliaze eu Ita-
La 2 ore, Impèrateasa ,si Marea
natiunea sa aü aceasta de mare, cà cesä de Baden au visitat pe Impèratul la Du- cum nisi intrarea d -lui lue Bratianu rozzi; d -sa Ins& a refuzat. lia, si in cAte -va septemáni, Austria
Banca National&, in c,litate de Numai cánd Regele va da un ordin este infrante in bátalia de la Sadova, la
tree granitele unei tèri, si omeni- care s'a z"ntrefinut in urma cu d. de Bis- censor, nu va putea stirpi vermele expres unui general , numai atunci
rea toatá se inchini inaintea omu- marck. care roade din temelie primul nos - care regele Wilhelm lu& personal par-
Berlin, 8 Martie. (7 ore seara) poate un general va primi aceasta te aleturi cu generalul Moltke. Prin pa-
lui care a jertfit Tor o via!& intreagà Starea Impératului nu s'a schimbat.
tru institut de credit. grea sarcinà.
si lunga, chiar si când steste mari Nui din contra credem c& presenta cea de la Nikolsburg, Austria este es-
Teatrele regale sunt inchise azi. d -lui Brátianu la B .nck alèturi eu cluse din confederatia germanice; Pru-
Insusiri, n'aü putut face binele intr'o Berlin, 8 Martie. Carada va rlrava e:tuatia. sia Igl anexeazá regate si provincie, se
parte, far& a cauza regrete si durer! 1)e la comunicaren data la 7 Asa trebuie sè fi ìriteles gi banelie- WILHELM 1 -I" constitue confederatia Germaniei de
Intr'alta. ore, starea de slabielune a 1m- rii, aga trebuie s'e ieteleagá ei strêi- Nord care In scurt timp trebuia se co-
Viata lmperatulu! Wilhelm a fost paralului continua.
lm pli ratai bea dite când in când natatea scederee d., azi a actiunilor IMPERATUL GERMANIEI prindá gi pe cea de Sud
un Tant nesfârsit de sacrif iii, a tu- Bàncü Nationale,
putin VIP), si la mùncare ilehid:. poate fi nicì cum nro'vocata.,sci'dere care nu Se constitue atunci o puternica ar-
tulor credintelor,ideilor si sentimen- In genera.), starea sa e mal li- de moar- Ludovic, Frederic, Wilhelm 1 -iu, mato federal&, avênd ca generalisim
nislita. tea batrânului Wilhelm. pe regele Prusiei. In 1870 isbueneste
telor sale personale, fat& eu intere Aee.t buletin a potollit publieul Impërat al Germanie! si rege al Pru-
sele Cère! sale. berlinez, care era escitat pria e- ORA 2 SI JUMATATE siel,care a incetat din viatà asearA resboiul cu Franta, In urma c&ruia Re-
Partisan convins al regalitàtei de ditis'nile extraordinaire a cùlor- Berl n, 9 ;11arLie. la virsta de 91 de ani, s'a náscut la 22 gela Wilhelm este proclamat la Ver-
drept divin, ratiunea de stat l'a si- va foi egre contin stirea morti
1m paratului. Imperatul a lxlurit azi dimi- Martie 1797. sailles, Impërat al Germaniei, sub nu-
mele de Wilhelm I. (18 lanuarie 1871).
El este al doilea flu al lui Frederic
lit se dea loviturile cele mai crude San -Remo, 8 Martie. neata la 8 ore 30. Wilhelm al Ill -lea si frate al lui Fre- Primele victorit din 1870 II pricinuirä
principiului legitimitàtei. Dupe o sedere prelungit& la aer in tim- o bucurie amestecatá eu surprindere.
pul zilel de eri, noaptea trecuttt a fost sa- deric- Wilhelm al IV -lea reg! al Pru-
Vràjmas neimpàcat al democra- siei. Iatrat foarte tiner In serviciul mi- E,it& telegrama pe care o adresa de la
tiei, aceleasi nevoi l'aü fácut sè !n- tis' 8catoare.
Starea generala continu&nd a se imbu - litar, tua parte la campaniile din 1813 Vendresse, lAnge. Sedan, la 3 Septem-
troducà in imperiul creat de din- natäti, buletinele nu vor apare de cát la CRIZI MINISTERRLA si 1815 contra Frantel. vre 1870, Impárátesel Augusta :
sul, arma cea mai puternic& a de- doué zite. Situatia stationara. Combinatiti Dupe urcarea fratelui seü pe tronul «Cunosti acum toatá Intinderea e-
mocratií, sufragiul universal. Berlin, 8 Martie. Lecca. Solutiunea pr.lbabi- Prusiei la 1840, el fu numit guvernator uvenimentelor istorice care s'aü Inde-
Dupe o depesä ce «G'orespoudenta Po-
*i !n zilele din urm& ale vietei litica» laaerizei. Nu se pot gasi al Pomeraniel, si cap al mai multor «plinit. Ele sunt ca un vis, chiar and
a primit la I I ore seara. Impè- ministri) de resbel regimente In Prusia si in stráinátate. ale -ai vezut desfásurándu -se teas eu
sale, la adânci b &trânete, atunci ratul se simfra mai bine la aceasta ora.
când sacrificiul este mai greü si mai Pulsul se scoborîse de la 116 la 96 grade. Situatia stationara El facu parte din prima dieta convo- ateas t Cánd me gAudesc cA dupe un
ceta la Berlin, si exereitá o influent& per- «mare rësboid fericit, nu puteam se mé
dureros, el a sacrificat intereselor lai,D.ultima
de Bismarck a venu de 3 ori la pa-
date), î'are 9 si I0 ore. Criza ministerial& remane stationary.
sonate asupra directiunei afacerilor po- «astept la nimic mal glorios In timpul
Germaniei prietesugurilesisimpatiile De eri Intocmirea mir.isteruluI n'a adomnieï mele, si c&, eu toate acestea
San -Remo, 8 Martie. mai facut un pas Inainte. litice, aretánd de pe atunci o predilec-
Intregei sale vieti. Kronprinful va pleca Sdnzbäte) la Ber - tiune marcanta pentru domnia military. «azi ved Indeplinindu -se ast -fel de
Muartea sa las& un gol imens si lin. Printul Dim. Ghika a declarat azi di- « frpte istorice, me Inclin inaintea lui
mineata cA a renuntat la misiunea d'a Privit ca principal apérator at doctri-
lumea se Intreabá ingrijità ce va a- Paris, 8 Martie. (!i ore 30) «Dumnezeü, care singur ne -a ales, pe
Stirea morbi Imparatului Ger- mai forma un cabinet. nelor absolutiste, viitorul !ingrat al
duce ziva de mâine, când puterea maniei circula la Paris, dar a- Germanie!, fuonligat se fuga in Anglia, «mine, armata mea si aliatie met, pen-
nemàrginità ce adunase sub scep- ceasta dire nu e contirmata in Combinatia Lecca cánd eu evenimentele din 1848. tru a executa cea -ce s'a fácut, si ne -a
trul sèü, va trece in alte mâine, In mod oficial. Mai must de cat sigur ca Regele va Cate -va luni dupe aceia se putu re- «ales ca instrumente ale vointeI sale.»
De la 1870, Imperatul Wilhelm 'si -a
m&ini tinere si doritoare de glorie. cherna la Palat pe generalul Lecca, fie intoarce In Berlin. Und Prusia tri - intrebuintat toatá activitatea sa, pen-
Toatä lumea se intreabá ingrijatia LA LEGATIUNEA GERMANA Inainte, fie dupe constituirea biuroului mise In prima -vara aoulul 1849, trupe
dacá pacea nu va fi tulburata prin La II ore ne-am dus la Legatiunea ger- Camere!. contra revolutionarilor din ducatul de tru organisarea interioarä a noulul si
suirea pe tronul Germaniei a tánaru- manA, unde am vëzut pe d. Busch. Aceastá combinatiune Ins& nu poate Baden, comanda It fu incredintat& lui. marelul sêü imperiü.
Excelenta Sa ne-a spus : fi privita ca serioasá. Cate -va septámani Il fur& de ajuns pen- Cu ocazia ultimelor evenimente ex-
lui nepot al Impératului, ale carui Simple veste a formerei unu! cabinet tru a supune tara,si In luna lui Octom- terioare, el, care facuse atátea resboaie
gusturi si pasiuni militare sunt eu- Nu am nici o stire despre Lecca ar provoca o explosie de indig- brie din acelas an, fu numit guverna- fericite, a usai de toate influenti sa,
noscute. moartea Imperatului. natiune. tor general al provincielor Rhenane cu pentru a mentine pacea.
Noi credem, ei nimic nu se va Stirile înse ce mi-a cornu- Un asemenea minister ar fi privit ca resedinta la Coblenta. Imperatul Wilhelm lasa done copil :
schimba in atitudinea Germanie. nicat oficial guvernul roman o d-;sfidere aruncata armate. In Octombre 1857 starea sAnetát;.el pe Frederic -Wi /hebra- Nicolae- Carol, nA-
Ori care ar fi pornirile noulul lm- nu-'mi permit din nenorocire De aceea cred sm cá insult genera - regelu! Frederic Wilhelm at IV -lea, Il scut la 18 Octombre 1831, care va fi
perat, ori cât ar fi ele de puternice, se me mai indoiesc ca bunul lul Lecca va refuza se formeze un mi- oblige se incredinteze frénele guver- proclamat Impèrat, si care de la San -
traditia lasata de Augustul seü mol nostru Imperat a murit. nister. nului principelu! de Prusia, care in a- Remo, unde se afta ai dènsul greü bol -
nav, a fost chemat in grabé la Berlin,
va fi si mai puternic&, si dupé cum IN PIATA NOASTRA Solutiunea probabila a crizei nulPrintul urmátor fu numit regent.
Wilhelm, paru cA voeste se si pe principesa Luisa - Maria- Elisabeta,
Impératul Wilhelm a sacrificat térei Combinatia ministerialA a generalu- inaugureze un noüsistem. El departa mi- nescutá la 3 Decembre 1838, si cAsAto-
sale toate credintele sale scumpe, Stirea despre moartea Impèratu- lui Lecca find tnlaturata, credinta noa- nisterul Manteuffel, si forma un minis- rit& la 20 Septembre 1856, cu marele
tot ast -fel si urmasul seü ii va sa- lui a emotionat piata, producând o strA este ca Regele se va adresa iar&sl ter sub presedinta d -lui Auers wald. In duce domnitor Frederic- Wilhelm -Ludo-
crifica gusturile si aspiratiile sale scadere simtitoare !n toate fondurile la Printul Dim. Ghika, or la o persoanA Iunie 1860 avu o Intrevedere solemn& vic de Baden.
resboinice. roepâne si in special in actiunile so- moderat& cum e Beizadeaoa, ca de pil- Cu Impèratul Napoleon al III -lea, la
Sunt fericite terile cu dinasti! cietatilor de credit. dá, la Printul Ion Ghika or la d. G. care asistará principalit principi ger-
Cu deosebire actiunile Bàncii Na- Cantacuzino.
vechi si cu puternice traditiuni mo- Acestia vor cáuta se intocmeasce un manï.
narchica, citi acolo amintirea isto- tionale ail fost atinse. minister saü eu d. Cogalniceanu saü cu
Dupa moartea fratelui set', el se urcA ON BINENT iNTERESANT
ric& este mai tare de cât caracterele Slabiciunea care stäpâneste co- grupul junimist. pe tron la 2 lanuarie 1861. Unul din
si pornirile personale chiar ale pur - mertul nostru este foarte semnifica- S'a observat ca eri seará, la balul Pa- primele sale acte fu d'a spori armata. Sunt lucruri care trebuesc mimai
tátorilor coroanei. tivà. Ea ne dà o dova.dà cà piata latului, Regele a convorbit cu d-ni! Th. Regele Wilhelm merse apoi se viziteze de at spuse pentru marea lnvétà-
Hohenzollernli de pe tronul Prusiei noastrà a devenit atilt de impresio- Rosetti, Carp si Maiorescu si a stat eu pe Impèratul Napoleon le Compiègne, turà a natiunel.
si apol se intoarse la Berlin, pentru ce-
ati inteles tot -d'a -una nevoile tèrei nabilk, din causa situatiunei precare fie-care
ToatA
foarte mult timp la vorbá.
dificultatea st& In nFCesitatea remonia Incoronarel care avu loe la 18
De acest fel sunt toate aménun-
Tor si se fina siguri cá noul Impèrat In care a ajuns, In cât chiar eveni- d'a se Intocmi un minister. ast-frl com- tele care privesc venirea, sederea si
Octombre, si la care declare c &'si tine
càderea de la putere a cabinetulul
nu va face resboi, daca, dupé ,cum mentele acelea care ar trebui s'o plus, in cát se fie pentru minoritate, o coroana de la Dumnezeü singur.
zite Sir Charles Dilke, interesul Ger- lase indiferentä, o sguduie din con- garantie cá d. Brátianu nu se va In- Aci Incepe pentru dinsul o perioadaIon Bràtianu.
mani! va cere alt -fel. trá si o zàpàcesc.
!
toarce la putere, si pentru majoritate de luptá cu reprezentatiunea nationale, Pentru asta zi voim a pune sub o-
de o cam data Germania are Moartea Impératului Wilhelm nu o asigurare cá nu se vor exercita rës- In timpul cäreia cherna la pregedinta chii cititorilor un amenant asupra
trebuintá de pace. e un eveniment neastFptat. bun&ri In contra ministerului cazut, a- consiliului re d. de Bismarck care era retragerei sefului bande!.
1.N. I. Temporar , cel putin, nimic nu sigurare In schimbul cäreia si majori- atunci ambasador la Paris. Se stie cà ceia ce a grábit câderea
va fi schimbat In mersul general al tatea ar vota budgetut noulul minister. In 1863, regele Wilhelm, Iachee eu guvernului, pe lâng-a succesul strii-
 EPOCA 27 FEBRUARIE

rii... Aplause din partea minoritAteì). tin de bun simt, ca sé ve scuzati prin
banca ministerialA, am ridicat vocea comparatiuni cari nu vé pot justifica
lucit, pentru tara noastrà, din ale - putea se pue tarei baioneta in piept ci am zis cA nu ne putem constitui ai Iuta idea mie'ugelului, iato idea o- Intro nimic ; ea
Aceasta este voiü cerceta fie -care
ci se'i zicà : In acusatori ei in judecatori ; ;i este a- mului bland al moderat ! independent cu totul
gerl al opositii, a fost mai cu seam& fapt al d- voastre
o idee de politica nu cam onestà, dupA de ceea ce ail facut sad n'aü fAcut con -
descoperirea lantului tnfioràtor de Punga or \ iata devêrat CA ministerul In maioritate a
primit aceasta pArerea mea. servatori:, si daca void gási ce este un
hotii pe care gazda lui Carada le Pentru aceasta s'a retras Ion Brii- D. M. Pherekyde, ministru de ex- Ast -fel, d -lor, stat) petrecut lucruri e fapt migelesc sail in contra Constitutiu-
art deti ce fructe amare cute -
tägàduise cu atâta sfruntare. Guver- tianu. Sé nu se uite. terne : Eú am remas de o parte cu d. ai astAzi (Aplau- nei terse', II voiü Infiera, pentru ca sé
foarte bine informat asupra \. lepureanu si Cu d. Kogalniceanu susti- getI de pe urma politice! d -tra. remaneti cu totii Infìerati pentru vec'-
nul, nênd idea ca comisiunea num.ta de se din partea minoritatel.', minoritAtilt.
starei spiritelor in tar&, intelesese CamerA sé nu face vi pe judecàtorul D. L. Catargiu a declarat astAzi cA nicie. (Aplause din partea
ceea ce facuse comitetul, cA actele pe
ca mergea drept la o revolutie, maI DISCURSUL de instructie. care 'el bazase acuzarea erail numal
D. G. Vernescu : Dar ea ce zic alt cä atele acte,
cu seam& 1 &sându se liberà actiu- n-i.t ministerul In maioritate, in care eral falsificar. Nu am compulsat INFORMATIIINI
nea tnceput& cu atâta energie de o- ca s8 pot apune de sunt adevérate sad
ai d to ,ci d. Kogalniceanu ai ea, n'am false, dar ceea ce stia este cA toate a-
pozita unite. Rêmânea colectivitátei GHEORGHE 0. VERNESCU primit cA comisiunea Camere! sé face
instructiune. Cu cele acte, tosta acea acuzare
Cu p-iaire la moartea Impératu-
nu era de lui Germaniel se zice cà telegra-
dové lucruri de f &cut : Sé se retragá ci pe judecAtorul de sperati sA In-
(edin4a CamereT de la ta Februarie taaa'. not s'a unit ai d. Iepureanu, care a cat o manoperA prin care
chideti pentru tot -d'a -tina gura d -lui L. ma anuntând aceast& moarte, ar
saú se suprime pe cäí violente ori -ce fast citat adineaori ca unul dintra cei
asthzt importantul diseurs rostit de Catargiu gi celor- l -alti membri ai gu- Pri Intre 6 si 7 ore dupé amiaza ar
manifestare de nemultumire a opi- d. Publicain G. Vernescu, cu ocazia cestiunei personale mai Inversunatt. vernuluI presidat de d -sa. fi sosit la Palatul din Bucuregti la
niunei publice, ori cat de legal& ar tidiesta de d. Catargiu, si prin care d. Vernescu, Voci: Din contra. IatA dar, d -lor, care vé era unica o ora din noapte ; conform ins& u-
to fata c8ruia d. Bratianu minlea cu neruinare, D. ti. Vernescu: Eú, d -lor, cum ve ca- nei dist:ozitiuni luate de cu seara d'a
fi fost ea de altmintrelea. -n dat de gol gi 'l -a aratat ;Frei in tonta ,olidiu- spuneam, am combAtut acea teorie a tinta. gi iata cum vé asumati asupra aerate!
nea sutletului sí'ù meschin ;i plin de invidie ;i de
confusiunei atributiunilor ace!ei corni- pului d- voastre toate pêcatele nu se comunica Rt gelui in timpul
Intrunirile publice ale opozitii nu reutate. slum cu acelea de jude de instructiune; politice nedemne de un partid care se balului niel o stire despre starea im-
mai puteae fi prin urmare tolerate cu D. G. Vernescu: 'MI pare rat) ca pen- dar, din nefericire, Camera a primit'o, respecta, iata consecintele purtarel d- pératulul. Wilhelm, M. S. n'ar fi luat
niti un chip. Atunci s'a hot &rât pu- tru prima oars and pot se lad cuvên- ai nu numai Camera, dar si chiar In- voastre, care nu era niel constitutio- cunostintit de acea telegrama de cat
In aceasta Camera... (Sgomot,tntrc- tre nor, la govern eraü minigtri care nalA, care nu era nici dreapta, niel e- azi de dimineat& la 4 ore. Aproape
blicarea acelea faimoase ordonante, tul ruperl). cereali, In virtutea uno teorii citite In chitabile.
care pe de o parte uvea de scop sé D -le precedinte, mé adresez la dum- carp nenrteetl, ca comisiunea Camerel Ei, d -lar, mal ramane un cuvênt de In aeelasi timp InsA, M. S. primea o
telegrama care anunta numai un
neavoastrA vi va rog se facet! s8 mi se noi am fi
sperie lumea pentru a nu veni la respecte cuvêntul mea, aga dupe cum sé dea mandat de arestare, s8 aresteze explicat, fast
cuvêntul ca unii din
neiertátori. NeiertAtort ? Se poate; profund lesin a! Augustulul bolnav.
Intrunire, ear pe de alta era justifi- ed 'I respect pe al tututor. Ve rog dar imediat pe minigtrii scusati...
O voce: Cine gi cine? dar noi cram neiertAtorI In sensul a- Ultima telegrama era adevératá cáci
carea anticipate. a une! represiuni 88 fld ascultat In aceasta cestiune per - cesta, cA din momentul ce aveam con - Impératul n'a încetat din viatit de
D. G. Vernescu: Nu void s8 't nu-
cu forta armati. Sângele avea se sonala, pe care nu ea am provocato, ci ; accia an conatiinta faptelor for sciinca cA greseli s'ali facet, nu puteam câl azi dimineatà la 8 ore ci jume-
d. prim ministru, caruia sunt dator ci mesc cl pot se declare singuri ceca ce sus rAm, si, dupeasupra sa revenim hotartrei ce loase
curgà pe stradele Bucurestiului ai am dreptul s8'I respund. ce se formulaserA de co- tate.
ce e mal gray, câti -va din capii o- D. prim - ministru a gAsit cu cale sa cineaü. Aga dar, d. I. Bratianu nu trebuia mitetul Camere! cele maI grave acuzAri
D. Ion Bratianu a stat azi dimi-
reaminteasca nicte lucrurt din trecut gi
pozitiunei trebuia se fie ucisi in in- sa sputa cine eraü co mai Invergunatl se mé denunce opiniunet pub ice ca i- contra fogtilor ministri, not sA facem in
urmA pe generogiI iertandu'i, ci trebuia neat& mai mutt timp la Palat In con -
curcàture. Guvernul credea ca va In contra partidului conservator. Cu a- nimicul minigtri,
cei mat implicabit al acelor
ci trebuia sé denunte pe co- ca curtea de casatlune se. se pronunce ferintó eu Regele.
terorisa lumea prin acest màcel si ceasta ocasiune d -sa a avut amabilita- legul sad de atunci pe care 'I -are ai as- asupra atetar acuzArI. Iate In ce sens
ca pentru multi vreme va fi litsat tea s8 citeze si numele med,gi de aceea -zi alaturi (aplause din partea mino- ni se poste zice ca tram neiertator. Dar
m'am crezut dator s8 lad cuvêntul ca te ratite)); act ast fel sta adevérul. Dar neiertatorul cel adevérat este ateta care sé Ar se
fi do dont ca eriza ministerial&
s`êr;;eascâ eu un moment mai
in pace de opozitiune. sal spun gi d -sale ai d- voastre, ea nice d. Bratianu voeste s8 mé arate pe face pe moderatul astAzi, cam el n'a
S'a intâmplat insé cá Regele a fost o data ea nu lupt cu pasiune ai eu In- lesat eA se face dreptate eu cei acuzati. curênd. Sub pretext, negresit, cá
politic. mine Invercunat ai pe d -sa mielul lue zis d -lui nu still ce le reservó zioa de mäine
de alts parere. versunare contra unui partid Dumnezeü, bland vi moderat. (Aplause D -ior, mat am inca ceva de
Void exercita Ins In tot -d'a -una drep- din partea opositiunei). Bratianu, ci voiü termina. Nu etili pen- !unctionari administratiunilor pu-
Se spune cu sigurant& ce. M. S. tul ce 'm! da Constitutiunea gi 'mivoio Dupa ce Camera s'a pronuntat pen- tru ce, la o afirmatiune a d -lui Lascar blice nu mai fac nimic vi nenoro-
implini datoria ce 'mi impune coneti-
vezând pe d. Bràtianu, dupé publi- inta, de a arata gregalele In cart a cazut tru darea In judecata, dupa ce s'a fa- Catargiu, d -sa 'i -a zia : est! calomniator, citii care ail treburi prin biurourile
cut un dosar imens plan de acuzatiune ai nu credeam ca gi d -ta sé te fael ca- administratiuni nu pot dobândi nici
can a crdanantei a zis aceste cuvinte: sad poste sé cad& un partid politic. In contra fostulue ministeriü, d. Bra- lomniai tr ca toto aceia cu care te -al a- un respuns la cererile lar.
Ordonan(a pre /ectulul polifii nu e D -lor, Intr'un trecut nu prea deper- tianu, din propria sa initiative, Hind -cA sociat....
constitu4ionalä. Atunci d. Ion Br &- tat, comb &team alAturl cu d -niI I. Brà- cei acuzati cari avagad a fi tramict In ju- Voci . N'a zis ava.
Balul Curteí d'asear& a fast din
tianu, Manolache Costache gi attil mi- Voci . Asa a zis.
tianu a declarat Regelui ca dace se nisterul conservator. Mi se purea, eram decata n'ali interveiiit de lac pe tang&
d -sa ca sé ceara gratia, d. Bratianu vi- D. G Vernescu : Te -a! molipsit de toate privirile cat se poate de reu-
vor mai lisa libere lntrunirile, d -sa Incredintra, A ministerul acela nu'gi fA ne si retrage actul de acuzatiune, dupa la atei cu care esta asociat, ai de unde sit. Lume multa si mat aleasa ea de
nu mal poate sé guvernc ze, câct opo- cuse datoria cu deplinatate, si per.tru cea tinut ani Intregi aceasta acuzatiune te gtiam cA egtl om de treabe ai nu ca- obice. si multe. veselie.
aceasta 'I combAteam. capulul acelor oament. 'I era lomniezi pe nimeni, te -al fecut si d -ta
zitia excite poforul la revolts, con- Ministerul conservator, dupe cum asupra frica poate ca Curtea de Casatiune va calomniator ca ci dêu$i1. lata ce a zis Apérarea, organ al opozitiei din Cra-
tra guvernului si chiar contra tro- still, a cazut ai Camera a g &sit cA sunt spala judecatoregte pe ace! barbati ei d Rritianu. iova, printr'un apel adresat de comitet
nului. fapte pentru care trebuia se tramite d -sa a voit sé lase Intunerecul peste a- Et, d -lor, or! -cine ar fi d. Bràtianu, concetatenilor sal, anunta. cA 'sI -a asi-
inaintea curter de casatiune pe fogtiI ceasta afacere, pentru ca sé rémanA ori cat de anal ar ti peril d -sale, nu se gurat aparitiunea de doué orí pe sép-
M. S. Regele a respuns d -lui Bra- mi nigtrit. ca om politic In aceastá tara. cuvine ai nu este drept sé arunce unui Oman& pe tilnp de un an, intro susti-
tianu, cá stie positiv cá rapaortele ce dintre Nu m8 daa In Iaturl ca si ea am fost singur (Aplause din partea opozitiunel). partid Intreg epitetul de calomniatort ; nereasi apérarea intereselorIn deobete
aceia cari ail dat acel vot ; dar fost oare aceasta idea as- nu se cuvine ca pe aceia cari sunt as- ale tututor cetatenilor, ocupandu -se In
í'aù fost fácute despre prima Intru- Se nu
lnvergunarea de care vorbecte d. prim - cunsA a mielugelului lui Dumnezeü fi
tazt sei in Camera In minoritate, sé 'I deosebl de interesele oraaului gi jude-
fire a opositii din sala Or /art, aù fost ministru gi blandetea d -lui de miel, iatà D. Radu Stanian: Gauze a fost res- arate d sa cu degetul ca nu sunt de cat tulul attt de nesocotite din causa releí
false si ca nici un apel la rescoal& ceVoid me revolt&.
explica faptele, ca sa se vad& belul.
calomniatorl... (Sgomot, protestan). administratiuni.
Et, d -lor, daca. ar fi cuviincios sé res - Uram valorosului nostru confrate
nu s'a täcut de catre oratorii opo- cine era bland ei cine Invergunat, daca D. G. Vernescu: Et, d -tor, cand vé
nu pe fata, dar pe ascuns. zic aceste cuvinte nu asrtept nimic de la pund d -lu! Bratianu intorcêndu'f cu- craiovean vista lungs gi isbandá Intru
vêntul, aa face-o, dar nit o fac pentru
zitii.
Asupra acestor cuvinte d. Ion Brà- daDIn-tor, cand s'a luat horerarea de a se d- voastra, agtept dreptateanumai de la ca cred ca, ori cari ar fi ideite d -sale atingerea nobilului scop ce'el -a propus.
judecata ministerul conservator, adevérul faptelor. De treiorI In aceasta
tianu s'a retras supärat si trebue se s'a format un comitet, care a adunat Camera am ridicat euvtntul ai am n'al zis pentru minoritate, s'a cAit singur de Caderea guvernului colectivist, zice
acest cuvênt, si am o garantie pentru
adeogem có a continuat a se ocupa actele pentru darea In judecata, ci In- ddreptul -lui Bràtianu, cum 'I zic ai astAzi :
sa acuzi daca acuzatlunea d -tale aceasta fiind c& ved cA nici d- voastre «Detnocratult> din Ploesti, a produs
de mésurile pentru a inscena sân- date s'a ivit cestiunea, at &t In CamerA
cat ai pe banca ministerialA, dace Adu- n'o tremiti Inaintea judecatorilor, pen-
nu puteti sé le aprobati and véd cA de- in toate partite o bucurie generala.
geroasa infamie ce proiectase si care narea care fàcea actul de acusare, care tru ca sé se vaza daca cei acuzati aunt negati ceca ce a zis d. Bratianu, gi zi- Un amic al nostru, sosit din Velen!,
ceti cA n'a zis aceasta t ne apune ce. tndatá ce s'a réspândit
'tot s'ar fi realizat dace. M. S. Regele aduna toate actele pentru aceasta, era culpabili sua nu. Ceca ce zic astAzi am
zis necontenit; de tre! ori am negat lertare, dar dad d -lui Bratianu, pen- acest sgomot Marti 23 cor. seara po-
n'ar fi luat mésuri preventive. In drept sé fie si judecätor de instruc- am a- tru cuvintete care scapA, In ore(Aplause de amar pulatia a improvizat o manifestatie
tiune ci investita cu toste atributele ju- Camerel dreptul de a'I ierta ai formulat netas, unui om Imbélranit...
Se spune cu absolute sigurant& decatorului de instructiune ? daus ca, dupa ce Camera 'at a eu làutari si cu brazi, entree/Iliad In
intrunirei, Regele a in- Cine a ridicat vocea ca se sustinà ca acuzarea, ea nu era In drept sé mai in- din partea opositiunet). cântece tot oresul.
ci In ajunul Credei d- voastre cA dupe provocante
¿101 nu puteam fi ci acusatorl gi judeca- tre In aceasta cestiune si nu era demn
terzis cu des &vârsire sefilor de cor- tort ? I ù m8 aflam pe banca ministe- pentru dtnsa ca oamenii acuzati sé ré- acum pe calea discutiunei administra
primulul ministru, am sé alunec gi ed -ß-
mana indetirtit sub acuzare, far& a't tri- Aseara in timpul baluiui Curtir,
puri de a scoate trupele din ca- riale si m'am opus... mite Inaintea justitiei, unde puteaa sé tiunei d- voastre de 12 an!? d. colonel Leon, comandantul regi-
zermi fárá stirea sa. I). M. Kogalniceanu : Spune tot, ca aunt inocenti, Nu ; nu este acum momentul gi ticl mentului 6 -lea de dorobanti, a fost
se apere si sé probeze ca
sé nu am se te complectez eli... (Sgo- sad sé se constate cA acuzatiu ea a nu avem acum judecstore. Cand va fi
Atunci sinistrul bandit ne mai mot). coprii;s de o sincopa care a necesi-
lost, fie momentul gi cand vom avea judecAtori, tat transporta -rea sa asas& dupé ce
putând compta pe forta baionetelor, D. G. Vernescu: Inainte de a me fort Intemeiata. Ori cum ar fi chiar
justicia i -ar fi declarat culpabili sae aceasta ori -cari ar fi aceti judecatori, fie
s'a dus la Palat vi 's! a dat demi- convia d. Kogalniceanu, eram decís s8 cA inocenti, era o acuzatiune ei am zis cA maioritate, ve vom face bilan- mai multi medic! care se aflaù la
spun tot adevérul, si dace 'mi va Scapa
este drept din partea nimanuì, maI tul ci vom vedes care este activul st bal li ail dat primele ingrijiri.
siunea. ceva din memorie, find -cA multe lu- nu politic care este pasivul d- voastre in timpul Asta. -zi colonelul Leon este Inca
A fugit dinaintea indignatii pu- cruri ad trecut de atuncr peste tare, cu seams din partea unui om
adversarilor politici administralianei acestor din urmá 12 destul de suferind pentru ca o eon -
pe or -cine dintre d -v. s8 mé ajute ca sé lase asupra
blice, pe care nu mai putea se o rog se spun tot adevérul, caci n'am nimic sé atârne o acuzatiune In mod inde- ant; dar sé atiti cA nu void face compa- sultatiune medical& at; fi fost recu-
ratiune Intre ministeriul conservator
sting& in sângc. A fugit fiind-cä din de ascuns, ca unul ce n'am nimic pe finit numai pentru ca sé'i puna pentru ai al d- voastre ; nu void Intrebuinta a- noscutú necesario.
hot nu putea deveni tälhar, fiind -c& congtiinta mea. tot - d'arena in impastbilitate de a mai ceast& sistema, care nu este niel cel pu- -si-
furase pe sub ascuns nu Ziceam, d tor, ca ea, de pe acea aspira sé la directtunea afacerilor té-
dupé ce

FOIN ZIARULUI «EPOCA»
( :35)
Fl. WOOD
GASTECU TRAGIC
PAFITEA II
IV
Scrisoarea
Cus&toreasa nu va veni, zise ea cu
o voce seace vi aspra; am spus se face
rochia : Isabela n'are nevoe de dënsa.
Mé iarte, are nevoe, zise Isabela
poruncitor aga cum nu vorbise nici o
data cu cumnate -sa; mi se pare cä ea
trebue se judec cea ce trebue sau nu
trebue copiilor met.
Are ai ea de ajuns ca ai d -ta, urmá
miss Cornelia Cu singe rece. Le vezi
tiriind pretutindeni; rochia de matase
'I e indestuletoare.
Wilson voi se iase, stàpaneasa o che -
ma IndarAt. I se peruse ca vede o scin-
teie de mil& In ochit servitoarel; anima
'I trAsari de indignare. Sé fie umilit& di-
naintea slugilor l
Apnea o fllä de hartie si scrise cuau-
toresei se vie negrevit la Est - Lynne.
V fete c& fratele ei era acolo; II veni se
Tarasi Richard
Luna, respindind raze strelucitoare,
urmarea Cu alba ei lumina, un càlAtor
care nainta pe drumul de la Est Lynne,
alegêndu gI mai ales partea unde se
prelungia umbra copacilor. Era ImbrA-
catica muncitori din comitatele de la
Sud : o palàrie cu marginele larga, care
'I ascundea obrazul, favorite lungi ne-
gre vi haine largi ci grosolane.
AjungInd lunge «Cring» el cerceta
din ochi partile cele mai afundate a
drumului la dreapta ci la stanga; apt,
sigur de a nu fi zArit, sari peste zid ci se
infunda In desimea copacilor din gra-
dina d -lui Hare.
Printr'un joc strania al Intlmpl &rei,
judecatorul, care nu petrecea doué seri
pe an acase, 1gi pusese in minte In
seara acea se nu lass, se acezase di-
naintea pajictee sale, la razele lunel, cu
pertica purin date In dArAt, cu o pip&
lungs In gura, ai se resfeta In fotoliul
sea.
D na Hare ci bica sa nu atiaü ce se
face.
Mama, zise cea din urina, am se
chew ca se Incbide obloanele.
Sé Ir.chid& oblonele ! zise judecA-
torul. Pe ara sear &?
Barbara, neisbutind In incercarea el;
se rug& In tacere ccrului, pindind In
acelaa timp semnalul lui Richer.
Nu aatepta mutt. 0 miccare neobic-
nuitA In frunzic ràbdu de veste tinerei
Barbara abia avu vreme sA vestiascá o afacere pe care trebue s'o is-
pravesc asta- sears. Abia voiü avea
cada. pe Carlyle.
E stat de cali, zise ea deodata, c& A doua zi se duse iar la Est- Lynne. vreme sé inghit ceva, vi trebue sé mé
trebue se ma p,imb purin prin gradina. Niel acum nu era acasa. attore la biuroul meal.
Tocmal and vorbea cu batrinul Dill, Nu era un pretext apre a petrece tim-
Ea porvi repede In apre desimea co-
pacilor, dinaintea carora nu cuteza sé Isabela trecea In trasur&. Ce era sé face pul cat va lipsi eu Barbara ? Aceast&
se opreascA, de ai zArise umbra frate - Barbara la usa bArbatulul see ? de nu intrebare est puse Isabela ai In sine
lui soil. sé'l vada In taine ? Ea salute rece pe respunse printr'un da. Fata 'i se poso -
-- Richard, murmura ea trecind, ta- Mara fata, ztmbi bátrinutuI secretar, mori, ceca ce barbatul sail baga de
ta) meli e aces& asta seara, nu mé pot si trasura trecu nainte. seamA.
opri.
Atunci n'am se ved pe mama ?
Era(' mat mutt de patru ceasurl, c&nd Nu te supéra, Isabelo, nu Bunt eli
Barbara putu In sftrcit se vada pe Car- de vine, fil sigura. E o afacere foarte
Val! nu, trebue sé aatepti pan& lyle. Dupe ce se consfatuirA mal mutt Insemnätá, si pentru care Dill nu ma
ma i ne. timp, hotArirA ca iodata ce va sosi Ri- poate inlocui.
N'ag prea voi s'agtept aproape chard, sora lui s8'í trimeata la Carlyle. Niel odat& nu te intorcl seara la
d'aci, locurile sunt primejdioase pen- Apo! avocatul scrise un cuvina cApita- biuroü, zise ea, cu buzele IngAlbenite
tru mine. nului Thorn pentru a'í da tntAlnire la de minie.
Or -cum trebue se astepti, avem opt ceasurl, sub pretext de al apune Nu, Hind ca Dill e acolo, dar astA-
noutAti. Thorn a venit la Est - Lynne, Ceva insemnat. sear& am rémas singur.
col purin am dat peste un Thorn care Eraü mai mutt de cinti ceasurl, cand Isabela se gandi.
credem se fie acel de care ne al vorbit. Carlyle ajunse la Est - Lynne, vi Inca Ve! veni macar diseará ?
Arata-mil, zise Richard rugator. venia numai ca sé vestiascA pe femeia Nu cred sé tie eu putinte.
D. Carlyle va gasi un mijloc, zise sa ce o afacere insemnatâ Il Impiedica Isabela, fAra a réspunde, tgt luâ man -
Barbara umblind, dar e, sigur cà'1 de a o Insoti la familia Jefferson. tela ai se coborl pe seer'. Carlyle I!
vel recunoaate ? Trasura era la use. Isabela, Imbra- spuse adio, ea nu'! réspunse vi flic! nu'l
Pe el? zise Richard, l'au recu- cata, eatepta Cu nerabdare pe bàr- privi.
noaate Intre o mie. Unde '1 voi vedea ? batul ei. CAnd sé venim Warn pe milady
Nu pot sali spun nimic pan& ce -- Al uitat cA Jefferson prinzegte la o Intreba feciorul, cand trésura se opri
nu voiü intreba pe d. Carlyle; vino se vase ceasurl ? Ii zise ea. dinaintea scare' d -ne! Jefferson.
ma vezi maine sears. Nu, draga mea. dar n'am putut De vreme, la noué vi jumétate.
In acelea moment, o fereastrA se des - piece maI curind ; ba chiar am venit
chise cu sgomot, ei vocea judecAtorulul numal ca sé'te spun cA nu voiü avea Putin nainte de opt ceasurt, Richard
result)). In tAcerea nopte! : placerea sé te intovAr&gesc ei sé te rog batea la usa avocatului. Acesta era sin-
Barbara! Ai de Bind sa capeti un sé duci scuzele mele d -net Jefferson. g ur; It deschise.
g uturaiü ? Intra in casa de grabs. Un moment tecurà. Isabela stetea pe Intre, Richard ! zise el luándu'l de
Bietu frate -mail, murmura Bar- ganduri. mana.
bara, vezi, trebue se mé duc. Vino Ce s'a Intêmplat ? Intreba ea In- (Va urma,.
ratline. La revedere. sfarsit.
 EPOCA 27 FEBRUARiE

D. Presedinte, proclam dar de;lutatl

D. Alexandre Constantinescu, ale- táiü a luat cuvêntul d. Chr. Negoescu, pe dl. Colonel Filitis(aplausel Emile
Este eu neputink.â a pAtrunde moti- apostolul páce! sipropuse ca Senatul
vele ce ad hoterit la aceasta pe d-nu se se asocieze printr'un vot la regre-
gator in colegiul al doilea de Ilfov care In putine cuvinte aratA ca tot avên- Mavrocordat ,a;Ilause Tache lonescu
despre care am spuseste cat-va timp tul ce l'ali luat industriele la not In tars, (aulausei N. Filipescu .:aplause) Ah x. Bratianu a doua zi dupe alegeri ce ad tele ce prieinueete aces moarte.
Djuvara aelau.tel M. Marghiloman trimis In Camera românA 115 DeputatI Atât d-nii Senatori cat si ministrif
CA a fast bátut In timpul nitimelor se datoreete initiatives private. Prin i- a,llause` 1. !1Iovila (apiause? C. Ressu ofician din 183 reprezentantl ai popo- prezentid-nii
alegeri de comisarul depolitie Asian, niziativa private ei prin lupta neobosi- ( aplause) Moise l'acu ap ause). rulut. Dar e probabil, cá numeroasele I. Brfitianu, d. Stur-
a fost arestat eri de acelas comisar tului presedinte al soc. cooperatorilor Sedinta se suspenda din non pentru a scandale ce ail izbucnit la Bucuregtt de dza ei Aurelian si publicul din tri-
in cafeneaoa de la capul podului din tare, s'ad organisat deja tree expo- se consulta Cam ra asupra alegerel pre- cate-va séptemâni, n'aü fost stréine a- bunead ascultat tn picioare cuvin-
Mogo,oae ei dus la comisariatul sec- sits : la Bucureeti, lati ,i Craiova: prin sedintelut. cesteI hot&rtri. tele Printului Ghica.
tiunei a 7-a. Acolo nenorocitul a fost initiative private s'ali inflintat ei la noi 4 ore Mal Inlêiü aü fost demersurile opozi- D. I. Brátianu luând cuvêntul spri-
din nod crunt bátut pentru cá nu In PloeetI o multime de societati eco Se redeschide sedinta si se tncepe vo- tiei pe 'tinge rege spre a cere ocrotirea
jineste propunerea d-lui prezident al
suferise in t&cere maltratarile d'an- tarea prin apel nominal. alegerilor contra ministrilor. Apo! a Senatulul.
urmat o perioadA electoral& In care a Aceastá propunere este primitá In
têid, ci fAcuse ca plangerile sale sá nomice, etc. Dupe d -sa d. Butculescu Rezultatul scrutlnului fost Intrebuintata cea maI scandaloasa unanimitate prin ridicarea mainilor.
ajungá la cunoetinta ziarelor. arata cat de bine ali fost Ploeetenii re- Votanti 45iß presiune oticialá.
-ses- presintati la expositiunea din Craiova, 72 Majoritate absoluta In sfireit a venit scandalurile de la Cñ consecinta a votulul Senatului,
Se crede cá actualul consiliü co- luând 1 diploma de onoare, 14 medalil D. Dumitru Bratianu 43 voturi ministerul de résboiü. La Bucureetl a- prezidentul ridicá sedinta in se mn de
munal nu va fi chemat se desem- de aur, 13 medalil de argint si 1 meda D. Mihail Cogalniceanu i II
semenea I S'a recut vorba pe malurile doliü.
D. General Lema 100 »
neze un succesor d lui Ion Campi- lie de bronz, ei'I ir.deamná ca la expo Bilete albe t3
Dunarel galbene de unii functionari su-
perior! de la ministerul de rézboiü, d- Se
x
vorbeste despre un cabinet
neanu. D. Bibicescu va continua a sitia din Braila. ce se v:w, tine peste 2 D. Presedinte proclama pe d. general
Lecca ca presedinte al Camerel. nil Maican, cari aü primit de la furni- Lecca-Brátianu.
tine locul de primar pâná la noi a- an! in 18110, se caute se fie de 3 ori, de D. General Lecca oeup& fotoliul pre - sorii armate! adevérate butoaie Cu bac-
legeri, care vor avea loc foarte pro- 4 ori mai bine represintatl, ceci aces sidential $i Incepe undiscurs ce este in- eisuri, expresia clasick franceze pot-de- Un colectivist spuneacá situatia e
babil mainte de expirarea manda- expoaitie are se Intreac& pe toate cele v&tat pe din afar& si In care face apel la vin nu mal e destul de coprinzatoare 1... preagravá(?) cad Brátianu se n'aibii
tului consiliulus actuai. Coate grupurile pentru a pastra patrimo- Aceste fapte scandaloase trebue sé atâta patriotism ca sé consimtá a
de pêne acum, noma! din strëinátate nial strAmosesc. (Majoritatea aplauda fi adus demisia d-lut Brátianu, ceci rêmânea la guvern.
s'ali Inscris deja peste 100 exposanti.
Arate ce event's! -ali luat acum exposi-
mutt timp).
Chestia Panu
ministrul cAzut (poate provizoriü nu
era omitl a se infricoea prin reproba-
x
Persoana eu care Regele s'a tntre-
DIN DISTRICTE tiile noastre, prin participarea la ele a D. M. Cogalniceanu declare c& simte rea ridicata In regat, Impotriva nefas- tinut ma! mult timp la balul Curti!
tel sale politice nemtestl.
Câti-va ani de la 1876 la 1881 totul d'aseará a fost d. Petru P. Carp.
stréinilor, ceea ce pe de o parte face de a sa datone c& irt urina cuvintelor ros-
tite de presedintele camere! : Acest fapt a fest foarte bágat In
DOL11t; pe industriaci' nostri sé fie ei cu mai 1) Sé multumeasc& majorit&tel ca a fa- merse bine. D. Bratianu manevra des-
Batausii din Craiova mare luare aminte, iar de alte parte il cut un Malt act de d eptateretregând pro-
punerile de invalidare.
tul de tndemanatic. Dar de la 1881 to- sesm& ci mult comentat.
La 15 corent, zice Apärarea, era soro face se. invece ei de la streini, ceea -ce tul se schimb:i. d. Brátianu, care, de at
2) Ca sé cear& liberarea d-lu! G. Panu la congresul din Berlin, a crezut de tre- Am spus ericáunnumér oare -care
cit a se judeca Inaintea Tribunalului alt -rei pcate nu ae avut ocasie sé face, deputat al colegiulul al 2-lea de last. buinta, In ma! multe rânduri, a lua or- de deputati independenti sunt pe
secs. II -a procesul intentat de amicul neputend ce! mal multi dintre dencil se D. Cogalniceanu nu vine sé ceara gra- dinele printului de Bismarck, deveni cale d'a constitui un grup indepen-
frecuenteze fabricile din streinatate. tierea lut G Panu caci aceasta este prero- autoriiatarl'tnauntru eipeamt In afará. A- dent.
nostru Grecescu ei cei -I -alit pacienti gativa Regelut, cea ce cere tnsé este ca li-
mici! sé! devenirá eel ma! Infoeati al sél
i

din seara tile! de 15 lanuarie, contra
d -lui Chintescu Politaiul, Preotul Lef-
terie ei cei -I -alit agenti politieneeti ei
bataust, pontru abus de putere ci r&
nirl grave. Ins& pentru c& procedura a
fost netndeplinit& in persoana unuia
dintre inculpatl, afacerea s'a amânat la
5 Maiü viitor.
Cu aceastá ocaziune, reclamantil,
prin d. Grecescu, a cerut Trib. ca se
avizeze la suspendarea d -lui Chintescu
ei a color -1 -alti agenti politieneetl in-
culpatl.
Tribunalul, In vedere ca procedura
se g &sea neindeplinit& ci prin urmare
nu putea sé intre In judecarea proce-
sulul, a dispus a se cerceta ei judeca a-
cest incident la Infatisarea de la 5
Malt.
Cum remane Ins& pan& atunci cu a-
eel functionari inculpatl, care, Cu au-
toritatea de care dispun, pot foarte bine
se in ffuenteze asupra probelor ? .Si dace
Trib. oprit d'o formali tate, n'a putut
sé se pronunce la Infâtiearea prece-
dentá, oare parchetul n'are datoria se
is mesuri pentru a garanta instruc-
tiunea in contra or caror influente, care
ar putea s'o paralisese ? Cum ? se g&-
sesc dati judecâtel mai multi func-
tionari politieneeti, pentru abus de pu-
tere ci r&nir! grave, ei ei Inc& continua
a esercita actiunea for chiar in aceiaei
localitate de unde trebue s& se adune
Coate probele de culpabilitate ? Dar a-
ceasta condesceden¢ä c &tre inculpee!
este cu totul In contra lego!, ci dä pro
cesului un caracter cu totul ridicol, ca
se nu zicem mai mult.
In interesul legei ei pentru demni-
tatea magistrature', not rug &m pe d.
Procuror general se se sesiseze de a-
ceasta afacere ci se tear& de urgent&
suspendarea tuturor acelor functionari,
care ae gásesc implicati In acest proces.
sonale I Mal t&rziù ! aver altele de fa- urinare e neintemeiata ; de unde re-
cut 1
D. Romanescu si copoi d -sale aleargá
prin toate colturile mahalalelor si In- si violente mustrari d -lui Epures u; acesta
pone capul jos si renunta la cestie perso - validate. Dupe sedinta Camerel, primul
trebuinteaza toate mijloacele pentru a nala.)
putea fabrica probe contra alegerel
d -lui Tache lonescu, cu care se se pre- votul
sinte inaintea Comisiunel de ancheta B&dulescu, alesul coleg. Ill de Vlasca.
parlamentara.
Alalt& -ieri ali venit la noi do'
tori din colegiul II, al c&ror nume il
tind c& d. I. Negruzzi a mal
s'a oferit cate 100 lei, numa' se arate si se opun ça d -sa se voteze. votai o data
vom aréta la timp, spunându -ne ce li tatie. Cât1 -va membri! din majoritate pre- asa departe
Inaintea comisiei de la Bucureeti ce d.
Tache lonescu s'a ales prin ban'.
Intr'adever sistemul este ingenios :
protestaaz& In contra unes inchipaite
coruptiunt, ci corupe ca se post& do-
vedi infama lor protestare I...
Numal in sufletul si In creerul unui
colectivist se poate z&misli o asemenea
nemernice. manopere.
Numitul Romanescu, starostele b &-
t &ueilor, se gândeete ca lucrurile s& se
petreaca ast -fel : ancheta parlamentar&
compasa din Epureetl, se vin& pe as-
cuns In localul policiel, se asculte pe
spioni! si bat &ueil regimulue.
PRAHOVA
Industriassi ploiesteni
Duminice 21 ale curentei, zice Demo -
cratul, a fost, dupe cum am anuntat
deja, impartirea premielor industriaci -
lor Ploeetent, cari s'ali distins la expo -
sitiunea de asta- vare din Craiova.
Inceputul solemnitáteï s'a fault Inc&
de dimineata la orele 10, and d. But -
culescu, presedintele societatilor coo-
perative din tare, a fost Intémpinat la
gare de societatile economice din loca -
litate, oferindu -i se un frumos buchet
de ¡loll.
La orele 2 a inceput serbarea distri-
buire', In sunetele muricel dorobanti-
ior, la scoala No. 1 de beet!. Ce 1 d'in-
Dupe aceste discursur' s'ad Impertit bertatea si imunitatea deput.atulut sé fie Putem adáoga cá vre -o 20 de de-
diplomele. garantate; cer formal zice d. M. Cog&lni- adversarí; el se certa chiar eu eel ma;
I ceanu guvernulu! sé spue ce are de gând eminenti dintre dtncil, cu Rosetti mort putati ali aderat deja la acest grup.
Seara s'a dat un banchet de aproape cu G. Panu (Aplause) acum un an. Intre alti! putem cita pe dd. N.
40 tacâmuri in onoarea d -lui Butcule- «Roata politic& se schimb& $i se b&gatt La 1884 opozitia se abtinu de a lua Blaramberg, M. Tzoni, N. Boldur, Al.
scu, la care s'ali ridicat o multime de ( bine de seama eú n'as vrea tnsé ca parte la lupta electorate, zicând ca'! e Plaino, Istrati, Movilá, I. 'emetriad,
tn tara aceasta lib°.rtatea si imunitatea cu neputinta d'a Incinge lupia cu un etc.
toaste. deputatulul se nu fle;garantate». Aplause
prelungit4) adversar deloial. Iar acum dupe alege
rile la cari opozitia a ceetigat 53 de CONVOCARE
x
lliespunsul d-lui C. Nacu scaune, d. Bratianu'et a dit demisia.
Domnii membri ai Clubulut Libe-
A 2' EDITIUNE D. C. Nacu respunde d-lu! M. Cog&Ini-
ceanu, ca nu poate respunde azi de oare beral-Conservator, sunt rugati a se
L'Indépendance Belge se exprima ast -fel:
ce nu este autorizat de presedintele Con- intruni In adunare general& Luni 29
Nu ne -am Inselat and am privit ca
siliulul a vorbi In aceasta cestie. (Ilaritate) FeSruarie anul c. orele 2 p. m. tn lo-
Hind putin lavorabile pentru cabine -
D-sa NO promite ca máine va aduce a-
CORPURILE LEGIUITOARE ceast& cestie dinaintea Camere!. (Aplause) calul Clubului, strada Stirbei-Vodá
tul de la putere alegerile care s'ali fa-
D. M. Cogalniceanu, declara c& va as- cut acum in urm& in Romania. No. 2, apre a asculte darea de seama
tepta pana mâine si ca e sigur ca Panu D. Bratianu vi-a dat demisia ci Im- a anului 1887 $i a proceda la opera-
CAMERA nu va sta de cat tnc& o zi In Inchisoare. preuná eu dânsul Intreg cabinetul se tiunile prevèzute de art. 1IX, si ur-
$ edinta de la 26 Februarie 1 88 8 (Aplause). retrage. m&tori! din regulamentul Clubului.
S'ai7 ales vice-presedintl al Camerel dd. Nu pentru prima oars, ce -i drept d.
Chitu cu 100 voturi, Agartct cu 99, C. F. Presedinte: General I. Em. Floresou
La 2 ore tncepc sedinta, liind presenti Robescu cu 97 ei N Ganea cu 98 voturi. Brátianu is dá demisia de preeedinte
154 deputati.
Dupe citirea sumariulul sedintel prece-
al consiliulut pentru a se reintoarce a-
S'aü g&sit doué buletine concepute ast-
poi mai puteraic ca tnainte.
i Azi In timpul cat s'a suspendat
ral : Tirlescu, Epurescu, D. SGileru, N. Ga-
dente, presedintele anunte. Camerel dece- nPa si al doilea, Moruzi, Amirante, fratii Dar de asid data retrageree nu are sedinta Canterei dupe proclamarea
sul M. S. Impératulul Germanici. 11-:iran si I. Bratianu. aparenta unel esirì pre fdcutd. deputatilor opozanti d. Vasile Lgscar
Inteligentza 111a joritatel tiedinta se ridica la orele 6 far& un sfert. Regele Carol a chemat pe tang& dên- a avut o altercatie foarte vie cu bie-
Un spectator. sul pe printul Ghika, care a primit In- tul coconul Vasilake Jorj presedin-
In inteligenta sa majoritatea, obicinuit& sárcinarea d'a constitui un nod ca- tele adunárei.
a aplauda ori -c&rul cuvtnt de sus, crede binet.
de cuviint& a resound° acestel stiri prin PRESA STREINA Gauze acestei altercatii era cá d.
tr'o salve de aplause. Le Matin zice : Lascar sustinea cá d. Jorj trebuia
Vorba Románului : SI
Pofteste'I la nuat& se 'ti zita si la multi Ministerul va fl Intocmit ma! ales se proclame ca deputat si pe d. Dr.
ant. CRIZA MINISTERIALA ROMANA cu elemente din grupul a eerie ref este t:alendero.
Pe and vorbea presedintele, unul din d. Carp, Post ministru la Viena, care D. Jorj insè i-a rèspuns c& d. Ca-
Gel mai desteptI si mal de c&petenie din Pester Lloyd este Incredintat ce mo- va lua probabil lendero a fost deja invalidat, ei ca
majoritate, prevézênd ce o se se tntemple, tívele crizei ministeriale romane sunt lu! de externe. acest vot find dat deja nu putea re-
zise unul vecin : cu totul de natura politices interioare ;
«0 se vezt c& o se aplaude prostii I» Si veni asupra lui.
abia ispravise frasa si aplausele isbucnir&. oficiosul maghiar aduce apoi, dintr'un
De rugirle ace! membru parasi sala. raport bucureetean, urmatorul estract : Á
De mutt& vreme, sun& iuformatiunea ULTIME INFOlM ITIUNI Prima stire primitá astá noapte la
oflcioasa, existes In partidul guverna- Curtea româna despre moartea 1m-
Presedintele deteapol citire uneladrese
de condoleant& ce d -sa propune Camere!
se tns&rcineze guvernul a transmite la
mental doué directiuni, dintre cari una
era Impáciuitoare, pe and cea- I'altf CRIZA MIN ISTERIALA lnêratului Germaniei nu era tnte-
meiatá. 0 sincop&cu toateaparentele
Berlin. tindea la o rupere hotaritoare Intre ma- mortii dedese loc la espeditiunea a-
o voce din minoritate : Ce guvern ? joritatea national - liberala ci liberali! Printul Dim. Ghica a rein- cele! etiri. C&tre 4 ore de dimineatá
Nu e guvern ! disidente. Alegerile, oe ci ad eeit fa- ceput azi negocierile in vede- o telegram& a anuntat cá Impèratul
Camera consultata, voteaz& acea adres& vorabile majoritatet, aü dovedit totusi,
prin ridicarea mánilor. prin succesele relative ale disidentilor, rea constituirei cabinetului. nu murise dar lesinase numai.
Presedintele declara votul Camere! u- cá tara nu Incuviinteaza mesurile au- Beizadeaoa a avut azi o De la 4 pâuè la 10 ore de dimi-
nanim. neat& nu s'a ma! primit niel o etire.
toritare.
Guvernul s'a angagiat pentru invali-
convorbire cu d. Const. Boe- La 10 ora o telegram& adresatà Re-
D. Epurescu cere 'cuvêntul In cestie rescu.
persona;& Cu d. I. Lahovari. (Sgomot In darea alegerel din lees a condamnatu- ginei de vèrul si de vara M S. prin-
majoritate). lui redactor -ref al Luptei, pe când o Pana la 3 ore d. Boerescu cipele mostenitor al Suediei ei sotia
Voci. Lasa d -le Epurescu cestiile per-
parte a n.:ajoritatet gasea ca aceastá fiind purtator a propunerilor acestuia ali anuntat muartea ca in-
Printului Dim. Ghica a mers timplat& la 8 ore ei jumètate de di-
(D. I. C. Bratianu s'apropie si lace aspre zulta
urmare
o sciziune In mejoritate a efreí
fu, ca alegerea d -lui Panu fu la Camera unde a avut o lun- mineatá.
ga convorbire cu leaderii o-
ministru Bratianu declara : Nu mat In acelas timp cu d. Ion Brátianu
Voci la ordina zilel. sunt stapen al majoritatei ; nu 'mi re- positiunii. a fost azi dimineata la Palat si d.
Presedintele propune a se procede la mâne deem de cat a me duce. Si Indatá
D-nii Lascar Catargiu, G. general Lecca pe care capul colec-
remas de eri asupra validare! d -lu! dupe aceasta, d. Bratianu remise Rege- Vernescu si Dim. Bratianu au tivitátei il a adus In trásura sa, a-
lui demisia sa, fagaduind In acelag
pus ca conditiune sine qua dicá a prefectului politiei.
Un incident
timp a da concursul sèü preeedintelui
Senatului printul D. Ghika, Insarcinat non" disolvarea Corpurilor x
Un foarte mare numèr de per-
In timpul votulul se iveste o contes - cuIn formarea cabinetului. Legiuitoare. soane apartiind tuturor claselor so-
alte imprejurari, n'ar fi mers poate
primul ministru, dar situa-
tia interioara era foarte incordata prin
x c:etiitei si tuturor partidelor politice
In urina rëspunsului ce d. Boerescu
s'aü inscris azi la Palatul Regal In
( Sgomot, protestant, allercatiuni). freametul luptei electorate; iar puterile a dat Frinfulul: Dim. Ghica, acesta semn de condoleantá pentru moar-
D Negruzzi protesteaza ça n'a votai ci guvernulu! pentru afaceri serioase e- s'a dus la 5 ore si jumëtate la Palat tea lmpèratului Germanici , seful
cere a vota. ras sleite ci tara cere o liniete temei- se rezilieze mandatul sed in mdinele familiei Suveranului nostru.
Presedintele anuleaz& votul tnceput,
ei voeste a Incepe votul d'al doilea.
D. Fleva tn cestie de regulament zice
nice.
Opozitiunea unit& a tinut chiar in
cele din arma momente ale existente!
Regelul'.
x
Primim din Dorohoi urm&toarea tele-
c& eri Presedintele a mai anulat votul o cabinetului Bratianu, o intrunire de- Se zice cä d. gen. Lecca va fi che- gram&
data si tn urma aceste! anulari a amâ- La alegerile comunale opozitia
nat votarea pe a doua zi; tot ara trebue monstrativá Impotriva guvernului Du- mat azi la Palat. a reusit eu majoritate sdrobi-
f&cut si azi. Votul trebueamánat pe mime. minica trecute la Orfeü, si dupe mal toare. Burghelea.
D'almintrelea on. d. Fleva trece tn revista multe discursuri vehemente, stigma-
toate tertipurile tntrebuintate de majo-
ritate pentru invalidarea acestul membru.
S'a rëspdndit azi la Camera ,stirea
tize ca nedemne ci inconstitutionale cd Regele va pleca astd-seard la Ber-
mésurile pclitieneeti contra libert&tel lin si cä sesiunea Carnerilor va fi sus- Cu începere de mâine vom
x
Resultatul la alltreilea scrutin pentru in- alegerilor, a Incatueerei dreptului de pendatä, limp de 15 zile.
validarea d -lui Badulescu e urmatorul. Intrunire printr'o ordonante politie- avea un serviciu particular de
Votan t1 142 neasca, cum el a arestarei unul depu- Putern asigura cä Regele nu va telegrame de la Berlin. Pen-
Pentru 95 tat pe timpul sesiunel, fárá permisiu- pleca asta searä si cä nu va pleca tru acest scop ne-am asigu-
Contra 46 nea Camerel. mainte ca ministerul se fie constituit.
i rat concursul unui corespon-
Abtinutl
D. Badulescu este asa dar invalidat din
Regele a primit, afar& de printul
D. Ghike, el pe d -nii P. Carp, Kogalni- x
D. Dim. Brátianu a Intrunit azi dent special.
lipsa unui vol ! ceanu el Al. Lahovari, fort ministru al
Colegiul al III -a de Vlasca e declarat va- justitiei. D. Kogalniceanu ar fi obtinut la Camer& 43 de voturi pentru pre-
cant.
(Mare runioare in Camera). de la Rege gretierea deputatului Panu. $identie.
D. Dim. Brátianu s'a abtinut.
ULTIMA ORA
Presedintele ridica sedinta. Dintre membrii opozitiunei eraü Berlin, 9 Martie, (7 ore diminéta).
Figaro, consacra crize! ministeriale absenti d-nii Pesiacov, Popp, Al. Cu- Ieri seara Imperatul se Insufletise pu-
3 ore 1 /2 de la not un articol, la rubrica din strái- za, G. Panu, M. Marghiloman.
nftate, sub titlul demisiunea d -lui Brá-
tin. Dar in timpul noptii, slábiciunea,
care exista dej i ieri, a sporit. Ea a a
sedinta se redeschide la 3 ore 1/2. E. Bádulescu fusese invalidat.
D. l'herikide Ministru de Externe de- tianu,
rândur!
din care estragem urm&toarele
: St
tins In acest moment Gel ma! tuait grad.
San -Ramo, 9 Nartie. Kronprintul
clara ca situatia find din cele mat grave Si azi Senatul n'a tinut de cat o
vine se far& ape! la toate grupele din Ca- «Imposibilul este cate -o- data posi- a petrecut o zi bun&, cu toate cá sterile
mera pentru a retrage toate contestatiele bil»; aceastá foarte Intunecoasá frase a eadintá de câte-va minute. relative la starea de sanetate a impera-
facute in privinta validatiuneI deputa - filosofului din Koenigsberg n'a putut fi Dupè indeplinirea formalitetilor tului aú f &cut o adânce impresie asu-
tilor. niel o data ma! bine Intrebuintata de prFliminare, printul Dimitrie Ghica pra lui.
D -lor, adaog& d. Pherikyde, in aceste cat cu ocazia extraordinare' noutáti ce care ocupa fotoliul presidential, co- San -Remo, 9Martia. Plecarea pe-
timpurt grele prin care trecem, tara are ne scseete din Bucureeti : rechel imperiale germane. via Brenner
nevoe dea avea biuroul Camere! constituit. D -nu Brátianu 'el a dat demisia! el municând Senatului stirea mortei pentru Cherlottenburg, ee'r iminentá.
(Aplause pe b&ncile majorit&ti1.) aceastá demisie a Post primita de Re- Impêratului Germaniel, aminteste Doctoral Mackenzie va In 'i pe noul
D. Presedinte, consulta adunarea asu-
pra propunerel d -luz Pherekyde. gele Carol, care chiar a el insárcinat in cite-va cuvinte tot ce Europa do- Impérat.
Aceasta propunere este primita tn una deja pe printul Gh ka, presedintele Se- reste Augustului reposat care, in Berlin, 9 Martie.Bursele din Ber-
nimitate. natuluì, de a forma un nod minister. cele din urmá vremuri, se fácuse lin ei din Breslatí sont inchise azi.

At".
i. m.FERmo
CASA DE SCRIMB

Strnda Lipseani, No. 27

Cumpera si vinde efecte publice si face
or-ce schimb de monezi
Cursnl Bucuresti
?G Februarie 188S
mitt

Cump. Vend.
FAICI Bucuresti.
Pentru a da o mal mare des
permit a resista in lata or -care: t °neuf. :te
matori ;i Aune la rob .t ,pie a
bri;a precun::
di r'r;,
; i1
.._`= s

'
to

DOMNILOR COFETARI DIN TARA

.-c
IEPOCA. -- 26 FEBRUARIE

Calea Victoriei No. 77.

am arangeat Fabrica cu masinele cele mal perfectionate st forme no1, care imi
Indu.trlei Nationale-
:xt si pretia"; pentru care dar rog stat pe onor. d -ni Cofetarl cAt si pe ccnsu-
: ai a lucra si esorta mal bine ça toll ami cu toate articolele ce produce aceasta

l'; :,i.t,t Gart, si`;:r Cr ;r:;: i'r ;;ta; a; Chocolat ça Came Vanille, Cacao, Pistasche. Nouga, etc. Pastile de Chocolat, Pastile
London asentenea ,i la Borane sistcin Mark Nikolas, Englezesti si la cullate de lux.
UN MARE DEPOSIT DE TOT CE ATINGE BRANSA COFETARIEI
Preeum t Frunze .i fiori pcntru I:arnituri. Marti(' pentru torte. Tali .i lil:t.ele. ('siluri . egetale ri Cole. Choeolnt, enver-
turi pcutru lucrai. t'nt de cacao si guauri pentru Boniboane
Fa-

B, mh,ane engle;estl 22 felurl Rockes Drops la cutis ;, usi to chilo si cu etichete

s (r`iri'.
Bucuresti
MOSCU NACHMIAS

5+

t.
CASA DE SCHIMB

.Vo. 8, In palatul Principele Dioìit, ie Ghika

Sir. Lipscani, in lacia noei cladirBancei National

schimb de monezi
(Dacia- Remdnia)

B ucuresti
Cumpera si vinde efecte publice si face ori -ce

Cursul pe ziva de 26 Febrarie 1888

Renta amortisabila
romana perpetua
Obligatiuni de stat [Conv.rnr.)
C. F. It.
Cump. Vinde

88 14 89

5 010 Renta amortisabila

5 0/0 Renta perpetua
9Y
90 91
12 cel mai snare depon din tara al productelor candite de Paris si Drageuri 5%
10 fr. ,.
Municipale
Casei pens. [300 L.)
73
410
74
415
e 010 Oblig. de Stat 88 1;2 8914 % Scrisuri funciaru turale 104 104
ti 0/0 Oblag de st drum de fer
7 0,0 Scris. fune. rurale 104 114 104 3,4
D -niì Cofetarl care doresc a avea Preciurile corente si catalogul special, sunt rugati a'mi seri si le vol trimite franco la domiciliul do-
ritorilor; si pentru o mal mare Inlesnire a d -tor Cofetarl din orovincit, am infiintat o Magazie de Transit de unde se vor vinde si expedia
5
7
7 % urbane
89
1 3i toYs4
96
,
5 0/0 Scris. fune. rurale
7 0/0 Scris. fune. urbane
88 Sc. 1/4 marfurile cu preciurile mai scazute ca din Capitala tìind scazute si acsizele comune[ Bucuresti; iar pentru d -nit particolari consumatori la
ocasie de Logodne. Nanti, Botezurl si Soarele, ce vor voi se cunoasca industria lerci se fac urmatoarele preciuri : F'onda,t asn'tat
6
5 85 l75'/i
102 102t2 de 50 f. Inn kilo lei 4, +o, Praline ale Chocel,ta ru dil', rite crernuri chilo lei 6.80, Urugewi diferite ch lo lei 6,80, Prude Cnndde chilo lei
5% ;, las! 75 3/4
5 /0 Scris fune urbane 95 96 Obi. Serbasti eu prime
3 +9X6, 63 88
5 010 Scris. fune. urbane 84 t2 8.80, Ilomboane engl sesti chilo lei 4, Caratn.le cu fisticuri nligdale creme etc. chito L i 4, Sampanie de la diferite case renumite si cu pre - Im. eu prime Bue. pin lei) 35 38
Urbane 50/0 Iasi ciuri de concurenta. Asemenea Licueruri, Coniacuri, Ceaiu, Pesmeti de 18 felon din coi acni fini pentru cedi si desert, Romuri diferite ca- Losuri crucea rosie italiane 45 48
75 1 2 Otomane Cu prima 35 as
8 O/0 Imprumutul comunal î3I 4 :4 3 tnap intro care se recomanda adcveratul dc Bremen extra fin, din care spre convingere rog a se cere ca proba marfurile ce sunt a se tri- Losarl Basilica Dombau 17 40
Oblig Casei pens tlei10 dob ) 210 215 mite cu C. F. R. rembursanduse restul iar celo ce sunt a se trimite cu posta rog a se avansa valoarea prin mandat postal dupe care se va Act. Dacia-Romania
Imprumutul cu premie 35 37 expedia marca. Soc. Nationala
Actiuni bancei nation. !COS toto Sub.euinut,tl aduettud zabar in eantitati mari pentru fabricatiunea bomboanelor sia ehoeolatei pot a tine or -ce cou- Soc. de Constructiuni
Actiuni Dacia - Romania+ 220 230 curenta in neeat articol. Aur contra arg'nl sau bilote 16 75 17 f0
Zahar Capatina kilo lei 1,1; Zahar frances Cubic kilo lei t, t i. Zahar frances Tos kilo lei 1,05. Florini \Val. Anitrluc 400 Rot
a Nationala 2o0 210
Constructiuni 80 90 ou stinta,Bucurestt,
G. DORRICEANt. Marci germane
Banenute francese
144 tee
too s

i
100
Argint contra aur 16 PO 17 te 41 Adresa Telegramelor: Bomboneria Dobriceanu. Bucuresti, Cales Victories, 77. italiane 99 too
Bilete de banca contra aur 10 90 .17 1i Ruble harde 905 410
Florini austriaci 201 ¡ 202 NB. Cursul este socotit in aur

ry
DE INCHIRIAT
LA ORA S UL VIENA
vis-a-vis de
liotelul zis l\emtoaica In total and
1n parte, situat 1n strada Bibescu Vodä
No. 16.
Parfumerie- Oriza L. LEGRAND' PARIS, rue Saint- Honoré, 207.
Pa`ñ®A LAVILLE DEVIENNE Lib. Socee Doritoril se vor adresa la d. propie-
tar Strada Cementer No. 35. 651
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate si aoliditate urma- cu bune cunostinte de
toarele noutatt UN STUDENT matematici, cauti medi- PARFUMURI CONCRETE
Hutarie pentru Doamne si Domni. Flasiele, camasi si ismene de lana dupa Latium de ciasele gtmnasiale, sau ca repeti- INVENTIII'NE SISTEMATICA BREVETATA IN FRANCIA SI IN STREINATATE
Fete de masa, servete si prosoape de panza. gistemal prufesorulni Dr. G. Jaeger. tor la vre un pension. A se adresa sub ini-
Oianda veritab. de Belgia si Rumburg. Gulere si mansetede olanda ultimu fason. tialele O. G Straia Grivitel No. 9e. PARFUMURILE ESS.- ORIZA, preparate printt'un procedeu
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile Mare asortimeut de cravate ultimu fason. flou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pán'acuma necunoscutde
si látimile. Corset. frantzuzesti cu balene veritabile.
Batiste de olanda si de lino albe si cok Trou.ouri cumpiecte pentru fidanzati. Ele sunt inchise sub forvia de Creioane sau Pastile, in niste flacoane mici sau culli
rate. Layettes ni TrouNuuri pentru copi!. MARE SUCCES toate genurile e. sunt foarte usioare de Inasta[. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporeaza,
Ciorapi le Dame si Domni de Fil d'Ecosse.
de bumbac, de lana el de matase.
Trou.ouri pentru penNionate, otelarl
si restauranturi. LIMBA FRANCESA si se pot saturai iu tuburile lor, ciad selli
tele supuse la conlaclul lor. E DESTUL A
usate.
Ele au imensul avantagiu de a umple Cu mirosui lor, tara a le PARFUMA
FRECA USOR PENTRU A
inmuia sau a le atraca, obieo-
IN DATA.
PREDAiA ROMrNIIOR FAsA PROFESOR
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apárut CATALOGU NOSTRII IN 52 DE LEC'rIUNI CO
¢
ILUSTRAT Si VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE l'ESERE. Ziar limhislic 3eptì+ntanal pantru toate cla- o 44
st'le. Metoda pcntru a ¡mata SiNGIIR a r v ti
LA ORASUL VIENA scrie si a orbi frantuzeste, Redactor H.
L11L1.11/T, profesor la liceul Sf Gheorghr.
Adresa : Bulcvardul Elisabeta, Baile Efo- si toate obiectele de LINGERIE, de PAPETAR1E, etc., etc., etc.
Q

CALEA ViCTORiEi, PALATUL .DACIA- ROMANIA riel, Bucarest'. DErOSITE IN TOATE PARFUMERIILE atalogul Parfumurllor cu preciurile
vis -à -vis de libraria Socec Auonamente tplatibileinainte): Un an ci r- PRINCIPALE DIN LUME sunt trimise FRANCO la cerere
535
i sul complect 20 lei, sease!uni,10lei.
N B. Se pti+-spre-zece numere au aparut deja.

VINDECAREA MEDALIE DE AUR $

Viens I 8143
BOALELOR SECRETE
3+=

L FA IR. MACISTUL e:_

CURII REQALE Autorisata de consiliu dehygiena si saluhritate
444

CAPSULE ANTIBLENORHACICE i `_ -P?tA h P 1 $ í 1°7Pá7r.lu Dl.r;.r.1 r X.rJ' 1' 1 r ls tt PLEte.r n tJJS N.ILA 41W DENT ALINA,,
ensentá pentru gura

=t
preparate de I.Oswald cu aprobarea con
i,tsr PULBERE VEGETALA PENTRU DINT'
siliulul medical superior.
Sunt cele mal bune capsule in contra
boalelor secrete, scurgeri vachi si noi, r FARMACIA Ci--IR. ALESSANDRIU
_.:rs u:.,,. .: .::_ m,m, r,r
ROMANA
rt tmnrnrm Dr. S.CHIM
KONYA
ale

catar de velica, etc.

Pretul unei cutii lei 4.
.
l:;tm.. t".r..'.,rr-'..-._ .
t r
ArelliMer
n u ft
. . ....
tu .
.. , t.---
,t . ,.
.
. . ...,-. IST
Ambele preparato cu acid salicylic pur

APADE MATREATA Cu EFECT SIGUR SINGURUL AVI S

Cuaáta calIcul de matreata, intareete pé-
rul si opreste caderea lui.
Preciul unul fla.ion 2 lei 5'i bene.
Deposit principal, la Craiova, farmacia
I. OS W ALD.
Bucuresci la drogueria d -lui 1. Ovesa,
si la mal multe farmacie din tari.
Comandele facute prin poste, insotite
de valoarea lor, plus 50 banc pentru em-
b alagiu, se lec uez ezact.
Preparatiunea acestul vin, care pentru mine a devenir
sunt remeda radicale pentru durerea de
dint,!, boalele gurel si ale gingiilor.
Ele conserva dintil si da gurei un miros
placut.
Dintre 161e preparatele de godron care a obtinut un cult e adesea denaturat de unir colti( car! gasesc de
o
Pretul : i flacon, dentalina 3 tranci ; i cu-
cenatane netilgaduiti in fata d -lor doctorl si clienti! ce c.viintt a debita alte preparatiuui in local acestul vin, tie eu prafuri 2 franst.
Ii"
ali constatat folóse surprin4etóre e de accia atrag atentiunea onor. public a nu primi de cet Deposite la Bucuresti : F, W. 'turner, I. ()-
9acóne originale vest, Bruss Stela si Brunndus Braila Fabini,
GUDRONUL ALESSANDRiU _eotosani, Ha ¡real, Dorohoi, flaque. 485
care se intrebuintczá eu succes contra durerei de piept, VINUL COPIILOR
PREPARAI DE
omet provenita In urina guturainlul, iritatinnl ale peptulut.
4 astmu, catar al basicel udului. Lipsel de pofta de man- CHR_Farmacistul
ALESS ANIDRIT7
Ctzrjll Regale UTIL PENTRU TOTI
care, etc. Cu o lingura din aces[ Gudron pus iutr'o
litri de api formez! ape de Pittura, care se pote da en Etatea tea frageda a copiilor 'I face a se imbolnivi

DFI1\111IIIII1 bilai ao e adresmla mult succes la copia contra b6lelor niai sus indicate.
I'entru adulte se ice o lingura de Gudron in api :.a
usor; pentru a prelntfmpina maladiile se recomanda acest
vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni in sus; tine -
BALSAM DE SANATATE
AL FARMACISTULUI
llotmlla losovicl, casele Cosman, eta- charata sa.i lapte dulce 2 -3 uri pe (ii. 2 leI fi. relor fete le aiuta la buna desvoltare a corpulul, inta-
gi ul I. Bulevardul Academiel. 640.
Nrinignal
resce ósele si da putere muschilor. Modul Intrebuiutiril ; a I. EITEL din Râmnicu- Vêlcea
.r**7,
se vedea instructiunea ce Insotesce fie -ce sticli. Pretul 3 lei. Analieat i aprobat de onor Consiliu Medical
Emplt sturo gudronat dis Pauvre Hciume Superior din Romania
( Alessandriu). Contra durerilor Reumatismale, a in- Preaervativ escelinte al sanátatii contra di-
U1M ATOARELE P IEPARTE COMPUSE DE: cheieturilrr, mijloct:lui,durerilorde piept, spate si alte jun- Capsule elastioe on nlei de Moira (Alessan- feritelor msladil contagioase, mal cu seam
drlu). O In timpurl epidemice, de cholera de friguri,
IER T !tL ghiurl, 1 leñ ruloul.
41111111.11.11, let! si
dosa, cutis a 4 capsule t led, a 6 capsule I
25 baril. a 8 capsule I led si 5o bans.
t}i Rewediu foarte bun contra boalelor de
stomac, de cleat t}i consecintele lor precum :
indigestiuni, lipsa de apetit, ragà'ala greatá,
DIMITRIE G. GHERMAN Pastile Gumóse- Codeire -Tolu (Alessandrin). Sinapismul Alessandria, muntar In foi.
flegme, flatulente., durere de stomac, colles,
BUZEU Superioritatea acestor medicamente in toaladiele de piept ingreunarea de stomac constipatia, con esti-
este recunoscuti de töte celebrititile medicale. Aceste pas.
Acésti preparatiune espermientati de autoritatile nóstre uni, galbinare, venin, hemoroide (transi), hi-
In Bucurestt n'. mai la d. tile In urma esaminArii ce li s'ad ficut s'ad aprobat de medicale si profesort la facultate a constatai ci finti su- dohondrie tat melancolie ( provenite din deran-
Se gaseec periore tuturor celor -1 -alte preparatiuui stre.ne, si chiar jamentul mistuire.i), indtspositiune, du rerea,
Marin 'onescu frizer, Hotel Union, str. onor. consilid medical superior, 1 let 50 baril eutla. de splina, ameteal.., durerea de cap, friguri,
Academiel. celui de Rigollot. Cutia I led 5o beni.
scorbut, ulcere etc etc.
Apa dentifrice Ralsamul de sanatate Eitel, superior tu-
are proprietatea de a Interi gingiile, face [Capsule oleo- balsamioe- santaline (Ales- turor produselorsimilare, se recomandá pen-
sé dispt a rosiatta gingillar §i sangera- EREg J
sandriu). Remedial sigur contra nialadiilor secrete
(scursóre, sculament) la barbati, fie in stare prós-
tru on -ce cas ca cel mai buu i cel mal util
medicament de casa tutulor per -ioanelorIn
rea for Intretine cura4enia si face se general 'si in special celor departatl de aju-
disp.rá piatra §i mirosulgurel; aseme-
nea se reco'anda ca gargará pentru /44 /Vindec.d,\ peti, sad ort-cat de ínvechita, se vindect prin Intre-
buintarea unelcutiice cantine too capsule, combinate Vindec toare medicale,
durer,le de gat, angina Iii inflamatiu- 8 din 10 ne- ast -fel pentru un tratament de vindecare complectA.
crampele de Balsau,ul de sanatate Eitel, se poate in-
stomach, palpi-
nile gurel. Sttcla costa un leü.
Pomada de Chinina a uralgüle fi m,-
tgrenere Dele mal
Modul intrebuintirit si dicta prescris& a se vedea ta ji11e, colioe he-
trebuinta In on -ce timp qi t'are deranjament
de afaceri.
Impiedicá caderea pérulul si '1 face sé \ lmpouérd- * instructiunea ce Insotesce fie -care cutie. -- Pretul une!
cuti! 6 let.
patice, varsL-
turf nervó- Preciul unul flacon insotit de iustructie
1 si GO bani
creascá. Borcanu 3 lei.
Pomada Heliotrop (Ess. hoquet)
Borcanu t leu
Prafuri albe sirovipentrudinti SA N / l i - A se observa pe capacul cutiel semuttura,
eolare rosie, si a nu ve debita alte capsule de a
carora eticacitate nu se garantéza. S#:riniite contra
mandat postal In on -ce iocalitate.
se, etc. Se gaseste de vénzare is celle mai mulla.
armactt si la principalele Drogherii din tera

Ara proprietatea de a Interi gingiile xesaimEwsesalommiesswisswisx

si face se straluceasca t}i sé aibea,cá
dintiI. Cutia 50 bani, t lee, 2 si 2,50 DE VÎNgAEE LA PRINCIPALELE FAI,ffiACII DIN TÉRA. RESTAURANT ELECTRIC
Apa de Chinina /a localifdji/e unde nu se gdeesc aceste preparate cererile sd se fata la Farmacia Romänä Bucuresci Strada St. Niculae din Solari, vis -a ¡i
curata t}i Impedicá caderea pérulul. vis de biserica
Flaconu i si 51t beni. fi contra mandat postal espediez in ori-ce localitate (In Palatul Societatel Nationale de
Pudra Virginie A sigurare)
Nu confine nisi o substance vatamä-
toare pentru fata t}i dadtura, adita sa-
rurile de plumb, mercur, dupe cum
4<e212j. i: ,y, li.)lirA .íli f5i )L1_A?ílá+é 1 . 14.1! ¡to ,Ji! A 3/t
--- 1`-"' _ Sub - semnatul am onoare a aduce la cu-
nostinta onor. public ca la Restaurantul
B Electric deschis Inca de la 8 Noetnbre
sent preparate aproape toate pudrele. ! CALEA VICTORiE1 77, BUCU RE SCI, (CI MËUA ROSIE) 1887, se gaseste mancarT gustoase si alese,

e
Este recoritoare. Albeete stInfrumuse- Cu preturile cele mal moderate.
teaza fata Pretul 3 let. !7J'.Y3lCfvcGC_Çf °ti,c:Eti)!_^r Cr;i-.,t*i°i '`i h.( F' f?Fir' {Ï"11C{,f`Ccé-t',( BUCATI RIE FR NCEZA SI OR GINALA
Pasta pentru dinti VinurT indigene din podgoriile cele mai
proprietatea a albi ,si a reds luciul
are
smaltului dintilor. Cutia 2 lel.
o`'
:: --tir Z:s renumite Cu preture foarte moderate.
Serviciul nu lasa nimic de dorit. I,
° lad de vantare moria Ba-
622 Cu deosebita stima, Anton Urosovici.

DE AREHDAT
AVIS ®
t ea- Vulturesti dan judetul
Arctie
Olt, a d -net Dumba, impreuna cu sema
naturile de toamna si cu padurea de pe dansa,
composa numat de lemn de constructie ln grosi-
NEDICTINE me de 6 -14 palme in circomferinta ; precum si
doue vit din principalul deal al Oltulul din Dra -
DE L'ABL'AYE DE FECAMP (FRANCE) gasanT. A se adresa in Bucuresti In strada Sfinii -
lor No. 4, sali la proprietatea zisei morii.
COFETARIA Si FABRICA DE LICHERURI
6SCSidNTK, TO?7IC.l, DIGáSTIVK SI AP6RITIVÁ
GEA MAT BUNK DIN TÓTB LICORILB
TANASE D. CRETULESCU
sigurä in vindecarea STR. CAROL NO. 11, ALATURI CU BISERICA CURTLA VECHE SI VIS -A-AIS DE r.NTEUL P,ECEI
A se cere todénna in josulñ INtiE(iTiA GiLBEIV1 scursoarel. ,Blenora- *
1

fìt4cárei sticie,eticheta ie . Sticla 2 lei.
Ace -te preparate. compuse de Dimitrie G.
tratit purtándil semnátura Ghemar, tarmac stia Buzéu, se gaseste de # Pentru d -nil comerciantl ce vor voi a lua in cantiiáti mari, se va reduce precut
directorelui generale. vènzare in Bucureçt' la armada Cosu, Sf.
Gheorghe si la farmacia Galena, Calca Gri-
Adverata licore Beaeduttni se alti la tote persónele urmätóre vilei
cari s'ai angalatta pe *crisi a au vinde nid ñä contrafacere. cunoscend perfect limbe Ro- rii proaspete gi prájituri proaspete in fie -rare zi, o adevératá mastica de Hio. Mare
UN TINAR mena, Francata, Germana agi
A. FialkowskyG. si D. Tanasescu frati italiana c r pondenfá comerciala in aceste
limbi si comptabilitatt dareste a fi antrajat
Constantinescu D. itlarinescu BraA;adis --N. loa- fie Si ca voiagior pentru Romania ei Europa,
aditi unde poseda cunostinte Intinse prin
nid et Comp. Carol Gersabek. H.
I voiagele dais (acute.
Conditiunl avantagioase. A se adresa la ad-
ministratia acestul ziar.
TipogrslS rail,rmllti ,.Cp>'oeslRt' Tlpertt eu nemesia Ch. LorWeuli C -le Paris
Am pus in consumatie o mare cantitate de Romuri Jamaica superioare eu lei
2,40 I tru sidiferitealt» romuridelarenumitelaCase Renohe si Steam din Berman
O mare ct.ntitate de dulceturidin toate fructelecu vanilesi feravenile eu pre
ciuri foarte eftine. Bomboane, Sampanie din fabricatiun, a de l cherurl de si sci. Ana
nas, Benedectin, Cuiraso, Sartr-z. Plpertnant, Vauile Rose, 3 fr. litru. Difer.te patise-
deposit de rach-uni bune st Indolcite menagiul easel
Mare deposit de spiri rafinat cli de maitá, Primeute comando
nunti, botezuri ,si soarele. S.-rviciila cele mai alegante si esecutate depentru logodne,
Deposit de distinsi talea. Ser sci le mele nd unoacute. mine personal.
Toate aceste marfuri se vend cr preciari moderate.
x Cu inala stima
T. D. CRETULESCU'
tiertlit reapoleaabi+, G. Stoenesou