Sunteți pe pagina 1din 12

GLANDE ENDOCRINE

Clasificarea mesagerilor chimici


Dupa criteriul functional
 secretii autocrine: celulele elaboreaza un mesager chimic ce actioneaza pe receptori aflati chiar pe
celula secretorie. Ele asigura controlul local al cresterii celulare. Ex.: factorii de crestere.
 secretii paracrine: mesagerul actioneaza pe celule adiacente celulei secretorii. Si acestea asigura
controlul local al cresterii celulare. Ex.: majoritatea celulelor din sistemul neuroendocrin difuz
(SND).
 secretii endocrine: realizate de un grup de celule specializate in sinteza si secretia mesagerului
chimic, hormon, descarcat in mediul intern. El actioneaza pe tesutul tinta unde celulele au
receptori specifici. Actiunea este la distanta.
Secretia de mesageri chimici poate fi continua sau numai cand organul o cere. Acelasi mesager
poate fi eliberat de mai multe tipuri de tesut. Ex.: hormonii din mucoasa digestiva sunt peptide si
pot fi secretate si de neuroni din nevrax. Un mesager chimic pote actiona pe mai multe tesuturi,
avand mai multe efecte. O celula poate sa raspunda la actiunea mai multor mesageri chimici.
Orice mesager poate actiona endo, para si autocrin.
 secretie sinaptica: mod de comunicare specific in tesutul nervos in care mesagerul interactioneaza
cu receptori in membrana post sinaptica.
Dupa criteriul chimic
 peptide si proteine:
 peptide mici (10 aminoacizi): in hipotalamus, SND
 peptide mari (10-50 aminoacizi): calcitonina (tiroida)
 proteine (.50 aminoacizi): parathormonul si cea mai mare parte a factorilor de crestere
 glicoproteine (componenta glucidica poate ajunge la 30% din greutate): hormonii tropi hipofizari
 steroizi (derivati ai colesterolului) hormonii corticosuprarenalieni, gonadali
 derivati de aminoacizi:
 amine - medulosuprarenala
 iodtironine - tiroida
 eicosanoide - derivati de acid arahidonic:
 prostaglandine
 tromboxani
 leucotriene
 oxid nitric (NO)
Dupa modul (mecanismul de actiune) al mesagerilor chimici
Modul de actiune depinde de solubilitatea in apa.
 hidrosolubile: hormonii peptidici, proteinele. Difuzeaza liber prin mediul intern insa nu pot
traversa membrana celulara. Interactioneaza cu proteinele mebranare de suprafata (receptorii
membranar). Numarul de receptori membranari variaza in functie de gradul de diferentiere al
celulelor dar si cu concentratia plasmatica a mesagerului chimic. Cand concentratia plasmatica
creste, numarul de receptori se reduce - mecanism de autoreglare. Celula se protejeaza de
concentratia plasmatica prea mare a hormonului. Cresterea concentratiei poate determina insa si
cresterea numarului de receptori membranari: prolactina si angiotensina II.
 hidrofobe: h. corticosuprarenalieni, gonadali. Nu poate circula in stare libera in mediul intern ci se
combina cu proteina specifica de transport care il face hidrosolubil si astfel e adus la celula tinta
unde se disociaza de proteina, difuzeaza prin membrana celulara, ajunge in citoplasma si
interactioneaza cu proteinele citoplasmatice (receptorii intracelulari)
Celula endocrina este celula care sintetizeaza si secreta substante cu rol de mesager chimic.

Originea celulelor endocrine


 origine epiteliala - elaboreaza mesagerul chimic cu actiune la distanta
 neuronii - elaboreaza neurohormoni si neuromodulatori
 paraneuronii - au aspectul si morfologia unei celule receptoare, au capacitatea de a raspunde la
stimul adecvat prin secretia mesagerului chimic pe care il elibereaza in sange sau lichidul
interstitial. Ei au mai multe caracteristici morfologice si functionale:
 tipul de secretie: sintetizeaza si secreta peptide si/sau amine
 la polul apical au microcriste (microvili) lungi cu rol receptor
 citoplasma: prezinta granule de secretie (stocheaza produsul sintetizat)
 toti paraneuronii au origine in crestele neurale

Distributia celulelor endocrine


 pot forma organe specializate (glande endocrine):
 pineala (epifiza)
 pituitara (hipofiza)
 tiroida
 paratiroida
 suprarenala
Aceste structuri respecta acelasi plan de organizare care are mai multe caracteristici:
 au capsula conjunctiva fibroasa care trimite spre parenchimul glandelor niste septuri ce pot
compartimenta complet sau incomplet glanda in lobi sau lobuli.
 parenchimul e format din celule endocrine ce vin in contact cu cpilare ce functioneaza
favorizand schimburi repetate, de obicei capilare fenestrate dar si sinusoide.
 stroma e formata din retea alcatuita din fibre de reticulina si celule conjunctive (fibroblasti si
mastocite)
 fibrele nervoase vegetative se distribuie la vasele din bogata retea vasculara
 au o bogata retea vasculara
Structura glandei pote veni uneori in contact cu celulele endocrine
 celulele endocrine exista sub forma de grupuri celulare (cuiburi sau insule celulare) incluse in
parenchimul unor alte glande specializate in alta functie; pancreasul, gonadele.
 celulele endocrine sunt dispersate in structura diferitelor tesuturi si organe si formeaza sistemul
neuroendocrin difuz (SND).

Sistemul neuroendocrin difuz (SND)


SND este alcatuit dintr-o varietate mare de celule ce sunt capabile sa sintetizeze anumite
peptide si amine produse pe care le depoziteza in citoplasma sub forma granulelor de secretie eliberate
de celula prin exocitoza. Aceste substante au actiune autocrina, paracrina, endocrina, de
neurohormoni sau neuromodulatori.
Istoric
Prima descriere a acestor celule endocrine din afara glandelor a fost facuta de Heidenheim. El
a evidentiat celule endocrine in mucoasa gastrica si intestinala cu dicromat de potasiu. Acestea se
numesc celule cromafine.
Bayless si Starlin au evidentiat la nivelul mucoasei duodenale celule implicate in sinteza
hormonilor. Secretia ajunge in mediul intern actionand pe acinii pancreatici, stimuland secretia
pancreatica.
Pearce introduce conceptul de sistem APUD format din toate celulele endocrine dispersate dar
cu origine embriologica comuna, similare d.p.d.v. structural si functional. Celulele incorporeaza
precursori (aminoacizi) din care sintetizeaza mesagerul chimic si pe care apoi il stocheaza.
Feyrtec introduce conceptul de SND format din celule endocrine ce au origine nervoasa (din
crestele neurale).
A avut loc evidentierea unei enolaze neuronale specifice (NSE) cu localizare perinucleara la
toate celulele endocrine dispersate. Ea este ........... netural al unei enzime din glicoliza.
Din 40 de celule ale SND, 7 se gasesc in organe nervoase iar restul in organe endodermale.
SND este alcatuit din
 celule endocrine ce au asemanare functionala cu neuronii (isi cresc activitatea electrica sub
actiunea stimulului)
 celule endocrine clasice (sub actiunea stimulului sintetizeaza mesager chimici si ii stocheaza)
Celulele SND au raspandire ubicuitara, de obicei intraepitelial.
Clasificarea celulelor din SND
 celule ale SND ce fac parte din glandele endocrine clasice (adenohipofiza, tiroida, paratiroida,
MSR, pineala). Aceste celule reprezinta o componenta structurala importanta a glandei.
 celule ale SND se pot intalni in tesuturi si organe ce fac parte din alte sisteme:
 aparatul digestiv (de la esofag pana la canalul anal). Aceste celule alcatuiesc axa
gastroenteropancreatica. Ele se mai gasesc si iin peretii canalelor de excretie ce se deschid
in duoden (coledoc, pancreatic). Ele se afla in mucoasa si submucoasa digestiva.
 piele
 aparatul respirator
 tractul urogenital
 glanda mamara
 celule ale SND pot fi si neuroni peptidergici.
Orice celula din SND se caracterizeaza prin:
 sintetizeaza si secreta amine si peptide care se inrudesc fiecare intre ele.
 dau reactie pozitiva pentru enolaza neuronala specifica
 au antigene comune
Relatia APUD-SND
Exista si celule care nu au capacitatea de a incorpora si stoca precursori deci nu sintetizeaza
amine. Spre exemplu celule ce secreta calcitonina (nu amine). Proprieteatea de a incorpora precursori
si a stoca amine nu este specifica numai celulelor endocrine ci si glandelor exocrine: acinii pancreatici
incorporeaza precursori - aminoacizi si stocheaza amine.

Hipotalamusul endocrin
Este un organ ce apartine SNC. Se gaseste in partea ventrala a diencefalului si la baza
ventriculului III.
Formeaza peretii laterali si podeaua vtr 3, fiind impartit de acesta in doua jumatati simetrice.
El are o arhitectura de organ nervos, fiind alcatuit din neuroni (corpi neuronali si prelungiri).
Corpii neuronali formeaza nucleii iar substanta alba este alcatuita din prelungiri (aferente si eferente) si
celule gliale.
Hipotalamusul endocrin nu este diferit structural de hipotalamusul nervos. O parte din
neuroniii din structura hipotalamusului isi pastreaza proprietatea de celule neuronale dar capata si
proprietati de sinteza si secretie de mesageri chimici. Acesti neuroni secreta neurohormoni si
neuromodulatori. Totalitatea neuronilor ce partin hipotalamusului endocrin au organizare ca a oricarui
neuron si in plus au un aparat de sinteza bine dezvoltat (corpii Nissl bine reprezentati, aparat Golgi,
microtubuli si granule de secretie citoplasmatice).
Toti neuronii de la nivelul HT secreta peptide(exceptie cei secretori de dopamina) Distinctia in
functie de morfologie:
Neuronii peptidergici de talie mare (magnocelulari). Acestia sunt localizati aproape in
totatlitate in doi nuclei hipotalamici: paraventricular si supraoptic. Fiecare neuron secreta un anumit
hormon: ADH (vasopresina) si ocitocina care se stocheaza in lobul posterior hipofizar.
NSO secreta ambii hh in cantitati egale. NPV secreta mai multa ocitocina

La MO si la ME, prin imunocitochimie, s-a observat ca neuronii sunt multipolari si au talie


mare (25 m in diamtru), in citoplasma prezinta granule de secretie de talie mare (160-200 nm).
Axonii au traseu descendent spre lobul posterior al hipofizei si sunt lungi si nemielinizati. Conexiunea
intre cei doi nuclei si hipofiza posterioara se face individual, de la NSO la hipofiza=> tractul
supraopticoventricular si de la NPV` la hipofiza.=> tractul paraventriculohipofizar.
(O parte din axonii neuronilor din nucleul supraoptic nu ajung la lobul posterior ci se
termina la nivelul eminentei mediane unde exista un plex capilar la nivelul caruia elibereaza
continutul.) Pe traseul axonillor exista dilatatii unde se stocheaza sub forma de granule de secretie
peptidul sintetizat. Dilatatiile sunt numite corpi Hering.
Sinteza peptidelor se face sub forma unor molecule precursoare mari ce contin alaturi de
peptid si o proteina de transport care se numeste neurofizina specifica. Sinteza peptidelor si a
neurofizinelor are loc concomitent, cele doua molecule legandu-se intre ele prin legaturi necovalente.
In vecinatatea nucleilor hipotalamici exista capilare. Peptidele nu pot fi insa secretate local, aici
existand barieira hematoencefalica ce nu poate fi depasita de produsii de secretie. Substantele vor fi
vehiculate prin axoni, cu ajutorul microtubulilor, prin polimerizari si depolimerizari si vor ajunge in
hipofiza posterioara sau in corpii Hering. In timpul transportului, sub actiunea proteinazelor,
membrana se rupe si peptidul se separa de neurofizina astfel incat atunci cand are loc descarcarea hh
in mediul intern, acestia se afla sub forma libera.
Se creeaza impulsuri care ajung la neuronul secretor din hipotalamus care declanseaza la
capatul proximal al axonului un potential de actiune ce se propaga pana la nivelul secventei terminale.
Ca urmare se vor deschide CAV iar peptidul va fi eliminat in capilarele sangvine cu care vine in raport
axonul, prin exocitoza dependenta de Ca2+. DECI:
Axonii neuronilor secretori nu se termina sinaptic la nivelul lobului posterior (nu formeaza
sinapse) ci se termina asinaptic, prin conexiune neurovasculara, cu capilarul sangvin.
Neuronii secretori de peptide hipofizare sunt de talie mica (parvocelulari) si se afla in nucleii
hipotalamici din aria numita aria hipofizotropa ce corespunde HT mediobazal care cuprinde mai
multi nuclei:
 nucleul arcuat,posterior de chiasma optica,
 nucleii ventromediali,
 nucleii dorsomediali, deasupra NVM
 mai multi nuclei periventriculari, deasupra NVM
 nucleii paraventriculari(contine si nn Magno si Parvo, predomina Magno)
In aceasta arie se secreta peptide ce influenteaza activitatea secretorie a celulelor din
adenohipofiza. Ei sunt neurohormoni.
Acesti neuroni au talie mica (15 m) si granule de secretie mici (100-110 nm). Axonii
[neuronilor sunt scurti(magno-lg)] si amielinici se termina si ei asinaptic, prin conexiune
neurovasculara. Capilarele care vin in raport cu acesti axoni formeaza plexul capilar primar.(se afla la
nivelul eminentei mediane-extensie a HT-). Neuronii parvocelulari secreta peptide hipofiziotrope care
controleaza activitatea secretorie a celulelor din lobul anterior hipofizar.=> denumire de neuropeptide
de eliberare sau de inhibare.
.
Un nr mic de axoni se indreapta catre peretele Vtr3. De la acest nivel hormonii vor fi preluati de celule
ependimare specializate denumite tanicite si eliberati ulterior la nivelul capilarelor sangvine. Astfel V3
este un depozit extracelular de peptide hipofiziotrope.
Mecanismul eliberarii este prin feed-back negativ asigurat fie hormonul secretat de glanda
endocrina aflata sub controlul trop hipofizar, fie de hormonul secretat la nivelul hipofizei.

Glanda hipofiza
Dimenisuni: 1 cm pe fiecare dimensiune, forma ovalara, greutate: 0.5 g. mai mare la femeie si
mult mai mare(de 3 ori mai voluminoasa la femeile multipare)
Are rol integrativ pentru ca are legaturi cu hipotalamusul si secreta hormoni tropi.
Ea este localizata in depresiunea osului sfenoid (seaua turceasca) si adera la periostul seii
turcesti si este localizata in dreptul HT de care este legata prin tija pituitara.
Se remarca raportul cu Chiasma….tumori….orbesti ca prostu’
Ea este acoperita de o capsula conjunctiva ce provine din duramater. Capsula nu inchide
complet saua turceasca lasand o zona libera: diafragma selara ce permite traiectul vertical al
infundibulului. Ea compartimenteaza zone din parnechim in lobii anterior si posterior continuandu-se
la nivelul lobilor printr-o retea reticulara.

Hipofiza are doua componente dpdv structural functional si embriologic:


 lobul anterior = adenohipofiza – testut epitelial endocrin. Are origine ectodermala. ea deriva dintr-
o evaginare a stomodeumului primitiv . Aceasta evaginare formeaza Punga Rathke. Din peretii
PR=> lobii adenohipofizei: peretele anterior: PD, posterior: PI, peretii laterali: PT. Cavitatea
pungii Rathke persista sub forma fantei ce separa PD de PI sau a unor mici chisturi.
 pars distalis (75% din adenohipofiza)
 pars intermedia, aflat in raport cu lobul anterior(se separa de pars distalis printr-o fanta,
dimensiunile pi variaza in fct de varsta)= 2%
 pars tuberalis(lama de tesut glandular ce se extinde in jurul tijei pituitare pe care o
inconjoara incomplet)
 lobul posterior= neurohipofiza - ea are origine neuroectodermala, fiind determinata de o extensie
(evaginare) a planseului ventriculului III pana la nivelul fosei pituitare. Ea are 2 componente:
 pars nervosa, situat langa pars intermedia, in seaua turceasca
 tija pituitara (infundibulara) care ataseaza pars nervosa la eminenta mediana
Neurohipofiza contine axoni neuronilor secretori. AdenoHipofiza are fibre nervoase
vegetative vasomotorii. Nu s-a observat distributia fibrelor nervoase la celulele secretorii.
Vascularizatia este bogata, asigurata de ramuri ale a. carotide interne, aa. hipofizare superioara
si inferioara. Acestea for forma doua retele vasculare importante:
1. post-hipofizara
2. hipotalamo-adenohipofizara
1. Reteaua post hipofizara isi are originea la nivelul arterei hipofizare inferioare. Vascularizeaza
pars nervosa. Dupa ramificatii succesive, AHI va forma un plex capilar alcatuit din capilare
fenestrate ce va veni in raport cu butonii terminali ai neuronilor secretori din HT
anterior(NSO, NPV);Reteaua capilara va drena in venele drepte care sunt tributare “sinusului
Durei Mater”??
Artera hipofizara superioara da nastere initial la 2 ramuri: ant+post si asigura vascularizatia eminentei
mediane, tijei pituitare si a pars tuberalis. Aceste 2 ramuri vor forma o retea de capilare ce vine in
raport cu butonii terminali ai nn parvocelulari, preluandu-le secretiile.

2. La nivelul retelei hipotalamo-adenohipofizare se vor organiza sisteme vasculare porte. Exista


un sistem portal lung si unul scurt. Cel lung este format din ramuri ale arterei hipofizare
superioare=> Plex capilar primar al sistemului port lung alcatuit din capilare fenestrate.
Reteaua de capilare se continua cu venule(vene portale lungi) ce coboara la nivelul tijei
pituitare. Acestea intra in pars distalis si se capilarizeaza, formand plexul capilar secundar
adenohipofizar. Plexul secundar este alcatuit din capilare sinusoide. Cel de-al doilea sistem
vascular port este format dintr-o ramura a arterei hipofizare superioare: a. trabeculara ce
coboara in fata tijei pituitare si se anastomozeaza cu o ramura din artera hipofizara inferioara.
Din aceasta retea va rezulta o retea de capilare= plexul capilar primar al sistemului port scurt.
Plexul capilar se continua cu venele portale scurte care se deschid in plexul capilar secundar
adenohipofizar.

Dispozitivul vascular ce uneste hipotalamusul cu lobul anterior al hipofizei se numeste Popa-Fielding.


In acest dispozitiv, fluxul sangvin are dublu sens:
 sens descendent: sangele transporta peptidele produse de nn magnocelulari la nivelul
Adenohipofizei(deci sunt hormonii tropi)
 Sensul asecendent se face in proportie redusa. Prin el se realizeaza un feedback scurt, prin
concentratia hormonilor adenohipofizari . Astfel este controlata secretia de hormoni tropi la
nivelul ariei hipofizotrope.

Elemente de structura a hipofizei


Hipofiza anterioara
Are o structura predominant celulara. Celulele se organizeaza in cuiburi sau cordoane celular.
Poate exista si o organizare sub forma de foliculi. Ele inconjurate de o retea fina de fibre de reticulina.
Celulele se afla in raport cu capilarele sinusoide din plexul capilar secundar al sistemului port.

Pars distalis

`Clasificarea celulelor din lobul anterior se face dupa metode imunocitochimice, in celule
granulare si celule agranulare.
celulele granulare sunt endocrine si elaboreaza hormonii.

Denumirea este data de hormonul sintetizat:


 somatotrofe (acidofile, PAS negative) - sintetizeaza somatotropul (STH=GH=hormonul de
crestere)
 lactotrofe (acidofile, PAS negative) - sintetizeaza prolactina (PRL)
 corticotrofe (bazofile, PAS pozitive) - sintetizeaza proopiomelanocortina (POMC)
 tireotrofe (bazofile. PAS pozitive) - sintetizeaza h. tireotrop (TRH)
 gonadotrofe (bazofile, PAS pozitive) - sintetizeaza h. foliculostimulant (FSH) si h. luteinizant
(LH)
celulele agranulare pot fi foliculostelate (cromofobe)
 celulele foliculostelate au prelungiri care inconjoara celule endocrine din pars distalis, Se org sb
forma de cuiburi sau foliculi. Sunt conectate intre ele prin Gap=> formeaza o retea la nivelul pars
distalis. Se considera ca acestea ar putea avea rol de reglare a activitatii de eliberare a hormonilor
din Pars Distalis prin transmiterea de semnale de la pars tuberalis catre pars distalis. AU de
asemenea rol fagocitar, dar si activitate secretorie(citokine+factori de crestere). La unele celule
foliculostelate s-a observat caracterul de celule stem progenitoare.
Distributia celulelor in lobul anterior hipofizar:
 celulele somatotrofe, lactotrofe sunt distribuite pe partile laterale ale lobului anterior.
 celulele corticotrofe sunt situate in portiunea mediana si spre posterior. In stadii tardive de tumori
ale acestor celule apar modificari de glanda pituitara.
 celulele tirotrofe sunt situate in portiunea mediana si anterioara.
 celulele gonadotrofe si celulele agranulare sunt distribuite difuz.

Pars intermedia
Este separat de lobul anterior prin fanta Rathke si se alipeste de lobul posterior. Exista un
fenomen de migrare a unor celule din lobul intermediar spre cel posterior. Celulele sunt in majoritate
bazofile, are loc infiltrarea bazofila a lobului posterior mai rar aparand celule cromofobe. Celulele
secretorii se organizeaza in jurul unor foliculi cu coloid.Foliculii sunt captusiti de un epiteliu. In coloid
exista resturi celulare. Celulele din folicul sunt diferite structural de cele din cordoane. Celulele din
pars intermedia sunt pozitive pt subunitati din POMC.(pozitive pt subunitati pt ca depinde de specie. )
Pars tuberalis

Pe langa componentele vasc prezente in celelalte componente din adenohipofiza(plexuri capilare)


Prezinta o vascularizatie mai bogata la care participa vene din sistemul port lung=> cea mai bine vasc
parte a lobului ant hipofizar.
Celulele(cele mai mici din lobul anterior) se org in gramezi, cuiburi(pavimentoase) si foliculi(cubice).
Toate sunt bazofile, unele sunt pozitive pt corticotropina, altele pt hormoni gonadotropi

Hipofiza posterioara
Are o structura predominant fibrilara. Nu contin celule endocrine. Regasim fibre nervoase
amielinice si bogate in microtubuli care reprezinta axonii neuronilor din NSO si NPV. La nivelul tijei
acestia au traiect paralele intre ei si cu tija, dar in pars nervosa aceasta distributie se pierde.

Pars nervosa: -pituicite(astrocite protoplasmatice cu nuclei mari). Prezinta prelungiri ce vin in raport
cu axonii neuronilor din NSO si NPV. Nu s-a demonstrat insa ca ar avea rol in eliberarea hormonilor.
-microglii(eucromatice, implicate in fagocitoza)
-celule conjunctive
- retea de capilare fenestrate din AHipofizara Inferioara
Corpi Herring-.
-spre deosebire de tija: elemente vasculare specifice Neurohipofizei.

Glanda tiroida

Este cea mai mare glanda la adult. Ea este alcatuita de obicei din doi lobi uniti printr-un istm.
Are o dubla origine embriologica: endodermala si mezoectodermala. Partea de origine
endodermala deriva dintr-o prelungire de la baza limbii care este canalul tireoglos. Acesta migreaza
pana in dreptul traheei unde se bifurca si da nastere celor 2 lobi tiroidieni. Celulele endodermale se vor
diferentia in celule foliculare care ulterior se vor organiza in foliculi tiroidieni. Celulele care provin din
crestele neurale(celulele parafoliculare) invadeaza invadeaza intai corpi ……ultimobranhiali?...,
acestia la randul lor migreaza si invadeaza lobii tiroidieni formati prin prelungirea canalului tireoglos.
(motivul pt care celulele C sunt dispersate).

In mod obisnuit canalul tireoglos se atrofiaza dar pot exista si exceptii:


 aparitia lobului piramidal, formatiune fara implicatii patologice.
 transformari chistice, care trebuie eliminate chirurgical
 tesut tiroidian ectopic pe traseul de migrare al canalului tireoglos dintre care cea mai frecventa
este tiroida liguala (portiunea initiala a canalului tireoglos)
Glanda depoziteaza mari cantitati de hormoni, extracelular, la nivelul unei substante
omogene numita coloid. In absenta sintezei hh tiroidieni, Depozitul la adult este suficient pentru
acoperirea necesarului timp de 2-3 luni.
Capsula este de natura conjunctiva si compartimenteaza glanda in lobuli. In lobuli celulele sunt
organizate in foliculi(unit morf si fct a tiroidei). ***n-a zis la curs, dar era pe weebly: Intre foliculi
exista stroma interfoliculara, element de diagnostic diferential intre glanda mamara in lactatie si
tiroida. Glanda mamara (tubuloacinoasa), in lactatie, are un aspect asemanator cu foliculii tiroidieni
numai ca nu prezinta stroma.*** La glanda tiroida, dupa varsta de 50 de ani stroma interfoliculara se
umple cu adipocite (sufera o incarcare grasoasa).
Este bogat vascularizata, avand multe capilare de tip fenestrat ce vin in raport cu peretele
folicular. Se observa si limfatice, hh tiroidieni descarcandu-se in sange si limfa.
Inervatia tiroidei este de natura vegetativa dar exista o deosebire fata de celelalte glande
endocrine. De obicei, la alte glande endocrine terminatiile nervoase(PS vagale) actioneaza la nivelul
capilarelor sangvine modificand fluxul de sange si implicit si secretia glandei.(inervatie vasomotorie)
La nivelul tiroidei exista terminatii nervoase ce ajung pana la capilare, influentand indirect secretia dar
si terminatii care ajung pana la nivelul peretelui folicular, influentand direct secretia de hormon.
In mod normal, foliculii tiroidieni au forme si dimensiuni variate. Foliculul este o cavitate
inchisa, delimitata de un epiteliu simplu cubic asezat pe o membrana bazala. In cavitate se gaseste
coloidul gelatinos. La periferia coloidului, pe preparatele obisnuite cu HE se pot vedea unele spatii,
uneori asemanatoare cu vacuolele.(vezicule de resorbtie)
Coloidul are caracter amfoter, colorandu-se cu coloranti acizi cat si cu coloranti bazici. De
asemenea coloidul este PAS pozitiv deoarece tiroglobulina, depozitul si precursorul hormonilor
tiroidieni este o glicoproteina. Tireoglobulina are drept caracteristica prezenta resturilor de tirozina in
structura sa.
In functie de aspectul foliculilor se poate stabili starea de actiune a glandei: daca sunt mari si
cu epiteliu turtit avem hipotiroidie iar daca foliculii sunt mici si cu epiteliu inalt, columnar,
observandu-se si celule in mitoza si coloid putin, avem de a face cu hipertiroidie.
Parenchimul glandular este alcatuit din doua tipuri de celule: celulele foliculare (tirocite) si
celulele parafoliculare C (“C” de la “clar”, celulele avand citoplasma palida, clara sau de la
“calcitonina”, hormonul secretat de aceste celule).

Tirocitele – celule principale


Tirocitele au o polaritate distincta d.p.d.v. al distributiei organitelor in citoplasma.(aminteste de
o celula glandulara exocrina)
La MO se observa ca celulele pozitia nucleului variaza in functie de inaltimea celulei foliculare,
dar de obicei este situat central(epiteliu simplu cubic).
Tirocitul fiind specializat in sinteza, secretia, reabsorbtia si digestia de proteine se poate
deduce tipul de organite celulare, cantitatea lor si asezarea in celula:
 Nucleul prezinta nucleol, semn al activitatii intense de sinteza a celulei
 Au un continut mare de RER. In perioadele de sinteza RER apare ca cisterne dilatate si dispersate
prin citoplasma.=> citoplasma moderat bazofila subnuclear. Atunci cand celula sintetizeaza mult,
RER se poate extinde pana-n zona apicala. Aceasta extindere fiind insotita si de……

 Aparat Golgi bine reprezentat. ***doar pe weebly:In repaus secretor este situat spre polul bazal
fata de nucleu iar in activitate este situat spre polul apical (supranuclear). Aceasta schimbare de
pozitie continua a fost denumita “valsul golgian”.***
 Prezinta multe mitocondrii filamentoase si dispersate in citoplasma.
 La polul apical, spre coloid prezinta microvili.Nr lor creste cu cresterea activ de resorbtie. La
acest nivel se formeaza veziculele de pinocitoza.
 Prezinta multi lizozomi sau fagolizozomi (atunci cand au fuzionat cu veziculele de endocitoza) in
special in zona apicala.
 Celulele foliculare sunt legate intre ele prin complexe jonctionale aflate la nivelul membranei
plasmatice laterale(spre domeniul apical)

Citoplasma prezinta doua tipuri de vezicule:


 mici, care contin tiroglobulina care va fi exocitata in coloid.
 mari, care sunt picaturi endocitate de coloid.

Celulele prezinta receptori pt TRH, care le regleaza activitatea, la fel ca si nivelul de IOD. Smfm e
2:24…..

Biosinteza hormonilor tiroidieni (triiodotironina si tetraiodotironina) are loc in mai multe


etape:
1. sinteza, secretia si depozitarea tiroglobulinei, etapa care se desfasoara concomitent cu cea de-a
doua etapa;
2. resorbtia din circulatie, difuzia si oxidarea iodului;
3. iodarea tirozinei din tireoglobulina;
4. formarea hh tiroidieni atasati de TG
5. secretia hormonilor tiroidieni.
6. Resorbtia coloidului
7. Secretia hh tir.
*partea urmatoare e de pe weebly. Nuj daca e bine ca are chestii in plus. La curs a explicat doar poza
de mai jos*

-in plus fata de poza: -exista tiroidperoxidaza(proteina) in veziculele de secretie ce trec in coloid
-Deci, in procesul de sinteza a h. tiroidieni apar doua faze:
1. faza exocrina (este exocitata tiroglobulina in coloid)
2. faza endocrina (eliberarea hormonilor in circulatie)

Preluarea precursorilor (aminoacizii) din circulatie are loc prin membrana bazala printr-un transport
activ. In ribozomi are loc sinteza componentei proteice. In lumenul RE are apoi loc prima etapa a
glicozilarii: incorporarea manozei dupa care prin vezicule mici proteina ajunge in aparatul Golgi unde
are loc a doua etapa de glicozilare, incorporarea de galactoza. Apoi tiroglobulina este impachetata in
vazicule de secretie de origine golgiana si este exocitata in coloid.
Preluarea iodului anorganic din circulatie se face tot pe la polul bazal, activ, impotriva
gradientului de concentratie si a gradientului electric. Preluarea se face cu ajutorul simporter Na/I
Iodul este concentrat, atingand o concentratie de cateva zeci de ori mai mare decat cea din plasma,
uneori chiar de 40 de ori. Iodul este transportat la polul apical unde este oxidat cu ajutorul
peroxidazei lizozomale si transformat in iod organic, molecular. Tiroidita autoimuna (Hashimoto),
care reprezinta 80% din cazurile de hipotiroidie, se datoreaza aparitiei anticorpilor fata de structurile
proprii ale glandei tiroide. Exista astfel o concentratie foarte mare de anticorpi anti peroxidaza
lizozomala, ceea ce determina imposibilitatea oxidarii iodului.
Iodarea tiroglobulinei se face la resturile de tirozina care sunt foarte multe (aprox. 140 de
resturi de tirozina in fiecare molecula de tiroglobulina). Iodarea tirozinei se face in molecula de
tiroglobulina aflata in coloid. Tirozina iodata ramane in tiroglobulina. Dupa iodare rezulta
monoiodtirozina (MIT) si diiodotirozina. Acest proces este catalizat de iodaze (iodinaze). Apoi, prin
condensarea unei molecule de DIT cu una de MIT se obtine T3 (triiodotironina) iar prin condensarea
a doua molecule de DIT se obtine o molecula de T4 (tetraiodotironina). T3 si T4 raman inglobate in
molecula de tiroglobulina care se afla in coloid.
In cazul stimularii tiroidei, in scopul secretiei de hormon, are loc resorbtia tiroglobulinei prin
endocitoza la nivelul microvililor. Ulterior vezicula de endocitoza va fuziona cu un lizozom, iar prin
intermediul enzimelor lizozomale se vor desprinde T3 si T4 care vor fi eliberate in torentul sangvin.

Actiunile h. tiroidieni sunt de stimulare a proceselor metabolice mai ales metabolismul


oxidativ.

Celulele C
Impreuna cu paratiroide Au rol in echilibrul fosfocalcic. Sunt mai putine decat cele principale.
(0.1 % din vol gl tiroide)
Ele sunt mai mari decat celulele foliculare putand sa apara izolate sau in grupuri mici.(printre
foliculii tiroidieni) Ele sunt prezente in numaar mai mare la copil decat la adult. Ele sunt localizate in:
 stroma interfoliculara
 peretele foliculului tiroidian, fiind situata in grosimea membranei bazale a foliculului. DAR
Celula C nu vine niciodata in contact cu coloidul.
MO: Are un nucleu eucromatic si citoplasma palida(c-clare). La ME se observa ca celula C nu
are polaritate d.p.d.v. al dispozitiei organitelor in citoplasma (ca celula foliculara), organitele fiind
dispersate in toata citoplasma. Ea prezinta granule de secretie cu diametrul de 150 nm care contin
calcitonina, hormon care inhiba mobilizarea sarurilor fosfocalcice, dar si serotonina si somatostatina.