Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
GENUL STAPHYLOCOCCUS
Definitie
Coci Gram-pozitivi
◦ grămezi neregulate
◦ aerobi, facultativ anaerobi
◦ imobili
◦ nesporulaţi
◦ catalazo-pozitivi
Grupe de interes medical:
◦ Stafilococi coagulazo - pozitivi
Staphylococcus aureus
◦ Stafilococi coagulazo - negativi:
Staphylococcus epidermidis
Staphylococcus saprophyticus
HABITAT
Staphylococcus aureus:
◦ colonizează nările şi colonul → contaminare tegument
◦ purtători sănătoşi: în colectivitate – 10-40% ; în spital – 40-70%
◦ rezervor principal: mamifere şi păsări → contaminare mediu
Staphylococcus aureus: suport material al transmiterii
◦ sol,
◦ apa de mare şi apa dulce,
◦ suprafaţa plantelor,
◦ fructe,
◦ alimente,
◦ îmbrăcăminte,
◦ covoare,
◦ praful şi aerul din încăperi
colonizează nările şi tegumentul
constituenţi ai florei normale cutanate
(barieră de apărare antimicrobiană)
CARACTERE MORFO:
Coci gram-pozitivi
Frotiu:din cultură pe mediu solid: dispuşi în grămezi neregulate din cultură în mediu
lichid sau din produs patologic:
◦ extracelular (rar intracelular)
◦ lanţuri scurte,
◦ perechi
◦ coci izolaţi
CARACTERE DE CULTURĂ
pe medii solide:
◦ colonii: „S”;
în medii lichide :
◦ tulburare uniformă cu depozit moderat la fundul tubului
2
REZISTENŢĂ FAŢĂ DE AG. FIZICI, CHIMICI ,BIOLOGICI
rezistă
◦ în culturi, la frigider – câteva luni;
◦ în puroi uscat – 2-3 luni;
relativ rezistenţi la
◦ antiseptice/dezinfectante (30’ la alcool 70º)
distruşi în 60 minute la temperatura de 60ºC
sensibili la bacteriofagi, la UV
FOCARE SEPTICEMICE
◦ pulmonar (pneumonii, pleurezii)
◦ renal
◦ osos, articular
◦ meningo-cerebral
◦ aparat circulator (endocard, pericard, endoteliu vascular)
3
latenţă 1-2 ore, perioadă de stare 24-72 ore, refacere 12-24 ore
PROFILAXIE:
măsuri de igienă riguroasă în unităţile sanitare
spălarea mâinilor înainte şi după contactul cu pacienţii
utilizarea mănușilor
determinarea portajului nazal de S. Aureus
administrarea profilactică de antibiotice pre si post-operator.
GENUL STREPTOCOCCUS
Definiţie. Încadrare
coci sferici Gram-pozitivi
◦ formează perechi sau lanţuri în cursul diviziunii celulare
◦ pretenţioşi nutritiv,
◦ imobili şi nesporulaţi
◦ unele specii au capsulă
În raport cu patogenitatea:
streptococi patogeni
4
streptococi condiţionat sau accidental patogeni
CLASIFICARE
In activitatea curenta se impune utilizarea a doua criterii de clasificare:
aspectulhemolizei pe agar-sange si clasificarea antigenica Lancefield.
Dupa aspectul hemolizei pe geloza-sange
- streptococi beta-hemolitici: zona clara de hemoliza in jurul coloniei
- streptococi alfa-hemolitici: zona de hemoliza verzuie
- streptococi alfa’-hemolitici: zona de hemoliza alfa inconjurata de o zona ingusta de beta-
hemoliza (hemoliza incompleta)
- streptococci gamma: fara hemoliza
Conform clasificarii Lancefield streptococii se impart in urmatoarele categorii:
1. streptococi grupabili incadrati in 20 grupe serologice notate cu A-H siK-W
2. streptococi negrupabili, care nu au antigenul de grup (polizaharidul C),aici incadrandu-
se pneumococul
GRUPUL MITIS
Prin leziuni ale mucoasei bucale (extracţii dentare) pătrund în sânge
◦ endocardită subacută la pacienţi cu leziuni ale endocardului valvular sau cu
disfuncţii ale dinamicii sanguine cardiace
◦
5
GRUPUL SALIVARIUS
Cuprinde
◦ Streptococcus salivarius
◦ Streptococcus vestibularis
◦ specii rezidente ale cavităţii bucale şi orofaringelui
accidental patogene
implicaţii clinice asemănătoare cu cele ale streptococilor viridans
GRUPUL BOVIS
streptococii de grup D
nonhemolitici
S.bovis prezintă interes medical
izolat de la bovine, ovine, porci, câini, porumbei
se poate transmite accidental la om
aparţine florei normale a colonului
ocazional produce, la pacienţii cu leziuni ale colonului
endocardită subacută
bacteriemie
GRUPUL MUTAN
habitat
◦ omul
◦ animale
hamsteri,
şobolani,
maimuţe
Importanţă în patologia umană:
◦ Streptococcus mutans
rezidenţi în cavitatea bucală
implicate în formarea plăcii dentare şi în cariogeneză
izolate rar de la pacienţi cu endocardită subacută
CARACTERE DE CULTURĂ
colonii S
◦ mici,
◦ rotunde,
◦ opace,
◦ strălucitoare
6
PNEUMOCOCUL
Pneumococul este cea mai frecventa bacterie care produce infectii respiratorii la copii.
In plus, un procent semnificativ de copii sunt purtatori asimptomatici ai acestei bacterii.
Prezenta pneumococului in nazofaringe reprezinta un risc semnificativ pentru gazda dar
si pentru cei din jur.
STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE
este o bacterie care colonizeaza in mod normal tractul respirator superior (nazo-
faringe). Procentajul de purtatori sanatosi in populatia globala variaza astfel:
• 10% -85% la copii < 5 ani
• 4% - 45% la adult
BOALA PNEUMOCOCICA
Este o infectie cauzata de bacteria numita Streptococcus pneumoniae, cunoscuta sub
numele de pneumococ. Infectiile pneumococice realizeaza tablouri clinice
variate: pneumonie, meningita, septicemie, otita medie acuta, sinuzita sau bronsita.
PNEUMOCOCII
sunt coci Gram-pozitivi, alungiti, lanceolati, dispusi in diplo pe axullongitudinal,
formeaza lanturi, au capsula, nesporulati, imobili, aerobi, facultativanaerobi.
Pneumococul este principalul agent patogen implicat in etiologia otitei medii
si pneumonie.
Pneumococul este un germene conditionat patogen, care poate deveni patogen prinvirulenta (
multiplicare si invazivitate
HABITAT
Fac parte din flora normala a tractului respirator superior (nas, faringe, cavitate bucala).
Poate coloniza si mucoasa genitor-urinara sau intestinul.
PNEUMOCOCUL
Infectiile pneumococice invazive includ pneumonia, meningita si bacteriemia
(septicemia); manifestarile non-invazive includ otita medie, sinuzita si bronsita.
PATOGENIE. BOALA LA OM
In majoritatea infectiilor pneumococice avem o faza initiala bacteriemica,
atunci cand poate fi izolat in hemocultura.
In raport cu localizarea infectiei pot determuna: bronsita, pneumonie, sinuzita,
otitamedie acuta, mastoidita, peritonita, meningita, endocardita, conjunctivita.
Pneumonia pneumococica - este mai frecventa la adult. Se manifesta prin frison,
febra,tuse cu expectoratie ruginie, junghi toracic.La copii apare mai frecvent otita
medie acuta, meningita purulenta si peritonita primitiva.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
Se bazeaza pe izolarea si identificarea bacteriei din produsul patologic sau
depistareaantigenului polizaharidic capsular (antigenul K).
7
In caz de suspiciune de pneumonie pneumococica, se recolteaza si se transporta cat
mairepede sputa la laborator.
Se examineaza la microscop frotiuri din sputa, urmarindu-seaspectul de diplococi
lanceolati, Gram-pozitivi,capsulati.
Izolarea se face pe geloza-sangesi se urmaresc caracterele morfologice, de cultura,
biochimice, antigenice si desensibilitate la antibiotice.
Sensibilitatea la optochin este caracteristica pneumococului (il diferentiem de
streptococii viridans care sunt rezistenti)
TRATAMENT
Majoritatea tulpinilor sunt sensibile la penicilina si eritromicina, insa, deoarece s-au
semnalat tot mai frecvent tulpini rezistente la penicilina, eritromicina si azitromicina,
efectuarea antibiogramei a devenit necesara.
Dozele, calea de administrare si durata tratamentului sunt in functie de forma clinica de
boala.
EPIDEMIOLOGIE
Transmiterea se realizeaza pe cale aeriana, directa (prin stranut, tuse, contact cu un
purtator asimptomatic), sau indirect prin praf contaminat. Purtatorii
nazofaringienide pneumococ contribuie la raspandirea infectiei (mai ales in institutiile
de ingrijire si in alte spatii comune), avand un rol important in transmiterea tulpinilor
rezistente la antibiotice.
Infectia pneumococica are caracter sezonier: in zonele temperate, incidenta atinge
nivele ridicate iarna si primavara
GENUL NEISSERIA
Bacteriile din genul Neisseria sunt coci Gram-negativi, aerobi, dispusi
frecvent in perechi, cu partile adiacente plate sau concave (in boabe de cafea)
In genul Neisseria, speciile importante pentru patologia umana sunt
N.meningitidis(meningococul) si N. gonorrhoeae (gonococul)
8
MENINGOCOC
Din grupul infecțiilor respiratorii, provocată de viruși, bacterii sau fungi,
meningita poate deveni în unele condiții o boală cu evoluție împrevizibilă
MENINGOCOCUL – HABITAT
a fost izolat la persoane sanatoase de la nivel nazal sau faringian.
Portajul rinofaringian reprezinta sursa epidemica majora si poate fi punctul de plecare
al meningitei.
La pacientii cu meningita meningococica germenul se multiplica in LCR.
Coci gram negativi, aerobi, sferici, sau ovalari, nesporulati, asezati in diplo, cu aspect
de boabe de cafea
Se intalnesc la nivelul nazofarigelui
PATOGENIE. BOALA LA OM
Meningococul determina meningita meningococica.
Mai intai are loc colonizarea mucoasei respiratorii, invazia locala, bacteriemia, invazia
meningeala.
Meningococul mai poate determina: septicemie, rino-faringita, otita medie,
conjunctivita, infectii ale tractului respirator inferior, pericardita, artrita.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
In meningita meningococica datorita gravitatii bolii diagnosticul este urgent.
Se recolteaza LCR inainte de antibioterapie si se transporta rapid la laborator.
Se recomanda insamantarea produsului patologic la patul bolnavului.
In sedimentul LCR se observa reactia inflamatorie intensa cu polimorfonucleare si
perechi de coci gram-negativi intra siextraleucocitari.
Cultivarea se face pe geloza-sange
TRATAMENT
Majoritatea tulpinilor de meningococ au ramas sensibile la penicilina
9
GONOCOCUL
HABITAT
Gonococul se poate gasi la nivelul mucoaselor genitale la gazdele infectate, indiferent daca
infectia este sau nu simptomatica
CARACTERE MORFOFUNCTIONALE
Sunt coci Gram-negativi, reniformi, dispusi in diplo (aspect de boabe de cafea),
ocazionalformeaza tetrade;
sunt imobili.
CARACTERE DE CULTURA
Gonococul dezvolta colonii de tip S, cu dimensiuni de 0,5-1mm nepigmentate transparente
sau opace
PATOGENIE. BOALA LA OM
se ataseaza de mucoasa genito-urinara sau oculara, penetreaza in celule si semultiplica
si produce supuratie acuta.
La barbati determina uretrita gonococica manifestata prin secretie galben-
verzuie,cremoasa, dureri la mictiune; se poate complica cu stricturi uretrale.
Inflamatia cronica senumeste gonoree sau blenoragie.
La femei, gonoreea se localizeaza endocervical, la nivelul uretrei, vaginului,
trompelor uterine si poate da sterilitate. Se manifesta prin scurgere vaginala, disurie,
dureriabdominale.
Daca mama are gonoree si nou-nascutul se naste pe cale naturala, apare
oftalmiagonococica care este prevenita prin instilatii de solutie de nitrat de Ag in
saculconjunctival al nou-nascutului 1%
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
In gonoree se recolteaza secretie uretrala la barbat si secretie de col uterin la femei.
Este de preferat inocularea imediata pe mediul de cultura.
Microscopia frotiului colorat albastru de metilen este utila in uretrita purulenta.
Observarea unor coci Gram-negativi, in diplo intra si extraleucocitari pe coloratia Gram are
valoare diagnostica.
TRATAMENT
Gonococul este sensibil la penicilina, dar au aparut si tulpini rezistente.
10