TEMA 4: Bugetul şi sistemul bugetar

1. Caracteristica şi conţinutul Bugetului de stat

2. Sistemul bugetar al RM
3. Caracteristica generală a procesului bugetar
4. Deficitul bugetar

1. Caracteristica şi conţinutul Bugetului de stat

Afirmarea rolului economic al statului este inseparabilă de Bugetul Statului. BS
exprimă fluxurile financiare care apar în procesul repartizării PIB, ocazionate de
formarea resurselor şi efectuarea cheltuielilor publice în conformitate cu obiectivele de
politică economică, socială şi de altă natură ale fiecărei perioade.
Bugetul de stat este (Anexa 1):
✓ Document-program, prin care statul prevede anual mărimea şi structura
veniturilor şi cheltuielilor din cadrul economiei publice;
✓ Act de previziuni, sub forma unui tablou evolutiv şi comparativ a
veniturilor publice, precum şi a destinaţiilor acestora;
✓ Act de autorizare, prin care puterea executivă este împuternicită de
puterea legislativă să efectueze cheltuieli şi să perceapă venituri în acord
cu prevederile legale;
✓ Act anual, deoarece se elaborează anual, având putere de acţiune pe
parcursul unui exerciţiu financiar (în RM corespunde cu anul
calendaristic);
✓ Act juridic, prin care se prevăd şi se aprobă, prin lege, veniturile şi
cheltuielile anuale ale statului sau ale instituţiilor publice;
✓ Sistem de fluxuri financiare, prin care se exprimă atât fluxurile
financiare privind formarea resurselor băneşti publice, cât şi fluxurile
financiare ce se degajă în procesul de gestionare al acestora;
✓ Instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii, n sensul că,
prin buget, se poate reflecta politica fiscală propriu-zisă.
 Bugetul reprezintă actul cel mai important din viaţa publică, deoarece el este
expresia financiară a programului de acţiune a statului pe perioada de un an. El poate fi
aprobat sub patru aspecte esenţiale (anexa 2):
a) sub aspect juridic, reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate
veniturile şi cheltuielile anuale ale statului;
b) sub aspect economic, subliniază corelaţiile macroeconomice şi, în special,
legătura cu nivelul şi evoluţia PIB;
c) sub aspect tehnic, interesează îndeosebi procesele de pregătire şi elaborare a
bugetului, precum şi metodele de previziuni şi evaluare a diverselor categorii
de venituri ş cheltuieli cuprinse în buget;
d) sub aspect politic, bugetul este considerat expresie a opţiunilor Guvernului în
ansamblul domeniilor care relevă componentele sale (politico-economică,
socială, educativă, culturală, militară etc.).
Bugetul îndeplineşte trei funcţii:
1. Controlul cheltuielilor, prin care este supravegheată execuţia bugetului de către
autorităţile publice care au conceput limitele şi condiţiile (Guvern, Parlament) şi
chiar în mod indirect, de către cetăţeni, care sunt atât finanţatori, cât şi beneficiarii
bugetului;
2. Gestiunea eficace a activităţii publice, prin care executanţii se asigură de
utilizarea eficace a resurselor financiare;
3. Proiectarea activităţii statului, prin care obiectivele urmărite sunt formulate în
diferite programe alternative, însoţite de posibilităţile de finanţare.
În prezent, în practica intenaţională, se utilizează mai multe tipuri de bugete, cum
ar fi:
- bugetul pe articole;
- bugete pe program;
- buget de mijloace;
- buget funcţional.
 Bugetul pe articole este un document financiar, care specifică în fiecare articol
partea de venituri şi cheltuieli planificate conform clasificaţiei economice, funcţionale
şi organizaţionale. Acest tip de buget pune accentul pe ceea ce trebuie să se procure cu
mijloace planificate (remunerarea muncii, plata pentru mărfuri, servicii şi livrări). Acest
buget nu conţine informaţii despre direcţiile de acţiune şi funcţiile Programului de
activitate al Guvernului şi n descrie rezultatele scontate.
Bugetul pe programe prevede o altă metodă de elaborare, reviziune şi prezentare
a bugetului decît cea aplicată în cazul bugetului pe articole. Acest buget stabileşte
rezultatele scontate în urma prestării serviciilor de stat. Veniturile şi cheltuielile sunt
puse în corelaţie cu programele, care, la rândul lor, sunt conforme cu Programul de
activitate al Guvernului. Fiecare program este însoţit de un materia explicativ care
descrie scopurile şi obiectivele activităţii planificate. Centrul pentru Analiza Bugetară
şi Financiară a studiat aprofundat practica internaţională în domeniul bugetării pe
program pentru a evalua oportunitatea utilizării acestei metode în procesul bugetar în
RM.
Bugetul de mijloace reprezintă bugetul în forma sa tradiţională, în care sunt
prezentate şi detaliate mijloacele financiare alocate diferitor categorii de servicii
publice; are finalitate anuală.
Buget funcţional datorită insuficienţei resurselor, se impune selectarea (în funcţie
de costul şi randamentul serviciilor publice) cheltuielilor publice ce pot fi finanţate la
un moment dat.
Procesul complex al elaborării şi execuţiei bugetului de stat este supus unor reguli
(principii) bugetare. Elaborate la începutul sec. XIX, aceste principii au ca scop
organizarea unei gestiuni clare şi riguroase a finanţelor publice, precum şi facilitarea
posibilităţilor de exercitare de către Parlament a misiunilor sale de autorizare a
bugetului şi de control a execuţiei acestuia de către Guvern.
1.Principiul anualităţii Se referă, pe de o parte la perioada de timp pentru care se
întocmeşte şi se aprobă bugetul, iar pe de altă parte, la perioada de timp în care se
încasează veniturile şi se efectuează cheltuielile înscrise în autorizaţia dată
Guvernului de către Parlament.
2. Principiul universalităţii presupune înscrierea veniturilor şi a cheltuielilor în bugetul
de stat în sumele lor globale (totale, brute), fără omisiuni şi compensări reciproce.
3.Principiul unităţii bugetare presupune înscrierea tuturor veniturilor şi a cheltuielilor,
în sumele lor globale, într-un singur document.
4.Principiul neafectării veniturilor bugetare presupune depersonalizarea
veniturilor, astfel încât, totalitatea lor este utilizată pentru acoperirea tuturor cheltuielilor
5. Principiul specializării bugetare Veniturile bugetare trebuie înscrise în buget şi
aprobate de Parlament pe surse de provenienţă, iar cheltuielile în funcţie de destinaţia
lor şi de conţinutul economic.
6. Principiul echilibrului bugetar Veniturile publice trebuie să acopere cheltuielile
publice, în scopul asigurării echilibrului dintre nevoile colective şi resursele financiare
publice.
7. Principiul publicităţii Dezbaterea publică a proiectelor de buget, a conturilor
generale anuale de execuţie a acestora. Publicarea în Monitorul Oficial a bugetelor şi
conturilor anuale de execuţie
8. Principiul unităţii monetare Toate operaţiunile bugetare se exprimă în moneda
naţională.

2. Sistemul bugetar al RM
Sistemul bugetar include totalitatea fondurilor de mijloace băneşti ale organelor
administraţiei publice, constituite în scopul îndeplinirii funcţiilor ce le revin. Sistemul
bugetar este determinat de structura organizatorică a statelor ce pot fi unitare sau de tip
federal.
În statele de tip unitar (Franţa, Marea Britanie, Suedia) sistemul bugetar include: 1.
bugetul administraţiei publice centrale; 2. bugetele locale.
 În statele de tip federal (SUA, Canada, Rusia) sistemul bugetar include: 1. bugetul
federaţiei; 2. bugetele statelor, provinciilor, sau regiunilor membre ale Federaţiei; 3.
bugetele locale.
Conform prevederilor „ Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” nr.847
din 24 mai 1996, sistemul bugetar al RM (denumit şi buget public naţional) include (
schema 1):
1.Bugetul de stat definit ca totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare pentru
implementarea obiectivelor şi strategiilor Guvernului;
În conformitate cu „Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar”
veniturile bugetului de stat includ:
-venituri curente (schema 2);
- venituri din operaţiuni de capital şi din transferurile de capital (venituri din privatizarea
întreprinderilor de stat şi a fondurilor fixe, încasări din vânzarea patrimoniului de stat,
venituri din vânzarea terenurilor şi a activelor nemateriale).
-granturile.
2. bugetele unităţilor administrativ-teritoriale includ bugetele satelor, oraşelor
(schema 3), raioanelor (schema 5), bugetele unităţilor teritorial autonome cu statut
juridic special, bugetele municipiului Chişinău şi Bălţi (schema 4);
Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale includ:
a) veniturile proprii , care se formează din impozitele şi taxele locale prevăzute de
fiecare teritoriu în parte;
b) încasări de mijloace speciale obţinute din executatea lucrărilor, prestarea serviciilor
şi alte activităţi desfăşurate contra plată de instituţiile publice finanţate de la buget;
c) defalcări de la veniturile generale de stat, conform normativelor procentuale stabilite;
d) transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale, bugetul central al unităţii
teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetul municipal Bălţi şi bugetul
municipal Chişinău şi transferurile de la acestea la bugetele locale;
e) defalcări de la impozitul pe bunuri imobiliare, conform normativelor procentuale.
 Veniturile bugetelor de orice nivel nu includ împrumuturile acordate din bugetul
de stat sau din alt buget şi împrumuturile de la instituţiile financiare şi alţi creditori.
3. bugetul asigurărilor sociale de stat definit ca totalitatea veniturilor şi a cheltuielilor
sistemului naţional de asigurări sociale. BASS face parte din Bugetul Public Naţional
şi este independent de Bugetul de Stat.
4. fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – veniturile cărora sunt
formate pe seama contribuţiilor privind asigurările medicale.

3. Caracteristica generală a procesului bugetar

Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblu de activităţi şi operaţiuni integrate
coerent şi orientate spre acelaşi scop, care derulează stadial, fiind aşezate într-un orar
strict şi bine determinat.
Operaţiunile ce compun procesul bugetar poartă amprenta specificului naţional
al cadrului legal şi administrativ în care se derulează, dar prezintă şi o seamă de trăsături
comune, şi anume:
- este un proces de decizie;
- este un proces predominant politic;
- are caracter complex;
- este un proces ciclic (schema 1).
În procesul pregătirii proiectului de buget, o atenţie sporită se manifestă faţă de
cheltuielile publice din partea “ministerelor cheltuitoare” şi din partea societăţii. Este
ştiut, însă, că resursele financiare sunt limitate. Din aceste considerente, în practica
bugetară a ţărilor avansate se încearcă preconizarea unei noi utilizări a instrumentelor
bugetare, îndeosebi a instrumentului bugetar al cheltuielilor publice, în sensul unei
limitări sau a unei restricţionări.
Reforma bugetară care a avut loc în temei în ultimele decenii ale secolului al XX
s-a axat pe metode noi de evaluare a cheltuielilor bugetare. Aceste metode moderne de
bază sunt:
 1. Planificarea, programarea, bugetarea, cunoscută sub denumirea – PPBS
(Planning Programming System).
2. Raţionalizarea opţiunilor bugetare, cunoscută sub denumirea – RCB
(Rationalistion des choix budgetaires).
3. Baza bugetară zero, cunoscută sub denumirea – ZBB (Zero-Base Budgeting).
Procesul elaborării bugetului de stat are la bază o analiză a indicatorilor
macroeconomici pronosticaţi pentru anul bugetar.
Procesul bugetar reprezintă un ansamblu de operaţii care se succed anual şi privesc
elaborarea proiectului de buget, examinarea şi adoptarea legii bugetare anuale, execuţia
bugetului, încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară, precum şi controlul
bugetar (schema 2).
Aceste activităţi se desfăşoară într-un cadru constituţional (legal) şi administrativ-
instituţional care prezintă particularităţi de la ţară la ţară determinate de evoluţia istorică
a fiecăreia dintre ele.
Procedura de elaborare a bugetului de stat include următoarele etape:
- în termenul stabilit de Guvern, Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului
proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor;
- până la 1 octombrie a fiecărui an Guvernul prezintă Parlamentului:
a) proiectul legii bugetare anuale pentru anul bugetar viitor şi nota explicativă;
b) lista modificărilor în legislaţie, care rezultă din proiectul legii bugetare anuale
(schema 3).
Examinarea şi adoptarea Legii bugetare anuale de către Parlament
Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezintă
Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta.
Comisiile permanente ale Parlamentului examinează proiectul legii bugetare
anuale în condiţiile stabilite de Parlament şi prezintă avizele la proiectul legii bugetare
anuale Comisiei pentru buget şi finanţe. În baza avizelor Comisia pentru buget şi
 finanţe întocmeşte raportul şi lista de recomandări asupra proiectului legii bugetare
anuale şi le prezintă Parlamentului.
Parlamentul examinează proiectul legii bugetare anuale, de regulă, în trei lecturi
(schema 4).
Executarea Bugetului de stat
Responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.
În termen de 10 zile după adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor:
- solicită de la autorităţile publice centrale planurile de finanţare, precum şi
cele ale instituţiilor subordonate;
- întocmeşte repartizările lunare ale veniturilor prevăzute de legea bugetară
anuală şi de alte acte legislative.
În termen de 45 zile după publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor
aprobă repartizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat conform
Clasificării bugetare.
În execuţia părţii de cheltuieli a bugetului de stat se parcurg succesiv patru etape:
angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata.
Execuţia părţii de venituri a bugetului de stat presupune parcurgerea a patru
etape, care se referă la: aşezarea impozitelor, lichidarea, emiterea titlului de percepere
a impozitelor şi perceperea propriu-zisă a acestora (schema 5).
Încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară
Execuţia bugetului de stat presupune înregistrarea contabilă a veniturilor şi a
cheltuielilor, precum şi a încasărilor şi a plăţilor aferente acestora.
Aceste înregistrări sunt concretizate în dările de seamă contabile trimestriale şi
pentru întregul exerciţiu bugetar anual, pe care ordonatorii principali de credite bugetare
au obligaţia să le întocmească şi să le depună la Ministerul Finanţelor.
Contul general anual de execuţie bugetară reflectă totalitatea operaţiunilor
privind încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetului de stat.
Controlul bugetar
 Controlul asupra executării bugetului de stat reprezintă o etapă a procesului bugetar
a cărei necesitate se fundamentează pe restricţiile ce trebuie luate în considerare în
alocarea pe destinaţii şi utilizarea resurselor bugetare.
Conform noii concepţii privind controlul de stat, controlul financiar de stat în
Republica Moldova se exercită de către:
- Parlament, prin intermediul Curţii de Conturi;
- Guvern, prin intermediul Departamentului Control Financiar şi Revizie pe
de lângă Ministerul Finanţelor;
- Firme de Audit, întemeiate în baza legislaţiei respective.
Ţinând cont de principiul separaţiei puterilor, controlul executării bugetului de
stat se execută de o seamă de organe împuternicite, fiind de natură politică,
jurisdicţională şi administrativă (schema 6).
În corelaţie cu interesele pentru care este organizat şi exercitat controlul financiar,
putem destinge două forme:
- controlul financiar intern;
- controlul financiar extern (schema 7).
Execuţia bugetului de stat este supravegheată de către Curtea de Conturi care
apreciază legalitatea şi oportunitatea operaţiunilor financiare realizate.

4. Deficitul bugetar
Deficitul bugetar a devenit un fenomen caracteristic lumii contemporane, el este
caracteristic nu numai ţărilor dezvoltate, dar şi ţărilor în curs de dezvoltare.
Execuţia bugetară, într-o anumită perioadă, se poate prezenta în una din următoarele
trei situaţii:
- deficitară – în cazul când cheltuielile depăşesc veniturile sau încasările
bugetare realizate;
- echilibrată, atunci când cheltuielile sunt egale cu venituile prevăzute;
 - excedentară, când veniturile realizate în perioada respectivă sunt mai
mari ca cheltuielile.
În ţările cu economie dezvoltată deficitele bugetare sunt comparativ mai mici, decît
în cele în curs de dezvoltare, iar cauzele apariţiei acestora se datorează, în principal,
unor elemente de structură care pot apare la un moment dat, pot fi rezultatul unei politici
a guvernelor de a asigura o protecţie socială ridicată a populaţiei. Datorită nivelului
ridicat de dezvoltare economică acoperirea deficitelor bugetare în aceste ţări nu
constituie o problemă. Nivelul deficitelor în aceste ţări este în jurul 2-3,5% din PIB.
În ţările în tranziţie deficitele bugetare sunt în general mari de 4-5% din PIB ele
fiind generate de:
- scăderea continuă a nivelului producţiei;
- creşterea ratei inflaţiei mult peste limitele admisibile;
- creşterea cheltuielilor bugetare prin asumarea de către guvern, în
totalitate sau parţial, a cheltuielilor sociale;
- acordarea de către guvern de subvenţii, din anumite raţionament, pentru
întreprinderile care înregistrează pierderi;
- creşterea datoriei publice.
În RM sursele de finanţare a deficitului bugetar se împart în:
1. Surse interne, care includ: împrumuturile BNM, împrumuturile acordate de alte
instituţii financiare, venituri de la vînzarea hîrtiilor de valoare de stat, alte împrumuturi,
mijloace depuse la bănci în conturi depozitare, diferenţa dintre cursul de schimb la
sursele valutare, mijloace din privatizarea patrimoniului de stat;
2. Surse externe, care includ: împrumuturile contractate de la alte state şi organizaţii
internaţionale, alte împrumuturi.

Surse bibliografice:
1. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847 din 24 mai 1996.
2. Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16 octombrie 2003.
3. Hîncu R., Cheltuielile pentru învăţământ în condiţiile deficitului bugetar, Chişinău,
2004
4. Manole T. Finanţe publice, teorie şi aplicaţii. Chişinău, 1998.

Întrebări de verificare:

1. Definiţi noţiunea de buget de stat.

2. Descrieţi funcţiile bugetului de stat.
3. Descrieţi principalele tipuri de bugete utilizate de practica internaţională.
4. Numiţi şi caracteruzaţi principiile bugetare.
5. Definiţi noţiunea de sistem bugetar.
6. Descrieţi sistemul bugetar al statelor de tip unitar.
7. Descrieţi sistemul bugetar al statelor de tip federal.
8. Definiţi noţiunea de proces bugetar.
9. Caracterizaţi fazele procesului bugetar al RM.
10.Descrieţi sistemul bugetar al RM.
11.Ce reprezintă deficitul bugetar.
12.Care sunt sursele de finanţare a deficitului bugetar al RM
 Sistemul bugetar al RM

Bugetul asigurărilor Bugetele unităţilor Fondurile asigu-

Bugetul de stat administrativ- rărilor obligatorii
sociale de stat
teritoriale de asistenţă
medicală

Bugetele municipiilor Bugetele unităţilor

Chişinău şi Bălţi teritoriale cu
Bugetele raioanelor
statut juridic
special

➢ bugetul raional; ➢ bugetul ➢ bugetul central

municipal; al unităţii;
➢ bugetele locale a: ➢ bugetele locale
- satelor ➢ bugetele locale: ale:
- comunelor; - satelor; - satelor ;
-oraşelor; - comunelor; - comunelor;
-municipiilor. -oaşelor. - oraşelor;
- municipiilor.

Schema 1. Sistemul bugetar al RM

 Veniturile curente

Venituri fiscale Încasări nefiscale

Impozite directe Impozite indirecte Venituri din activitatea

de antreprenoriat şi
proprietate;
-Taxa pe valoare Taxele şi plăţile
Impozite pe venit;
adăugată; administrative;
Impozite pe
- Accizele. Încasările
proprietate.
- Taxele rutiere neidentificate.

Schema 2. Structura veniturilor curente a bugetului de stat

Bugetele satelor, oraşelor

(cu excepţia municipiului Chişinău şi Bălţi)

Venituri Cheltuieli

1) venituri din vânzarea apartamentelor către 1) amenajarea teritoriului şi urbanistica;

cetăţeni;
2) venituri din vânzarea pămîntului
proprietate publică a unităţii teritorial-
administartive;
3) impozitul privat;
4) impozitele şi taxele locale aplicate;
5) taxa pentru patenta de întreprinzător;
6) plata pentru perfectarea actelor notariale
de către secretarul consiliului local;
7) încasări din arenda terenurilor proprietate
a unităţii administrativ teritoriale;
8) defalcări de la următoarele tipuri de
venituri:
-impozitul pe venitul persoanelor fizice şi
juridice de pe teritoriul unităţii administrativ
teritoriale;
9) transferuri de la bugetul unităţii
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea
şi de la bugetul municipal
2) construcţia şi întreţinerea drumurilor,
străzilor, podurilor locale;
3) întreţinerea instituţiilor de învăţămînt
preşcolar, primar, gimnazial, mediu de
cultură generală, liceal şi complementar ce
deservesc populaţia localităţii;
4) întreţinerea bibliotecilor şi muzeelor;
5) întreţinerea parcurilor şi a spaţiilor
verzi;
6) întreţinerea instituţiilor de cultură şi
desfăşurarea acţiunilor culturale;
7) activitatea autorităţii executive.
8) acordarea de asistenţă populaţiei
inclusiv protecţia familiiilor cu mulţi copiii
şi a familiiilor tinere.

Schema 3. Structura bugetele satelor (comunelor), oraşelor ( municipiilor)

 Bugetul municipal Bălţi şi Chişinău

Venituri Cheltuieli

1) venituri din vânzarea apartamentelor 1) amenajarea teritoriului şi

către cetăţeni;
2) venituri din vânzarea pămîntului ce
aparţine domeniului privat
municipiilor;
3) impozitul privat;
4) impozitele şi taxele locale aplicate;
5) taxa pentru patenta de întreprinzător;
6)încasări din vînzarea bunurilor
confiscate;
7) taxa pentru eliberarea licenţelor
pentru practicarea genurilor de
activitate;
8) defalcări de la următoarele tipuri de
venituri:
- impozitul pe venitul persoanelor
juridice de pe teritoriul unităţii
administrativ teritoriale-cel puţin 50%;
- taxa pentru folosirea drumurilor-cel
puţin 50%.
9) transferuri de la bugetul de stat;
10) încasări de mijloace speciale din
executarea lucrărilor, prestarea
serviciilor de către instituţiile finanţate
din bugetul municipal.
urbanistica;
2) construcţia şi întreţinerea
a drumurilor, străzilor, podurilor locale;
3) întreţinerea instituţiilor de
învăţămînt preşcolar, primar,
gimnazial, mediu de cultură generală,
liceal şi complementar ce deservesc
populaţia localităţii;
4) întreţinerea bibliotecilor şi
muzeelor;
5) întreţinerea parcurilor şi a spaţiilor
verzi;
6) întreţinerea instituţiilor de cultură şi
desfăşurarea acţiunilor culturale;
7) activitatea autorităţii executive a
municipiului;
8) construcţia, întreţinerea şi
exploatarea sistemelor de alimentare cu
apă, de canalizare, salubrizarea
localităţii.

Schema 4. Structura bugetului municipal Chişinău şi Bălţi

 Bugetul raional
Venituri
1) Încasări directe şi integrale ale
următoarelor venituri:
a) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
b) impozitul privat;
c) impozitul pentru folosirea resurselor
naturale;
d) venituri din operaţiuni cu capitalul;
e) plata pentru perfectarea actelor notariale
de către secretarul consiliului raional.
2) Defalcări de la următoarele tipuri de
venituri:
a) impozitul pe venitul persoanelor juridice
de pe teritoriul unităţii administrativ
teritoriale- cel puţin 50%;
b) taxa pentru folosirea drumurilor-cel puţin
50%.
c) impozitul pe bunurile imobiliare conform
normativele procentuale aprobate de
consiliulul raional.
3) transferuri de la bugetul de stat;
4) încasări de mijloace speciale din
executarea lucrărilor, prestarea serviciilor
de către instituţiile finanţate din bugetul
raional.
Schema 5. Structura bugetului raional
Cheltuieli
1) întreţinerea activităţii autorităţii
executive şi a direcţiilor subordonate
consiliului raional;
2) construcţia şi întreţinerea drumurilor de
interes raional;
3) întreţinerea instituţiilor de învăţămînt
liceal, secundar profesional, şcolilor
internat, gimnaziilor internat cu regim
special;
4) construcţia obiectivelor publice de
interes raional;
5) acordarea de asistenţă socială şi
intreţinerea instituţiilor din domeniul
asistenţei sociale;
6) asigurarea ordinii publice;
7) întreţinerea teatrelor, televiziunii publice
locale;
8) coordonarea şi desfăşurarea activităţilor
sportive şi a altor activităţi pentru tineret;
9) executarea hotărîrilor judecătoreşti prin
care autoritatea administraţiei publice
locale este obligată să efectuieze plăţi,