Pneumonia acută

Cs
1. Pentru pneumoniile distructive este caracteristic:
A. Leucopenie
B. Leucocitoză >20×109/l
C. Deviere la dreapta a formulei leucocitare ,
D. VSH majorat până la 20mm/oră
E. Limfocitoză
Cs
2. Sindromul lobului mediu este:
A. Pneumonie franco-lobară a lobului mediu
B. Pneumonie destructivă a lobului mediu
C. Atelectazie a lobului mediu
D. Afectarea izolată a lobului mediu
E. Pneumonie în focar a lobului mediu
Cs
3. Semnul ce nu caracterizează bronhopneumonia în focar este:
A. Evoluează cu sindrom toxicoinfecţios sever, care domină examenul fizic pulmonar
B. Este cea mai frecventă formă în pneumologia pediatrică
C. Se localizează bilateral, diseminat sau paravertebral
D Se produce preponderent la copilul >5 ani.
E. Radiologic se exprimă prin opacităţi cu diametrul până la 2-3 cm
Cs
4. Ce factor etiologic este mai puţin responsabil pentru producerea pneumoniilor nozocomiale:
A. Streptococcul pneumoniae
B. Bacilul pioceanic
C. Stafilococul
D. Flora anaerobă
E. Enterobacteriile
Cs
5. Care pneumonie va evolua cu sindromul abdominal:
A. Pneumoniile polisegmentare
B. Pneumoniile interstiţiale
C. Pneumoniile localizate în segmentele bazale
D. Pneumoniile distructive
E. Pneumoniile lobului mediu cu component atelectatic
Cs
6. Indicaţi simptomul clinic specific pentru pneumonia acută necomplicată:
A. Expir lung însoţit de geamăt
B. Accentuarea zgomotelor respiratorii
C. Majorarea excursiilor respiratorii în zona afectată
D. Raluri distanţionate
E. Raluri umede buloase mici şi crepitante localizate, ce nu dispar la tuse
Cs
7. Factorul predispozant în apariţia sindromului lobului mediu:
A. Pneumoniile acute complicate prin pleurezii
B. Destrucţiile pulmonare
C. Particularităţile anatomo-funcţionale a sistemului de bronhii
D. Pneumoniile acute cu localizare în lobul mediu
E. Pneumonia interstiţială a lobului mediu
Cs
8. Care semn nu este caracteristic pentru pneumonia segmentară:
A. Se afectează unul sau câteva segmente
B. Tabloul clinic cu expresivitate generală minoră
C. Simptomatica pulmonară este foarte exprimată
D. Deseori evoluează cu component atelectatic
E. Radiologic se vizualizează printr-o opacitate de formă triungiulară cu vârful în hil
Cs
9. Factorul etiologic în pneumonia franco-lobară este:
A. Staphilococcus aureus
B. Bacilul haemofilus
C. Klebsiella pneumoniae
D. Streptococul hemolitic
E. Pneumococul
Cs
10. Care este factorul etiologic de primă importanţă pentru pneumonia de domiciliu:
A. Bacilul pioceanic
B. Fuzobacteriile
C. Enterobacteriile
D. Stafilococul
E. Streptococul pneumoniae
Cs
11. Diagnosticul definitiv in pneumonie acută ca regulă se stabileşte in baza:
A. Scintigrafiei pulmonare
B. Spirograifiei
C. Bronhoscopiei
D. Radiografiei cutiei toracice
E. Bronhografiei pulmonare
Cs
12. Copilul în vârstă de 2 luni face bronhopneumonie bilaterală timp de 2 săptămâni, care pe fondalul terapiei cu
penicilină are dinamică pozitivă. Ce factor etiologic veţi suspecta în dezvoltarea acestei maladii?
A. Pneumococul
B. Bacilul hemofilus
C. Stafilococul aureus
D. Micoplasma
E. Hlamidii
Cs
13. Ineficacitatea terapeutică în pneumonia acută este remarcată prin următoarele afirmaţii, cu excepţia:
A. Sindrom febril rebel
B. Agravarea stării generale
C. Progresarea simptomatologiei pulmonare
D. Intensificarea reacţiei inflamatorii a hemogramei
E. Infiltraţie pulmonară stabilă
Cm
1. Dispensarizarea copiilor ce au suportat pneumonii acute necomplicate include:
A. Supravegherea medicului de familie pentru o perioadă de 3 luni
B. Efectuarea controlului radiologic în dinamică
C. Efectuarea probelor funcţionale pulmonare în dinamică
D. Corecţia stărilor de fon (anemie, rahitism etc.)
E. Efectuarea măsurilor de fortificare a statutului fizic prin administrarea de vitamine (A, B5, B12, E)
.Cm
2. Care sunt criteriile de anulare a antibioticelor în tratamentul pneumoniilor acute sunt cu :
A. Normalizarea temperaturii în decurs de 2-3 zile
B. Reabsorbţia focarelor de pneumonie acută pe radiogramă
C. Normalizarea nivelului VSH la sugar sau tendinţa spre normalizare la copilul mai mare
D. Normalizarea temperaturii în decurs de 5-6 zile
E. Normalizarea hemoleucogramei
Cm
3. Criteriile de eficacitate terapeutică completă a pneumoniilor acute sunt:
A. Reducerea sindromului febril (< 380) timp de 24-48 ore
B. Normalizarea temperaturii corporale peste 3-4 zile în pneumonia necomplicată
C. Persistenţa sindromului febril mai mult de 4-5 zile
D. Ameliorarea stării generale
E. Dinamică pozitivă a tabloului radiologic
Cm
4. Criteriile de diagnostic a pneumoniilor acute după OMS recomandate pentru sectorul primar sunt:
A. Tuse
B. Polipnee peste >50 res/min
C. Prezenţa sindromului obstructiv
D. Dispnee, tahipnee, tiraj intercostal şi subcostal
E. Refuz la supt
Cm
5. Pentru pneumonia acută sunt caracteristice
A. Dispnee în lipsa sindromului obstructiv
B. Respiraţie însoţită de geamăt
C. Raluri umede buloase mici localizate
D. Emfizem pulmonar
E. Tiraj inter- şi subcostal
Cm
6. Tabloul clinico-paraclinic pentru insuficienţa respiratorie de gradul I sunt:
A. Absenţa dispneei în repaus
B. Cianoza periorală constantă
C. Tensiunea arterială micşorată
D. Componenţa gazelor sanguine normală sau uşor micşorată
E. Cianoza periorală se păstrează la oxigenoterapie cu 40-50% O 2
Cm
7. Formele severe a pneumoniilor acute se caracterizează prin:
A. Tahipnee > 50 resp/min
B. Toxicoză sistemică
C. Deshidratare acută
D. Geamăt inspirator
E. Afectarea stării de conştiinţă
Cm
8. Variantele clinice în pneumoniile acute necomplicate sunt:
A. Pneumonie interstiţială
B. Pneumonie franco-lobară
C. Pneumonie destructină
D. Bronhopneumonie în focare confluente
E. Pleuropneumonie
Cm
9. Indicaţiile pentru puncţia pleurală sunt:
A. Pneumonie destructivă
B. Pleurezie fibrinoasă
C. Piotorax
D. Atelectazie a lobului mediu
E. Pleurezie exudativă
Cm
10. Pentru pneumoniile cu focare confluente este caracteristic:
A. Instalarea focarelor masive de infiltraţie pulmonară
B. Afectare bilaterală
C. Focarele de condensare au tendinţă de destrucţie şi abcedare
D. Evoluează cu sindrom obstructiv
E. Evoluează cu sindrom toxico-infecţios sever
Cm
11. Care pneumonii acute se pot realiza în procese cronice bronhomulmonare:
A. Pneumoniile franco-lobare
B. Bronhopneumoniile în focar
C. Pneumoniile segmentare cu evoluţie acută
D. Pneumoniile confluente
E. Sindromul lobului mediu
Cm
12. Semnele clinice ce caracterizează o pneumonie interstiţială sunt:
A. Tahipnee marcată (80-100resp/min)
B. Tiraj suprasternal şi intercostal inferior
C. Tuse frecventă chinuitoare
D. Respiraţie diminuată
E. Raluri crepitante localizate
Cm
13. Formele moderate ale pneumoniei se caracterizează prin următoarele criterii:
A. Nu sunt manifestări de insuficienţă respiratorie
B. Sunt absente semnele de toxicoză infecţioasă
C. Sunt prezente semne de infecţie a tractului respirator inferior
D. Este prezent geamătul expirator
E. Este prezent tirajul intercostal

Cm
14. Ce afirmaţii pentru pneumoniile segmentare nu sunt corecte?
A. Se complică cu destrucţii pulmonare
B. Evoluează trenant
C. Se complică cu pleurezii exudative purulente
D. Se complică cu component atelectatic
E. Constituie o cauză a proceselor cronice bronhopulmonare
Cm
15. Ce afirmaţii pentru pleureziile metapneumonice sunt corecte:
A. Se dezvoltă concomitent cu procesul pulmonar inflamator
B. Pleurezia se dezvoltă la a 2-3-a săptămână de la debutul pneumoniei
C. Exudatul pleural este seros-fibrinos
D. În examenul sîngelui se constată majorarea considerabilă a VSH-ului (40-60mm/min)
E. Complexele imunocirculante sunt majorate
Cm
16. Criteriile de diagnostic în pneumonia acută la copil sunt:
A. Prezenţa tusei
B. Respiraţia accelerată
C. Tirajul spaţiilor inercostale
D. Dispnee expiratorie
E. Cianoza generalizată
Cm
17. Ce afirmaţii vor fi corecte pentru pneumonia streptococică:
A. Infectare pe cale limfogenă
B. Procesul decurge cu un component interstiţial accentuat
C. Debutul maladiei cu simptomatologie nemanifestă
D. Datele fizicale pulmonare sunt puţin informative
E. Pleura se afectează foarte rar
Cm
18. Ce afirmaţii vor fi corecte pentru pneumonia stafilocică:
A. Se întâlneşte mai frecvent la preşcolar şi şcolar
B. Debutul maladiei este brutal
C. Tabloul radiologic este mai sărac decât datele fizicale
D. Foarte frecvent evoluează cu pleurezie masivă
E. Decurge cu sindrom toxico-infecţios foarte sever
Cm
19. Ce semne clinico-paraclinice vor orienta medicul spre stabilirea diagnosticului de pleurezie exudativă ca complicaţie
a pneumoniei acute:
A. Dispnee marcată
B. Matitate localizată dură
C. Radiologic apariţia imaginii “în fagure de miere”
D. Persistenţa leucocitozei
E. Agravarea sindromului toxico-infecţios
Cm
20. Ce afirmaţii pentru pneumoniile cu evoluţie trenantă sunt corecte:
A. Sunt determinate genetic
B. Sunt determinate de obstrucţia bronşică
C. Sunt determinate de particularităţile anatomo-fiziologice ale arborelui bronşic
D. Sunt determinate de factorul etiologic cauzal
E. Sunt determinate de componentul atelectatic
Cm
21. Ce situaţii pot favoriza dezvoltarea sindromului lobului mediu ?
A. Bronhopneumonie a lobului mediu
B. Aspiraţie de corp eterogen în bronhul mediu
C. Pneumonie destructivă a lobul mediu
D. Pneumonie segmentară a lobului mediu
E. Pneumonie segmentară S 4-5 cu component atelectatic
Cm
22. Pneumoniile destructive se caracterizează prin:
A. Sindrom toxicoinfecţios foarte grav
B. Neutrofilie 70-85%
B. VSH majorat 40-60 mm/h
D. Hemoptizie
E. Bronhofonie
Cm
23. Ce date fizicale sunt caracteristice pentru pneumnia franco-lobară:
A. Respiraţie aspră în plămâni
B. Spută ruginită
C. Emfizem pulmonar
D. Crepitaţie indux
E. Crepitaţie redux
Cm
24.Ce afirmaţii sunt caracteristice pentru pneumoniile în focar:
A. Se caracterizează anatomo-patologic prin bronhoalveolita la nivelul lobulilor pulmonari
B. Radiologic este exprimată prin opacităţi cu diametrul până la 5 cm
C. Datele bronhopulmonare fizicale difuze
D. Se produce preponderent la preşcolar şi şcolar
E. Localizare unilaterală diseminată