Bărcuţ-Molea (2 octombrie 1916), Bătălia de la ~ Confruntare între forţele române şi

cele austro-ungare la care se adaugă cele germane derulată în timpul Primul Război
Mondial. În contextul retragerii trupelor române ca urmare a ofensivei inamice ce a
culminat cu ocuparea Sibiului, comandantul german al trupelor ce acţionează în
Transilvania (mareşalul Falkenhayn) urmăreşte aplicarea unei lovituri decisive pentru
aruncarea forţelor române dincolo de Carpaţi. După un bombardament intens de artilerie,
trupele lui Falkenhayn bazându-se pe prezumpţia fărămiţării liniilor de apărare româneşti
porneşte un atacgeneral care este respins, însă, de forţele române în lupte extrem de
violente. Întreaga zi se consumă prin astfel de acţiuni, dublate de tiruri violente de
artilerie. Liniile de apărare române rezistă fiind lansate şi o serie de contraatacuri extrem
de tăioase care pun în mare dificultate comandamentul germano-austriac care îşi vede
ameninţat întregul plan ofensiv din Transilvania. În acest moment intervine decizia
comandamentului român de consolidare a frontului dobrogean ameninţat de ofensiva
bulgaro-germano-turcă ceea ce impune retragerea a unui important segment al trupelor
care acţionau în Transilvania. Astfel, forţele angajate în bătălia de la Bărcuţ-Molea
primesc ordinul de retragere. Aceasta se derulează în condiţii extrem de dificile dată fiind
proximitatea acestora faţă de poziţiile inamice. Se crează o confuzie generală în care o
mare parte a elementelor avansate cad prizoniere. Prin dezangajarea pripită succesul
înregistrat în primele etape ale bătăliei nu poate fi exploatat fiind afectată, în schimb,
coeziunea trupelor române şi, nu în ultimul rând, moralul acestora. În acelaşi timp,
semnificaţia strategică a luptelor derulate de români în acest perimetru este anulată.(D.I.)