Universitatea „Humboldt” din Berlin

Facultatea de Filosofie II

Institutul de Romanistică

Scurtă istorie a Românisticii la Friedrich-Wilhelms-Universität / Universitatea

„Humboldt” din Berlin

Cea dintâi prezenţă importantă a Românisticii în Berlin o constituie fără îndoială

acceptarea lui Dimitrie Cantemir în Academia Regală de Ştiinţe, la 1 august 1714. Cărturarul
român avea să scrie în limba latină, la cererea forului ştiinţific, celebra monografie Descriptio
Moldaviae, care după câteva decenii ieşea de sub tipar şi în limba germană. Mai mulţi români
renumiţi au avut apoi legături strânse cu Berlinul. Mihail Kogălniceanu îşi desăvârşeşte aici
formaţia de istoric sub influenţa lui Friedrich Carl von Savigny, Alexander von Humboldt,
Eduard Gans dar mai ales a profesorului Leopold von Ranke, iar în vremea studenţiei sale
publică Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Vlaques transdanubiens (Berlin, 1837).
După câteva decenii, aici avea să studieze şi să-şi scrie o parte din operă Mihai Eminescu, iar
mai târziu I. L. Caragiale îşi trăia ultimii ani din viaţă în cartierul Wilmersdorf.

Cel dintâi profesor titular de Filologie romanică de la Friedrich-Wilhelms-Universität din

Berlin, Adolf Tobler, chemat la catedră în 1867, a fost membru de onoare al Academiei Române
de Ştiinţe din Bucureşti. În 1905/1906 îşi începe activitatea la Seminarul de Orientalistică H.
Tiktin, autorul faimosului Dicţionar român-german (în trei volume, 1903-1935), în cadrul
studiilor de traductologie-interpretariat iniţiate de Bismarck. Un alt lingvist român de seamă,
Iorgu Iordan, studiază în 1923 filologia romanică în Berlin, la profesorul Max Leopold Wagner.
În 1959 i se acordă titlul de doctor honoris causa al Universităţii Humboldt, iar în 1964 devine
membru al Academiei Germane de Ştiinţe din Berlin.
 În 1925 Ernst Gamillscheg (1887-1971) devine profesor titular şi director al Seminarului
de Romanistică. Înainte de aceasta îi fusese discipol în Viena lui Wilhelm Meyer-Lübke,
devenind mai întâi asistent, între 1912 şi 1914, apoi docent la Institutul Cultural Român din
acelaşi loc, înfiinţat în 1911. O dată cu Gamillscheg Berlinul devine un centru important de
studii de Românistică. Începând din octombrie 1933 profesorul de la Seminarul de Romanistică
invită literaţi, istorici şi politicieni români să ţină conferinţe în Berlin. El însuşi a făcut cercetări
privind originea românilor şi în diferite ramuri ale lingvisticii româneşti: geografie lingvistică,
toponimie şi etimologie. Între 1940 şi 1944 conduce Institutul Cultural German din Bucureşti şi
este profesor invitat la Universitatea Bucureşti, care îi conferă şi titlul de doctor honoris causa.
În acelaşi timp se afla în Berlin Sextil Puşcariu (1877-1948). Acesta a studiat în perioada 1895-
1899 la renumitul Institut de Limbă Română din Leipzig. În 1939 avea să devină cel de-al doilea
român după Cantemir care a fost primit în Academia din Berlin, apoi conduce Institutul Cultural
Român din Germania, înfiinţat în 1940, şi este profesor invitat la Universitate în 1941-1943. De
asemenea, Günter Reichenkron (1907-1966), discipolul lui Gamillscheg, se dedică în mod
deosebit Românisticii (după 1948 este profesor titular de Romanistică şi Balcanologie la Freie
Universität din Berlin).

Românistica de la Universitatea din Berlin (care se numeşte după 1949 Universitatea

Humboldt) este puternic influenţată între 1953 şi 1973 de activitatea lui Werner Draeger (1907-
1991), care a studiat între 1932 şi 1935 la Seminarul de Orientalistică. Werner Draeger a obţinut
titlul de doctor în 1962 cu o lucrare despre grecismele din limba română şi gradul de profesor
(prin Habilitation) în 1965, cu un studiu despre criptogramele româneşti. Întrucât România era
până la revoluţia cubaneză singura ţară socialistă în care se vorbea o limbă romanică, mulţi
filologi sau romanişti formaţi în acei ani în fosta RDG aveau ca specializare şi Româna. După
1962 s-au format aici, de asemenea, traducători/interpreţi. De pregătirea prin cursuri practice s-a
ocupat timp de mai multe decenii Jutta Uhlisch. Până în 1989/1990 au existat însă mereu
profesori invitaţi sau lectori români şi importante donaţii de cărţi româneşti pentru bibliotecă.

După schimbările politice din 1989/1990 Românistica a fost specializare secundară

pentru studiile postuniversitare (Magister) şi pentru traducători. De atunci se ocupă de studiile de
Românistică prof. dr. Michèle Mattusch (pentru Literatură) şi dr. Maren Huberty (pentru
Lingvistică), ambele făcându-şi studiile în România. Au mai ţinut cursuri de Română dr. Larisa
Schippel şi Christian Wagner, mai recent şi Ingrid Băltăgescu (Baltag), iar după reorganizarea în
studii de licenţă şi de Master, Româna este una dintre specializările opţionale. (Sursa: Christian
Wagner)

Studierea Limbii şi a literaturii române la Universitatea “Humboldt” din Berlin:

Limba şi literatura română ca a doua specializare

La Universitatea „Humboldt“ din Berlin se studiază încă Limba română ca a doua

specializare, până la încheierea modulelor de Magister, anterioare modelului Bologna
(Nebenfach Magister Studium). La acestea participă şi studenţi de la alte universităţi din Berlin
şi din landul Brandenburg: de la Freie Universität (unde adesea studiază Politologie, Istorie,
Filologie romanică, Limbi europene, cei mai mulţi la Osteuropa-Institut), dar şi de la
Universitatea Potsdam sau de la Frankfurt pe Oder. Studiile de Limba şi literatura română de la
Universitatea „Humboldt“ sunt recunoscute la toate universităţile din landurile Berlin şi
Brandenburg şi primesc creditele corespunzătoare.

Limba şi literatura română ca specializare opţională

În cadrul sistemului de studii Bologna, Institutul de Romanistică al Universităţii

„Humboldt” le oferă studenţilor posibilitatea de a urma specializarea Limba şi literatura română
ca specializare opţională, în cadrul specializărilor unice de la studiile de licenţă. Aceasta se
adresează în primul rând studenţilor de la Culturologie, Istorie, Ştiinţe politice (Studii Est-
europene), Filologie (Literatură şi Lingvistică), dar în aceeaşi măsură studenţilor de la alte
specializări care studiază diferite ştiinţe care au legătură cu această regiune.

Pe lângă cursurile de învăţare a Limbii române, se studiază o introducere în Lingvistica

românească şi în Literatura română. Cunoştinţele de Limbă şi literatură română pot fi
aprofundate ulterior, la studiile de Master de Limbi şi Culturi Romanice (Romanische Sprachen
und Kulturen), la Studii Europene (Europa-Studien) şi la Culturile Europei Centrale şi de Est
(Kulturen Mittel- und Osteuropas) ale Universităţii Humboldt, în cadrul modulelor opţionale.
20 DE CREDITE

14 ORE SĂPTĂMÂNAL

Descrierea modulului şi felul

examinării Credite
Module
Modul de
6 ore săptămânal
bază 6 credite

Curs practic

Gramatică şi conversaţie

Cursuri practice
Examen la finalul modulului: Test 1 credit

Studii 2 ore săptămânal

postuniversitare,
modul I Curs practic 2 credite

Lectură şi exprimare orală

Studii de cultură şi
civilizaţie (în limba
română) 2 ore săptămânal

Seminar 3 credite

Cultură şi civilizaţie românească

Examinare la finalul modulului: 1 credit

Examen oral
 Studii
postuniversitare,
modul II 2 ore săptămânal 3 credite

Curs introductiv de Literatură

Introducere în 2 ore săptămânal 3 credite

ştiinţele de
specialitate Curs introductiv de Lingvistică

Examinare la finalul modulului: 1 credit

Examen scris (Limbă şi Literatură)

Cadre didactice

Prof. dr. phil. Michèle Mattusch

Professorin (Romanische Literaturen - Französische, italienische u. rumänische Literatur)
michele.mattusch@romanistik.hu-berlin.de

Dr. phil. Maren Huberty

Wissenschaftliche Mitarbeiterin (Französische, italienische u. rumänische Sprachwissenschaft)

maren.huberty@romanistik.hu-berlin.de

M.A. Ingrid Baltag,

Lehrkraft für besondere Aufgaben (Sprachpraxis Rumänisch)
ingrid.baltag@romanistik.hu-berlin.de
 (Suplinitor pentru Ingrid Baltag): Dr. phil./Ro Ioana Scherf,
Lehrbeauftragte (Sprachpraxis Rumänisch)

ioanascherf@freenet.de

Dr. Valeriu Stancu,

Gastlektor für Rumänisch (Sprachpraxis Rumänisch)
valeriu.stancu@romanistik.hu-berlin.de

Cursuri în semestrul de vară 2009:

Curs practic, Începători (Nivel 0)

Ma 16-18 DOR 65, 441 V. Stancu

Curs practic, Începători (Nivel I)

J 14-16 DOR 65, 441 V. Stancu

Exprimare orală şi comprehensiune, Nivel II

L 14-16 DOR 65, 441 I. Baltag / I. Scherf

Cultură şi civilizaţie românescă (seminar)

Ma 10-12 DOR 65, 441 V. Stancu

Curs practic: Texte, Nivel III

J 10-12 DOR 65, 441 V. Stancu

Curs practic: Gramatică şi conversaţie, Nivel III

Ma 12-14 DOR 65, 441 I. Baltag / I. Scherf

Traducere bilaterală Română-Germană, Nivel IV

L 12-14 DOR 65, 441 I. Baltag / I. Scherf

Exprimare în scris, Nivel IV

Ma 14-16 DOR 65, 441 I. Baltag / I. Scherf

Cursuri intensive de Limba română, Începători (Nivel 0),

4 ore zilnic, în perioada vacanţei: 21.09.2009 - 02.10.2009 V. Stancu

Impresii ale studenţilor:

Când am început să studiez, a fost clar pentru mine că vreau să mă duc într-o altă ţară în
timpul studiilor. În afară de aceasta, am ştiut deja că vreau să stau într-o ţară din Europa de Est.
Când a venit momentul în care a trebuit să mă hotărăsc unde să merg, am avut posibilitatea să
aleg între Cehia, Estonia şi România, pentru că alte ţări erau tot în Europa de Vest, de unde
veneam eu. M-am decis pentru România, pentru că este ţara cea mai orientală dintre ele şi pentru
că Facultatea de Arheologie, unde sunt studentă, este orientată mai ales către Europa de Sud-Est
şi a avut o săpătură arheologică în România.

Am început să învăţ limba şi să mă interesez de cultura românească. Pentru mine, cultura

românească este puternic legată de tradiţii, care se păstrează mai ales în sate. Este frumos să vezi
că mai există tradiţii şi nu dispar, ca în multe alte ţări. Că mai există superstiţii este puţin bizar
pentru mine, pentru că nu am crescut cu o astfel de viziune.

În general, m-a frapat faptul că românii sunt foarte ospitalieri, dar mai ales la ţară, în
satele mici. Mereu s-au bucurat când m-am oprit în satul lor, m-au invitat în casele lor. Din
păcate, am stat 9 luni numai în Bucureşti, dar acum ştiu că la ţară în România îmi place mai mult
decât în oraşele mari. Mă bucur deja că urmează să merg din nou acolo anul acesta. (Julia
Braungart, studentă la Arheologie, Freie Universität Berlin, 2009)
 Mă numesc Michael Sebek, am 29 de ani şi studiez Istoria şi Filosofia la Universitatea
„Humboldt” din Berlin. In studiul meu m-am concentrat asupra limbii latine şi a limbilor
derivate din aceasta. Când m-am întors în Germania, după o experienţă extraordinară la
Universitatea din Bologna (2004-2005), m-am gândit că vreau să studiez încă un an în
străinătate.

Pentru că studiul meu era axat pe domeniul romanisticii, m-am gândit în ce ţară de limbă
romanică pot merge a doua oară, iar România mi s-a părut o posibilitate mai interesantă. Era o
ţară cu un trecut comunist din mijlocul Europei de Est. Avea ceva necunoscut şi sălbatic, ceva
exotic, dar în acelaşi timp era o ţară dezvoltată şi recent intrată în Uniunea Europeană. În
comparaţie cu Spania şi Franţa, cu siguranţă constituie cea mai interesantă alegere. Şi să nu
uităm: e ţara cu cea mai numeroasă populaţie din regiune, după Polonia, şi are un enorm
potenţial în domeniul economic.

În Germania situaţia locurilor de muncă nu este uşoară. Noi avem nevoie de ingineri, nu
de studenţi la Istorie şi Filosofie. De aceea m-am gândit că această decizie este în acelaşi timp o
investiţie în viitorul meu profesional. Am început să mă pregătesc, să-mi organizez timpul şi să
învăţ limba română. În anul universitar 2007/2008 mi-am făcut „vacanţele” la Bucureşti, ca
student Erasmus, la Facultatea de Istorie, şi am locuit în Regie, în căminul P19. (Michael Sebek,
student la Istorie şi Filosofie, Universitatea „Humboldt” din Berlin, 2009)

Am vrut să învăţ limba română pentru că sunt foarte interesată de cultura românească.
După ce am început să o învăţ am vrut să aflu cât mai multe despre România, despre cultura,
obiceiurile şi istoria ţării, aşa că am urmat cursuri de Limba română la universitate. Extraordinar
de interesant este faptul că româna este o limbă care s-a dezvoltat din latină, dar în acelaşi timp
are şi multe elemente slave.

Când am fost în România am avut o experienţă foarte frumoasă şi mi-a plăcut atât de
mult, că nu mai voiam să plec. Aş vrea să mă întorc din nou cât mai repede şi să rămân cel puţin
un semestru, pentru că m-am simţit foarte bine acolo.

Natura şi peisajele pe care le-am văzut sunt foarte frumoase şi oamenii pe care i-am
cunoscut sunt foarte politicoşi şi amabili. Îmi plac felul de viaţă al românilor, precum şi muzica
lor, iar literatura română mă interesează în mod deosebit. (Betül Cupi, studentă la Master de
Limbi europene, Freie Universität Berlin, 2009)
Date de contact:

Humboldt-Universität zu Berlin

Institut für Romanistik

Sitz: August-Boeckh-Haus

Dorotheenstraße 65

10117 Berlin

Telefon Sekretariat: 0049 30 2093-5136

E-mail: valeriu.stancu@romanistik.hu-berlin.de

Sekretariat: edith.ottschofski@romanistik.hu-berlin.de

Internet: www2.hu-berlin.de/romanistik/

Adresa poştală:

Unter den Linden 6

10099 Berlin