PROIECT DIDACTIC

Propunator: Bănică Luminița-Adriana

Data: 03.05 2019

Disciplina: Limba si Literatura Romana

Titlul lecției : Identitatea culturală

Tipul lecției: mixtă

Clasa: a VI-a

Timpul: 50 minute

Competente Generale:
2.Folosirea modalitatilor de analiza tematică structurală si stilistică în receptarea diferitelor texte literare și
nonliterare

3. Argumentarea in scris si oral a unor opinii în diverse situații de comunicare

Competențe specifice:
1.2. Identificarea propriilor repere de identitate culturală, prin raportare la sisteme de referință culturale
variate

2.3. Rezolvarea în echipă a unor sarcini de lucru referitoare la viața într-o societate interculturală

3.1. Manifestarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, față de identitatea culturală proprie și
față de identitatea celor care aparțin unor culturi diferite

Obiective Operaționale:
C1- să exprime idei proprii despre diferite naționalitați

C2 - să identifice deosebirile și asemănările intre diferite comunităţi.

C3- să dezvolte importanța păstrării identităţii culturale proprii.

C4- să adopte o atitudine pozitivă față de multiculturalism.

C5 – să descrie tradițiile/obiceiurile comunității din care face parte

1
Strategii didactice
Metode și procedee didactice : conversația euristică explicația, expunerea, învățarea prin descoperire, ,

Mijloace de învăţământ: tabla, fişele de lucru,imagini din manual.

Forme de organizare : frontală, individuală,

Bibliografie:

Petru,Liliana, Multiculturalism,Editura Flacăra ,2015.

Manualul Istoria minorităților din România,Editura Didactică și Pedagogică,2009.

2
 Desfășurarea lecției

Nr. Momentele lecției și Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii şi procedee Forme şi instrumente
crt timpul afectat didactice de evaluare

1. Momentul organizatoric Consemnează absenții. Comunică absenții. Conversația

(2`)
Pregătesc materialele necesare desfăşurării
lecţiei.
Pregătesc materialele necesare
Profesorul stabilește climatul socio-afectiv desfășurării orei.
necesar desfăşurătrii lecţiei, pregătesc
materialele necesare desfăşurării lecţiei.

Verificarea Profesorul verifică daca elevii și-au îndeplinit Elevii prezintă sarcinile primite
sarcinile de lucru primite pentru acasa.
(10`) Conversația euristică Observarea
Apoi se pun câteva întrebari introductive sistematica
Elevii raspund întrebarilor in ordine
pentru a putea anunța ulterior titlul lecției si apoi noteaza pe caiet informațiile
pentru a nu se face o trecere brusca: principale. Problematizarea

 Ce credeți voi ca inseamna identitate

culturala?
 Cu ce anume ne ajuta în viața de zi
cu zi?
 De cate tipuri este?

3
2 Anunțarea lecției noi (1`) .
Profesorul anunță titlul noii lecții Identitatea
culturală pe care o vor parcuge,urmand ca Elevii noteaza titlul in caiet Conversatia
elevii să iși noteze pe caiete .

3 Dobândirea noilor Profesorul aduce în atenția elevilor două Sunt atenți la precizările Explicația
cunoștințe (30`) fotografii reprezentând doua identități profesorului,prinvesc cu atenție
culturale diferite si anume doi copii,unul alb și pozele si dau raspunsuri.
celălalt de culoare. Anexa1

Profesorul întreabă: Elevii sunt atenți si bine organizați Expunerea

rapunzând intrebarilor pe subiect.
 Care este diferența dintre cei doi?
 Credeți că culoarea pielii poate afecta Conversația Euristica
relațiile dintre oameni? De ce?

Aprecierea verbală a
Pentru a dobandi noi cunoștințe profesorul Colaborează pentru rezolvarea răspunsurilor
propune elevilor niste fise de lucru cerințelor,sunt atenți si foarte bine elevilor
reprezentând diagrama Wenn unde elevii concentrați. Învățarea prin descoperire
trebuie sa noteze asemanarile si deosebirile
dintre cultura română și cea rroma. Anexa 2

Pentru a ajuta elevii in completarea fișelor Răspund la întrebări

cat mai coerent profesorul da indicii de Observarea
sistematică a
completare .
elevilor

4
Se corecteaza fișa de lucru,fiecare elev v-a Răspund la întrebări Observația
dat cate un raspuns iar profesorul v-a aprecia
fiecare raspuns fie ca e bun sau mai puțin
bun.

Prezint elevilor o fișă de lucru Anexa 3 Elevii citesc cu atenție si interes

reprezentând un text a lui Vasile Alecsandri textul.
intitulat Vasile Porojan,elevii vor trebui sa
citeasca cu atenție textul,sa tragă o concluzie
si o idee principala a textului,urmand apoi sa Colaborează pentru rezolvarea
cerințelor Observația
raspunda la câteva intrebari pe text :

1.Citiți cu atenție textul

2.Notați o idee principala din text.

Jocul de rol
3..De ce credeți ca era batjocorit Porojan?
Justificați.

4.Pentru fiecare dintre cuvintele subliniate

mai sus gasiți cate un sinonim potrivit.

5.Pentru fiecare dintre cuvintele subliniate

mai sus gasiti cate un antonim potrivit.

6.Gasiti în text o asemanare si o deosebire

intre cei doi protagonisti.
Jocul de rol

Dezbaterea

5
4 Realizarea feed-back-ului Profesorul prezintă concluziile lectiei,de ce anume Elevii asculta si participa activ la Conversația
(5`) este bine sa ne apreciem identitatea culturala si discuție
pe a celorlalti din jur,sa fim toleranti ,sa nu fim Problematizarea
indiferenti la suferințele celor din.

5 Aprecierea activității Conversatia

elevilor/ Tema pentru
acasă. (2`) Se fac aprecieri generale și individuale privind
implicarea elevilor în predarea noilor cunoștințe.

6
Anexa 2

1.Notați în fiecare cerc câte un cuvant corespondent fiecarei culturi iar in mijloc, cuvintele care credeți că se potrivesc ambelor
comunitati.

Cultura Romana Cultura Rroma

7
Anexa 3

Amice,

Am pierdut în zilele trecute un tovarăș de copilărie care purta un nume mai mult de șatră decât de salon,
căci se numea Porojan!

El a fost unul din robii noștri, țigan lingurar de soiul lui, însă pitar de meserie.

Mărturisesc că m-am simțit cuprins de-o adâncă mâhnire când am aflat că el s-a mutat cu șatra pe ceea
lume, ca mulți din contemporanii mei, boieri, țărani și țigani, cu care m-am încălzit la soarele Moldovei
timp de jumătate de secol și mai bine! Am pierdut în Vasile Porojan pe cel de pe urmă martor al
începutului vieții mele, rivalul meu în jocul de arșice și în azvârlitura de pietre pe deasupra bisericii
Sfântului Ilie din Iași, vecină cu casa părintească. Valurile lumii și treptele sociale ne-au despărțit de mult
unul de altul; eu înălțându-mă pe scară mai până în vârful ei și el rămânând jos fără a putea pune piciorul
nici măcar pe întâia treaptă; însă acum 50 de ani eram amândoi egali dinaintea soarelui, fiind deopotrivă
pârliți de dânsul, și formam o pereche nedespărțită de cum răsărea lumina zilei până ce apunea. Poamele
din grădină nu apucau niciodată a se coace din cauza noastră, căci amândoi știam a ne acăța ca
veverițele pe vârfurile cele mai nalte ale copacilor roditori. Evreii nu mai îndrăzneau a trece pe strada
casei noastre din cauza zburătăirilor de pietre cu care îi împroșcam.

Singura deosebire ce exista între noi doi consista într-aceea că pentru fărdelegile noastre copilărești,
numai Porojan era pedepsit de către jupâneasa din casă, mama Gahița! Câte bătăi a mâncat el, sărmanul,
pe socoteala mea!... De-abia scăpat din mâinile jupânesei cu chica topor și cu obrajii bujorați de palme, el
alerga la mine și, uitând usturimea, mă îndemna să ne jucăm în puf. Eu îl mângâiam, dându-i câteva
parale turcești ca să cumpere halviță și simit, două friandize, cum zic francezii, două Delicatessen, cum
zic nemții, pentru care Porojan era în stare să-și vândă căciula dacă ar fi avut-o, și eu în stare să-mi dau
papucii din picioare.

Ce talent avea el pentru confecționarea arcelor de nuiele cu săgeți de șindrilă! Cum știa de bine să înalțe
zmeie de hârtie poleită până sub nori și să le trimită răvașe pe șfară!... Acele zmeie cu cozi lungi erau
fabricate de dascălul bisericii și purtau pe fața lor următoarele cuvinte scrise cu slove chirilice:

„Afurisit să fie cu tot neamul lui și să ardă în jăraticul iadului acel care ar găși acest zmeu căzut și nu l-ar
aduce în ograda Sfântului Ilie.’’

Tovarășul meu, pe lângă aceste dispoziții de știință strategică, mai poseda și aplecări artistice; el suna
din drâmbă cu un talent la care nu am putut ajunge niciodată și pe care îl admiram mai mult decât am
admirat mai târziu talentul lui Liszt... știa să imiteze șuierul șerpilor și să-i cheme astfel la el când ne
rătăceam împreună prin fânațele înflorite din lunca de la Mircești... și însă toate aceste aptitudini ale lui
fiind nesocotite, el a fost destinat a deveni pitar. Într-o bună dimineață Porojan a fost dat pe mâna unui
brutar pentru ca să învețe a plămădi pâini, ciurecuri, colaci, cozonaci etc., și eu am fost trimis la
pansionul dlui Victor Cuénim ca să învăț tot ce se putea învăța pe atunci: un pic de franțuzească, un pic
de nemțească, un pic de grecească și ceva istorie, și ceva geografie pe deasupra.

Vasile Alecsandri , Vasile Porojan

8
1.Citiți cu atenție textul

2.Notați o idee principala din text.

3..De ce credeți ca era batjocorit Porojan? Justificați.

4.Pentru fiecare dintre cuvintele subliniate mai sus gasiți cate un sinonim potrivit.

5.Pentru fiecare dintre cuvintele subliniate mai sus gasiti cate un antonim potrivit.

6.Gasiti în text o asemanare si o deosebire intre cei doi protagonisti.

9
Anexa 1

10
11