WILFRED R. BION: OMUL, PSIHANALISTUL, MISTICUL. O PRIVIRE ASUPRA VIETIL $I OPEREI SALE ingerea_din a Tui Wilfted Ruprecht Bion, la 8 noiembrie 1979, a lasat in seama noastra sarcina de a re-evalua influenja pe care el si opera sa au exercitat-o asupra psiha- nalizei generatiei noastre. Ti pentru mai mult sau mai pu tie despre uriasa sa despre umorul si gindirii sale, cit si despre anacroniva (din picate irstei de Aur ale co uatita pi erat un echivalent modem al eroului iau si ajutindu-ne si strabatem cu bine ceea ce Blake numeste Padu- rea Incerciirilor, pe drurmul spre Inocenta suprem’. Pe de alt arte, ultimele lucrari ale tui Bion, in special cele despre geniu, despre istic Pentru Bion, este ©, fara sa trebu- poate si vada ‘88 transforme banalul in ins10 Grotstein n a fost un geniu sau, cu un cuvint pe care Lar fi alte vremuri pentru a desemna o asemenea calibrul stu, un vrajitor. ion imi apare, in special mie, drept o insiruire de enigme. {ntii de toate, ma intreb cum este posibil ca un om niscut fn India imperiului vietorian, in oragut Muttra trun numdr vechi al Jurnatuli in Intimplare peste urma- Dangar Daly, locotenent-colonel de psihanalizA publica necrologul laude torul necrolog: rezerva". Faptul ci ii ofifer fn rezerva astfel incit ofi Viena, a fost an Viena sia sfirsit prin a deveni psihane cA un ofiter din armata colonialé a putut ajunge psihanalist m-a umplut de uuimire. Cazul acestui cruciat anacronic nu a mai fost remarcat de nimeni altcineva in afara de mine in mediile psihanalitice, deoarece contributiile sale in psihanalizi au fost putine si neinsemnate, Si totusi e un mister ~ ca leopardul lui Heming- way de pe zipezile din Kilimanjaro - cum a putut un ofiter al armatei din India si ajunga de la Khyber Pass la Viena pentru a || moravurilor din noasire sint puse la grea jeea cl, in acea epoca, un om dintr-o zon indepariatd a reusit s&-si giseasc& drumul spre a deveni (Distinguished Service Order), eroul a colonelului Daly, pare st fi avut mai mult noroc decit acesta, reusind sf se impun& in lumea psikanal a fost desigur, metaforic vorbind, ca leopardul pe zapezile din Kilimanjaro, | Stat intre 1906 si 1915. Mi Bion - O privire asupra vietii si operei u indepartindu-se cu mult de destinul pe care il urziser’ finaintasii sai, Date biografice Numele lui este hughenot si strimos urma cu citeva secole, cind incepuse persecutia lor in Franja Tatil situ era un inginer civil cu o oarecare faimi, si a fost pentru 0 perioada secretar de stat al Congresului Indiei. Se Giile pe care le-a adus Coroanei au fost atft de mult aprecia un titly de noblefe, pe care el La refuzat, Bion provenea, se pare, dintr-o paturd social’ mai ei de empatie si caldura sufleteasci aveau © adinea impresie. El a mai fost crescut de eatre 0 doica si o guvernants, amindoud teau adesea legende din Mahabharata, gteu de infeles, dar al céror impact nu Obiceiurile de cast ale familiilor di veniser’ in Anglia th a fost una dintre numeroasele taziprivit ca indoieinic, ia unui grup de psihanalisti din Bombay in “trecerea sa din India“, unde sc niscuse fa 8 septembrie 1897, acest ofijer militar, ju ‘matematician, tor, filosof, savant in studii clasice, medic, psihanalist, chineza, greaca, etc. ete mai rafir atea aristocratica a Any Bishops Stortford, unde a tirziu el isi va inhma e la imaginatiei sale coplesitoare, dup’ care se tnroleazi Regimentul Regal de tancuri, pe frontul de vest, si ia parte la educatii pe care le putea oferi lui Eduard. A fost educat la colegi12 Grotstein de la Cambrai, prima mare fnfruntare fn care au fost dra pentru a i se regele George V. Bion a luptat in toate bataiile m ce Sau purtat pe frontul de vest ping la armi tor experiente rimfnindu-i pentru totdeauna sui A fost demobilizat la sfirsitul Iui 1918, pentru ca in ianuarie 1919 sa se inscrie 1a colegiul Queens de la Oxford, studiazi istoria moderna. Pe cind se afla a Sofi. Aceasta pregktire deosebiti va avea 0 profunda influent’ asupra operei de mai tirziu a lui Bion. Tot Ja colegiul Queens, Bion s-a ficut remarcat si ca rugbist si in 1921 a absolvit Istoria moderna, 8. Dup’ absolvire, sa intors la colegiul Bishops Stortford pentru a preda istoria si limba franceza. in necrologut inchinat lui Bion, Oliver Lyth afirma ct acesta a sia fost antrenoral celei de serie Lyth, "isi mai aduc trezea la ora sase dimineata, pentru a ‘in aceast& perioadd, el a jucat si echipa Arlechinilor!, Din aceasté epoca provine si feziunea cronicd pe care Bion a capaitat-o la genunchiul sting. fin 1923 sau 1924, 2 pai medic, a fost fascinat de p rma, asa cum eraw aces pentru acea generafie sau pentru cele an , efa profund interesat si de alte domenii in afara profesiei sale, Ca si Paton, Trotter va exercita o influenta puternict asupra operei de m: Bion. Bion a objinut Medalia de Aur pentru chirurgie cl Bion - O privire asupra viet si operei 3 a primit 0 Diploma cu dubla special are in 1930. Cred cX dupa trecerea acestor examene a profesat 0 scurtd perioada de tutul pentru Trata- ofiter fr jalui pentru Tulburari probabil pe Nervoase Vale“, unde Rickman, cu care va avea o analiza per fntretine 0 prietenie adincd. Bion a fost asoc Tavistock din 1933 pind in 1948, Dupii inceperea psihanalizei cu John Rickman, Bion si-a fnceput pregatirea de analist la Institutul Britanic de Psiha- nalizd, aceasta fiind inst intrerupt’ de izbuenirea celui de-al septembrie 1939, in timpul rizboiu: ‘ul unui grup de colegi remarcal reusit si punt in evident’ Tuorare despre munca desfasuratd ai grup in terapie: Studiul lor ca 0 sarcind a grup aptirut in Lancet in 1943. Aceasta a fost pri sa iegire in literatura psihiatricd si de asemenea prima sa lucrare asupra ‘grupurilor. El descoperise o cale de restabilire a moralului de ‘grup prin impunerea unui scop comun intr-un demers de grup. metodd ce va fi numiti mai tirziu metoda Tavistock. A stabi dupa: Lyth, o lista de reguli pe care membrii grupului trebuiau si le respecte: "1. Fiecare membru trebuie si fact antrenament ic 0 ord pe zi, cu excey medicala*, Lyth atrage ate: Provedere de acel Bion, antrenorul de inot de la colegiul Bishops Stortford. Dupii cele sase stptimini restrictive petrecut Bion: si Rickman au trecut ca ofiteri-psihiat Comisia de selectie a Departamentului de Razboi, unde au ‘inovat metoda de selectare in func Tor au fost remarcate, bine primite gi mult pretuBion - O privire asupra vic Bion este, pe de alté parte, in finceput sa publice monografie, Experiente tn grup, sii vor rispindi faima dincolo de granijele Angliei. De asemenea, si-a reluat pregatirea psiha- naliticl, pe care razboiul o intrerupsese. fntre timp, John Rickman, primal sfu analist, i! prezentase Melaniei Klein si fl recomandase pentru 4-i continua analiza impreunil cu ea, Bion stu umanist si ascuns fn fiecare sonvingerea a uman’, respectul pentns "bunul ura fati de sistemul de clase so stocratisml tine de nal lucrarea de membru, Geamanul Bion incepe st joace un rol trv, de pitatea sacerdotali @ castei mondiale a psihana- ion a sustinut adesea cd nimic din ceea ce scrisese nu era |. Afirmayia a fost freevent imerprea ca 0. falsa Jondoneze de Psihanaliza, din 1956 pina in 1962. A fost prese- je Psihologie Engleze, © lucrare intitulatt it presedinte al Socie- 1962 si a detinut functia pind fn , a devenit presedintele poate pirea Tega de aceeasi jon, omul care fusese decorat cu D. 8. O., Cred c& dorea in fond s& sublinieze rea, in general 1965. Dupa moartea ‘Trustului Melanie Klein, Bion s-a clsitorit pentru fost sortith 58 sfirseas ‘aveste adevaruri transmise, ca niste torte, din generatie in | generatie, prin tunelul timpului. Noi, beneficiarii acestei __ mosteniri, resimsim influenga ei fecunda in trierea experientelor foastre formative. "Stim cumva cui trebuie sii fim recunosca- tori pentru cunoasterea pe care am acumulat-o?*, se intreba Umane, sia carei dragoste si uuriagi fn viata si cariera sa. fa prezent, Parthenope este cisitoritt cu un muzician si dirijor i. Cu Francesca, ‘sau dinafard, Numeroasele transformiri ce au loc in propagarea ‘cunoasterii fac originile acesteia din ce in ce mai obscure. Asa _c& orice gind pe care, la un moment dat, avem impresia c& tocmai I-am "creat", s-ar putea si-si aiba, de fapt, originea in fRenumiratele antecedente difuze si disparate, aflate tn general imosul pure™, 1 se Teaga de o alta greu de obtinut astizi. Aristocrat din alte timpuri si locuri ‘conceptie a lui Bion, pe care as numi-o dezaprobare fai deGrotstein Bion - O privire asupra vietii si operet 7 Asa cum se arati umil in la fel evit nor idei, ca semn de paternitate - cum ar fi freudian sau kleinian - deoarece aceasta ar satura h mult spagiut ta crosterea creatoare, muta de la Londra la Los ims cu umor: Eram ait de coplesit de ono- ‘ale sat mei scufand fart urma} apare din ce in ce mai des si in cele mai ée baza, care opun in cauza importuniti- 7 membrilor sub- Cele trei tipuri diferite de presup bark ce caracterizeaza aceste grupuri sint: 1) de atac s fug’; 2) de cuplare, ume propri de 3) de dependent. Procedecle pe care stor grupuri s-au dove Brupuri de diverse marimi si au devenit cun Fumele de metoda Tavi important deosebiti este fe sub Pe coperta ziarului londonez Times Literary iia Iui Bion privind erearea unei p: In molgime in Supplement, in conferinjele asupra terapiei de grup, in cele atit in sens astpra tratamentului psihozelor, in congresele internationale de Pozitiv, cit sii in sens negativ. Cartea Experiente in grup 4 etc. La Congresul International de finut Fezumd descoperirile sale pe accast im, numele stu a fost Iuat in deridere de catre un de joc era recoman- Shi Faptul ci acest sfat ie mai adined fenomenologic, dact nu Freud de a-i asc Bion ca lase deoparte reprezenta o refe fnvestigari cl el a adus limuriri penetrante fotanta, dind ca sursd de inspirayie in erearea acestei nowium 0 Serisoare a lui Freud c&tre Lou-Andreas Salome. Experiente in grup ion sint numeroase si variate. Nu pot esentiale ale opere importar Sindtate mentala pentra felut sau Apl a (1953), Despre arogané impotriva lega- schizofrenies a negindi re ginduri si obiecte. In ac uunice, reguli nian), Bion a observat ci indivizii care-1 compun tind sa se grupeze in. doua grupuri diferite: a) un grup de lucru, ai cérui membri com Concentreze si sa coopereze asupra s (1957), Despre halucinatie 958) si Atacui turli (1959) examinau experien20 Grotstein transformarea lui Oedip intr-un infirm mental, ca 0 consecini a curiozitatii sale epistemofilice arogante de "a ccunoaste totul"; avertismentele date de mama sa si de Tiresias, orbul, nu fuseseri de nici un folos. Scotindu-si ochii si deve- nind un infirm mental, Oedip ajunge s4 reprezinte paradigma acelui invalid mental pe termen lung, pe care noi fl numim ~omul obignuit*. Bion a reusit si identifice un triumvirat al simptomelor ce apar in cazurile de psihoza si de stari de limit, care consti in aroganté, curiozitate si stupiditate. Ele tradeazd preventa fantile, care transform mai apoi aroganta curioriti transformare facilitatt de evacuarea gindurilor din minte pe calea identficarii proiective. in ultimele lucrari ale lui Bion asupra psihozei, e vizibila o deplasare de accent, Lucrarea O teorie a gindirii (1962) a reprezentat 0 indepartare radicala de activitatea sa clinica de pin atunci. Bion era deja pe cale de a integra experientele din analiza psihoticilor si de a se dedica temei care-1 atrasese Gintordeauna: natura mingfi. O teorie a gindirié a fost prima sa tucrare metapsihologict. Intr-o cadenta regulata au urmat Invi- ind din experiena (1962), Elemente de psihanaliza (1963), Transformetri (1965), Ginduri secunde (1967), Atentie si inter- pretare (1970), Lecturi braziliene, in douk volume (1975, respectiv 1976), si originala sa trilogie de fictiune psihanalitict Jurnal din viitor (1977) Descriind metapsihologia lui Bion, ma aflu fn aceeas fie ca si rabinul Hillel, cfnd un general roman i-a cerut si recite seripturile ev 1. Rabinul a avut macar veste pe Bion. Tot ce vreau este si se inteleaga c& cea ce urmeazi este 0 versiune dureros de prescurtatt a unei gindiri extraordinar de bogate, in cele ce urmeazi, incere s-mi expun impresiile asupra vederii cosmice a lui Bion despre om si a conceptiilor sale metapsihologice. Voi prezenta aceste teme analizind intfi felu fn care Bion foloseste limbajul. Dupd o scurtd trecere in revistt Bion - O privire asupra viet si operet a 2 operei sale, dintre cele ma intra in ceva mai multe det yportante concepte ale sale, ii asupra cftorva Vederea cosmice a tui Bion asupra omului Pentru mine, esenta vederii psihan: omului rezid& in natura pre- Adevarul, pe care as vrea st-1 numesc acum "Adeverire pentru a-i surprinde neincetata evolutie. in Scripruri, Moise tl fntreab& pe Dumnezeu cum va trebui st-L numeascd in fata oamenilor, la care El raspunde: "Spune-le cd eu sint cel ce estel. Cred intr-adevar co traducere mai buna din ebraicd ar fi fost: “Sint Cel ce devine; Cel ce devine incontinu - Dumnezeu!*, Vesnica devenire, schimbind mereu directia devenirii, in forma pre-conceptiilor, bat fa usa constiintei doar atunci cind sint chemate de experienta emotional. Ping atunci, aceste pre-conceptii sint copii neniscuti care trebuie sf astepte serendipitatea Destinului pentru a fi chemati - dar care, odat chemati, devin autoritari, calitate pe care Freud o atribuia imboldurilor pulsionale. Psihicul inconstient definit de Bion este mai vechi decit ‘mal si el este misterioasa surst a creativitaji, imaginatiei, evolutici si dezvoltarii. L-am numit intr-o alts lucrare Fundatul Subiect-obiect al identificarit primare, producatorul de vi etc. El este Adeverirea noastrd, O, care trebuie, prin ni imersecteze cu compiementul stu, O al Celuilat. Bariera de contact a functiei alfa ne acomodeazd cu un asemenea demers Ce poate fi potential catastrofal. Neveoza este o amfnare a intitnirii noastre cu consecinjele acestei _predestin: psihoza reprezinta denigrarea si discreditarea ei completi, Jn felul acesta, in vederea cosmica a lui Bion asupra psihi- cului, moi stim in poala Divinitajii noastre interioare, aflat intr-o misterioast legitura cu Divinitatea ultima (Sfintul Duh). Entatea const, prin urmare, in refractia prismatic a emana- tiilor venite de la aceastt Divinitate interioara si este cunoscuta fn forma de virfuri spirituale, stiintifice si estetice. Omut lui2 Grotstein alte Bion ¢ mai mult deeft un om, € aproape un Dumnezeu - cuvinte, el (ea) e transcendental, precum “supraom Nietzsche, Atit tristafile cit si bolile noastre reprezints, amindow’, 0 recunoastere @ esect deja moarte care sperau s4 ne cheme s& revenim la intilnirea cu trairea experientelor noastre netraite - si devenim O, Bion isi imagineazi aceasta ca pe o transformare Paradisului pierdut fn Paradis regasit. Limbajut specific al lui Bion Bion a fost 0 npast. pentru io enigma pentru publicul situ, Felul stu de a vorbi si de a scrie contine uluitoare impezimi - adesea cu efect intirziat - aparent risipite la {ntimplare printre divagatii si ocolisuri complexe si ascunse, Bion face salturi uriase, fara s& lase cititorului o hart a drumului pe care I-a Iuat sau un cit de mic indicator. A sustinut fntotdeauna - in mod eronat, cred eu - cd vorbeste intr-o englezi foarte comund, Nu Tsi pregatea niciodata conferintele; acestea erau intotdeauna spontane si inavatoare, Odata, dupt ce i sa dat cuvintul pentru a prezenta Conferinja Franz Alexander, a inceput prin a spune: "Sint mort de neribdare si aud ceea ce am de spus. Auditoriul a ris, firt st stie e& Bion vorbea serios. Cei care au fost fndrumati sau analizati de el au observat, pe cind se aflau in prezenta lui, acest amestec neobignuit de confu- zie si limpezime. Dupi multe din sedinfele mele de analiaa cu el, mi s-a Intimplat si plec perplex si confuz, crezind cA nu observat_faptu! propriii, mei Replica lui a fost ironic&: "Da, mi-era reamdi de asta!* De-abia atunci am inceput si-mi dau seama ci Bion nu dorea si fle Bion - O privire asupra vietii si qperei 23 urmarit sau inteles, cu atit mai putin idealizat. Dorea ca eu si toti cei Gin preajma lui si fim mai degrabai receptivi la propriile noastre emanatii $i rAspunsuri, Am reugit si-i "prind” mai bine neobisnuita metoda de prezentare dup’ ce am ajuns si infeleg valoar doringa", tn munca cu proprii mei pacienti: "Evenimentul decisiv a avut loc intr-o zi cind el m-a mustrat c& incere sil “inteleg" pe el, in loc simi observ propriile reactii. si raspunsuri la “opinia sa secunda" asupra asociatiilor mele. Urmatorul indiciu mi |-au oferit discursurile medicilor laureati cu premiul Nobel, in care era explicatd. ratiunea fundamental& a tehnicii tomografiei axiale computerizate (CAT Scan). Procedeu! presupune obtinerea mai multor imagini dife- rite ale unui obiect, te dintr-o varietate de virfuri in jurul te roti, la nevoie, in mai multe planuci izarea asupra unui anumit obiect-int’, $4 spunem, interiorul corpului, tot ce se afl fn jurul }) trebuie tntunecat, fn asa fel ntimplé aceasta, suprafefele inconjuratoare sint Picute st dispar de citre “un fascicol intens de intuneric“, dupa cum spune Bion. Procedeul CAT Scan e o paradigm’, cred, pentru metoda de a gindi, vorbi si serie a lui Bion, Acest st-gi perceapt propriile emisii intuitive si el ne-a cerut si procedim, la rindul nostru, in acelasi fel. De fapt, se poate spune ci Bion vorbea Limbajul realizarti Oprivire de ansamblu asupra metapsihologiei lui Bion Analitic vorbind, personalitatea Iui Bion s-a format in vremurile bune de la Institutul Britanic de Psihanaliz’, pe cind Melanie Klein se bucura inca de o buna primire in rindul membrilor de orientare clasica, cum erau Etnest Jones si Edward Glover. Joha analist al lui Bion, era si el de orientare clasicd, dar el a fost cel care la inigiat in teoriile Jui Melanie Klein si chiar Ia recomandat acesteiaa Grotstei Bion - O privire asupra vi si operei 25 pentru o analiza cu ea. Bion pare si fi fost adine fan scrierile lui Freud si, dupa parerea mea, el a reusit cel mai bine S& sintetizeze contributiile cheie perfect analog organelor de simt sensibile la lumea exterioara Astfel cZ, dupa Bion, trebuie gisitti 0 mod: pe Bion; el a extere, lor si al pacien} le si mai teoria kleiniana cA e normal, el pare ipoteza c& pacientul traieste Ints-un spatiu trie -o dimensiune ce nu se ta le pe care acesta sint si exterioara; de freevente ale id prin urmare apte si conting proiee- | adinc si amorf", termen impramutat de la cu care sven ef dea fee mu Matte-Blanco desemneaza acest spasiu ca domeniu al s nu aveau acea contina proiect prin urmare, era obligat si proiecteze in interiorul spatiului stu extins - asa cum unui soc operatoriu vasele capi secinga, obiectele noastre ie halucinatorie (lumea condus , ca si limbajul in gener pentru a descrie nevrozele, mu Ins si psihozele. Ratio-namentul mitorul: Freud, intrepidul explorator al mingii lucitoare atunei Psihicul constient, pentru a deveni mai recept ici. Acest fascicol intens de decit ignorarea memoriei si a doringei, a ior si nepht- ied i sintaxd stau la comprehensiunii si punzitoare, este "sensi ita timp cit primeste informatiile ei cu stimulii externi (obiecte) prin organele de sim, care, dupi cum a aratat Freud, sint_difere Bion si-a propus, prin urmare, si foloseasc Limbajul reali- Pentru a descifra Jumea mm ne reaminteste Bion, c& organul de “sensibil* atit la ofera un i , el traieste sentimentul de securitate Transformare PS-+D (Pozitie paranoid- depresiva.) in acest proces,%6 Laid Bion - O privire asupra vietii si operei 2 prin ace 2 riseului secingele lor alt de dezvoltare a pentru. "gindurile sa supus reveriei si el are experienta provoc’s integral. Mai tirziu, Bion va recurge la matem: niste ale Scolii olandeze pentru o si mai mare rafinare le matematice. Al doilea viet din conceptia cosmic’ a Angeleasd mi neindoi Bion, este experienja Si devenim O -, experi speraim si bine surprinst in ci Corinteni: "Acum ca pri fata", Piecare din cu spre care toti tindem - tncerei Wi pe care am av rernul $i personalul O sii se poati intersecta cu O, cu Adevarul Eterm, si si | ritmul interior ineluctabil conferit de contactul continua cu O. Bion credea ci reveptarea avestor obiecte p a formitrilor lor poate fi conceputa « id anumite tipare a ciror experienti poate fi avu mate, cet mai Pavel din Epistola I citre ve sia trans- Arilor sau re de comensualism pre-trans- ‘ind vor fi convocate de experienta, Prin sm, presupun c& Bion infelegea coexist ih minte a nenumarate pre-conceptii care nu se deranjeazt le pe altele, deoarece nu au fost inca somate de complemen- tele lor externe si ser onvocare are loc, pre-c fin Concepiii depline, de care noua con a grupului) trebuie st fini seama, ind fie 0 transformare simbi e witir’, tn care unul e dominat de cel baj de semne le in absenta lor, fa calculele algebrice, devenind astfel un jeal pentru mintea ce exploreaz a virf este cel estetic. in timp ce Freud a secularizat demonizat su psihice a avut ca efect ultim rafinarea acestora, inzestrind psihanaliza cu un ntul primar ca fiind Artistul e analog int_pre-concepiile Aceast evolutie de diferentiere a laturilor calev: poate fi comparaté cu procesGrotstein jon a fost de partea le poetice a recurs chiar la serierea unui roman in trei part, pentru a-si ilustra vederile fntr-un limbaj care mai degrabil vrea st evoce si zyonul ca at fi putut st 7 ; acesta sf fie omul care a propovaduit renun- pentru a conversa ft i este 0 reformulare a combing exprimat pa Tn aso pacientului mai de ou, nesaturat ine, fa momentul respectiv, aproximarea Adevarului ce evolueazi dati cu rabdarea analistului. Limbajul, in general, tinde st ind saturat si incepe apot st aibt o proliferare de sensuri iprumutat imbaj al realizi Keats care acesta din urm& mentiona, de aseme- a negativi™ termenul di catre fratele stu, rani, in mis Fetxplcat rationale... Unicl mile dea ftir inteectle acta de Bion - O privire asupra tl operei 29 4 fe concentra asupra nimicului - de a lisa mintea si fie un loc de ‘recere pentru orice gind, nu numai pentru uncle dintre ele? Respectul lui Bion fata de mi teama noastra fap de ca si fatt de care ea le transmite neincetat etre noi ci si spre propri ri stralucitoare sau sau penumbra incognoscibi ind incercim st le explorim. Ignoranga este, prin aruneat asupra aso __ St inceapit sa licdreasci ceva. Informa strilucitoare ce apar astfel sint asemeni Sugerind existenta unor comori si mai mat poate si pian’ dator cred c& era convingerea lui Bion, urajos decit oricare dintre cei pe care fi cunose, Bion it sd se aplece asupra acestui instrument periculos care intea - periculos nu ti nu se datoreazi tim ceea ce am inva ii noastre, in asa fel intram fn contact cu emanatiile pericul te ale unorGrotstein 30 wim si sine acordam la el, astfel incit pierdut al imaginilor, devenit vid din selegerii". intt-o vreme, si eu ni complicati. Acum Ml simt destul de sensibil. Am fost ajutat in aceasta de “sf preta, ci mai degrab& de a asculta propritie mele raspunsuri la ceea ce spune el. Aceastt logic simpli a dat roade. ne constringe sii aseul st redescoperim lim cund al Elementete alfa si functia alfa Bion Ia teoria gindirii const fn reorientarea .e spre curentul principal al episte- motogiei occidentale, EJ a ridieat reductionismul me logic al lui Freud pe un plan mai fnalt - cel al gindi = invocind mai ales predeterminismut rational al Kant. Prin aceasta, el a Imbogitit teoria pul : fanaa formelor, 2 ponies a categoriile apriorice kantiene (ucruri-in- sine). Bion a presupus ca gindurile pure exist ca pre-concenti fnnascute si sint mai vechi decit mintea care le gindeste. Ele ssint evocate din starea de comensualism pasiv si inofensiv in fa tive, eruptive, de cdtre organul de simt al ce atunci cind acesta este stimulat de evenimente din x mi si/sau interna, Aceste ginduri apriorice ("ginduri fra gindi- crede Bion, au nevoie de o minte care si le gindeascd. ‘Aficmatiei lui Descartes: "Gindese, deci exist“, Bion pare si-i opund afirmatia: "Exist, de aceea am ginduri fara ginditor care cer o minte care s% le gindeasc®!* Gindirea per se implica: a) dezvoltarea sau evolutia ginda- flosofice Platon si fat ca urmare a necesitati gindirea per se presiunea Orgamul gindi de 2 adaposti "gindurile fara ginditor*. Asti este un fenomen care a fost impus asupra eului Bion - O privire asupra vietii si operci 3 gindurilor care sau dezvoltat din impresiile senzoriale transformate si din intuitie. Evolutia ginduritor are loc de-a lungul unei axe genetice (axa verticala a grilei tui Bion), pe misura ce gindurile emerg din impresiile senzoriale gi sint transformate de functia alfa in etemente alfa potrivite pentru a fi visate, traite, gindite, si, in sfirsit, pentru activitatea mental Teoria tui a transformarilor m-a impresionat intotdeauna prin analogia izbitoare cu ciclul metabolistmului intermediar al carbohidratilor al lui Krebs, - adevaratl biografie a modifica tilor unei molecule de carbohidrat in drumul ei spre ultima utilizare, molecula ce © neschimbata identitatea in cursul tuturor metamorfozelor. Ca si glucoza, gindurile trebuie si apart in urma unei serii de transformiti intermediare, Dupi cum am mentionat fnainte, functia alfa este un meca sm-ecluzi care primeste informatiile experientei senzoriale, din experienja externa si pe cele de naturi emotional sidsau Tumea interna si Totusi, dupa cum am aratat mai sus, Bion crede c tatea de a gindi, adic de a avea un organ al gindirii ‘cunoscut sub numele de minte, depinde de reusita copilului de a-si insusi functia alfa a mamei, pe care sau in care si pro Projgctia-receptia formeazi un cuplu de gindire infuntrul copilului mie, Bion presupune c& functia alfa e, de € necesar cum si pentru a facilita somnul, istinetiva dintre trezie si somn, in ACeasta calitate, functia alfa cuprinde si un cuplu de visare. in Concluzie, functia alfa poate fi personificatt ca un cuplu de frdire, inseriat celortalte dowd cuplui32 Grotstein Bion - O privire asupra vietii si operei 33 fin timp ce atentia este concentrat& asupra altor Puterea de concentrare a atentici poate fi astfel ca 0 punere fn stare de “somn" a unor elemente si rezirea™ lementelé alfa creeaz un ecran care face acest proces pi chiar fp grupul intern (grupul sa trebuie si pregiteasct drumul pentru "gindul = sau pentru persoana purtitoare a "gindului ca acesta (sau aceasta) s8 poat aplrea. in acelasi mp, Orinduirea trebuie s-i pregiteasca pe acei membri a grupului ce mu au SH fie maicar capat schimbare catastro! © schimbare falsificat sau, Bion pot fi vazute ca o emergenta “pre cu ajutorul cum ideile deja dobindite asteapta sx fn ambele cazuri rezult | primeasca fir ca sd se product o a. in event 1 si provoace ,"gindul untat, al, ce ar putea fi apoi visa in devorator, pe de o parte, sau a unui sin implinitor, de ‘ealalté. O pre-conceptie care se cupleaza cu o frustrare si apoi Incearcd si fugit de aceastt frustrare se dezvolta intr-o “gindire fugara*, adic psihoza. O pre-conceptie care se cupleaza cu o frustrare si care po dow’ ipot si infruntarea ei de etre form’ de asociat in fantasmelor, Aceste fantasme sint me de a pitrunde este capacitatea entul decisiv prin faciliteaza capacitatea de a avea gind despre care s& se poatt Invoqarea din experienta, ajutatt de puterea memoriei - si de capa frastrarile prin acea continer dezvottarea gindi Poate fi modi orizontala a g fantasma sta i de a patrunde leg: care fantasma sau par si devind active senzorial in cursul uri de zi tui ud, Formulari asupra a dowd onceptele fui Klein de pod depresiva (precum identificare proiectiva), pentru a elabora une, cu scopul de a dobindi o stiptnire indaratnicd precum si de a garanta deosebirea dintre soma siBion - O privire asupra i operei 45 88 disparti (deci sa 78 st permit in sau abs bandoneze memoi a si Intelegerea) ei sf apard, in a. a dat treptat seama ci bajul a esuat in temporal si spatial. loc: are, ce are o axt vertical de a aproxima in mod adec Sina, in schimb, mult mai potrivi lumea exter oe intreaga.stiinga mea interioara a psihicului are un limbaj prope, “phan : exploreze, dar tntimpin& dificul igurele care reusese, probal geneticd gi 0 axt area ce urmeari si fie dati ym reprezinti una din nume- si injelegerea si informatiile inadecvate pentru a surprinde jiala a organelor de simt de catre de la virfurile durerii, plac : le percepute prin organele d si le aranjeze tn in asa fe neplecer fmt sint contaminate de originea pri neplaceri Un ou 9 concepfie sau formutare si tori (Orinduitea) ce definesc, rafineaza si tnchi unor infelesuri_neverbale, = *Ceea ce @ in vesnict devenire* seator a scris si, dupa ce a seri Je nu pot decit dimensioneaza in domeniul Feprezinté traseul abstract pe misura ce mari de la O (Adevai ), 1a O. fn acetasi fel poate er ao pastra pentru vita $i transfor mic trebuie st fie capaee a Grotstein / Bion - O privire asupra viet sl operet 39 \ elementele beta ori spun organelor de simt sint interiorizate, dact reprezints echivalentul resturilor diurne din si subconstiont, Aceste ramisite diurne de elemente alfa sint ‘acaparate de pre-conceptiile inniscute, ee cauté mereu Tego cu contraparyile lor reale pentru a putea iesi Ia suprafatt si iza. Pind acum, ne aflim pe a de Freud, pe importanta Cecura si relatia ei cu semnificatia si intelesul Bion pare sé fi crezut ci fiecare Inniiscute impregnate cu rimisitele lor ruare respinse din constiint’ de ic se naste cu consti dintr-o intrepatrundere brusca si elementele beta ale reall pare si se condenseze sau Si se suficienta incit si st pe ecranul dium al percep i vizuale devin miflocul prin care mintea inmagazineaz4 acrefiile mentale, pind cind acestea intra in legatura cu un scenariu care le poart prin diferite modalitati de expresie. Dintre toate ideile noi si cheme, cea care m& impresioneara cel pti ‘despre pulsiuni. Dacti am wgereazi ci sistemul de aplrare al ‘manifesta ‘are Moment psi re i tal, care gn, cae ome reper in trare, 9 luentz a exteriorului cu interion "de la tem Neti psihice. Memoria rasei, cuy Factioneaza cu impactul. somato ‘maj mult este cor les bine, Bion fm corespnsitor sentimen le mam&. Spre exemplu, e3 obiliza “memoria” flogentica a con tor, intr-o oarecare pidure p: ploioas’ simbo- Aceste pre-conceptii innscute pot fi programate scute te rogram = ca pre-concepti ir ginditor®. fn timp ce Freud concepea refulatul primar manifestare pulsional’ amestecatt ‘memoria rasei (precum complexul Cedip ereditar ete.), BiGrotstein ion - O pri re re Bion - O privire asupra viesit sl operei 1 4 jta pulsiune a viefii, ar obiecte), in scopul corelarii pe « {mpotriva fui, Programaté fa asa-nu : _ at putea fi congtinta tuturor ramificatlor nevoil, doriniel ta petra a feedback-ului, Bi . ent : ion a fos pitceri, caz in care natura sexuald a complexutul Oedip este 0 gees a oma este o int ineren dep. _ i, care are o vedere de 180 de grade, mu un ae , mu una de 360. 0 ae este prin urmare necesara condi c inie secunda este implicita in ori plicita in orice | “ ce legatura ‘ ee comuniciit™. Aste, simile in ivi, un im" Hi ferro ee uum “bunul sin") sau individual, depind. de sim ale obiectului cu opini orgee pinia secunds, abiectul Pub ce ape aie fu e fnsojita de comunicare cu obiectele cue Ne erandomanie si izolate photic. Teoria publica a 1 lui Kohut de a st reveal ces le a stabili 0 diferenta intre obiectele, anticipind as , stfel te he Wliri*. Poate a it af epi iets sem i sine, fe : Gtsceade . Bion a oferit psihanali _ din We transcendental, ct son _ Brewin ce trimite Ia pre-conceptie innascut, stimulaté de insusi actul rebuints Tntrepatrunderea sermificate’ ultime este aparacd initial de bariera jor pasivi side reveria mamel, care trebuie si faci posibild aminarea acelor constientzari utime ce urmenza ex se inioarcd in confinatorul matera sub forma maturizashi, a | jar, patologic, sub forma reintoarcerit ome. Aceasta intrepstrundere initial e 0 ea are Joc prin clivajul unei proiectii a { ultime, in vederea amindrii lor. Perioada de cliva} si de proiectie, ce are scopul de a asigura aminarea, © frumita pocitie paranoid-sckizoida, lnwoarcerea partit clivate, proiectate, a constiinei refulate, este numith pocitie depresiva Coonstinta ultima igi dobindeste adevarul in deplina tut semi ficatie si in deplinul Jui Inteles odat cu tristetea maturitith ontogenetice. intr-o alti Iucrare, am numit disponibilitatea de a permite intoarcerea treptatl, in penumbra tristet semnificatiel adevarate, "dozaj al amaractunii* i umane, refulatului ca refulare primit acestor constient Carlyle, Emerson si | Sursele epistemologice ale lui Bion Publicarea ] lui Freud era ancoratt im ridacini neuro Iogice si analiza clasica continu pind in ziva de avi st acorde un loc de onoare ipotezei descdrcarii neuronale ca element Central al motivatiel. Melanie Klein nu pare st-si fi dat seams eh teoria ei asupra pulsiunilor era radical diferita de cea a Ii Frond. Teoria ef mu se mai baza pe descarcarile neuronale, mai degraba, pe nevoia copitului mic de a intra in contact Sinul; era 6 teorie a comunicri, nu una @ desctrctii. Teor Comunicarii relatillor ou obiectele a lui Klein, Bion ia adding teoria publicarii. fn termenii lui Bion, copitul mic comunic’ $i inevarca, de asemenea, st intre in contact cu el insusi incft sf fe “cunoscut” sau “eonstient de sine", tm sensul literal termenului Aceasta “publicare” se conjuga cu comunicarea ( reziiy) Pl rdsworth, Keats, Shakespeare, Dante Aristocl oat _ Compatatiie sate si sale sint de multe oti exotice ~ pal Aarons, Bhagavad Gia, matematlle inca je chineze, misticismul iudaic, arheologia, filosofia la Oxford sia fost puternic ter VAI. Paon) Im i il te. Impresia mea este ea Bi fend bog sale educa la col de singe a Si, fn sopul de a o alinie la compl msi mare a sll in general, de a face, cum sar spune, o sinter ygicl. Un exemplu in acest sens e conceptul despreee pl Grotstein Bion - O privire asupra viet si operet 4B virfuri diferite sint imp! ai ee ae ate ee rice moma: Tae dublu*, tez4 in teoria “traseului (perspectivele re male de pers ’ eversibile) sf : : perspectival mingle psihot ) sint mult mai caracteristice pentru Bion a ales terme sata ah oie ee es ‘imiversale, Un alt exemplu este accentul pus pe pre anascute, nofiune derivat, dupa cum am ardtat mi a formelor. Alte exemple sint descrierea idei provenind de ta Kant, sau a “conjunctiilor constant prumutate de la Hume, Folosirea de citre Bion a ide laton si Kant a dat ‘hanalize! o dimensiune now si mai bogael, in masura tn ¢are facd orm careia iudic aah simfurile inse 7 4 a ee de faptul c& sint dominate de oe nD ia dont cum crede Bion, inhib speculadvs ieee sochiios ghuncte de vedere" implict o prejudiciere s ane 3S mueste inti sulclent de exact. Termend! de vir pentru imaginatie - mai vitalista, cu 0 transformérilor lor, mult mai mare decit suma pulsiunilor roar tare decit “sue, eu $i supracu lasd se infeleaga. Am Impresia c& acest “pragmatism englez" al lui Bion @ fost un guecesor potrivit pentru excesiv de germanicul romanticism seolastic al lui Freud. Perspective schimbatoare si virfurt semnificativa psihanalizei, postu- contemporand corespunde in misura tn care se ind ek teoria _psihanal geometriei euclidiene, ditensionalitatea si [Ar trebui, poate, spus ceva despre arta timp de un an [a universitetea din pentra pictur, pe care o practica tn timp {acd ochiul su de artist nu este fntr-o anu abil pentru accentul pus de el pe perspectivele sehimbstoare Minfurl, Daca lim mai atent in considerare subtititatea acest arhitectura werioare dezvaluie 0 textura ai bogata. Eu unul am ajuns si aplic conceptul de schimibare ormala de perspectiva tn felul uemator: Cind vorbim, spr im din punctu Si dezvoltarea geometric i 5 fal acestora at B denvo algebrice. Echivaien f sil existe fn dim, fei dimensiuni euclidiene. iensiuni mai mari decit mn Sa uf tt a 2 cufundet un timp Indetungat instil eo Pentru a ciuta paradigme nesaturate si le si sentimentele emerg prin urmare, aci Grotstein Bion - O pi asupra vietti si operei -e experientei psihanalitice. In aceast i este adesea pe Poincaré, a carui teorie @ r pare si fie fn strinsd a aré, Bion sa lot intuigioniste ale Scolii olandeze, ‘cup, dup cum fe arata numele, de matemati invers. Aceste incursiuni matematice au fost prov: tot mai acuta ca cea lor psihanalitice «cf ele sint, adicd, niste produse ale simtu- ce 7 rilor si prin aceasta sint predispuse la alterdrile,prejudiciante ale dori aga cum} memoria aventuroasa a exactitati, noi, dacd orinduirea veche of schimbares caso Vvechiului Adevir, pe ca » pe care © cauzears Adevs ves Adevar nu se mai poate adapta la el. eats ion a ion a revenit apoi asupra primi sale iMcrari majore, Expe riente tn grup, supunind- Tags i Srp, supunind-o unei ni aralize, de ast dat din se mai poate adapta la e: de baza a cuplarii, Am i ‘4 functiona C1 srpuli de iuru ontrzarea adecad ete)» dev nee ti si, fn virtutea unei prescurtati a scenari 1 nei prescurtiri a iului, grapul nu 1 a grupurilor cu presupo- cuplare produce un conducdtor digmei_matema in nefericire, Freud a sube pasiunea rel wieste O cw (formele pure ale gindi existe oameni care $4 le conceay profetii, care au puterea de at Humnezeu, sint receptorii acestui Adevar pe care trebuie fraduct intr-un limba} sens ¢ acestia si poatd trai, induitor (religia acest Adevar ft 1 orinduitor trebuie ‘Adevar, int misut emergenta schimbii care, Adevirul, sau - evanghelist al unei rl ic fata de care memb lent. Acest grup depen ‘grup de atac-fuga in r ‘moi { moartea lui Mesia, grupul trebuie sa se schimbe din it grup de cuplare, ci os plare, care st se pregateasch pentru un penumbra aces contrapartea ei) trebuie s& poatt « schimbare catastrofie’. Contin wservator, i termeni rebuie pastrat, care 0 vesteste noul Adevar, care fl propaga, este un evanghi Bion asupra "re: tturor acelora care au iti ar recunoaste rol constituie un rispun: pe Melanie Klein externe. Teh ied pune mereu accentul pe intreharle “De.Grotstein i Bion - O privire asypra vieti si operei 49 4B it sf ne indreptim formele adica re de a avea experiente. El ne indeamn! joare si exterioare, pe care inet sm deci substantive originare eee junile care stau prin urm 0 nare ta dis sint: 2) tehirea experientelor (ransformares tharea ui O in C, adi ra lui O, i iO, cu se fea cone mal ite dre Ade get pes peat nou Iii vitoare eu O, asest ooo prin Cunoastere (C) a lui O, deoarece Cunoasterea mi poate 2 enegarea Adevarului si transfor- inciond, care ajnge sf absoarbit intreaga fincnni. Minion are nvoie de-un gindier dup sum ne inet un gind! i ginditor, dupa e pete ie Adevarul reg procesul dirt ea ti deoarece el aproximeaza Adevarul persecutati de presiunea inexo- itor, care cer ca mintea sa le dea un fnuditoriu, care si le gindeasca - ip spec stimulate de valul frontal ale organele i, cerind sa i se dea atent experienta st fie traita. Pacind presiunt inte umane, Adevasul me pe cind aude celatalt Adevar (ca Andros afari, Adevirul interior si cal exte fmpreuneze si amindowd sint gindu ‘Adevarul nu are nevoie s& fie gindit, Cred ca Bion vorbeste despre ex x sint sortie si se fird ginditor, deoarece 7 a elaborati mu e dest negarea Adevirulei neginee fereu, cu cunoasterea eterna si e situat a 1 afara noastr’. Noi avem, de asemenea, care ne coloreazt unea lui Freud de inconstient primar sstarile meste ci ea ficea ja altceva - experi ean : indi, din c chiar on denumeste pre-conc Biica mn ea ‘auza motivat primordial a raseb - fnnascute (dupa Platon) sau Adevarul ce emerge 1a ated, Odati format, mintea na mai tenuncl Ta cc poate sx opteze. Daca 1 audienta ceruta - x avem aceasté experienfi -, atunci gindirea per se nu a7 ma ebuit 3B existe, In loc si facem aceasta, not am rewizat autotranscende! umeste 0 evolutie catre: ni ial pen i rin. instsi observatia - cunoasterea senzori . 4 ajuns Ia 0 conce pie asupra fu resupune ci gindirea adevarata errotsiein Bion - 0 - ‘e asupra vietit si operei mari sau mai mi mci dectt ne tn de u @ tnchipuim, "I __ de un analst poate avea, dup Bion, Descoperirea” fcuk , dar nu st una "genera , 0 importanys Procesul secundar, fn mod ironic, este inceputul propriei lui IF este sta al emisfere! dar a demoni aft de intelesul capacitatea itatea dea su iporta sau toler : de confuzi, de ienorntd ca frustrarea produs de ev de doring’ si ele apar nu ath a intelesului si a semnifi 2, Pulsiunea mortii nu & atit 0 wi.ce ispunde apa imboldurilor care incearct st le modi mne per se, cit. 0 capacitate dei wunei pre-conceptit a unui Adevar etc. - pe care experienfa curenti este palimpsestul agoniei_speciilor apel primitiv sperat. stula e& transcen- tia nastere prin trdirea experientei - ca transforma ‘cunoastere de sine; atunci cind inst Adevi van i se interzice intrarea, sau a fost aruncdt jjunge s& reprezinte 0 minciunt a , aceste pasiu in care s-ar putea oluie fl Produce 0 evolu Bs precipi ta pn a : experien (ginduri fir& ginditor) poate fi iowa ae ated de sine. Memoria este cel mai eto a endenfa noastra de sine, Cresterea di ta we ce sintem spre ceea ce vom fi i. mai adevarati, experientl, pentra num ce pazni (cerafimi) stau de paz’ ca s teased cf este totusi o de aparare. In alti termer tenje, apiriri impotriva inconstientulu, Paihanaliza este acea stranie reprezentare ‘9 astie! de explorare a mi fer 0 opinie secunda asupra min una se va dizolva si Adeva ‘a Adevaérului - 0 i doving pent a elegerea est pc rae 2 deveni o minciund - care submineara Tehnica psihanalitica seamina cu nos speranta finald c& minci ge va iesi Ia suprafayi. Asociatile libere, visul eke aleatoare ale Adevarului pur si ale gindi irk ginditor de dinainte ca fal os i este mai importanta oti indepairtata in a clt timp pro tanta decit ca inghitite, ca +a el ee $i permité ansormareasinela coming i ie alterat in. tac e sein aa ieere de cat {Soe su memoreeaod Temas Impiedia experi. Tot cence sp furor celorlalte jordinar. A fi uma intotdeauna sinte ims umana care este asemiindtoare tut si, in acelasi timp, un individ unie extra Gesfigoar’d simultan pe aceste dow’ cdiGrotstein Bion - O pri vi 7 i mn - O privire asupra vietit st operei 53 32. reramat printr-un citat din Belesiast ‘si, dupa mult vreme, 0 vel AS vrea si ji 88 juxtapun acum ci firs ginditor, acelora aor relatia dintre minte si gin Telatiei dintre contingtor si Qt tipuri distin ) . Separate, Si continu a) relia comensusts, ty care i independent unul de altul lui Bion, de gindire ping acum ar putea fi "Arunci-ti plinea pe Pe, ast eesten ou au fost deeft un sezumat a} tabelului sinoptic al ideilor filosofice ale but Bion astPr™ gindi Ge vede elar acum ca Bion € convins cf a invita sau a evoua inseamnd intradevir @ wal experientt Capacitatea mans de a rolera imperecherea dintre dout ‘ale Androginului Adevarulut reprezinti 0 ‘ine. fir memorie - deoarece memoria ¢xP& Moestel intinini devine una co noi. A te Crampons de Tcanoaste ~ inseamnd a impiedica experienta ‘ultima forma de cunoastere side Tntuitia este un proces mental mal rea este uzul ad hoc 1a care noi Stiinta adevaratd este asociate liber’ s alfa -, nu gindire, cum o intelegem ‘here nu au memorie si dorintl handicapatt, deoarece necesit st caz, con ‘ind , confinitoral nu este 4, prin cat Se intil Cauimisn ca teace eo sae transformat setae Sau Intiinit si, in consecint, + i : . Aceasta relate a . sau fenomen H. senberg*, in care elatie ar putea fi numita "dublu- senegare a experientel clevat decit gindirea. 4 gindurile modi In acest ear, i ita 32 Provage, iar vitae’, in care ‘ are gindirea si ginditorul (confinutul si. se Infieasd, gi fomeara allan. pe ei lui Bion, coloana negativs, unde h evidenta simturi care este produsul acestei ‘experiengei care perm matatea innascut’ a androginulu din noi

S-ar putea să vă placă și

• Activitatea Psihologului

  

  Document10 pagini

  Activitatea Psihologului

  croitor

  100% (1)
• Testul Szondi

  

  Document3 pagini

  Testul Szondi

  ileana_77

  100% (5)
• Stai M Ro

  

  Document8 pagini

  Stai M Ro

  Liliana Dascalu

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Activitatea Psihologului

  

  Document10 pagini

  Activitatea Psihologului

  croitor

  100% (1)
• Evaluarea Anxietatii

  

  Document36 pagini

  Evaluarea Anxietatii

  Muresan Claudiu

  100% (7)
• Radu Vrasti: Masurarea Sanatatii Mentale

  

  Document37 pagini

  Radu Vrasti: Masurarea Sanatatii Mentale

  Gioanella

  Încă nu există evaluări
• 16 PG

  

  Document9 pagini

  16 PG

  Ion Cașcaval

  Încă nu există evaluări
• HGF

  

  Document1 pagină

  HGF

  Ion Cașcaval

  Încă nu există evaluări
• Chestionar Scid 2

  

  Document9 pagini

  Chestionar Scid 2

  Porubin Andreea

  Încă nu există evaluări
• Portage 6 Ani

  

  Document2 pagini

  Portage 6 Ani

  Ion Cașcaval

  Încă nu există evaluări
• Chestionar - COTARE SCID

  

  Document5 pagini

  Chestionar - COTARE SCID

  Ion Cașcaval

  50% (2)
• Scala Gafs 1

  

  Document2 pagini

  Scala Gafs 1

  Ancuta Si Ionut Cazamir

  89% (36)