Spondiloartrita Artrita
Nediferentiata Psoriazica
Spondiloartrite:
O Familie de
Afectiuni
Artrita Inrudite
Reactiva Enteropatia
(Sindromul Artritica
Reiter)
Spondiloartrita
Juvenila
Toate aceste forme de spondilita sunt caracterizate
printr-o varietate de simptome si semne, si, totodata au
numeroase caracteristici comune, dintre care se
evidentiaza:
• Prezenta sau aparitia la un moment dat a
ENTEZOPATIEI - tulburare care afecteaza insertia
ligamentelor sau tendoanelor la oase
• Studii recent publicate au indicat o prevalenta
cuprinsa intre 0.1 – 1.4% la nivel mondial, a
afectiunilor din grupul spondilitelor. – informatiile vor
fi reluate in cadrul capitolului Cercetarea de
Actualitate in SA
• Grupul spondilitelor are tendinta de a aparea la
mai mult decat un singur membru al aceleasi
familii
• Absenta fizica a semnelor sau a markerilor de
testare care sunt prezenti in alte tipuri de artrita,
cum a fi nodulii sub-cutani (sau „galme sub piele”)
si testarea pozitiva pentru factorul reumatoid
• Termenul medical pentru acest grup de boli este
„spondiloartrite seronegativa”, in care sero – se
refera la sange si negativ indica absenta factorului
reumatoid din sange.
• Majoritatea tipurilor de SA debuteaza intre 15 si 45
de ani. Majoritatea persoanelor afectate de SA
traiesc vieti lungi si productive. Anumite
complicatii, totusi, pot duce la aparitia
dizabilitatilor. Este important ca semnele si
simptomele sa fie monitorizate cu atentie pentru a fi
evitate complicatiile serioase.
• Este important de retinut ca durerea de spate si cea
articulara datorate SA si afectiunilor inrudite sunt
de natura inflamatorie si nu mecanica.
Desi nu exista la momentul de fata vreun tratament de
vindecare, este foarte importanta educatia pacientilor
cu privire la natura, evolutia si tratamentul SA. S-au
inregistrat progrese semnificativa in tratarea medicala
in decursul ultimilor ani, si exista o serie de optiuni
viabile de tratament pentru cei afectati, astfel incat sa
poata fi redusa durerea si simptomatologia SA si
afectiunilor inrudite.
Pe parcursul urmatoarelor ore vom
furniza cat mai multe informatii
importante, relevate de studii recente,
publicate in cadrul Bibliotecii
Cochrane (cea mai mare baza de date
medicale provenite din Studii Bazate pe
Dovezi)
CARACTERISTICI DE DIFERENTIERE A
SPONDILITELOR
1. Spondiloartropatie
Nediferentiata
Generalitati
• Spondiloartropatie Nediferentiata este un termen
utilizat pentru a descrie simptome si semne ale
spondiliteti la o persoana care nu intruneste
criteriile necesare unui diagnostic definitiv de
Spondilita Anchilozanta sau alta boala inrudita cu
ea. Uneori, un doctor, se poate referit la acest
diagnostic utilizand terminologia
„Spondiloartropatie” sau „Spondiloartropatie
Atopica” in cazul in care sunt prezente o serie de
simptome dar totusi, acestea nu sunt suficiente
pentru a crea un diagnostic specific. De-a lungul
timpului, unele dintre persoanele diagnosticate cu
Spondiloartropatie Nediferentiata vor dezvolta o
forma mai bine definita de spondilita, cum ar fi
spondilita anchilozanta.
• Unii medici considera Spondiloartropatie Nediferentiata
ca fiind un fel de verisoara mai mica a spondilitei
anchilozante, artritei psoriazice, spondilitei enteropatice
si artritei reactive; toate celelalte sunt, cu siguranta mult
mai familiare medicilor si, ca urmare, mult mai frecvent
diagnosticate.
• Multi dintre cei diagnosticati un Spondiloartropatie
Nediferentiata au auzit, de-a lungul anilor, formula
„sunteti doar anxios si depresiv!” sau au primit
diagnostic de fibromialigie – boala cronica asociata cu
durere musculara si tisulara generalizata. De aceea,
tinand cont de faptul ca este adesea trecuta cu vederea,
este foarte important sa atragem atentia asupra ei prin
informatii actuale si de valoare.
Exista vreun Remediu?
In prezent, nu exista un tratament cunoscut pentru
Spondiloartropatie Nediferentiata, dar exista o serie
de tratamente si medicatii disponibile pentru
reducerea si managementul durerii.
Evolutia si Prognosticul Bolii
Pacientii cu Spondiloartropatie Nediferentiata au in general
un prognostic bun. Dar, in timp, este posibil ca acest
diagnostic sa se transforme in Spondilita Anchilozanta sau
una dintre afectiunile inrudite, in functie de evolutia si
predispozitia individuala. Unii experti considera ca
persoanele care sunt testate pozitiv pentru HLA-B27 – marker
genetic specific – sunt mai predispuse catre instalarea
ulterioara a SA dupa ce initial au fost diagnosticate cu
Spondiloartropatie Nediferentiata.
O mica parte dintre persoanele diagnosticate cu
Spondiloartropatie Nediferentiata vor avea simptome
moderate si intermitente care sa necesiite numai terapie
simptomatica, in timp ce mult mai multi vor avea simptome
cronice, chiar daca nu severe, dar care vor necesita tratament
si medicatie regulate.
2. Spondiloartrita Juvenila (SpJ)
• Generalitati
Spondiloartrita Juvenila debutanta cunoscuta si sub
denumirea de Spondiloartropatie Juvenila, este termenul
medical utilizat pentru a descrie o gama de afectiuni
reumatice ale copilariei, care determina aparitia artritelor
inaintea varstei de 16 ani si se pot propaga de-a lungul
intregii vieti adulte. Spondiloartropatiile Juvenile includ
spondiloartropatiile nediferentiate, spondilita anchilozanta
juvenila, artrita psoriazica, artrita reactiva si enteropatia
artritica.
SpJ determina durere caracteristica si inflamatie a
articulatiilor din partea inferioara a corpului, de exemplu
articulatiile pelviene, ale soldurilor, genunchilor si gleznelor.
Alte zone ale corpului pot fi deasemenea afectate – coloana
vertebrala, ochii, pielea si tranzitul intestinal. Oboseala si
letargia intregesc tabloul SpJ
• Exista vreun Remediu?
Desi nu se cunoaste nici un tratament exact, exista vesti bune
in acest domeniu – se pot lua mai multe tipuri de masuri.
Astfel, este foarte importanta stabilirea exacta a
diagnosticului in cel mai scurt timp cu putinta – acest aspect
cade in sarcina reumatologului pediatru. Pentru
diagnosticarea exacta este necesara evaluarea istoricului
simptomatic al copilului, realizarea unei examen fizic
complet si a testelor de laborator. Apoi se stabileste cursul de
tratament viitor, prin implicarea directa a asistentilor
medicali, astfel incat sa se poata face o educatie dar si
urmarire pe termen scurt si lung a evolutiei. Este posibil ca la
diagnosticarea exacta sa participe specialisti din domeniul
oftalmologic, gastroenterologic si cateodata un dermatolog.
• Cauzele SpJ
Cauza determinanta este inca necunoscuta, dar este
evidenta implicarea geneticii in acest diagnostic.
Asemanator cu spondiloartropatiile cu debut in viata
adulta, markerul genetic HLA-B27 este adesea
descoperit in cei diagnosticati cu SpJ.
• Cum afecteaza acest diagnostic viata de zi cu zi a unui copil?
Chiar si in formele usoare SpJ poate afecta rutinele zilnice ale
unui copil. Este important ca viata copilului sa fie mentinuta
pe cat de normala cu putinta pentru a preveni aparitia
stresului emotional ne-necesar. Copilul trebuie ajutat sa faca
fata afectiunii sale, rugand parintii sa informeze profesorii cu
privire la nevoie speciale pe care copilul le poate avea –
asezarea in banca si nevoia de a se intinde in scop terapeutic.
Ori de cate ori este posibil, copii trebuie sa participe la ore de
gimnastica si activitati fizice. Activitatea ajuta copilul sa
ramana implicat in viata colegilor sai si sa duca o viata
normala. Se recomanda acestor copii sporturi un grad de
dificultate scazut, care nu streseaza foarte mult articulatiile.
Totusi, nu este necesar ca sporturile de impact sa fie complet
inlaturate deoarece impactul psihologic poate fi mai daunator
copilului decat cel fizic implicat.
• Evolutia si Prognosticul Bolii
Desi SpJ este o boala cronica, durata si evolutia
variaza in functie de individ. Este dificil de preconizat
pe terment lung cum anume va evolua afectiunea,
mai ales in stadiile sale primare. Cateodata poate
dura mai multe luni sau mai multi ani, dupa care
poate intra in perioade de remisie – atunci cand
copilul pare vindecat. Poate deasemenea sa persiste
in viata adulta.
Trebuie retinut faptul ca cercetarea nu sta pe loc!!
Oricand poate sa apara o realizare care sa schimbe
complet prognosticul pe termen lung!
3. Artrita Psorizica (AP)
• Generalitati
Psoriazisul este o afectiune cutanata care cuprinde in general
coatele, genunchii, scalpul dar poate acoperi portiuni mari
din corp. Este o boala cronica, inflamatorie a pielii, scalpului,
unghiilor si incheieturilor. O celula normala se matureaza si
cade de pe suprafata corpului in decurs de 28 – 30 de zile, pe
cand o celula psoriazica se maturizeaza in 3 sau 4 zile si se
aduna pe suprafata pielii, formand leziuni.
Pana la 30% dintre persoanele cu psoriazis vor dezvolta
ulterior si artrita psoriazica. In majoritatea cazurilor
psoriazisul va precede artrita, uneori pe parcursul a cativa
ani. Atunci cand apar simptomele de artrita pe un fundal
psoriazic, afectiunea se numeste Artrita Psoriazica (AP).
In aceste cazuri, articulatiile de la baza degetelor sunt cel mai
adesea primele afectate, determinand aparitia inflamatiei si a
durerii. Dar, articulatiile pumnului, genunchilor si gleznelor
pot fi si ele implicate. Toate acestea sunt in general
acompaniate de simptome ale unghiilor mainilor si
picioarelor, variind de la mici pete pe unghii la o distrugere
aproape completa si o faramitare asemanatoare cu cea din
artrita reactiva sau infectiile fungice.
Aproximativ 20% dintre persoanele care sunt diagnosticate
cu AP vor avea la un moment dat si simptome ale coloanei
vertebrale ducand la aparitia Spondilitei Psoriazice.
Inflamatia coloanei poate determina fuziunea completa – asa
cum se intampla in spondilita anchilozanta – sau se poate
localiza numai la anumite nivele. Atunci cand coloana este
implicata, markerul genetic HLA-B27 este foarte probabil ca
va fi testat pozitiv.
Cel mai putin comun tip de
artrita psoriazica este si cel
mai sever. Numit si „artrita
psoriazica mutilanta”, apare
in aproximativ 5% dintre
cazurile de artrita
psoriazica. Mutilarile
artritice sunt cea mai severa
forma de artrita asociata cu
psoriazisul. Aceasta forma a
bolii duce la distructia
masiva a articulatiilor.
Atunci cand afecteaza
mainile, poate duce la
aparitia unui fenomen la
care uneori ne referim ca
fiind „degete telescopice”.
Schimbari similare se
produc si la nivelul
picioarelor.
• Exista vreun Remediu?
Desi inca nu exista un tratament vindecator, exista o serie
de tratamente si medicamente disponibile pentru a
gestiona durerea si inflamatia determinate de AP
• Cauzele AP
Cauza exacta a AP este necunoscuta, dar se cunoaste
faptul ca ereditatea joaca un rol important. Pana la 40%
dintre oamenii cu SP au o ruda apropiata cu aceasta boala.
Totodata, daca nu geaman identic are aceasta boala exista
sanse se 75% ca si celalalt geaman sa dezvolte boala.
• Evolutia si Prognosticul Bolii
Evolutia bolii si prognosticul ei variaza de la individ
la individ si depinde si de forma pe care boala o
imbraca. De exemplu, o persoana care este HLA-B27
pozitiva este mai probabil ca va dezvolta o forma a
bolii care va implica si coloana vertebrala. Totodata,
severitatea afectiunii psoriazice nu oglindeste
severitatea artritei cele doua nefiind concomitente, ca
evolutie, intotdeauna
4. Artrita Reactiva AR
• Generalitati
Artrita Reactiva este o forma de artrita care poate determina
aparitia inflamatiei si durerii articulare, a pielii, ochilor,
vezicii urinare, organelor genitale si a membranelor
mucoase. Spre deosebire de spondilita anchilozanta, Artrita
Reactiva nu afecteaza in mod obisnuit coloana si nici
articulatiile sacroiliace, in majoritatea cazurilor. Se
presupune ca Artrita Reactiva apare sub forma de „reactie”
la o infectie care incepe intr-un alt punct al organismului, de
cele mai multe ori la nivelul tractului genito-urinar sau al
celui gastro-intestinal.
• Exista vreun Remediu?
Desi inca nu exista un tratament vindecator, exista o serie de
tratamente si medicamente disponibile pentru a gestiona
durerea si inflamatia determinate de AP
• Cauze Potential determinante ale Artrtitei Reactive
• Chlamidia, o bacterie transmisa pe cale sexuala,
care determina fie urinari insotite de senzatie de
arsura fie scurgeri apoase la nivelul penisului
sau vaginului
• Bacterii de tipul Salmonella, Shigella, Yersinia
sau Campilobacter care produc disenterie
(diaree, durere abdominala, varsaturi, febra).
Expunerea la aceste bacterii apare dupa
consumul alimentelor alterate sau contaminate.
Totusi, nu toti cei expusi la aceste bacterii vor avea Artrita
Reactiva. Aceia care vor avea sunt cei care testeaza pozitiv
pentru markerul genetic HLA-B27 desi este posibil sa fie
implicati si alti factori genetice inca neidentificati.
• Evolutia si Prognosticul Bolii
Artrita Reactiva apare de obicei la 2 – 4 saptamani dupa
infectie. Exista o tendinta de persistenta a bolii dar si a
gravitatii, in cazul pacientilor care testeaza pozitiv pentru
HLA-B27, la fel ca si cei care au in familie un istoric
relevant de artrita. Evolutia este de obicei, limitata,
simptomele disparand in 3 – 12 luni. Totusi, ramane
tendinta recurentei! Aproximativ 15 – 20% dintre
persoanele cu Artrita Reactiva dezvolta artrita sau
spondilita cronica si chiar severa.
5. Artrita Enteropatica
• Generalitati
Artrita enteropatica este o forma de artrita cronica,
inflamatorie asociata cu aparitia concomitenta a bolii
inflamatorii de tract digestiv – colita ulcerativa si boala
Crohn. Aproximativ 1 din 5 persoane cu colita ulcerativa
sau boala Crohn va dezvolta ulterior sau concomitent si
artrita enteropatica.
Ariile cel mai frecvent afectate sunt in cele ale
incheieturilor membrelor, dar si dureri abdominale si
chiar diareea hemoragica datorita asocierii cu bolii
inflamatorii a tractului digestiv. Cateodata intreaga
coloana vertebrala este implicata.
• Exista vreun Remediu?
Desi inca nu exista un tratament vindecator, exista o
serie de tratamente si medicamente disponibile
pentru a gestiona durerea si inflamatia determinate
de EA
• Evolutia si Prognosticul Bolii
Cursul si severitatea artritei enteropatice variaza de la
individ la individ. Boala „erupe” – momentele in care
boala este foarte activa si apare inflamatia – in
perioade auto-limitante, adesea disparand dupa 6
saptamani, dar reaparand de cele mai multe ori. In
unele cazuri artrita poate deveni cronica si
distructiva.
Activitati Recapitulative
• A1 = 30 min/
Materiale necesare: hartie si pixuri
… durerea
reumatismala
detine locul doi in
ierarhia bolilor
care genereaza
handicap?
Terapia angajata in patogenia reumatica
vizeaza:
• Conditionata genetic
• Ligamentele osoase se calcifiaza
• Coloana vertebrala se intepeneste
• Apare cifoza in partea superioara a
coloanei vertebrale
• Apar spasme musculare
Semne si Simptome
• Durerea de spate la nivel lombar se inteteste pe
timpul noptii, dimineata sau in lipsa activitatii fizice
• Durerea de spate la nivel lombar se insoteste de
intepenire si limitarea miscarilor
• Apare durere de sold si intepenirea soldurilor
• Expansiunea cutiei toracice este limitata comparativ
cu nivelul aferent varstei si sexului pacientului in
conditii normale
• Amplitudinea miscarilor, in special la nivelul coloanei
vertebrale si al soldurilor este limitata
• Apare durerea articulara si edematierea umerilor,
genunchilor si gleznelor
• Apare durerea cervicala
• Apare durerea calcaiului
• Oboseala generalizata
• Un grad mic de febra
• Scaderea in greutate
• Inflamatia ochilor
Evaluarea pacientului se face in fuctie de:
• Hemoleucograma – se urmareste numarul
de leucocite pentru detectarea factorului
infectios si o eventuala scadere a
numarului de hematii
• Nivelul de glucoza prezent la nivel
sinovial – in spondilita este scazut
• Imaginea radiologica
• Analiza biochimica si, eventual, cultura
din lichidul sinovial si articular
• Testare pentru Proteina C-Reactiva –
absenta
• Electroforeza Imunoglobulinelor
Metode de Diagnostic pentru Asistenta Medicala
• Durere
• Pierderea mobilitatii
• Deficit de auto-ingrijire
• Oboseala
• Intoleranta la activitatea fizica
• Predispunere la ranire
• Imagine posturala alterata
Complicatii
Hidroxiclorochină -
Ciclofosfamidă raportări, opinia/experienţa clinică ale experţilor
• https://en.wikipedia.org/wiki/Spinal_disease
• https://en.wikipedia.org/wiki/Ankylosing_spondylitis
• https://en.wikipedia.org/wiki/Spondylitis
• https://www.spondylitis.org
• http://www.annals.edu.sg/pdf/36VolNo2Feb2007/V36N2p135.pdf
• https://emedicine.medscape.com/article/332945-overview
• https://emedicine.medscape.com/article/334746-overview
• https://www.youtube.com/watch?v=VYo6_ujgFHg
• https://www.youtube.com/watch?v=dsJmFhKAmY8
• https://www.youtube.com/watch?v=jHsMd7eUNu0