Teme pt.

clasa a V-a

Universul şi sistemul solar

1) Prin ce se deosebesc stelele de planete?

2) Plasaţi Soarele şi cele 9 planete pe o linie orizontală, pe care 1 cm = 100 mil. km, cu
ajutorul tabelului din manualul Dorina Cheval

Forma şi dimensiunile Pământului

1) Enumeraţi cele 4 faze principale ale Lunii.

2) Cum ne dăm seama că Pământul este sferic?

Repere de orientare pe Glob

1) Cum se face numerotarea paralelelor? Dar a meridianelor?
2) Folosind planiglobul sau atlasul, găsiţi punctele cu următoarele coordonate: 00 lat. şi
00 long; 600 lat. N şi 1000 long. E; 250 lat. S şi 1500 long. V.
3) Ce latitudini au Tropicele? Dar Cercurile Polare?
4) Găsiţi coordonatele geografice ale localităţilor: Ciudad de Mexico, Dehli, Cape
Town, Bucureşti.
5) Efectuaţi călătorii imaginare pe planiglob de-a lungul unor paralele sau meridiane
alese, de exemplu 370 lat. S, 300 lat. N. Notaţi elementele geografice întâlnite: mări,
oceane, fluvii, munţi etc.

Mişcările Pământului
1) Dacă la Bucureşti este ora 22, ce oră este la Melbourne, în Australia? Ce anotimp este
acum acolo?
2) Ce observaţie puteţi face asupra luminii proiectate lateral de o lanternă asupra unei
mingi? În ce zonă a mingii se formează o pată mai luminoasă?
3) Dacă pornim în călătorie spre Japonia, cum trebuie să ne dăm ceasurile? Dar dacă
pornim spre Paris sau Barcelona?
4) Ce constataţi consultând dintr-un calendar ora răsăritului şi ora apusului soarelui?
Reprezentarea suprafeţei Pământului

1) Definiţi elementele hărţii.

2) Lungimea oraşului Galaţi este de 12 km. Ce lungime va avea oraşul pe o hartă cu
scara 1: 60 000?
3) Priviţi aceeaşi regiune geografică pe mai multe hărţi din atlas, cu scări diferite. Care
din ele oferă mai multe informaţii?
1 1 1 1 1
4) Se dau scările: ; ; ; ; ; Câţi km din teren reprezintă 1
350000 44000000 1 20000 5000
cm din fiecare scară?
5) Distanţa dintre Galaţi şi Tecuci este de 80 km. Ce scară va trebui să aibă harta
regiunii pentru a încăpea pe o foaie de caiet cu lăţimea de 40 cm?
6) Calculaţi distanţele dintre diferite localităţi folosind rigla şi scara hărţii.

1 Dhartă
Răspunsuri: 2) (scara) = ; d = 12 km/60 000 cm = 1200000/60000 = 20 cm
60000 12km( Dteren)
4) 1/5000 = 1cm (d)/D; D = 5000 x 1cm = 0.05 km.
Pt. 1/1, 1cm = 1 cm; 20 000 cm = 0.2 km; 44 000 000 cm = 440 km; 350 000 cm = 3.5 km
5) scara = d/D = 40 cm/80 km = 40/8000000 = 1/200 000.

7) Se dau scările numerice: 1:25 000 1:500 000

a) Construiţi scările grafice corespunzătoare.
b) Calculaţi în mm lungimea unei şosele de 64 km înscrisă pe o hartă cu scara de
1:25000.

Proprietăţile şi structura atmosferei

1) Daţi exemple de activităţi care poluează atmosfera. Ce efecte are poluarea cu fum şi
pulberi a atmosferei?
2) Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista atmosfera?

Temperatura aerului

1) Enumeraţi factorii care influenţează temperatura aerului.

2) Cum influenţează temperatura relieful?
3) Ce este izoterma? Ce arată harta izotermelor?
4) Ce este grohotişul şi cum se formează?
5) Citiţi din manual lectura „Temperaturi extreme” şi selectaţi cuvintele necunoscute.
6) Copiaţi pe calc harta izotermelor (manual Cheval)
Presiunea atmosferică şi vânturile

1) Copiaţi pe caiet harta centrilor de presiune (manual Cheval)

2) Citiţi lectura despre experienţa lui Torricelli.
3) Selectaţi din manual şi alte efecte importante ale vânturilor (polenizarea, evaporarea,
transportul vaporilor)
4) Care este diferenţa dintre brize şi musoni?

Apa în atmosferă
1) Explicaţi diferenţa dintre: rouă, brumă, chiciură, pe de o parte, şi ploaie, lapoviţă,
ninsoare, pe de altă parte. Care dintre ele reprezintă precipitaţii?
2) Cum ajunge apa în atmosferă?
3) Cum modelează relieful precipitaţiile?

Clima
1) Prin ce se deosebeşte:
- clima tropical-musonică de clima subtropicală?
- clima temperat-oceanică de clima temperat-continentală?
2) În ce climat anotimpul ploios este iarna? Şi în ce climat anotimpul ploios este vara?
3) Vizionaţi câteva buletine meteorologice la diferite posturi TV. Ce aţi reţinut din cele
prezentate?
4) Alcătuiţi o compunere de 5-10 rânduri despre cum vă amintiţi vara trecută la Galaţi
(temperatură, vânturi, ploi, alte fenomene observate).
5) Elevii ascultaţi extrag câte un cartonaş dintr-un teanc. Pe fiecare dintre acestea sunt
înscrise elementele climatice (temperatură, precipitaţii, vânturi, caracteristicile
anotimpurilor) ale unui tip de climă. Se cere:
- identificarea tipului de climă
- aşezarea cartonaşului pe o hartă (eventual cu ajutorul magneţilor) în zona
climatică adecvată.

Hidrosfera. Oceane şi mări

1) Care sunt componentele hidrosferei?
2) Identificaţi două deosebiri între Oc. Îngheţat şi Oc. Indian
3) Selectaţi din atlase mările marginale.
4) Ce fel de mări sunt: M. Albă, M. Neagră, M. Roşie, M. Galbenă?
5) Identificaţi din atlase mările pe care este figurat semnul coralilor şi notaţi-le în caiete.
6) Notaţi strâmtorile prin care comunică oceanele.
Apele subterane, râurile, lacurile

1) Modelaţi din plastilină structura unui strat acvifer (albastru – apa, deci stratul
permeabil, galben – stratul impermeabil maro sau negru – solul, verdele – iarba).
Atenţie la proporţii. După ce lipiţi stratele unul peste altul tăiaţi cu un cuţitaş
marginile. (După desenul de pe tablă)
2) Rugaţi profesorul de lb. română să vă citească poezia „coborârea apelor” de M.
Eminescu.
3) Găsiţi cele mai mari fluvii de pe fiecare continent.
4) Enumeraţi apele care înconjoară Galaţiul
5) Graficul „Cotele apelor Dunării” pe hârtie milimetrică.

Gheţarii. Importanţa hidrosferei

1) Găsiţi principalele deosebiri dintre aisberg şi banchiză

2) Explicaţi cum iau naştere formele de relief rezultate prin acţiunea gheţarilor.
3) Enumeraţi răspândirea spaţială a zăpezilor permanente pe glob

Structura internă a Pământului. Dinamica litosferei

1) Construiţi din plastilină un model ale structurii interne a Pământului, respectând
proporţiile dintre straturi.
2) Decupaţi cu foarfeca conturul Africii şi al Americii, apoi apropiaţi-le. Ce concluzie
trageţi?

Subducţia. Vulcanismul şi cutremurele

1) Numiţi procesul prin care se creează scoarţă oceanică şi procesul prin care se
consumă.
2) Explicaţi formarea coşului, conului şi craterului unui vulcan.
3) Numiţi cauza cutremurelor de pământ.
4) Indicaţi 1-2 regiuni vulcanice şi seismice de pe glob.
5) Căutaţi pe hărţi şi atlase câte 3 insule vulcanice din fiecare ocean şi câte 3 vulcani de
pe fiecare continent.
Relieful şi agenţii modelatori

1) Selectaţi din „Lectură” (Cheval, p. 51) toate formele de relief întâlnite şi identificaţi
categoria din care fac parte (planetare, majore sau microforme), şi agenţii externi care
le-au modelat.
2) Priviţi imaginile de la pp. 50, 62, 97, 101. Ce forme de relief reprezintă? Cărui agent
extern se datorează? De asemenea, pt. imaginile de la pp. 50, 62, 69, 76, 82, 86, 95,
97, 98, 101, 105, 106, 110, 187.
3) Identificaţi formele de relief din zona oraşului Galaţi. Din ce categorie fac parte?

Relieful major al continentelor

1) Studiaţi figurile 4.36, 4.39, 4.40, 4.41 (pp. 55-58: munte, deal, podiş, câmpie). Ce
deosebiri există între munte şi deal, podiş şi câmpie?
2) Studiaţi harta fizico-geografică a lumii sau altă hartă generală. Deosebiţi prin culori
zonele de adâncime diferită ale mării, zonele de câmpie, de deal şi podiş, montoase.
3) Copiaţi harta lanţurilor muntoase de pe glob (Cheval, p. 56) utilizând culoarea maro.
Scrieţi numele fiecăruia de-a lungul lanţului respectiv.

Relieful major al oceanelor

1) Daţi exemple de forme de relief negative pe continente şi de forme de relief pozitive
din bazinele oceanice. Încadraţi-le în cele trei categorii de relief.
2) Daţi exemple de estuare, limane, lagune, golfuri, peninsule, capuri, istmuri, strâmtori
(specificând ce oceane unesc şi ce uscaturi despart), de insule (continentale,
coraligene, vulcanice)

Notă: sfârşitul de capitol şi testul secvenţial din ora următoare nu mai îngăduie controlul temei,
dar cunoştinţele din temă vor fi testate în cadrul testului

Biosfera

1) Colectaţi abţibilduri cu diferite animale şi căutaţi regiunea în care vieţuiesc

(biomul caracteristic).
2) Fişe de lucru
3) Documentaţi-vă asupra principalelor distrugeri ale mediului datorate activităţilor
omului. Propuneţi măsuri concrete pentru fiecare caz în parte.
4) Asociaţi biomurile descrise pe cartonaşe cu tipurile de climă caracteristice (tot pe
cartonaşe).
5) Desenaţi pe caiet următoarele tipuri de formaţiuni vegetale: pădurea ecuatorială,
savana, pădurea subtropicală, stepa sau preria, pădurea de conifere, pădurea de
foioase. Scrieţi sub fiecare tipul de sol caracteristic.
 Teme pentru clasa a VI-a

Continentele Terrei

1) Ce continente se întind într-o singură emisferă?

Europa – caracteristici generale

1) Stabiliţi poziţia Europei faţă de Asia, Africa, America.
2) Ce ţări europene sunt traversate de paralela de 450 lat. N? Dar de meridianul de 00?

Relieful Europei
1) Trasaţi o linie imaginară între M. Baltică şi M. Neagră, apoi comparaţi aspectul
reliefului în cele două părţi.
2) Cum trebuie interpretat graficul din fig. 1? (ponderea formelor de relief în Europa)
3) Localizaţi pe hartă cele mai mari şi cele mai mici altitudini de pe continent.

Ţărmurile Europei
1) Daţi câte 2-3 exemple de râuri cu estuare şi de râuri cu delte.

Factorii climatici
1) Aproximaţi latitudinea cea mai joasă (= sudică) atinsă de calota glaciară în cuaternar,
utilizând figurile 1 şi 5 din manual.
2) Urmăriţi traseul curentului Atlanticului de Nord şi interpretaţi graficul din aceeaşi
figură (3)

Clima Europei
1) Desenaţi în culori harta 5.
Râurile şi fluviile Europei

1) Transcrieţi pe caiet definiţiile termenilor necunoscuţi, folosind dicţionarul

manualului: reţea hidrografică, bazin hidr., cumpănă de ape, debit, tributar etc.
2) Alcătuiţi un tabel al fluviilor după mările în care se varsă.
3) Scrieţi primele 3 râuri ca lungime.
4) Identificaţi unităţile de relief din care izvorăsc principalele râuri europene.
5) Investigaţie asupra fluviului Dunărea pe 6 grupe:
- gr.I rezumă cursul cu cele trei sectoare;
- gr.II alcătuieşte un tabel cu principalii afluenţi după modelul de la p. 22;
- gr. III alcătuieste un glosar alfabetic cu diferiţi termeni: afluent, confluenţă, debit, defileu,
poluare, potenţial hidroenergetic, deltă, pescaj, Dunărea maritimă etc.;
- gr. IV identifică ţările şi capitalele europene străbătute de Dunăre şi enumeră numele acesteia
în diferite limbi;
- gr. V face istoricul populaţiilor din bazinul Dunării (după textele INFO 2, 6) şi oferă exemple
de preluare a e în creaţii artistice (vezi INFO 9);
- gr. VI enumeră principalele utilizări economice ale Dunării, de la izvor la vărsare.
6) Aplicaţii hartă. Scoşi câte 4 la harta Europei să găsească râurile cu sectoare
navigabile şi râurile canalizate, cu ajutorul simbolurilor din legendă sau de pe panou.
Probă de viteză: cine scrie cele mai multe în interval de 3 min., bonus 1 pct. la notă.

Lacuri europene
1) Identificaţi pe hartă câteva lacuri glaciare. Ce concluzii trageţi în legătură cu poziţia
lor?
2) Definiţi termenii: cuvetă lacustră (bazin), crater, rift, graben, falie, morenă, circ,
calotă.
3) Numiţi cel mai întins şi cel mai adânc lac din Europa.

Vegetaţia, fauna şi solurile Europei

1) Ce este un monument al naturii? Daţi exemple.
2) Arătaţi cum se etajează vegetaţia funcţie de altitudine
3) Pe baza cunoştinţelor de la biologie, menţionaţi câteva adaptări ale plantelor şi
animalelor la principalele climate.
Sau răspundeţi la (una din) următoarele întrebări:
- De ce în tundră cresc arbuşti pitici şi nu arbori?
- De ce animalele din climatul rece (ursul polar, foca, morsa, păsările) au un
strat adipos consistent sub piele?
- De ce unele plante din zona mediteraneană au ţepi în loc de frunze, sau frunze
lucioase?

4) Jocul cartonaşelor (cu faună, cu vegetaţie sau ambele). Se pot face combinaţii cu
cartonaşele de climă, astfel:
- elevul extrage un carton cu biomul x
- apoi e invitat să aleagă din teanc cartonul cu clima corespunzătoare.
Peisaje naturale europene

1) Cum interpretaţi fig. 1 de la p. 28? Ce se întâmplă dacă modificăm una dintre

componentele peisajului într-o regiune anumită? De exemplu, ce s-ar întâmpla cu
gazonul echipei din Liverpool (oraş aflat în climat temp.-oceanic) dacă nu ar mai
ploua suficient vara (ca în climatul temp.-continental) ?
2) Studiu de caz: peisajul mediteranean
 Din antichitate – defrişări pt. cultura cerealelor. Prin expunerea la soare, vechiul sol brun de pădure s-a crăpat şi
s-a sfărâmat. Ploile abundente de iarnă l-au spălat, la suprafaţă a apărut terra-rosa.
 Pe ogoarele părăsite (nefertile) s-a instalat maquis-ul, de numai 10 m înălţime (faţă de vechea pădure, de 15-20
m, în 3 straturi) şi lipsit complet de iarba care proteja solul.
 Defrişat la rândul lui, s-a transformat în garriga, scundă de numai 3-5 m, pe roci calcaroase dezgolite.
 Aceasta a fost puternic păşunată şi incendiată, devenind o stepă cu graminee scunde, presărată cu tufişuri.
Învelişul geografic = rezultantă a întrepătrunderii geosferelor
Peisajul natural = funcţie de modul în care s e combină componentele învelişului geogr.

Populaţia Europei
1) Ce concluzie puteţi trage analizând graficele 2 şi 3 de la p. 30? (Populaţia-densitatea)
2) Dacă populaţia Rep. Moldova este de 4 milioane, ce populaţie va avea peste 10 ani, la
actualul spor natural de 5/mie?

1000………………..5 loc./an x = 20 000 loc./an

4 mil………………….x 20 000/an x 10 ani = 200 000
Deci 4.2 milioane
3) Comparaţi harta densităţii populaţiei şi harta limbilor vorbite, încercând să deduceţi
ce grup lingvistic este cel mai numeros.

Aşezările Europei
1) Enumeraţi factorii care determină aspectul diferit al caselor şi al aşezărilor de la o
zonă geografică la alta.
2) Comentaţi problemele legate de urbanizare după schema 3 p. 35.
3) Selectaţi din harta 5 p. 36 oraşele cu peste 5 mil. locuitori.

Harta politică a Europei

1) Alcătuiţi un tabel cu ţările şi capitalele Europei
Resursele Europei

1) Daţi exemple de ape curgătoare pe care s-au amenajat hidrocentrale, ghidându-vă

după simbolurile din legenda hărţii murale.

Îndeletniciri tradiţionale şi evoluţia industriei

1) Descrieţi un obiect casnic rezultat dintr-un meşteşug (manufactură). Indicaţi materia
primă şi utilitatea obiectului.
2) Comparaţi obiectele din imaginile 2 (poartă de lemn) şi 8 (calculator). Identificaţi
principalele deosebiri privind procesul lor de fabricare, inclusiv elementele artistice.
3) Extrageţi din INFO profilul industrial al ţărilor europene menţionate.

Regiunile industriale europene

1) Identificaţi din harta 9 p. 48 ţările în care sunt localizate principalele regiuni
industriale şi notaţi-le pe caiet.

Agricultura
1) De ce credeţi că Europa este continentul cu cea mai puţină populaţie care lucrează în
agricultură? (procentul este scris cu roşu în tabelul din manual)
Răspuns: mecanizare, terenuri agricole mai mici
2) De ce în Europa Estică (climat temp-continental) nu se cultivă decât foarte puţin grâu
de primăvară?
Răspuns: seceta de vară.

Transporturile Europei
1) Identificaţi avantajele şi dezavantajele transportului: pe apă, pe şosele, pe cale ferată,
aeriene.
2) Amplasaţi pe o hartă oarbă principalele axe de comunicaţie din Europa, inclusiv
porturile, aeroporturile, traseul principalelor conducte.
3) Realizaţi graficul traficului portuar, inclusiv portul Constanţa, 50 mil. t/anual, care
lipseşte din manual.
4) Identificaţi pe harta Europei principalele porturi (din fig. 10, p. 55).
Comerţul european

1) Care este diferenţa dintre comerţul central şi est-european şi cel vest-european?

2) Urmăriţi pe hartă statele importatoare de materii prime. Unde sunt amplasate cele mai
multe dintre ele?

Turismul european
1) Fiecare dintre cele 4 grupe să alcătuiască un afiş publicitar pentru un anumit obiectiv
turistic din Europa.
2) Zona Galaţiului prezintă atracţii turistice? Enumeraţi-le. În ce forme de turism s-ar
încadra? Daţi exemple de amenajări turistice în zona Galaţi.

Alpii şi Carpaţii
1) Se distribuie elevilor fişe personalizate, fiecare cuprinzând cerinţa de a compara câte
un aspect geografic comun Alpilor şi Carpaţilor.

Organizaţii, instituţii, grupări europene

1) Oral: ce condiţii credeţi că trebuie să îndeplinească România pt. admiterea în UE?
2) Decupaje de presă despre UE, NATO, CSI.

Islanda
1) Explicaţi cauza vulcanismului din insulă
2) De ce populaţia este concentrată în sudul insulei?

Norvegia
1) Cum vă explicaţi că lungimea ţărmurilor Norvegiei este cât a Ecuatorului?
2) Cum vă explicaţi posibilitatea navigaţiei litorale tot timpul anului la latitudini atât de
mari, chiar dincolo de Cercul Polar?
3) De ce exportă Norvegia aproape tot petrolul extras din M. Nordului?

Suedia
1) Citiţi textele INFO (descrierea aurorei boreale şi industria Suediei, Alfred Nobel).
2) Suedia este denumită „regatul fierului”, „ţara laptelui”, a lemnului, a industriei de
calitate. Comentaţi aceste atribute.
Finlanda

1) Interpretaţi harta 8 (limita nordică a unor plante de cultură)

Statele baltice
1)

Danemarca

Europa Atlantică. Regatul Unit

1) Precizaţi la ce se referă denumirile: Regatul Unit, I-le Britanice, M. Britanie, Irlanda.
 Teme pentru clasa a VII-a

Continentele şi Oc. Planetar

1) Oral: continentele din „Lumea Veche” şi continentele din „Lumea Nouă”.

Poziţie, limite, caracteristici generale

1) Precizaţi limita dintre Europa şi Asia.
2) Alcătuiţi un tabel cu principalele articulaţii ale ţărmurilor Asiei (insule, peninsule,
golfuri, strâmtori).
3) Ce oceane uneşte str. Bering?

Relieful Asiei
1) Copiaţi pe calc sau pe caiet harta unităţilor majore de relief.
2) Localizaţi şi numiţi lanţurile muntoase în care se găsesc primele două vârfuri din
lume.

Tipuri de relief în Asia

1) Identificaţi tipul de relief predominant pentru următoarele unităţi de relief: Pod.
Pamir, Pen. Taimâr, Pen. Kamceatka, Depr. Turfan sau Depr. M. Moarte. C.
Mesopotamiei, Depr. Tarim, C. Turanului.
2) Identificaţi tipul de ţărm al regiunilor:
- vărsarea fl. Salween (în Oc. Pacific)…
- vărsarea fl. Enisei…
- vărsarea fluviilor Gange şi Brahmaputra…
- I-le Noua Siberie
- Ţărmul de SV al Coreei.

Factorii climatici ai Asiei

1) Localizaţi pe hartă localităţile: Oimiakon, Cherapunji, Riyadh.
2) Analizaţi hărţile de la p. 12 (Humanitas). Notaţi regiunile cele mai calde şi cele mai
reci, cele mai aride şi cele mai ploioase din Asia.
Clima Asiei

1) Urmăriţi figura „Factori care determină clima” (p. 11, Corint). Explicaţi pe scurt cum
influenţează ei clima.
2) Ce tip de climă este propriu fiecăreia dintre următoarele regiuni: Pod. Tibet, I-le
Indoneziei, Pen. Taimîr, nord-estul Chinei, Pod. Arabiei, Pen. Asia Mică, Pod. Gobi?
3) Trasaţi o linie imaginară între vărsarea fluviilor Amur şi Indus. Comparaţi cele două
părţi ale Asiei din punctul de vedere al precipitaţiilor, folosind harta precipitaţiilor.
4) Jocul cartonaşelor climatice.

Apele Asiei
1) Identificaţi regiunile din care izvorăsc marile fluvii ale Asiei.
2) Alcătuiţi un tabel al primelor 3-5 fluvii ale Asiei, separat după debit şi după lungime.
3) Identificaţi principalele regiuni areice şi endoreice.
4) Daţi exemple de lacuri: glaciare, tectonice, vulcanice, antropice, carstice, sărate.
5) Enumeraţi unităţile de relief traversate de fluviile: Chiangjiang, Brahmaputra, Obi,
Amur etc.

Vegetaţia, fauna şi solurile Asiei

1) Studiaţi tabelul sinoptic de la p. 17 (Corint), sau harta 19 p. 21 (All) sau harta
vegetaţiei de la p. 16 (Humanitas), apoi daţi exemple de unităţi fizico-geografice
cărora să li se potrivească specificul biogeografic. De ex: la imaginea „urs polar”,
scrieţi în dreptul lui tundra şi silvotundra (sau la respectiva zonă colorată).
2) Jocul cartonaşelor: cu faună sau cu formaţiuni vegetale. Combinaţii cu cartonaşele de
climă corespunzătoare. Interdependenţa climă-biom-sol.

Populaţia Asiei
1) Analizaţi harta densităţii populaţiei în paralel cu cea a grupelor lingvistice. Ce grup
de limbi este vorbit de cei mai mulţi locuitori ai Asiei?
2) Ce tip de migraţie constituie:
- a evreilor din Egipt în Palestina („Ţara Făgăduinţei”);
- a fenicienilor care au întemeiat colonii în M. Mediterană;
- a locuitorilor care au părăsit Hong Kong în 1999 când acesta a fost retrocedat
Chinei comuniste?
Aşezările. Resursele Asiei

1) Localizaţi pe hartă vetrele unor civilizaţii antice şi a celor mai vechi oraşe. În ce
unităţi de relief se află? Ce concluzii trageţi?
2) De ce acoperişul caselor este plat în regiunile mediteraneană şi ţuguiat în regiunile
ecuatoriale?
3) Notaţi în caiete şi alte tipuri de resurse.
4) Localizaţi pe hărţi sau atlase cele mai mari oraşe din Asia.

Agricultura şi industria Asiei

1) Precizaţi plantele de cultură şi animalele domestice originare din Asia.
2) Explicaţi de ce Mongolia este ţara cu cel mai mare număr de animale domestice păe
cap de locuitor. (Cel puţin 2 cauze)
3) Amplasaţi următoarele simboluri pe o copie xerox mărită a hărţii politice a Asiei:

… sonde petrol … ind. siderurgică

… termocentrale … ind. automobilelor
… hidrocentrale … ind. navelor
… atomocentrale … ind. electronică şi
electrotehnică

Transporturile, comerţul, turismul Asiei

1) Urmăriţi pe harta Asiei traseele transcontinentale: drumul mătăsii, transsiberianul,
Magistrala Baikal-Amur (BAM).
2) Ce tipuri de mărfuri importă şi importă Japonia?
3) Localizaţi pe hartă principalele obiective turistice culturale (temple, oraşe vechi,
palate, diferite alte vestigii istorice. Notaţi ţările în care apar cel mai frecvent. Cum
putem caracteriza aceste ţări? Ce corelaţii putem stabili cu condiţiile naturale?
4) Identificaţi ţările cu ieşire la mare din Asia.
5) Identificaţi ţările fără ieşire la mare din Asia.

Unităţile regionale ale Asiei

1) Alcătuiţi un tabel al ţărilor şi capitalelor Asiei.
2) Numiţi factorii care diferenţiază o regiune de alta.
3) Copiaţi la xerox harta Asiei şi delimitaţi prin culori regiunile ei.
India

1) Definiţi India prin 5 elemente specifice.

2) Identificaţi (şi marcaţi prin haşuri pe o hartă copiată la xerox) regiunile ploioase şi
regiunile secetoase. Ce concluzii trageţi?
3) Identificaţi principalele aglomeraţii urbane ale Indiei. Însumaţi populaţia acestora şi
raportaţi-o la totalul populaţiei Indiei. Ce concluzie trageţi?
4) Delimitaţi pe o hartă oarbă a Indiei, prin nuanţe de intensitate diferită regiunile slab
populate de cele dens populate.
5) Identificaţi principalele centre industriale şi profilul lor.
6) Urmăriţi pe harta agriculturii tipurile de culturi dominante pe regiuni. Corelaţi cu
factorii climatici, de relief şi de sol.

China
1) Notaţi în caiet vecinii Chinei.
2) Urmăriţi pe atlase sau manuale principalele unităţi de relief ale Chinei.
3) Corelaţi principalele zone climatice din China cu plantele de cultură dominante.
4) Stabiliţi legătura dintre tipul resurselor şi profilul principalelor centre industriale,
ţinând cont şi de localizarea lor.
5) Urmăriţi pe hartă (atlas) traseul Marelui Canal Chinez. Ce fluvii uneşte?

Japonia
1) Explicaţi cauza vulcanismului din arhipelagul japonez şi identificaţi câţiva vulcani
activi.
2) Indicaţi factorii care au favorizat creşterea populaţiei în Japonia şi concentrarea
principalelor aglomeraţii din sud-estul Insulei Honshu.

Probleme geografice fundamentale ale Asiei

1) Brainstorming pe grupe de lucru. Fiecare grupă trebuie să prezinte minimum 2 soluţii
viabile.

Africa. Aspecte generale

1) Urmăriţi liniile geografice importante care străbat Africa. Ce concluzie trageţi?

Relieful, clima
1) Localizaţi principalii vulcani ai Africii. Ce concluzii trageţi privind tectonica?
2) Căutaţi în dicţionare definiţiile termenilor: rift, falie, erg, hamadă, amplitudine
termică.
 Teme pentru clasa a VIII-a

Aşezarea, graniţele, caracteristici generale

1) Calculaţi pe câte grade de latitudine şi pe câte grade de longitudine se desfăşoară

teritoriul României?
2) Identificaţi localităţile prin sau pe lângă care trece paralela de 450 lat. N. Idem pentru
meridianul de 250 long. E.

Relieful României – caracteristici generale

1) Analizaţi profilele transversale efectuate de la N la S şi de la V la E prin relieful
României (manual Humanitas etc.). Găsiţi un termen de comparaţie pentru aspectul
acestuia.

Carpaţii Orientali. Gr. Nordică

1) Identificaţi cele mai înalte vârfuri ale grupei, separat pentru munţii vulcanici,
cristalini şi sedimentari. Ce concluzii trageţi asupra durităţii rocilor, ţinând cont de
procesele de eroziune?
2) Indicaţi tipul de căi de comunicaţii care străbat pasurile: Tihuţa, Şetref, Prislop,
Mestecăniş.
3) Enumeraţi câteva resurse specifice depresiunilor din grupa studiată.

Gr. Centrală
1) Enumeraţi principalele cursuri de apă care străbat depresiunile acestei grupe.
Explicaţi importanţa lor economică.
2) Indicaţi principalele zone turistice.

Gr. Sudică
1) Urmaţi traseele râurilor de la izvor până la ieşirea din Carpaţi. Ce concluzie trageţi
observând versantul de pe care izvorăsc? Ce tip de văi au aceste râuri?
2) Identificaţi oraşele-satelit ale Braşovului.
3) Enumeraţi câteva staţiuni turistice de importanţă naţională.
4) Ce tip de cale de comunicaţie străbate pasurile Bratocea şi Predeal? (vezi legenda
hărţii).
Carpaţii Meridionali. Gr. Bucegi-Leaota
1) Ordonaţi descrescător primele 5 vârfuri din Carp. Româneşti. Ce concluzie trageţi
privind localizarea acestora?
2) Localizaţi primele 5 vârfuri de mai sus în raport cu regiunile înconjurătoare.

Gr. Făgăraş şi Gr. Parâng

1) Explicaţi denumirea de „castel de ape al României” dată munţilor Făgăraş.
2) Daţi exemple de elemente antropice în peisajul munţilor Făgăraş şi Parâng.

Gr. Retezat-Godeanu. Carp. Occidentali

1) Identificaţi pasurile de legătură ale Depresiunii Petroşani cu nordul Olteniei, respectiv
cu Depr. Haţeg.
2) Cum vă explicaţi prezenţa speciilor vegetale termofile în M-ţii Vâlcan, Cernei,
Mehedinţi?
3) Prezentaţi 3 deosebiri ale Carp. Occidentali faţă de Crap. Meridionali.

M-ţii Banatului şi Poiana Ruscă

1) Identificaţi câteva atracţii turistice (naturale şi antropice) din aceşti munţi.

M-ţii Apuseni
1) grupaţi subunităţile montane ale Apusenilor pe cele 3 categorii de roci.
2) Precizaţi 4 atracţii turistice ale Apusenilor şi 4 categorii de rsurse.

Depresiunea Transilvaniei
1) Specificaţi râurile care delimitează subunităţile.
2) Enumeraţi câte 2-3 localităţi unde se extrage sarea, respectiv gazul metan.
Subcarpaţii

1) Enumeraţi câteva atracţii turistice din Subcarpaţii Getici.

2) Identificaţi pe hartă dealul subcarpatic cu altitudinea cea mai ridicată, respectiv dealul
cu altitudinea cea mai joasă.

Pod. Moldovei şi Pod. Getic

1) Enumeraţi câte 3 râuri din fiecare unitate de relief;
2) Descrieţi caracterul văilor;

Pod. Mehedinţi şi Pod. Dobrogei

1) Identificaţi două asemănări şi o deosebire între rocile şi relieful Pod. Dobrogei şi a
Pod. Mehedinţi
2) Argumentaşi carecaterul de podiş al ambelor unităţi.

Dealurile de Vest
1) Explicaţi caracterul depresiunilor care pătrund în interiorul arealului acestei unităţi de
relief.
2) Argumentaţi varietatea Dealurilor de Vest având în vedere geneza diferită a
subunităţilor.

Câmpiile. Câmpia de Vest

1) Care este rolul Canalului Colector? Urmăriţi-i traseul pe hartă.

Câmpia Română
1) Căutaţi în dicţionare definiţiile termenilor: interfluviu, terasă, con de dejecţie,
piemontan, subsidenţă, divagaţie, tabular, crov, loess.

Luncile şi Delta Dunării

1) Explicaţi caracterul de zone umede ale celor două unităţi de relief şi arătaţi importanţa
acestora.
Platforma continentală a Mării Negre
1) Descrieţi relieful platformei continentale
2) Arătaţi de ce România deţine o zonă economică exclusivă de 17700 kmp. în Marea
Neagră

Factorii climatogeni
1) Indicaţi elementele de tranziţie ale climei României.
2) Dacă M-ţii Carpaţi ar fost amplasaţi de-a lungul graniţei de vest, în ce sens s-ar fi
modificat clima şi de ce? Dar de-a lungul graniţei de est?
3) Nordul Italiei se află pe aceeaşi paralelă cu sudul României. Explicaţi de ce acolo
sunt posibile culturile de citrice şi de măslin, iar la noi nu?

Temperatura şi precipitaţiile
1) Corelaţi temperatura medie anuală cu principalele trepte de relief.
2) Cunoscând cele două legi de distribuţie a cantităţii de precipitaţii medii anuale pe
teritoriul ţării, indicaţi cele două unităţi de relief unde se înregistrează cea mai mare,
respectiv cea mai mică cantitate medie anuală.

Vînturile. Fenomene meteorologice (seceta şi viscolul)

1) Realizaţi o schemă a vântului de tip foehn.

2) Utilizând alte surse de documentare, selectaţi trei dintre cei mai secetoşi ani din
ultimul secol (sau ultima jumătate de secol).

Hidrografia. Factori formativi ai reţelei hidrografice. Grupele de bazine de V şi de

SV
1) Grupaţi râurile pe 3 coloane, după etajul izvorului (munte, deal, câmpie). Scrieţi în
dreptul fiecărei coloane tipul de alimentare cu apă.
2) Explicaţi în ce fel influenţează relieful, clima şi activităţile omeneşti râurile din
grupele de V şi de SV?

R: Direcţia generală de scurgere: spre vest.

Cel mai mare bazin: Mureş
Tip de alimentare: mixt (nivo-pluvial)
Lacuri de acumulare (iazuri, hidroenergetice), canalizări (Bega, Can. Colector).
 3) Clasificaţi primele râuri din ţară separat după lungime şi după debit (Vezi manual
All).

Lungime Debit
Mureşul 770 km Siretul 222 m3/s
Oltul 740 km Mureşul 180 m3/s
Prutul 700 km Oltul 180 m3/s
Siretul 600 km Someşul 121 m3/s
Ialomiţa 400 km Prutul 90 m3/s
Someşul 390 km Ialomiţa 45 m3/s

4) Copiaţi harta reţelei hidrografice de la p. 46 (All) apoi delimitaţi grupele de bazine

hidrografice, colorându-le diferit.
5) Enumeraţi unităţile majore de relief pe care le traversează Mureşul.
6) Indicaţi afluenţii principali ai Someşului sau ai Siretului.
7) Urmăriţi pe hartă de unde izvorăsc Crişurile.
8) Însumaţi debitele celor 3 Crişuri. Ce concluzie trageţi privind corelaţia cu clima?
9) Subliniaţi cu o linie râurile tributare Dunării, cu două linii cele tributare Tisei.

Grupele de S, E, SE. Dunărea

1) Enumeraţi unităţile de relief prin care trece Oltul.
2) Identificaţi afluenţii argeşului în zona de câmpie.
3) Numiţi ţările şi capitalele traversate de Dunăre.
4) Enumeraţi principalele localităţi româneşti localizate de-a lungul Dunării.
5) Se dau râurile: Barcău, Bahlui, Bârlad, Motru, Lotru, Târnava Mică, Târnava Mare,
Prahova, Arieş, Buzău. Grupaţi-le după râurile colectoare (în care se varsă), apoi
indicaţi unde se varsă acestea din urmă.

Izvoarele minerale. Lacurile

1) Daţi câte un exemplu de staţiune pentru cură cu ape minerale din zona de munte, de
deal şi de câmpie. Ce fel de mineralizare are izvorul respectiv?
2) Indicaţi cele mai mari lacuri din zona de munte, de deal, respectiv de câmpie.
3) Copiaţi pe calc sau pe caiet harta lacurilor de la p. 48 (manual All).
4) Identificaţi lacurile şi bălţile din zona Galaţiului. În ce tip se încadrează fiecare dintre
ele? Utilizaţi şi harta României.
5) Indicaţi prin săgeţi corespondenţele corecte dintre dreptunghiuri (exerciţiul III, p. 61
manual Humanitas).

Marea Neagră
1) Comparaţi ţărmurile de nord şi de vest cu cele din sud şi din est, comentând
caracteristicile lor.
2) Enumeraţi şi localizaţi pe hartă ţările riverane la M. Neagră.
3) Identificaţi principalele porturi şi staţiuni balneo-climaterice.
 4) De ce apa M. Negre este mai dulce în partea de NV?

Vegetaţia
1) Completaţi tabelul de la p. 64 (Humanitas).
2) Identificaţi zona de vegetaţie din jurul Galaţiului. Daţi exemple de specii vegetale pe
care le-aţi cules pentru ierbar la biologie.
3) Indicaţi treapta de relief în care se află cea mai întinsă suprafaţă forestieră din ţară.

Fauna. Protecţia şi conservarea mediului

1) Ce însuşiri trebuie să întrunească un animal sau o plantă pentru a face obiectul
protecţiei?
2) Enumeraţi câteva monumente ale naturii (floră şi faună).
3) Copiaţi pe calc sau pe caiete harta vegetaţiei şi a faunei de la p. 53 (All).

Solurile
1) Identificaţi zona de vegetaţie, fauna şi solurile existente în zona oraşului Galaţi.

Vechimea şi continuitatea populaţiei româneşti în spaţiul carpato-danubiano-pontic

1) Expuneţi două argumente ale continuităţii poporului român.
2) Enumeraţi factorii romanizării populaţiei geto-dace.

Evoluţia numerică a populaţiei

1) Ce concluzii trageţi din structura graficului realizat în clasă? (Dinamica populaţiei)
2) Identificaţi ţările europene cu o populaţie mai numeroasă decât a României.

Repartiţia şi densitate populaţiei

 1) Identificaţi formele de relief cele mai populate, după câmpie.
2) Turiştii care urcă munţii fac parte din populaţia regiunii respective?

Structura populaţiei
1) Efectuaţi o anchetă sociologică în clasă/şcoală, selectând de la elevii claselor V-VIII
profesiunile părinţilor. Stabiliţi ponderea mediilor profesionale într-un grafic.
2) Încadraţi în cele 3 sectoare ale economiei (primar, secundar, terţiar), profesiunile:
tăietor de lemne (în pădure), paznic pe un fond forestier, fabricant de cherestea.

Românii din afara graniţelor ţării

1) Explicaţi prezenţa populaţiei româneşti pentru fiecare dintre următoarele 3 cazuri: în
Ucraina, între Prut şi Nistru şi la sud de Dunăre.
2) Care este deosebirea dintre exil şi emigraţie?

Tipologia satelor
1) Identificaţi tipul de aşezare rurală predominant în judeţul Galaţi.
2) Căutaţi exemple de sate cu funcţie turistică, industrială, piscicolă.

Generaţiile de oraşe
1) Din ce generaţia face parte oraşul Galaţi? Documentaţi-vă de la istorie.

Premise naturale pentru practicarea agriculturii

1) Indicaţi îmbunătăţirile funciare ce trebuie luate pentru ameliorarea producţiei agricole
în zona rurală pe care o cunoaşteţi (rude, cunoştinţe).

Cultura plantelor şi industrializarea produselor vegetale

1) Scrieţi pe caiet localităţile de fabricaţie ale produselor alimentare găsite în casă: făină,
mălai, ulei, zahăr, conserve, legume, bulion, conserve de fructe, vin etichetat etc.
Şi nealimentare: confecţii din in, cânepă, bumbac, aţă de papiotă etc.
Creşterea animalelor

1) Scrieţi pe caiet localităţile de fabricaţie ale produselor alimentare animaliere: lapte,

unt, iaurt, preparate din carne (salam etc.), păsări, conserve din peşte etc.
Şi nealimentare: articole din lână, covoare, încălţăminte şi haine din piele, cojoace de
oaie, confecţii din mătase indigene.