Gastrita este o afecţiune care se caracterizează prin inflamaţia mucoasei

gastrice, provocată de factori externi sau interni. Din punctul de vedere al

evoluţiei bolii, gastrita poate fi acută sau cronică. Gastrita acută apare ca
efect imediat al unor factori interni (refluxul bilei din duoden în stomac, mai
ales în urma unor intervenţii chirurgicale) sau al unor factori externi (abuzul
de băuturi alcoolice, de alimente condimentate şi greu digerabile etc.).
Netratată, gastrita acută se poate croniciza, ducând la complicaţii severe.
În funcţie de aspectul mucoasei, gastrita poate fi erozivă şi hemoragică,
nonerozivă nespecifică şi specifică. Simptome de gastrită În fază acută,
gastrita este caracterizată prin: – dureri epigastrice (în capul pieptului) de
intensitate variabilă, care apar de obicei după mesele mai condimentate
sau mai greu digerabile – senzaţie de balonare, de saţietate – vărsături
după masă, în unele cazuri. În fază cronică, gastrita se caracterizează prin:
– senzaţie de presiune şi arsură în epigastru – dureri surde permanente, cu
iradieri dorsale, mai ales în caz de schimbare a poziţiei. În cazul unei
gastrite erozive, vor apărea următoarele manifestări: – dureri în capul
pieptului, greaţă, vărsături – hemoragie digestivă superioară, redusă
cantitativ, şi scaun de culoare închisă sunt cele mai frecvente manifestări
clinice ale acestui tip de gastrită, de multe ori fără simptome clare. Cum îţi
dai seama dacă ai ulcer la stomac Cum se previne gastrita. Reguli de
alimentaţie – Respectă cele trei mese principale ale zilei. Masa trebuie să
se desfăşoare într-o atmosferă plăcută, departe de factorii de stres. Pentru
o bună digestie, alimentele trebuie să fie mestecate bine înainte de
înghiţire – Evită să bei alcool sau cafea pe stomacul gol – Exclude din
meniul tău alimentele cu un conţinut ridicat de zahăr sau de aditivi
alimentari, pentru că acestea, în special zahărul, favorizează dezvoltarea
bacteriei Helicobacter pylori. – Evită băuturile acidulate şi alimentele cu
gust puternic picant, dulce, acru sau amar, deoarece acestea, prin
stimulare gustativă intensă, produc o secreţie puternică de sucuri gastrice,
greu de suportat în cazul unui stomac sensibil. Cum se pune diagnosticul
de gastrită Deşi este o afecţiune destul de comună, gastrita poate da reale
bătăi de cap atunci când vine vorba de diagnosticare. Cea mai sigură
metodă de diagnosticare a gastritei este endoscopia digestivă superioară.
Ea permite diagnosticul diferenţial faţă de alte boli eso-gastro-duodenale şi
diagnosticarea directă a infecţiei cu Helicobacter pylori. Prezenţa bacteriei
se poate testa şi printr-o analiză sanguină specială, aceasta fiind o metodă
destul de răspândită şi nu foarte scumpă. Mai sigură însă, pentru
depistarea prezenţei bacteriei Helicobacter pylori, este metoda respiratorie.
De ce ai arsuri la stomac şi cum scapi de ele
Citeşte întreaga ştire: Află totul despre gastrită - simptome, diagnostic,
tratament, prevenţie
Care sunt factorii de risc – Alimentaţia dezordonată, iraţională – Vârsta peste 60
de ani – Administrarea îndelungată de medicamente (aspirină, diclofenac,
fenilbutanoză, paracetamol şi ibuprofen) – Consumul de alcool şi/sau de tutun –
Unele afecţiuni (insuficienţa renală cronică) – Factorii profesionali nocivi
(temperaturi ridicate, efort fizic susţinut, stres).
Citeşte întreaga ştire: Află totul despre gastrită - simptome, diagnostic, tratament,
prevenţie