Sunteți pe pagina 1din 23

PROIECT

pentru certificarea competenţelor


profesionale
-Nivel 4-

Calificare profesională: Tehnician în activităţi


economice

Indrumător: Candidat:
PROF. BOTEZATU MĂRIOARA LUNGU CRISTINA-ALINA

2015
Tema:
Taxa pe valoare adaugată
la F.E. PC-HELP S.R.L.
Cuprins

Argument……………………………………………………………………………………………….....

1. Capitolul I……………………………………………………………………………………………….....
1.1.Noţiuni de finanţe şi fiscalitate………………………………………………………………
1.2.Relaţii între finanţe si alte discipline……………………………………………………...
1.3.Noţiunea de impozit şi taxă…………………………………………………………………...
1.4.Clasificarea impozitelor………………………………………………………………………..
2. Capitolul II………………………………………………………………………………………………...
2.1.Despre TVA…………………………………………………………………………………………
2.2.Tipuri de TVA………………………………………………………………………………………
2.3.Metodologia de calcul, determinare şi virare a TVA la bugetul de stat…….
3. Capitolul III……………………………………………………………………………………………….
3.1.Prezentarea firmei F.E. PC-HELP S.R.L………………………………………………….
3.2.Organigrama firmei F.E. PC-HELP S.R.L………………………………………………...
3.3.TVA în cadrul F.E. PC-HELP S.R.L………………………………………………………….
4. Concluzie………………………………………………………………………………………………….
5. Bibliografie……………………………………………………………………………………………….
6. Anexe……………………………………………………………………………………………………….
ARGUMENT

Existenţa finanţelor este strâns legată de existanţa statului şi de folosirea banilor şi a


formelor valorice în repartiţia produsului intern brut. Primele elemente de finanţe au apărut la
sfârşitul orânduirii comunei primitive şi începutul orânduirii sclavagiste, de atunci şi până în
prezent ele fiind o componentă a relaţiilor economice. Faptul că finanţele au apărut pe o
anumită treaptă de dezvoltare a societăţii, ca urmare a anumitor condiţii, o dată cu care au şi
evoluat, determinat caracterul lor istoric. Condiţiile care au facut necesară şi posibilă apariţia şi
dezvoltarea finanţelor constau în: apariţia şi dezvoltarea relaţiilor marfă-bani, în măsura sa
permite formarea şi utilizarea resurselor statului în formă bănească şi apariţia statului, care,
pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale, avea nevoie de resurse ce nu puteau fi procurate
în cadrul relaţiilor existente la un moment dat.
Apariţia finanţelor publice a fost determinată de două cauze fundamentale:
 formarea statului, ca autoritate publică chemată să slujească interesele colectivităţii
pe plan social, economic şi politic;
 folosirea banilor în atragerea şi constituirea de resurse publice necesare pentru
funcţionarea aparatului de stat, a instituţiilor publice, prin intermediul cărora statul
îşi aduce la îndeplinire funcţiile sale.
Statul are veniturile, cheltuielile şi datoriile sale proprii. Ca formă complexa de organizare
socială, încă de la apariţia sa, statul a avut nevoie atât de susţinere morală, socială şi politică, cât
şi de susţinere economică, materială, care, o dată cu apariţia banilor, a devenit susţinere
financiară. Statul şi-a construit ceea ce s-a numit mai târziu “trezoreria” sa.
In raport cu apariţia şi folosirea banilor de către autorităţile statului în aceste relaţii faţă de
membrii societăţii privind mobilizarea şi distribuirea resurselor, finanţele au apărut mai intâi
ca elemente de finanţe.
Pe masură ce economia bănească s-a dezvoltat de-a lungul secolelor, în economia capitalistă,
banii devenind atotcuprinzători în relaţiile de repartiţie a veniturilor create în societate,
inclusiv în cele privind formarea şi distribuirea resurselor statului, s-a constituit sfera largă a
finanţelor, cu forme multiple de manifestare (impozite, diferite alte venituri publice, cheltuieli
publice, reserve ale statului). Prin extinderea atribuţiilor ce i-au fost încredinţate sau pe care
statul şi le-a asumat, fluxurile au fost direcţionate spre finanţarea unor cheltuieli tot mai variate
şi tot mai apropiate de nevoile contribuabililor.
Taxa pe valoare adăugată are un caracter universal deoarece se aplică asupra tuturor
bunurilor rezultate atât din activitatea curentă de exploatare, cât şi din activitatea financiară de
valorificare a capitalurilor disponibile. T.V.A. reprezintă un impozit neutru şi unic, iar nivelul ei
este independent de întinderea circuitului economic.
Obligaţia de plată a taxei pe valoare adăugată ia nastere, de regula, la data când au loc
operaţiile care sunt cuprinse în obiectul taxei, respectiv în momentul livrării de bunuri mobile,
al transferului bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor.
1.Capitolul I

1.1 Noţiuni de finanţe şi fiscalitate

Denumirea de “fisc” provine din limba latină , unde “fiscus” înseamna coş sau paner.
Termenul de fiscalitate este definit de La Rousse ca un sistem de percepere a impozitelor,
ansamblul de legi care se referă la acesta şi mijloacele care conduc la el. Sistemul fiscal
reprezintă un ansamblu de cerinţe şi principii referitoare la dimensionarea, asezarea şi
perceperea impozitelor precum şi la obiectivele social-economice urmărite de politica fiscală.
Sistemul fiscal cuprinde trei componente independente:
1.Legislaţia fiscală care reglementează şi instituie impozite şi taxe considerate componente de
bază ale veniturilor statului şi care consfinţesc dreptul de creanţă al statului asupra
contribuabilului.
2.Mecanismul fiscal cuprinde totalitatea procedeelor tehnice şi metodelor prin care se
realizează acţiunea de urmărire şi percepere a impozitelor şi taxelor.
3.Aparatele fiscale cuprind organele specializate care pun în mişcare mecanismul fiscal în
scopul realizării obiectivului final , adică urmărirea şi perceperea veniturilor bugetare.
Este necesar ca reglementările fiscale să fie cunoscute şi respectate atât de organele fiscale
cât şi de plătitor. În legea prin care se instituie un impozit se precizează persoanele în sarcina
cărora cade plata impozitului materia supusa impunerii, marirea relativă a impozitelor,
termenele de plată, sancţiunile ce se aplică persoanelor fizice sau juridice care nu-şi onorează
obligaţiile fiscale.
Pe lângă obiectivul principal al activităţii fiscale, acela de a constitui resursele băneşti
necesare activităţii puterii de stat centrale şi locale, din legile de impozite şi taxe se pot
desprinde şi alte obiective, care pot fii grupate astfel:
a) încurajarea anumitor activităţi necesare pe plan social printr-un regim fiscal mai
atrăgător şi descurajarea activităţilor dăunătoare climatului social sau stării de sănătate,
educaţie etc.
Impozitele, taxele şi alte venituri ale statului împreună cu resuresele şi normativele de
cheltuieli pentru instituţiile publice se aprobă prin lege. Minsterul Finanţelor având ca atribuţie
principală asigurarea echilibrului bugetar şi aplicarea politicii financiare.
b) protecţia socială a unor categorii defavorizate ale populaţiei prin scutiri de impozite:
1. scutiri de impozitul pe salarii privind:
a) sumele primite de salariaţi pentru munca prestată în perioada preavizului de
concediere;
b) ajutoarele ce se acordă din fondul de asigurare socială şi asistenţă socială, în
condiţiile legii;
c) pensiile de orice fel;
d) sumele cuvenite urmaşilor, eroilor, martiri ai revoluţiei şi altor categorii încadrate în
Legea nr. 42/1990.
2. scutiri la impozitul agricol pentru:
a) invalizi şi văduve de război;
b) reduceri de 50 % a impozitului agricol pentru: persoane handicapate asimilabile cu
gradele I si II de invaliditate, persoane fizice în varsta de peste 65 de ani, care îşi
lucrează singure pământul.
4. scutirea de taxe asupra mijloacelor de transport a autoturismelor, motocicletelor şi
tricicletelor şi tricicluri cu motor care aparţin invalizilor şi sunt adaptate invalidităţii acestora.
5. reducerea cu 50 % a taxelor pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale şi monumentelor
istorice de arhitectura şi arheologie de către elevi, studenţi şi militari în termen.

Funcţiile şi rolul fiscalităţii


a) În cadrul finanţelor publice, fiscalitatea contribuie la constituirea fondurilor publice de
resurse băneşti.
La formarea acestor fonduri îşi aduc contribuţia:
a) regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat;
b) societăţile comerciale cu capital privat sau mixt;
c) organizaţiile cooperatiste şi asociaţiile cu scop lucrativ;
d) instituţiile publice şi populaţia;
e) persoanele juridice şi fizice rezidente în străinătate.
Activitatea de constituire a resurselor financiare îmbracă diferite forme între care cităm:
a) impozitele care reprezintă contribuţii obligatorii fără un echivalent direct şi imediat
pentru plătitori;
b) taxele, adică plăţi care constituie, în principal, contravaloarea unui serviciu prestart;
c) vărsăminte din profitul regiilor autonome;
d) amenzi pentru fapte contravenţionale sau penale;
e) penalităţi sau majorări pentru neîndeplinirea la termen a unor obligaţiuni;
f) vărsăminte din veniturile instituţiilor publice.
Fondurile publice de resurse băneşti sunt distribuite integral prin bugetul public naţional
pentru învăţământ, sănătate, cultură, asigurări sociale şi protecţie socială, apărare naţională,
ordine publică, acţiuni economice şi alte acţiuni.
b) Fiscalitatea contribuie la redistribuirea veniturilor între membrii societăţii, determinând
atenuarea unor inegalităţi cu privire la venituri între cetăţeni. Un exemplu în acest sens îl oferă
Legea impozitului pe salarii, potrivit căreia veniturile din salarii, de la locul principal de muncă
de până la 800000 lei sunt scutite de impozit, în timp ce salariile lunare care depăşesc suma de
5.000.000lei se impoziteaza cu 45%.
c) Prin stabilirea unor termene de plată a impozitelor şi taxelor, precum şi a unor amenzi,
penalizări sau majorări de întârziere, fiscalitatea contribuie la educarea civică a cetăţenilor şi
dezvoltarea responsabilităţii acestora pentru realizarea obligţiilor obsteşti.
d) Rolul de control al activităţii fiscale pentru combaterea faptelor ilicite, concurenţei neloiale,
evaziunii fiscale. Organele fiscale şi organele specializate cum sunt garda financiară,
inspectoratele pentru protectia consumatorului etc. constată şi întreprind măsuri pentru
combaterea activităţii comerciale ilicite cuprinse în legea nr 42/1991. Controlul fiscal este
reglementat prin O.G. nr. 70 publicată in M.O. nr.227 din 30 august 1997.

1.2 Relaţii între finanţe şi alte discipline

1. Legăturile fiscalităţii cu finanţele publice


Fiind o componenetă a finanţelor publice, activitatea fiscală se întregrează în relaţiile sociale
de natura economică care privesc repartiţia produsului intern brut ce formează cadrul relaţiilor
financiare. Finanţele cuprind relaţiile economice care apar în procesul constiturii şi repartizării
fondurilor de resurse băneşti publice. Este evident că activitatea fiscală îşi înscrie preocupările
în sfera de constituire a resurselor financiare publice şi nu rămâne neinfluenţată de procesul
repartizării fondurilor bugetare pe sectoare şi activităţi.
2. Legăturile fiscalităţii cu contabilitatea
Sistemul contabil al agenţilor economici şi planul de conturi general care a fost adoptat pe
data de 1 ianuarie 1994 a creat posibilitatea de a se urmării stabilirea şi achitarea obligaţiilor
fiscale pe fiecare categorie de impozit sau taxă. Prin urmare în prezent, nu sunt necesare
evidente paralele cu contabilitatea pentru stabilirea relaţiilor cu bugetul de statului sau
bugetele locale, fiind necesare doar suporturile de informaţii şi documentele justificative care
se înregistrează în conturile sintetice şi analitice.
De aici rezultă necesitatea unei temeinice pregătiri a contabililor pentru stăpânirea până la
detaliu a legilor şi normelor fiscale tot aşa cum aparatul fiscal trebuie să-şi însuşească formele
de înregistrare contabilă, conţinutul şi funcţiunea conturilor care influenţează decontările cu
bugetul public naţional.
3. Alte discipline care vin în ajutorul fiscalităţii:
 Cunoştinţele de tehnologie în diferite ramuri ale economiei
 Studiul mărfurilor (merceologia)
 Dreptul comercial
 Dreptul civil
 Dreptul penal

1.3 Noţiunea de impozit si taxă

Impozitul este o plată bănească generală, definitivă şi obligatorie facută de persoanele fizice
şi/sau juridice la bugetul de stat fără obligaţia din partea acestuia de a executa o
contraprestaţie directă şi imediată.
Dreptul de a institui impozite îl are statul, prin organele puterii legislative, respectiv prin
Parlament şi, uneori, în anumite condiţii, prin instituţiile publice locale.
Elementele comune specifice veniturilor bugetare sunt:
a) denumirea veniturilor bugetare;
b) subiectul sau plătitorul este reprezentat de persoana fizică sau juridică obligată prin
lege la plata unei taxe sau unui impozit;
c) destinatarul impozitului este persoana fizică sau juridică ce suportă efectiv impozitul;
d) obiectul impunerii îl reprezintă materia supusă adică elementul concret care stă la
baza calcului impozitului;
e) sursa impozitului sau baza de calcul arată din ce anume se plăteşte impozitul şi
reprezintă elementul pe care se fundamentează calculul venitului bugetar;
f) unitatea de impunere reprezintă unitatea de măsură utilizată pentru exprimarea
dimensiunilor obiectului impozabil;
g) cota impozitului reprezintă impozitul aferent unei unităţi de impunere. Impozitul
poate fi stabilit într-o sumă fixă sau în cote procentuale;
h) asieta reprezintă totalitatea măsurilor care se iau de organele fiscale în legătură cu
fiecare subiect impozabil pentru identificarea obiectului impozabil şi determinarea impozitului
datorat;
i) încasarea reprezintă realizarea efectivă a acestuia. Metode de încasare a veniturilor
bugetare:
 metoda plăţii directe – utilizate pentru veniturile provenite de la persoane juridice;
 metoda reţinerii şi vărsării – folosită în cazul veniturilor impozabile realizate de
persoane fizice;
 metoda aplicării de timbre fiscal;
j) termenul de plată adică data până la care impozitul trebuie achitat statului.
Neachitarea impozitului până la data stabilită atrage după sine obligaţia contribuabilului la
plata majorărilor de întârziere;
k) înlesnirile, drepturile şi obligaţiile debitorilor. Înlesnirile prevăzute de lege sunt
stabilite sub formă de reduceri sau scutiri şi au în vedere anumite situaţii de excepţie în funcţie
de politica fiscală sau socială. Debitorii au dreptul să ceară şi să li se admită aplicarea corectă a
normelor legale sau acordarea înlesnirilor legale. Pentru plăţile efectuate în plus sau fără o bază
legală au dreptul să accepte compensaţiile cu obligaţiile viitoare sau să ceară restituirea lor;
l) răspunderea plătitorului reprezintă aplicarea formelor răspunderii juridice în cazul
abaterilor, sancţiunile prevăzute sunt majorările de întârziere şi amenzile. Plătitorii sunt
obligaţi să pună la dispoziţia organelor financiare toate informaţiile cerute în vederea evaluării
corecte a bazei de calcul, declararea obiectului şi materiei impozabile, plata în cuantumul şi la
termenele prevăzute.
Taxa reprezintă contravaloarea plătită de persoane fizice şi/sau juridice pentru servicii
achiziţionate de la instituţii şi organisme ale statului.

1.4 Clasificarea impozitelor

Impozitele se clasifică dupa mai multe criterii:

1. Dupa trăsăturile de formă şi fond:


a) Impozite directe
b) Impozite indirect
2. Dupa obiectul impunerii:
a) Impozit pe venit
b) Impozit pe avere
c) Impozit pe consum
3. Dupa scopul urmărit de stat la introducerea lor:
a) Impozite financiare
b) Impozite de ordine
4. Dupa frecvenţa cu care se realizează:
a) Impozite permanente
b) Impozite incidente
5. După structura organizatorică a statelor:
a) Impozite în statele de tip federal
b) Impozite în statele de tip unitar
2. Capitolul II

2.1. Despre TVA

Efortul de perfecţionare a sistemului fiscal a fost materializat prin introducerea în ţara


noastra, începand cu data de 1 iulie 1993, a Taxei pe valoarea adăugată, care a înlocuit
impozitul pe circulţia mărfurilor.
Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect stabil şi perceput asupra valorii adăugate
în fiecare stadiu al produţiei şi al distribuţiei bunurilor economice. T.V.A. are un caracter
universal deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor rezultate atât din activitatea curentă de
exploatare, cât şi din activitatea financiară de valorificare a capitalurilor disponibile. El
reprezintă un impozit neutru şi unic, iar nivelul ei este independent de întinderea circuitului
economic.
Taxa pe valoarea adăugată a tuturor agenţilor economici la nivel macro-economic reprezintă
produsul intern brut (PIB). Într-o formulare apropiată, Taxa pe valoarea adăugată este definită
prin Ordonanţa Guvernului ca fiind echivalentă cu “diferenţa dintre vânzările şi cumpărările
aceluiaşi stadiu al circuitului economic”.
Taxa pe valoarea adăugată constă într-o cotă procentuală la această valoare adăugată, care se
stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul proprietăţilor bunurilor precum şi asupra
celor privind prestările de servicii. Cota procentuala ce se aplică asupra valorii adăugate pentru
a determina obligaţia de plată poate diferi de la o ţară la alta, precum şi de la o perioadă la alta,
uneori diferenţiată şi pe ramuri ale economiei. În România taxa stabilită pentru început a fost
de 18% din valoarea adăugată, 0% pentru bunurile şi serviciile exportate sau de 9%. Prin O.G.
nr. 17/2000 TVA s-a stabilit 19%, dar acum TVA este 24%.

Plătitorii de TVA
Legislaţia în vigoare prevede ca în calitate de plătitor apar agenţii economici, persoane fizice
sau juridice, care trebuie să îndepinească o serie de condiţii, printre care se menţionează:
a) agenţii economici înregistraţi la organele fiscale competente ca plătitori de taxă pe
valoare adăugată, pentru livrările de bunuri mobile, transferul proprietăţii bunurilor
imobiliare şi prestările de servicii supuse taxei în cotele prevăzute de lege;
b) titularii operaţiunilor de import de bunuri, direct, prin comisionarii în vamă sau terţe
persoane juridice care acţionează în numele şi din ordinul titularului operaţiunilor de
import;
c) persoanele fizice, pentru bunurile introduse în ţară potrivit regulamentului vamal
aplicabil acestora;
d) persoanele juridice sau fizice cu sediul sau domiciliul stabil în România, pentru bunurile
din import închiriate, inclusiv cele pe bază de contract de leasing, precum şi de
prestatorii de servicii cu sediul sau domiciliul în străinătate, referitoare la: concesiuni
ale dreptului de autor, de brevete, de mărci de fabrica şi de comerţ sau alte drepturi
similare, prestaţii de publicitate, prestaţii ale consultanţilor, inginerilor, experţilor
contabililor, avocaţilor, operaţiuni bancare, financiare de asigurare şi reasigurare.
Dacă persoana care realizează operaţiuni impozabile nu are sediul sau domiciliul stabil în
România este obligată să desemneze un reprezentant cu domiciliul în România care se
angajează să îndeplinească toate obligaţiile ce-i revin persoanei străine pe linia taxei pe
valoarea adăugată.
Toţi contribuabilii care realizează operaţiuni impozabile au obligaţia ca lunar, la organul
fiscal, pana la data de 25 a lunii urmatoare, sa vireze în decontul de TVA, potrivit modelului
stabilit de Ministerul Finaţelor.

Operaţiunile scutite de TVA


a) unităţile sanitare;
b) unităţile şi instituţiile de invăţământ cuprinse în sistemul naţional de invăţământ
aprobat prin lege;
c) unităţile care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare, inovare şi execută programe,
subprogramare, teme, proiecte;
d) lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere;
e) încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri şi expoziţii, grădini zoologice şi
botanice, biblioteci;
f) activitatea de taximetrie efectuată de persoane fizice autorizate;
g) editarea, tipărirea şi/sau vânzarea de manuale scolare şi/sau cărţi;
h) realizarea şi difuzarea programelor de radio şi televiziune;
i) producţia de filme destinate difuzării prin televiziune;
j) proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum şi produse ortopedice;
k) uniforme pentru copiii din invăţământul preşcolar şi primar;
l) articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii în vârstă de pănă la un an;
m) aportul de bunuri la capitalul social al societăţilor comerciale;
n) transportul fluvial al localnicilor în Delta Dunării şi pe relaţiile Orşova-Moldova Nouă,
Brăila-Hârşova, Galaţi-Grindu;
o) activităţile specifice desfăşurate în zona liberă de contribuanilii autorizaţi în acest scop
etc.
Exigibilitatea intervine la data când taxa trebuie plătită bugetului de stat, iar organele fiscale
au dreptul să pretindă şi să impună această plată. Exigibilitatea este, de regula, simultană cu
obligaţia de plată pentru livrările sau cumpărăturile de bunuri şi se situează în momentul
trecerii bunurilor respective în posesia cumpărătorului sau când a avut loc transferul dreptului
de proprietate. Exigibilitatea poate fi anticipată obligaţiei de plată atunci când factura este
emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor.
În baza de impozitare se cuprind urmatoarele elemente:
a) preţurile negociate între vanzător şi cumpărători şi alte cheltuieli datorate de
cumpărător pentru livrările de bunuri care nu au fost cuprinse în preţ. Aceste preţuri
cuprind şi accizele legal calculate;
b) tarifele negociate pentru prestările de servicii;
c) comisionul convenit pentru operaţiunile de intermediere;
d) preţurile de piată sau costurile bunurilor executate de către agenţii economici pentru
folosinţa proprie sau predate sub diferite forme angajaţilor sau altor persoane;
e) valoarea în vamă la care se adaugă taxa vamală, alte taxe şi accizele datorate pentru
bunurile şi serviciile de import;
f) preţurile de piaţă sau, în lipsa acestora, costurile serviciilor prestate pentru folosinţa
proprie sau cedate cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice şi juridice;
g) preţurile vânzării din depozitele vămii sau stabilite prin licitaţie;

În caz de refuzuri parţiale sau totale, suma impozabila va fi redusă în mod corespunzător,
măsura care se aplică şi în cazul ambalajelor returnate.
Plătitorii de TVA au dreptul la reducerea taxei aferente bunurilor sau serviciilor destinate
realizării de operaţiuni impozabile. Acest drept se exercită practic la determinarea TVA
datorată bugetului de stat, care se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei facturată pentru
bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei achitate furnizorilor pentru bunurile şi serviciile
achiziţionate destinate realizării operaţiunilor impozabile.
Cotele de impozitare privind TVA sunt stabilite astfel:
a) cota de 24% pentru livrări de bunuri, prestări servicii şi transferuri imobiliare, cu
excepţiile de la litera b;
b) cota zero pentru: exportul de bunuri şi servicii legate direct de exportul bunurilor,
prestări de servicii din România, contractate în străinătate, transportul internaţional de
persoane în/şi din străinătate, efectuat cu autorizare în condiţiile legii, bunurile şi
serviciile livrate direct misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi reprezentanţelor
internaţionale pe baza de reciprocitate, bunurile cumpărate din expoziţiile organizate în
România şi expediate în străinătate de către cumpărători din afara ţării, alte bunuri
stabilite de Ministerul Finanţelor.

Regimul deducerilor de TVA


Plătitorii de TVA sunt îndreptăţiţi să-şi diminueze taxa aferentă bunurilor şi serviciilor
achiziţionate destinate realizării operaţiunilor care sunt supuse TVA, precum şi pentru bunurile
scutite de taxă, dar pentru care, prin lege, se prevede în mod expres exercitarea dreptului de
deducere. De asemenea, se deduce taxa privind acţiunile de sponsorizare, reclamă şi
publicitatea în cadrul plafoanelor aprobate anual prin legea de adoptare a bugetului. Prin
urmare, TVA de plată se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei facturate pentru bunurile
livrate şi serviciile prestate şi a taxei aferente intrărilor.
Pentru a putea efectua deducerea, agenţii economici au datoria să justifice prin documente
legale cuantumul taxei şi să documenteze că bunurile în cauză privesc nevoile firmei şi sunt
proprietatea ei.
Când plătitorii de TVA realizează atât bunuri pentru care se achită TVA, cât şi alte operaţiuni
scutite, dreptul de deducere se determină în raport cu ponderea acestora pe cele două
destinaţii. Pentru livrările de bunuri şi servicii, deducerile se fac lunar, iar rambursarea
diferenţei de taxă de primit se face la cerere, pe baza unui formular tip stabilit de Ministerul
Finanţelor, în urma verificărilor care se efectuează de către organele fiscale teritoriale.

Obligaţiile plătitorilor de TVA


a) să declare pe un formular tip începerea activităţii în termen de 15 zile de la data
declanşării operaţiunilor sau a modificării condiţiilor de exercitare a acesteia;
b) să ceară organului fiscal scoaterea din evidenţă ca plătitor la încetarea activităţii în
termen de 15 zile de la data actului legal care consemnează această situaţie.
Întocmirea documentelor privind transferul proprietpăţii bunurilor şi prestărilor de servicii.
Pentru transferarea proprietăţii bunurilor şi serviciilor prin hotărâre de Guvern, s-au stabilit
formularele comune şi specifice care se folosesc în legătură cu aplicarea TVA. Formularele
tipizate comune privind TVA sunt: dispoziţia de livrare, avizul de însoţire a mărfii, factura,
chitanţa fiscală, borderoul de vânzare, jurnalul pentru vânzări, jurnalul pentru cumpărări.
Avizele de însotire a mărfii, facturile şi chitanţele fiscale sunt formulare cu regim special, care
se înseriază şi se numerotează de către tipografii în baza comenzilor emise de către organele
fiscale judeţene şi ale capitalei. Alte formulare specifice unor sectoare sau ramuri de activitate
se tipăresc de către agenţii economici utilizatori. Conducătorii agenţilor economici răspund de
organizarea gestionării, a evidenţei şi utilizării formularelor privind TVA. Ministerul Finanţelor
a emis norme cu privire la completarea, circulaţia şi folosirea formularelor, TVA înscris într-o
factură se datorează bugetului de stat chiar dacă operaţiunea nu este impozabilă sau dacă TVA
înscris este mai mare decât cea legală. Cumpărătorii sunt obligaţi să solicite pentru produsele
sau serviciile achiziţionate documente legale.
Sunt scutiţi de a emite facturi, plătitorii de TVA pentru:
a) transportul cu taximetrele;
b) vânzări de bunuri şi prestări de servicii către populaţie pe baza de bonuri fără
nominalizarea cumpărătorului.
Plătitorii de TVA au urmatoarele obligaţii cu privire la evidenţa operaţiunilor:
a) să asigure ţinerea evidenţei contabile;
b) să întocmească şi să depună la organul fiscal, lunar deconturi pentru suma impozabilă
pe formularul stabilit de către Ministerul Finanţelor;
c) să pună la dispoziţia organelor fiscale justificarea sumelor calculate;
d) să furnizeze organelor fiscale, până la data de 15 august, proiectul încasărilor pentru
anul viitor.
Reglementările privind TVA prevăd norme pentru cercetarea documentelor emise şi pentru
plata diferenţelor în minus constatate, care se achită în termen de şapte zile de la data când a
fost încheiat actul de control.
TVA se suportă de către consumatorul final şi nu afectează costurile de producţie, cheltuielile
de circulaţie şi rentabilitatea.

Elementele TVA:
 denumirea impozitului: “Legea taxei pe valoare adăugată”
 plătitorul: persoana juridică care desfăşoară activităţi plătitoare de TVA
 suportatorul coincide cu plătitorul
 obiectul impozabil: valoarea vânzării/cumpărării
 unitatea de impunere: valorică (leul)
 cota: procentuală (24%)
 baza impozabilă coincide cu obiectul impozabil
 asieta: calcularea şi virarea la bugetul de stat conform “Decont TVA”
 termenul de plată: trimestrial

2.2 Tipuri de T.V.A.:

a) TVA colectat
b) TVA deductibil
c) TVA de plată
d) TVA de recuperat
e) TVA neexigibil
TVA colectat reprezintă TVA-ul înscris distinct în facturile emise pentru bunuri şi servicii destinate
realizării de operaţiuni impozabile.

TVA deductibil reprezintă TVA-ul înscris în facturile primite pentru bunurile şi serviciile destinate
realizării de operaţiuni impozabile.

TVA neexigibil reprezintă TVA-ul înscris în facturile emise pentru bunurile sau serviciile ce urmează a
fi plătite, încasările în rate, precum şi TVA-ul inclus în preţul de vânzare cu amănuntul la unităţile
economice care au ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul, ţinând evidenţa mărfurilor din depozit
la acest preţ.
TVA-ul neexigibil ţine evidenţa stocului de marfă până la vânzarea acestuia, când se transformă în
TVA-ul colectat.

TVA de recuperate înregistrează suma reprezentând obligaţia fiscală faţă de buget plătită în plus şi de
recuperat.

TVA de plată înregistrează cuantumul obligaţiei fiscale faţă de bugetul de stat.

2.3 Metodologia de calcul, determinare şi virare a TVA la bugetul de stat


TVA colectat se calculează astfel:
Valoarea mărfii din facturile EMISE, fără TVA x 24%

TVA deductibil se calculează astfel:


Valoarea mărfii din facturile PRIMITE, fără TVA x 24%

TVA de plată se calculează ca diferenţă între TVA-ul colectat şi TVA-ul deductibil, atunci când TVA-ul
colectat > TVA-ul deductibil.

TVA de recuperat se calculează ca diferenţă între TVA-ul colectat şi TVA-ul deductibil, atunci când
TVA-ul colectat < TVA-ul deductibil.

Baza de calcul:
Pentru livrările de bunuri:
Bi.= preţurile negociate + alte cheltuieli de cumpărător care nu au fost cuprinse în preţ.

Pentru prestările de servicii:


Bi.= tariful negociat

Pentru operaţiunile de intermediere:


Bi.= - valoarea comisionului obţinut
(sau)
- suma convenită între parteneri

Pentru bunurile preluate din activele societăţii de către contribuabili:


Bi.= - preţurile de piaţa
(sau)
- costurile de producţie

Pentru serviciile prestate de contribuabili în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică


desfăşurată de aceştia sau pentru alte persoane fizice ori juridice în mod gratuit:
Bi.= - preţurile de piaţă
(sau)
- costurile aferente

Pentru operaţiunile de intermediere:


Bi.= - valoarea comisionului obţinut
(sau)
- suma convenită între parteneri

Pentru bunurile preluate din activele societăţii de către contribuabili:


Bi.= - preţurile de piaţă
(sau)
- costurile de producţie

Pentru serviciile prestate de contribuabili în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică


desfăşurată de aceştia sau pentru alte persoane fizice ori juridice în mod gratuit:
Bi.= - preţurile de piaţă
(sau)
- costurile aferente

Pentru bunurile importate:


Bi.= valoarea în vamă + taxe vamale + alte taxe + accize

Pentru vânzările efectuate din depozitele vămii sau la licitaţie:


Bi.= - preţurile vânzărilor
- preţurile de licitaţie
3. Capitolul III

3.1 Prezentarea societăţii F.E. PC-HELP S.R.L

Firma de exerciţiu PC-HELP S.R.L. a fost înfiinţată de elevii clasei a XI-a B ai Colegiului
Economic “Mihail Kogalniceanu” din Focsani, judeţul Vrancea, în anul şcolar 2013-2014 pe o
perioadă nedeterminată de timp. Profesorii coordinatori ai firmei de exercitiu sunt
Fiştoc Mihaela şi Huştiu Maria, iar reprezentantul firmei de exercitiu este Terţiu Cătălin.
Firma are 3 asociaţi: Coforea Geanina, Harabagiu Alina şi Tătăruş Ioana Andreea, aceştia
răspunzând limitat în raport cu aportul adus la capitalul social. Conform codului CAEN, 9512-
reparaţii de calculatoare şi echipamente de comunicare este obiectul de activitate al firmei.
Capitalul social este de 6000 lei fiind împărţit în 600 părţi sociale, fiecare având valoarea egală
cu 10 lei. Asociaţii deţinând un numar egal cu 200 părti sociale. În decursul acestui an de
activitate, capitalul social nu a fost nici majorat, dar nici micşorat. Firma de exerciţiu este
administrată de eleva Secobeanu Florentina, care a putut delega autoritatea sa unui salariat.
Alte date foarte importante sunt:
C.I.F. : RO1210004909
Nr. Ord. Reg. Roct.: J39/31/03.10.2013
Telefon: 0237212544
E-mail: fe.pc.help@gmail.com
Web: http://mailboxradu.wix.com/pc-help

Pentru a putea desfăşura, în bune condiţii, activităţile de reparaţie a calculatoarelor şi a


echipamentelor de comunicare, echipa PC-HELP a decis închirierea unui spatiu “Biroul Firmelor
de Exerciţiu” din cadrul Colegiului Economic “Mihail Kogalniceanu”, oraş Focşani, judeţ
Vrancea, strada Bd. Gării, nr. 25. Plata chiriei făcându-se în ultima zi a fiecarei luni.
Pentru a-şi putea începe activitatea, F.E. PC-HELP S.R.L. şi-a deschis un cont în lei la Banca
ROCT. Sumele din acest cont pot fi transferate numai la cererea/ ordinul urmatoarelor două
persoane: Terţiu Cătălin sau Secobeanu Florentina.

Istoric
Firma de exerciţiu PC-HELP S.R.L. a participat la 2 concursuri. Unul în care s-a confruntat
doar cu firmele de exerciţiu aflate în acelaşi colegiu, iar celalalt, în care au participat firme de
exerciţiu din judeţul Vrancea. La ambele a caştigat diferite premii, de la premiul I până la
Menţiune. Firma a participat şi la Marca de calitate, unde a primit calificativul “experimentat”.
Scopul firmei este de a implementa cele mai bune şi mai noi tehnologii astfel încât structura
informatică să nu stea în calea atingerii obiectivelor de business ale clienţilor lor, ci să le
uşureze drumul şi să le faciliteze accesul la cele mai noi tehnologii.

Obiectivele firmei
 Pătrunderea pe piaţă firmelor de exerciţiu din România şi străinătate
 Menţinerea la standardele de calitate impuse
 Creşterea cotei de piaţă
 Majorarea volumului încăsărilor
 Fidelizarea clienţilor prin acordare de reduceri

Politica firmei pune accentul pe reparaţii de calitate şi timp de intervenţie cât mai mic. Pentru
menţinerea acestui standard, firma investeşte permanent în oameni şi în echipamentele profesionale de
cea mai buna calitate.
PC-HELP S.R.L se ocupă cu :
 Service HARDWARE:
-Diagnosticare
-Manoperă
-Reţelistică
 Service SOFTWARE:
-Instalări programe, sisteme de operare
-Devirusări
-Transfer de date
-Optimizare sistem de operare
-Recuperare date

Personalul
F.E. PC-Help S.R.L. dispune de personal de specialitate cu o solidă pregătire profesională,
experimentat, motivat şi dornic de afirmare în acest domeniu.
Suntem un colectiv tânăr, generator de idei constructive, aflat în permanenţă interacţiune şi urmărind
satisfacerea în totalitate a cerinţelor clienţilor prin serviciile de calitate prestate în folosul acestora.

Puncte tari
 caracteristici personale, pozitive: lucrează cu atenţie, respectă regulile, lucrează cu spor şi cu
drag;
 abilităţi relevante, cunoştinte şi experienţă în carieră: ambiţie faţă de lucru, însuşirea noutăţilor
la locul de muncă;
 un puternic background educaţional: are pregatire profesională;
 entuziasm şi pasiune pentru domeniul de lucru: respectarea atribuţiilor la locul de muncă,
prezentarea la timp la programul de lucru, străduirea în executarea lucrului bun.

Puncte slabe
 reputaţie slabă în rândul clienţilor din cauza recenţei apariţiei pe piaţă;
 experienţă slabă de muncă în echipă.

Oportunităţi
 perioada favorabilă pentru domeniul în care se dezvoltă cariera personalului;
 deschidere specifică a jobului pe care îl deţine;
 punerea în valoare a propriului potenţial neexplorat;
 cerere crescută pe piaţa muncii pentru specializarea firmei.

Ameninţări
 schimbări pe piaţă, cu impact direct asupra firmei;
 apariţia unui competitor pe măsură, fie la nivel de companie, fie la nivel de personal;
 economie în scădere datorită crizei
Ofertă de servicii

SERVICII PRET
INLOCUIRE MEMORIE RAM, HDD NOTEBOOK 30 LEI
ÎNLOCUIRE TASTATURĂ NOTEBOOK 30 LEI
ÎNLOCUIRE MUFĂ ALIMENTARE NOTEBOOK 60 LEI
ÎNLOCUIRE DISPLAY NOTEBOOK 80 LEI
ÎNLOCUIRE UNITATE OPTICĂ 20 LEI
DEPRĂFUIRE GENERALĂ 90 LEI
ÎNLOCUIRE PLACĂ DE BAZĂ 90 LEI
MANOPERĂ ÎNLOCUIRE PROCESOR 30 LEI
ÎNLOCUIRE MEMORIE RAM 15 LEI
ÎNLOCUIRE PLACĂ VGA 20 LEI
ÎNLOCUIRE HDD DESKTOP 15 LEI
ÎNLOCUIRE COOLER VGA/ CPU/ SURSA 20 LEI
ÎNLOCUIRE ACUMULATOR UPS 30 LEI
ASAMBLARE SISTEM 90 LEI
ÎNLOCUIRE CARCASĂ 50 LEI
ÎNLOCUIRE SURSĂ ALIMENTARE 20 LEI
INSTALARE DRIVER CU SOFTUL CLIENTULUI 15 LEI
INSTALARE DRIVER 30 LEI
CONFIGURARE ROUTER 30 LEI
INSTALARE SISTEM DE OPERARE+DRIVER 100 LEI
OPTIMIZARE SISTEM DE OPERARE 40 LEI
INSTALARE PROGRAM 25 LEI
DEVIRUSARE SISTEM 35 LEI
DEVIRUSARE SISTEM+REINSTALARE SISTEM DE 50 LEI
OPERARE

UPDATE BIOS 70 LEI


DIAGNOSTICARE RAPIDA (DESKTOP/NOTEBOOK) 30 LEI
DIAGNOSTICARE COMPLEZA 70 LEI
HARDWARE+SOFTWARE
DIAGNOSTICARE HDD<250 GB 25 LEI
DIAGNOSTICARE HDD>250 GB<1 TB 35 LEI
DIAGNOSTICARE HDD>1 TB 50 LEI
DIAGNOSTICARE MEMORIE RAM 25 LEI
DIAGNOSTICARE IMPRIMANTA 20 LEI
TESTAREA FUNCTIONALITATII ELEMENTELOR DE 20 LEI
RETEA
CONFIGURAREA ELEMENTELOR DE REŢEA, 50 LEI
ROUTER PRECUM CU CONFIGURAREA ACESTORA
CREARE REŢELE INTERNE 150-300 LEI
3.2 Organigrama firmei F.E. PC-HELP S.R.L.
-AGA

-CA

-Manager general

-Director tehnic

-Birotică

-Birou servicii

-Atelier de întreţinere şi reparaţii

-Atelier de întreţinere şi reparaţii

-Director economic

-Birou marketing

-Birou financiar

-Birou contabilitate

-Director resurse umane

-Birou personal

-Birou protecţia muncii

3.3 TVA în cadrul F.E. PC-HELP S.R.L


În cadrul firmei F.E. PC-HELP S.R.L. s-au efectuat urmatoarele tranzacţii:

1. Pe data de 09.04.2014, F.E. PC-HELP S.R.L. cumpără un Tort Amandină la un preţ


unitar de 67.50 lei de la F.E. MYSTERIOUS BOX S.A., 24% TVA.
2. Pe data de 10.04.2014, F.E. PC-HELP S.R.L. cumpără 11 kg de Brânză Feta la preţul
unitar de 9 lei si 850 de grame de Caşcaval la preţul unitar de 8 lei, 24% TVA.
3. F.E. PC-HELP S.R.L. a prestat un serviciu firmei F.E. DIVERSITY S.R.L., obiectul
vânzării îl reprezintă o Instalare divere (cantitate 4, prêt unitar 25 lei), pe data de
30.04.2014, 24%
4. Pe data de 30.04.2014, F.E. PC-HELP S.R.L. a tranzacţionat cu F.E. BOGADI AGRO
S.R.L.. Obiectul tranzacţiei fiind reprezentat de o Instalare de drivere, preţul unitar de
50 lei.

Rezolvare:

1. 67.50x24%= 16.2 lei


2. 11x9=99 lei
99x24%= 23.76 lei
0.850x8= 6.8 lei
6.8x24%= 1.63 lei
3. 4x25= 50 lei
50x24%= 12 lei
4. 50x24%= 12 lei

TVA colectat= 12+12= 24 lei

TVA deductibil= 16.2+23.76+1.63= 41.59 lei

TVA deductibil> TVA colectat=> TVA de recuperate

TVA de recuperate= TVA deductibil- TVA colectat= 41.59- 24= 17.59


4. Concluzie

Taxa pe valoarea adăugată (prescurtat TVA, VAT în engleză) este un impozit indirect
suportat de consumatorul final al bunului/serviciului respectiv.
TVA este un impozit încasat în cascadă de fiecare agent economic care participă la ciclul
economic al realizării unui produs sau prestării unui serviciu care intră în sfera de
impozitare. După exercitarea dreptului de deducere, agenții economici impozabili care au
participat la ciclul economic virează soldul TVA la bugetul de stat.
În România sunt în vigoare 3 cote de TVA:
 cota standard: 24%
 cote reduse: 9% și 5%
De-a lungul timpului, acest impozit a îmbrăcat 3 forme:
 taxă cumulată,
 taxă unică,
 taxă unică cu plată fracționată.
În România, s-au aplicat: taxa unică – înainte de 1989, taxa cumulată – în perioada 1989-
1993 (impozit pe circulația mărfurilor), taxa pe valoarea adăugată – după 1993.
Aceste elemente sunt stimulate în legislația în vigoare pentru o mai bună înțelegere și
aplicare. Elementele specifice taxei pe valoarea adăugată sunt:
a) denumirea impozitului apare ca taxă pe valoarea adăugată și sugerează foarte clar și
asupra cui se aplică: asupra valorii adăugate create de firme.
b) persoanele impozabile sunt acele persoane care desfășoară, de o manieră independetă și
indiferent de loc, activități economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.
Pentru a deveni persoane plătitoare de TVA trebuie ca persoanele impozabile să se
înregistreze în scop de TVA la autoritățile fiscale în mod obligatoriu sau opțional.
Persoanele care nu trebuie să se înregistreze în scop de TVA sunt microîntreprinderile și
persoanele neimpozabile. Excepție sunt achizițiile intracomunitare de mijloace de transport
noi, pentru care și persoanele neimpozabile trebuie să plătească TVA, fără a avea obigația să
se înregistreze în scop de TVA.
c) materia impozabilă este baza de calcul a taxei pe valoare adăugată și o reprezintă:

- prețul de vânzare al bunurilor și tariful serviciilor prestate atunci când taxa se


stabilește de furnizor;
- prețul de cumpărare al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se
stabilește de cumpărător;
- prețul de cumpărare al bunurilor sau cheltuielile aferente serviciilor prestate când au
loc livrări sau prestări către sine;
- valoarea în vamă al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă, potrivit căreia taxa
este stabilită de organele vamale;
- marja profitului adică diferența dintre prețul de vânzare al bunurilor și costul de
achiziție al acestora atunci când se aplică regimul special de calcul al taxei.
Taxa pe valoare adaugată este foarte importantă pentru stat deoarece banii viraţi în contul
impozitelor reprezintă venituri bugetare şi formează bugetul de venituri al statului. Din punct
de vedere economico-financiar, veniturile bugetare reprezintă forme valorice concrete, prin
care o parte din venitul naţional sau din alte resurse destinate fondurilor generale ale societăţii
sunt concentrate la dispoziţia statului. În fapt, veniturile bugetare reprezintă obligaţii băneşti
stabilite în mod unilateral prin acte normative, în sarcina persoanelor fizice şi juridice care
realizează venituri sau deţin bunuri impozabile sau taxabile.
5. Bibliografie

a. Site F.E. PC-HELP S.R.L. - http://firmaexercitiu.wix.com/pc-help


b. Marcel Ghita, Valerica Mares - Manual pentru licee tehnologice, Profil servicii, Specializare economic
şi administrative, clasa a XII-a, Finante;
c. Elena-Liliana Iftimie, Narcisa-Roxana Mosteanu, Tatiana Mosteanu – Manual pentru clasa a XII-a,
Finante;
d. Basno, C.,Dardac, N.,Floricel, C., Moneda, credit, banci, Bucuresti, EdituraDidactica si
Pedagogica, 1995
e. Duma, M., Amortizare si fiscalitate, Tribuna Economica, nr. 11/1996
a. Ristea, M., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. 1, Bucuresti, Editura Tribuna
Economica, 1998
a. Ristea, M., Contabilitatea între gestional si fiscal, Bucuresti, Editura CECCAR, 1997
f. Vintila, G.,Vâscu, T.,Fiscalitate, Bucuresti, Editura Economica,1995
g. Vacarel, I., Finante publice, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1992
h. http://facturis.ro/blog/dictionar/tva-taxa-pe-valoare-adaugata/
i. http://europa.eu/legislation_summaries/taxation/l31057_ro.htm
j. http://www.ccib.ro/ro/CCIB/4/48/107/taxa+pe+valoarea+adaugata+%28tva%29.html
6. Anexe

S-ar putea să vă placă și