Ce este dieta ketogenica?

Acest tip de dieta este axata pe cresterea consumului de grasimi, scaderea consumului de carbohidrati si controlarea consumului de proteine.
Dieta ketogenica forteaza corpul sa arda grasimi, in loc de carbohidrati.
Scopul acestei diete este sa reproduca modificarile metabolice din timpul postului negru, pentru obtinerea efectelor binefacatoare.
Atunci cand nivelul carbohidratilor din organism este scazut, organismul utilizeaza o sursa alternativa de energie: grasimea.
Acest stadiu este numit medical „cetoza” si este marcat de arderea acizilor grasi si formarea de corpi cetonici.
Nu este ceva daunator, o afectiune, ci o stare binefacatoare a organismului. De fapt, cetonele sunt primul combustibil pe care-l folosim.
Imediat dupa nastere toti copii sunt intr-o stare de cetoza, deoarece traiesc pe baza dietei bogate in grasimi din laptele mamei. Deoarece nou-nascutul nu primeste carbohidrati, el
isi incepe viata folosind cetoza ca proces de producere a energiei. Numai cand in dieta ii este introdusa mancarea solida, corpul copilului incepe sa isi alterneze ciclul energetic,
bazandu-se si pe glucoza.
Unele cercetari indica faptul ca cetonele, deoarece sunt prima sursa de energie a organismului, sunt si cea preferata. Studiile au aratat ca acestea stimuleaza o mai buna functionare
in ceea ce priveste inima, cortexul suprarenal, musculatura scheletului si creierul, decat o face glucoza.

Alimente indicate si de evitat in dieta ketogenica

Focusul unei diete ketogenice este alimentatia sanatoasa, cat mai neprocesata.
Alimentele indicate sunt:
 cele bogate in proteine, precum carnea de vaca, miel, porc si pui (nu in exces, caci proteinele in exces sunt transformate in glucoza, de catre organism);
 peste si fructe de mare de orice fel, de preferat carne mai bogata in grasimi, precum cea de somon sau hering;
 oua;
 grasimi naturale: unt gras, ulei de cocos, de avocado sau de masline;
 legume care cresc deasupra solului: orice fel de varza, zucchini, masline, spanac, ciuperci, castravete, salata, rosii, brocolli, ardei, conopida, vinete si altele;
 lactate grase: unt, smantana, branzeturi, cascaval, iaurt;
 fructe: nuci braziliene, nuci de macadamia, migdale; zmeura, capsuni, afine- cu moderatie;
 bauturi: apa plata sau minerala (cu lamaie sau limeta), cafea si ceai fara zahar (cu lapte, frisca sau unt de cocos).
Alimentele de evitat sunt:
 zaharul si alimentele cu un continut ridicat de zahar: sucuri, ciocolata, prajituri, produse de patiserie, inghetata din comert, cereale indulcite;
 alimentele ce contin amidon: paine (exista retete de paine keto, din faina de migdale, de ex.), paste, orez, cartofi, cipsuri, musli;
 legumele ce cresc sub pamant: cartofi, ceapa, morcovi, telina, pastarnac, patrunjel.
 margarina;
 berea;
 fructe bogate in zaharuri, precum bananele si strugurii.

Cum imbunatateste dieta ketogenica sanatatea orala?

Evitarea carbohidratilor poate scadea inflamatia. Un studiu a demonstrat ca o dieta saraca in carbohidrati si bogata in acizi grasi Omega 3 a avut ca rezultat scaderea ratei de
aparitie a gingivitei si a inflamatiilor.
Zaharul si carbohidratii sunt cei mai mari dusmani alimentari ai sanatatii orale.
Evitand carbohidratii, evitam de asemenea zaharurile procesate, considerate a fi cele mai daunatoare pentru sanatatea orala. Deoarece bacteriile din cavitatea orala se hranesc cu
zaharuri, reducerea zaharului in alimentatie poate reduce frecventa aparitiei cariilor.
Un alt avantaj este acela ca in dieta ketogenica este permis consumul de lactate, care imbunatateste sanatatea orala.

Efectele dietei ketogenice

De-a lungul vietii, toxinele acumulate sunt stocate in celulele adipoase, iar in timpul cetozei, corpul are timp sa se concentreze pe eliminarea lor.
S-ar putea crede ca tesutul muscular sau sanatatea organelor interne vor avea de pierdut in timpul acestei diete, dar nu. Organismul conserva proteinele, ca o forma de adaptare
evolutiva care protejeaza tesutul muscular si organele interne impotriva deteriorarii, in perioade de hrana insuficienta.
Pentru a-si conserva proteinele, corpul incepe de asemenea sa caute surse de proteine ce nu apartin organismului, cum ar fi: mase celulare neesentiale, precum tumorile sub forma
de fibroze, tesuturi degenerative, bacterii, virusi, sau alte componente organice care pot fi folosite pe post de combustibil.
Organismul incepe sa se concentreze pe eliminarea toxinelor si vindecarea si regenerarea tesuturilor si organelor afectate/ deteriorate.
Aceasta dieta si-a dovedit pana in prezent beneficitatea pentru bolnavii de diabet, cancer, epilepsie si Alzheimer.
Mai mult de atat, peste 20 de studii efectuate demonstreaza ca dieta ketogenica te poate ajuta sa iti imbunatatesti starea de sanatate generala si orala si sa slabesti in
acelasi timp.

„Povestea” dietei ketogenice

In prezent, numeroase diete sunt catalogate ca fiind „keto”, dar de fapt, adevarata dieta ketogenica este diferita, prin faptul ca se axeaza pe grasimi, nu proteine.
Dieta ketogenica a fost inventata in 1921, ca tratament pentru epilepsia la copii.
Odata cu aparitia medicatiei anticonvulsive pentru tratarea crizelor epileptice, interesul publicului a scazut, dar in 1996 a fost realizat un studiu aprofundat, in mai multe centre de
cercetare simultan, fapt care a marcat reinnoirea interesului in acest domeniu.
Studiul a fost sponsorizat de Fundatia Charlie, infiintata de un celebru producator de la Hollywood, Jim Abrahams, care a reusit sa controleze eficient crizele epileptice ale
baietelului sau Charlie, cu ajutorul dietei ketogenice.
Acesta a produs si un film inspirat din viata sa, cu Meryl Streep in rolul principal, pentru a constientiza oamenii de beneficiile extraordinare ale dietei, pentru copii bolnavi de
epilepsie.
75 de centre de epilepsie din 45 de tari utilizeaza acum aceasta dieta, datorita eforturilor fundatiei Charlie.
Sponsorizarea studiului a facut posibila studierea posibilei utilizari in scop terapeutic a dietei ketogenice, pentru multe alte afectiuni neurologice: autism, dementa, Parkinson,
tumori cerebrale canceroase, traume neurologice, tulburari de somn, migrene, etc.

IN PREZENT, DIETA KETOGENICA ESTE UTILIZATA ATAT IN PLAN MEDICAL, CAT SI INDIVIDUAL, DE CATRE OAMENI
DE PRETUTINDENI, CARE DORESC SA ISI IMBUNATATEASCA STAREA DE SANATATE GENERALA SI ORALA.

https://www.neoclinique.ro/cabinet-stomatologic/169/dieta-ketogenica-si-beneficiile-sale-pentru-
sanatatea-danturii/

Ce este dieta Ketogenica?

Dieta Ketogenica sau Dieta Keto este definita de un stil alimentar care aduce organismul intr-o stare de cetoza/ketoza.
Cand corpul este in aceasta stare metabolica, descompune depozitele de grasime pentru a alimenta functiile normale, de zi
cu zi.

Pentru a ajunge in aceasta stare de cetoza, carbohidratii din alimentatia noastra vor fi redusi la minim.

Intr-o dieta obisnuita, nivelul de glucoza din sange creste dupa consumarea carbohidratilor, pancreasul secreta insulina, iar
aceasta transporta glucoza in celule, rezultand energie. In cazul unei diete ketogenice, nivelul de glucoza din sange va
scadea si va stagna la acel nivel.

Prin urmare, organismul creste ritmul oxidarii beta, care duce la mobilizarea acizilor grasi liberi din tesutul gras. Aici se
observa starea metabolica a cetozei.

In timpul oxidarii beta, corpurile ketone sunt eliberate din ficat si calatoresc in celule pentru a fi utilizate ca si combustibil.

Dieta Ketogenica pareri, concluzie:

Dieta Ketogenica nu este pentru toata lumea, fiecare avand un organism unic. Desi va fi o schimbare abrupta pentru cei
care sunt obisnuiti sa manance carbohidrati in abundenta, merita incercata.

Dupa efectuarea unui control medical, se recomanda o scadere treptata a carbohidratiilor, iar dupa primele saptamani de
ketoza, efectele benefice ale dietei se vor simti din plin si vor deveni chiar si vizibile.

https://www.uncorpsanatos.ro/dieta-ketogenica-meniu-alimente-carte-rezultate/

Scurt istoric

Dieta ketogenă este o dietă care scade drastic aportul de zahăr, crește aportul de grăsimi buneși proteine

slabe. Studiile preliminare au arătat că poate opri progresia cancerului, poate inhiba metastazele și poate

distruge celulele canceroase.

Celulele sănătoase, normale, au capacitatea de a utiliza zaharuri (ex, glucoza) sau cetone (produse de

metabolismul grăsimilor) ca sursă de combustibil. Celulele canceroase nu au această capacitatea, ele

supraviețuind doar cu ajutorul glucozei. În anumite circumstanțe, pot folosi și glutamina. Însă, în general, fără

glucoză, ele mor. Dieta ketogenă scade aportul de glucoză, combustibilul principal al celulelor canceroase.

În 1924, laureatul premiului Nobel pentru Medicină, Otto Warburg a demonstrat că principala cauză a apariției

cancerului este înlocuirea respirației normale din celulele sănătoase, efectuată cu ajutorul oxigenului, cu

procesul de fermentare a glucozei.

În 1921, dr. R.M. Wilder, de la Clinica Mayo, SUA, a propus o dietă în care cea mai mare parte a caloriilor a

fost derivată din grăsime, imitând, astfel, modificările biochimice ale postului în tratamentul epilepsiei.

O recunoaștere mai accentuată a siguranței și eficacității utilizării dietelor ketogenice în tratamentul epilepsiei a

dus la aplicarea cu succes a acestei intervenții dietetice și la alte tulburări. Cea mai notabilă și bine studiată

utilizare a unei diete ketogenice este cea pentru tratamentul obezității, popularizată de Dr. Robert Atkins

(1972). Studiile au demonstrat că dietele ketogenice sunt benefice și în tratamentul pacienților cu probleme ale

transportorului celular de glucoză și al altor tulburări metabolice înnăscute.

Recent, dietele ketogenice au fost studiate ca adjuvant la terapia cancerului atât la modelele animale, cât și în

studii clinice umane. Încă din 1987, Tisdale și colaboratorii au observat o scădere a dimensiunii tumorii și o

îmbunătățire a cașexiei la șoareci cu adenocarcinom de colon care urmau o dietă ketogenică. Studiile

suplimentare au arătat că dietele ketogenice reduc creșterea tumorală și îmbunătățesc supraviețuirea la

modelele animale de gliom malign, cancer de colon, cancer gastric și cancer de prostată.

Unele dintre rezultatele clinice includ un raport de caz a doi pacienți cu astrocitom malign, care au demonstrat

o scădere cu 21,8% a SUV-ului tumoral atunci când au urmat o dietă ketogenică.

Alte studii au raportat o încetinire a progresiei sclerozei laterale amiotrofice, existând un număr din ce în ce mai

mare de dovezi care sugerează că dietele ketogenice pot fi benefice și în alte boli neurodegenerative, inclusiv
boala Alzheimer și boala Parkinson. În plus, există rapoarte de caz și studii de caz care indică ameliorarea

simptomelor pacienților cu depresie, autism, sindromul ovarului polichistic și diabet zaharat tip 2.

Cum acționează în corp

Celulele corpului folosesc ca sursă de energie glucoza sau corpii cetonici. Glucoza este principala sursă de

energie deoarece ea poate fi obținută ușor din zaharuri, amidon. Atunci când aportul de carbohidrați scade,

când postim sau consumâm multe grăsimi, organismul folosește lipidele pentru a produce energie. Astfel, acizii

grași sunt metabolizați la corpi cetonici. Principalele trei forme de corpi cetonici produși în organism sunt

acetoacetatul, acetona și acidul betahidroxibutiric. Aceștia sunt eliberați în sânge, din ficat, atunci când nivelul

insulinei este scăzut.

Procedura medicală

Dieta ketogenă presupune un aport ridicat de grăsimi, aport moderat de proteine și aport redus de carbohidrați.

Astfel, organismul este forțat să ardă grăsimi, în loc de glucoză, pentru sinteza de adenozin trifosfat (ATP). În

general, raportul este de 3: 1 sau 4: 1 grăsime la carbohidrat + proteină, dând o dietă care are o distribuție a

energiei de aproximativ 8% proteine, 2% carbohidrați și 90% grăsimi.

Carbohidrații, în special carbohidrații rafinați, băuturile răcoritoare, fructoza, siropul de porumb, alimentele cu

indice glicemic ridicat trebuie evitate.

Dieta se concentrează pe "grăsimi bune" cum ar fi uleiul de măsline extra virgin, uleiul de semințe de in, uleiul

de cocos și cel de nuci și semințe crude, avocado și ouă, în timp ce grăsimile "rele", cum ar fi grăsimile trans și

laptele de vaci, trebuie evitate.

Consumul de proteine ar trebui să fie limitat, iar proteinele ar trebui să provină din surse naturale de calitate

foarte bună. Consumul ridicat de proteine poate duce la creșterea nivelului de glutamină.

Dieta ketogenică este deosebit de eficientă atunci când este combinată cu perioade de post intermitent. Postul

crește producția de cetone si poate înfometa celulele canceroase.

Recomandări

Dieta ketogenă este recomandată în tratamentul bolilor cronice și a diferitelor forme de cancer.

Ideea principală în spatele utilizării unei diete ketogenice pentru tratarea cancerului este de a priva celulele

canceroase de glucoză și de alți combustibili de care acestea au nevoie pentru a supraviețui, și de a susține

procesele de respirație mitocondrială în țesuturile sănătoase.

În prezent există 62 de studii care evaluează dietele cu conținut scăzut de carbohidrați ca terapie alternativă

pentru o varietate de afecțiuni, dintre care 11 studii evaluează dietele ketogenice ca tratament adjuvant al

cancerului. La Universitatea din Würzburg, Germania, pacienții care nu mai răspund la tratamentul antitumoral

tradițional și care nu au alte opțiuni de tratament au fost înscriși în studii care cercetează efectele dietei

ketogenice. Rapoartele preliminare indică faptul că pacienții care au reușit să continue terapia cu regim

alimentar ketogenic timp de peste 3 luni au prezentat o ameliorare vizibilă a stării generale de sănătate și o

reducere a dezvoltării tumorale.

Utilizarea unei diete ketogenice în combinație cu tratamentele standard este în prezent explorată în mai multe

studii finanțate de Institutul Național de Oncologie, SUA, iar mai multe studii sunt aprobate datorită interesului

tot mai crescut pentru această "terapie metabolică".

Beneficii

Studiile privind efectele cetozei asupra celulelor canceroase arată că există câteva avantaje uriașe în utilizarea

unei diete ketogene ca terapie împotriva cancerului.

În primul rând, dieta nu este toxică pentru restul corpului și susține, de fapt, sănătatea și metabolismul celulelor

normale, chiar și în cazul tratamentelor convenționale de cancer. A fost observată o diminuare a efecteleor

secundare resimțite de pacienții cărora li se administrează chimio- sau radioterapie.

În al doilea rând, ea crește eficiența tratamentelor principale. Cu alte cuvinte, face celulele tumorale mai

sensibile la radiații și chimioterapie, crescând astfel eficiența acestor tratamente.

Dieta ketogenă determină un control mai mare asupra diferitelor molecule cu rol în apariția cancerului – IGF-1,

insulină, glutamină, diferite proteine, glucoză.

După 24 de ore de la începerea acestei diete, organismul intră într-o stare de cetoză, ce afectează

metabolismul normal al celulelor canceroase. Astfel, pentru a supraviețui, celulele canceroase trebuie să

utilizeze procese de fermentație, cu ajutorul glucozei. În stare de cetoză, celulele sănătoase pot supraviețui

fără glucoză, utilizând grăsimi, în timp de incapacitatea celulelor tumorale de a converti și altceva, în afară de

glucoză, în energie, le predispune la o moarte sigură. Pentru a crește absorbția glucozei, celulele canceroase

au niveluri mult mai mari de receptori pentru insulină decât celulele sănătoase. O formă nouă de tratament

pentru cancer, denumit Insulin Potentiation Therapy, folosește acest detaliu pentru a determina celulele

canceroase să răspundă la niveluri mult mai scăzute ale chimioterapiei, scăzând astfel, și efecte secundare ale

acestei forme clasice de tratament.

Efectul antitumoral

Metabolismul anormal al cancerului creează o dependență glicolitică, care poate fi exploatată prin scăderea

disponibilității glucozei la tumori. Dieta ketogenică este o dietă săracă în carbohidrați, bogată în grăsimi, ceea

ce determină scăderea nivelului glucozei din sânge, cu creșterea concomitentă a nivelului cetonelor. Studiile au

demonstrat că aceste modficiări încetinesc progresia cancerului la animale și la oameni. Vascularizația

tumorală anormală creează buzunare hipoxice, care promovează progresia cancerului și măresc în continuare

dependența de glucoză a cancerelor. Eliminarea acestei surse de energie din alimentație scade, așadar,

șansele dezvoltării tumorale.

Cercetări publicate în iunie 2013 de către cercetatorii de la Universitatea din Florida de Sud si Boston College,

folosind modele animale, au arătat că dieta ketogenă a scăzut semnificativ glicemia, a încetinit progresia

tumorală și a crescut timpul mediu de supraviețuire cu 56,7% la șoarecii cu cancer metastatic sistemic.

Dieta ketogenă poate acționa ca terapie adjuvantă prin două mecanisme diferite, care cresc stresul oxidativ din

interiorul celulelor canceroase. Metabolismul lipidic limitează disponibilitatea glucozei pentru glicoliză, ceea ce

limitează formarea piruvatului, care intră în calea metabolică de formare a NADPH necesar pentru reducerea
hidroperoxizilor. În plus, metabolismul lipidic forțează celulele să utilizeze energia rezultată din metabolismul

mitocondrial. Deoarece se crede că, în celulele canceroase, ca urmare a afectării funcției mitocondriale,

producția de specii reactive de oxigen este mai mare, ele sunt predispuse stresului oxidativ. Astfel, o forțare a

supraviețuirii va determina, de fapt, distrugerea tumorilor.

Dr. Dominic D'Agostino și cercetători de la Universitatea de Medicină din Florida au arătat, în 2012, cu ajutorul

studiilor pe modele animale, că șobolanii cu cancer metastatic au șanse mai mari de supraviețuire, decât cei

aflați pe tratament cu chimioterapice atunci când urmează o dietă ketogenă.

Efecte adverse și contraindicații

Efectele secundare acute ale consumului ridicat de grăsimi sunt de obicei letargie, greață și vărsături, în

special la copii. Copiii pot fi predispuși la hipoglicemie din cauza scăderii aportului de glucoză. Dimpotrivă,

disconfortul gastrointestinal este un efect secundar comun la adulți datorită conținutului ridicat de grăsimi al

dietei.

Deși nu s-au raportat modificări adverse severe la consumul pe termen lung al unei diete cu acțiune

ketogenică, afectarea renală datorată excreției deșeurilor de azot este, de asemenea, un posibil efect

secundar.

Cu toate acestea, studiile privind dieta ketogenică la adulți amintesc de puține efecte adverse, de cele mai

multe ori, ele fiind minore. Într-un studiu de 6 luni la adulți care urmau dieta ketogenă cu conținut scăzut de

carbohidrați, singurele efecte adverse observate au fost o creștere a nivelului LDL-colesterolului, agitație și

neliniște.

O altă schimbare așteptată asociată dietelor ketogenice este creșterea cetonelor din sânge. Acest lucru ridică

unele îngrijorări la pacienții diabetici care prezintă un risc crescut de a dezvolta cetoacidoză, o afecțiune care

poate pune în pericol viața. Cu toate acestea, nivelul cetonelor din sânge, ca urmare a utilizării dietei, la

majoritatea pacienților adulți, este scăzut și nu este însoțit de hiperglicemie și, prin urmare, prezintă un risc

scăzut de cetoacidoză.
Studiile anterioare au raportat, de asemenea, unele deficiențe în minerale precum seleniu, cupru și zinc, ceea

ce sugerează că este necesară suplimentarea adecvată a mineralelor în timpul administrării dietei.

Bibliografie selectivă

Abdelwahab MG et al. PloS One 2012; 7(5):e36197.

Allen BG et al. Clinical Cancer Research 2013; 19(14):3905–3913.

Barañano KW, Hartman AL. Current Treatment Options in Neurology 2008; 10(6):410–419.

Beck S.A., Tisdale M.J. Cancer Research 1989; 49(14):3800–3804.

Dhamija R et al. Canadian Journal of Neurological Sciences 2013; 40(2):158–167.

Evangeliou A et al. Journal of Child Neurology 2003; 18(2):113–118.

Klepper J et al. Prostaglandins, Leukotrienes, and Essential Fatty Acids 2004; 70(3):321–327.

Lambrechts DA et al. Acta Neurologica Scandinavica 2013; 127(2):103–108.

Lee C et al. Science Translational Medicine 2012; 4(124).

Mavropoulos JC et al. Cancer Prevention Research 2009; 2(6):557–565.

Mavropoulos JC et al. Nutrition & Metabolism 2005; 2:35.

Murphy P et al. Biological Psychiatry 2004; 56(12):981–983.

Nangia S et al. Epilepsy Research 2012; 100(3):252–257.

Neal EG et al. Lancet Neurology 2008; 7(6):500–506.

Nebeling LC et al. Journal of the American College of Nutrition 1995; 14(2):202–208.

Otto C et al. BMC Cancer 2008; 8:122.

Schmidt M et al. Nutrition & Metabolism 2011; 8(1):54.

Schmidt M et al. Nutrition & Metabolism 2011;8(1):54.

Tisdale MJ et al. British Journal of Cancer 1987; 56(1):39–43.

Westman EC et al. Nutrition & Metabolism 2008; 5:36.

Wheless J.W. History and origin of the ketogenic diet. In: Stafstrom C.E., Rho J.M., editors. Epilepsy and the

Ketogenic Diet. Humana Press; Totowa, NJ: 2004. pp. 31–50.

Yancy WS Jr. et al. Annals of Internal Medicine 2004; 140(10):769–777.

Zhao Z et al. BMC Neuroscience 2006; 7:29.

Zuccoli G et al. Nutrition & Metabolism 2010;7:33.

https://www.imuno-medica.ro/dietoterapie-dieta-ketogena