11.1 Vaporizarea la presiune constantă.

Vaporii de apă se folosesc în calitate de atent de lucru în turbine de vapori,care în timpul de faţă
sunt motoare termice la staţiile electrice.
Ca purtător de căldură vaporii de apă se folosesc pe larg în procese tehnologice în industrie şi
gospodăriile agrare.
Vaporii de apă sunt folosiţi în diferite stări şi întru-n diapazon larg de presiuni şi temperaturi şi
deseori trec în stare de lichide se condensează. În condiţiile acestea nu se poate a desconsidera forţele de
interacţiune între molecule şi dimensiunile lor, deci nu se poate de aplicat legile gazelor perfecte şi
ecuaţia lui Mendeleev-Claperion
La calculele termice şi cercetare proceselor, care se efectuează în vaporii de apă, se folosesc de
tabele, compuse pe baza a multor experienţe şi cercetărilor teoretice.
Unele noţiuni şi determinări
1.Vaporii sunt numiţi ori şi ce gaze reale, care în condiţiile lor de utilizare, pot să treacă în lichid.
Oricare gaz real, care în condiţiile lui de utilizare nu trece în stare de lichid, păstrează numirea lui de gaz.
2. Procesul de trecere a lichidului în vapori se numeşte vaporizare. Procesul poate fi efectuat pe
calea evaporării şi fierberii.
Evaporarea se efectuează numai de pe suprafaţa liberă a lichidului, la ori şi ce temperaturi şi aduce
la scăderea temperaturii.
3. Proces furtunos de vaporizare, însoţit de apariţia clăbucilor de vapori prin tot volumul lichidului
se numeşte fierbere.

Fig. 11.1. Schema încălzirii în vederea vaporizării

Fierberea lichidului se efectuează la presiunea constantă şi corespunzător acestei temperaturi de
fierbere, care se numeşte temperatura de fierbere sau temperatura de saturaţie şi se înseamnă ts.
Temperatura ts se ridică cu mărimea presiunii, dependenţa între ei se imaginează cu ecuaţia ts=f(p).
Pentru apă se poate folosi ecuaţia lui Ruş;

ts= ,

unde presiunea absolută,kgf/e .

 4.Vaporii saturaţi se numesc vaporii, care se găsesc în stare de echilibru cu lichidul propriu.
(Cantitatea de molecule, care iese din lichid este egală cu cantitatea de molecule, care se întorc în lichid.)
5.Dacă la presiunea constantă se evaporiză ultima picătură de apă, atunci ca rezultat v-om primi
vapori uscaţi săturaţi. Starea vaporilor uscaţi se caracterizează cu un singur parametru:presiunea sau
temperatura de saturaţie ts.
6.La fierbere vaporii sunt amestecaţi cu picături de apă. Aşa amestec este numit vaporii umezi
saturaţi.
7.Starea vaporilor umezi se caracterizează cu titlul vaporilor umezi-x

Pentru vaporii uscaţi x=1.

Pentru apă în starea fierberii
x( )=

8.Vaporii supraîncălziţi,la care temperatura este mai mare decât temperatura de fierbere ts sau
temperatura vaporilor săturaţi.

Fig. 11.2. Variaţia temperaturii unei substanţe, în timpul procesului de vaporizare.

Starea iniţială a lichidului, notată cu 0, este caracterizată de temperatura t0. La început,
temperatura creşte constant în timpul încălzirii, până se ajunge în starea 1’, caracterizată de temperatura
ts. Căldura specifică introdusă în sistem, notată ql se numeşte căldura sensibilă a lichidului, fiind
proporţională cu produsul dintre căldura specifică la presiune constantă a lichidului (cp) şi variaţia
temperaturii în timpul încălzirii (ts- t0). Starea 1' este caracterizată de apariţia primei bule de vapori în
masa de lichid, deci este o stare de saturaţie şi corespunde începutului procesului propriu-zis de
vaporizare, fiind denumită stare de lichid saturat. Temperatura t s, ce caracterizează această stare
reprezintă temperatura de saturaţie.