UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV

FACULTATEA DE FILOLOGIE
MASTERAT LITERATURĂ ŞI COMUNICARE

LUCRARE DE DISERAŢIE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC Absolvent

Asist. Univ. Drd. Romulus Bucur Alina Elena Şerban

BRAŞOV
 2007

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV

FACULTATEA DE FILOLOGIE
MASTERAT LITERATURĂ ŞI COMUNICARE

Limericks şi Jabberwoky

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC Absolvent

Asist. Univ. Drd. Romulus Bucur Alina Elena Şerban

BRAŞOV

2
 2007

CUPRINS

Capitolul 1
Introducere
…………………………………………………..5

Capitolul 2
Traducerea textelor şi o analiză a procesului de
traducere ……9

Capitolul 3
Concluzii. Analiza traducerilor
………………………………………..21

Referinţe critice
…………………………………………………………...24

3
 "…the creative impulse springs from the collective … although
creative men usually live unknown to one another, without
influence on one another, a common force seems to drive all those
men who ever compensate for a cultural canon at a given time or
shape a new one …"1

„… impulsul creativ tâşneşte din conştiinţa colectivă … chiar

dacă cei acre creează trăiesc de obicei fără să se cunoască, fără
să aibă vreo influenţă unul asupra celuilalt, o forţă comună pară
să îi conducă pe toţi
aceştia care în cele din urmă ajung să îşi aducă contribuţia la
canonul cultural într-un anumit moment sau să redefinească
ceva care fusese deja inventat …”

1
Erich Neumann. Art and the Creative Unconscious.

4
Capitolul 1

Introducere

Lucrarea de faţă este un studiu de traducere care are ca şi teme o

selecţie de limericks-uri ce aparţin lui Edward Lear şi binecunoscutul
poem Jabberwoky al lui Lewis Carroll.
Am ales această temă din două considerente:
1. nu există prea multe abordări în limba română, cel puţin în ceea
ce îl priveşte pe Edward Lear
2. mi se pare foarte interesant modul în care cei doi au scris, fără să
se cunoască
Analiza prezentată în această lucrare s-a realizat pe opt limericks-uri şi
poemul lui Lewis Carroll – Jabberwoky.
Dacă pentru Jabberwoky există câteva variante de traducere,
limericks-urile lui Edward Lear sunt încă un domeniu neexplorat.

Potrivit articolului lui Leo Butnaru (Cosmograme, Contrafort 7-8, 129-

130 august) definiţia de limerick este ceea ce i-a fost aplicată
pentastihurilor lui Edward Lear, însă ceva mai târziu decât au apărut
ele, deoarece în prima jumătate a secolului al XIX-lea – termenul nu
exista; - oraşul Limerick a fost doar un simplu artificiu, căruia i s-a
adăugat definiţia de liric – deşi aceste versuri ţin mai mult de ludic,
copiii fiind cei mai mari admiratori ai genului.

5
Jocul de cuvinte, excentricul personajelor şi situaţiilor prezentate în
cele cinci versuri sunt de fapt situaţii reale, întâlnite în viaţa omului de
rând şi nu numai. Acestea ar fi şi motivele pentru care am ales acestă
temă.
Jabberwoky, este de asemenea un exemplu foarte bun de astfel de
jocuri de cuvinte şi excentricităţi la nivelul limbajului. Declarată ca
fiind o capodoperă a nonsensului, din ea reiese clar ironizarea, realizată
de Lewis Carroll, entuziasmului contemporanilor de a reînvia literatura
veche. Cei doi autori par a « prezice » criza de comunicare şi limbaj,
caracteristică literaturii secolului al XX-lea.

Dar, ce este de fapt o traducere?

Traducerea este o artă, un meşteşug, care necesită într-o foarte mare
măsură competenţa personală – ca şi atribut principal, apoi urmează
abilităţile lingvistice, stăpânirea limbii şi capacitatea de a face distincţii
pertinente şi complexe, atât în interiorul textului cât şi intre mai multe
texte implicate in procesul de traducere.
Pentru ca traducerea sa fie pertinentă de a fi luată in calcul, este nevoie
ca
Cay Dollerup o defineşte ca fiind procesul dinamic din care rezultă un
produs variabil. În mod evident un text tradus este un produs variabil,
deoarece el poate fi modificat oricând.
Există două posibilităţi de abordare a unei traduceri:
1. traducerea cuvânt cu cuvânt – prin care se poate realiza în cel
mai bun caz o idee generală a mesajului (a textului care e
tradus);
2. traducerea literară – traducătorul poate modifica mesajul în
funcţie de scopul pe care îl urmăreşte.

6
O traducere eficientă implică toate modalităţile de transfer al mesajelor
lingvistice dintr-o limbă în alta. Schema de realizare a unei traduceri se
realizează astfel:

Emiţător (autorul textului original) - > mesaj (textul sursă) - >

translator - > mesaj (textul tradus) -> receptor (cititorul).

Mesajul (textul care este supus traducerii), suferă următoarele

modificări:

CODAREA – scrierea textului propriu-zisă - > DECODARE (înţelegerea

lui) - > MEDIEREA (transmiterea într-o altă limbă) - > CODARE
(exprimarea mesajului în fraze specifice – alegerea cuvintelor şi frazelor
potrivite pentru o traducere pertinentă, aşezarea textului într-o formă
proprie) - > DECODARE (înţelegerea textului de către de cititor).

În principiu traducerea textului are aproximativ acelaşi scop ca şi

elaborarea textului iniţial, însă este evident că cele două nu vor putea fi
niciodată la fel sub raportul structurii şi expresivităţii.

O traducere eficientă nu este una în care cuvintele au fost pur şi

simplu înlocuite cu echivalentul lor şi în limba în care aceasta este
realizată. Traducerea unui limerick a reprezentat o adevărată provocare
din acest punct de vedere, la fel şi traducerea poemului Jabberwoky.

7
Traducerea scrisă este modalitatea cel mai des întâlnită.
Caracteristicile ei sunt :
1. este un procedeu proactiv, adică se vor lua în considerare atât
scopul traducerii cât şi toate transformările care sunt necesare
pentru a duce traducerea la bun sfârşit;
2. presupune o analiză detaliată a textului tradus
3. se presupune că textul va fi citit de către persoane care au
cunoştinţe cât de cât solide în domeniu
4. de obicei, dacă traducerea este bună, nu vor exista îndoieli iar
textul va fi înţeles foarte bine fără să se mai facă apel la cel
original.

O traducere depinde, de asemenea, şi de câţiva factori situaţionali, din

acest motiv nu putem vorbi decât de traduceri „near - perfect” (aproape
perfecte). Aceştia sunt:
1. cerinţa – traducătorul trebuie să înţeleagă foarte bine textul;
2. decodarea – unde pot apărea cele mai mari dificultăţi şi de unde se
pot declanşa cel mai uşor erorile unei traduceri.
Dacă textul nu a fost bine înţeles, dacă limba din care se traduce nu îi
este accesibilă celui care realizează traducerea sau dacă mijloacele
traducerii sunt improprii, este clar că acea traducere nu va fi una care
să se bucure de un prea mare succes şi care să fie pertinentă
publicării.

Pentru ca o traducere să fie bună şi/sau foarte bună, este de asemenea

necesar ca traducătorului să îi convină textul cu care lucrează. Dacă
analiza e făcută pe un text neagreat de către traducător, mesajul final
nu ca putea intra în categoria textelor bune, deoarece întreg procesul

8
de traducere a fost realizat superficial şi fără prea multă implicare din
partea celui care a realizat traducerea.

Perfecţiunea unei traduceri poate fi prezentată prin prisma fidelităţii cu

acre traducătorul a urmărit textul original. În vederea atingerii acestui
aspect, o traducere se poate încadra in următoarele tipuri de
echivalenţe:
 echivalenţa formală (traducerea semantică) : se realizează în
momentul în care exprimarea textului tradus este realizată cât
mai precis posibil, în raportarea lui la textul original
 echivalenţa dinamică (traducerea comunicativă) : relaţiile
dintre cele două texte sunt destul de apropiate, demonstrând
respectarea criteriilor culturale şi de fluenţă ale textului din
contextul original.

Principiul după care ar trebui realizate majoritatea traducerilor literare

este următorul: „ un traducător nu trebuie niciodată să renunţe la ideile
preluate de la autorul de fapt al textului, şi ar trebui de asemenea să
exprime cât mai corect şi cu acurateţe posibil, înţelesul original al
textului:”2

2
“ a translator must not let down the original sender but must convey the meaning of the original
accurately in the translation.”. Dollerup, p. 101

9
Capitolul 2
Traducerea textelor şi o analiză a procesului de traducere

1.
Un bătrân era-ntr-o barcă,
„Vai se-neacă, vai se-neacă !”
„Da de unde, vezi să nu!”
Il apucă leşinu,
Pe săracul moş din barcă.

There was an Old Man in a boat,

Who said,”I’m afloat, I’m afloat!”
When they said,”No!You ain’t!”
He was ready to faint,
That unhappy Old Man in a boat.

Primul vers a rămas aproximativ acelaşi, schimbarea a intervenit în al

doilea vers unde am schimbat un pic registrul şi în loc de persoana I
am folosit persoana a III, în vederea realizării rimei. Acelaşi lucru s-a
întâmplat şi cu al treilea vers, urmând ca versul patru şi cinci să fie
traduse la fel ca şi primul, fără foarte mari modificări. Registru lexical
al acestui limerick a fost destul de accesibil, traducerea lui putând fi
realizată destul de facil. Ca şi structură cele cinci versuri traduse sunt
aproape la fel ca şi originalul. O mică schimbare a intervenit şi în ceea
ce priveşte silabele fiecărui vers, astfel că în textul original schema e

10
următoarea: 8-8-6-6-9, iar schema traducerii are următoarea structură
8-8-7-7-8. La nivel de conţinut schimbările sunt minore.

2.
Era un moş din Kilkenny
Şi n-avea decât de un penny
Dădea tot ce-avea
Pe tot ce-apuca
Ciudatul moş din Kilkenny.

There was an Old Man of Kilkenny,

Who never had more than a penny,
He spent all that money,
In onions and honey,
That wayward Old Man of Kilkenny.

Primele două versuri au fost traduse păstrând într-o foarte mare

măsură originalul. Versurile trei şi patru au fost însă modificate
integral, datorită impedimentului presupus de găsirea unei rime care
să ajute şi la păstrarea ritmului pentru cuvântul money. Rima din
limba engleză – honey – nu putea fi păstrată sub nici o formă, astfel că
am ales să schimb cele două versuri şi să le adaptez. În ceea ce priveşte
substantivul propriu din primul vers Kilkenny, găsirea unei rime nu a
fost deloc dificilă, deoarece şi în limba română există forma penny,
folosită de Lear în original. Ritmul este următorul: 9-9-6-6-9/8-8-5-5-8.

11
3.
Era un bătrân bărbos,
Ce-a zis: „Sunt fricos!
Găină şi două bufniţe
Patru ciocârlii şi-o pitulice
Nu sunt prea norocos.”

There was an Old Man with beard,

Who said ”Is just as I feared!
Two Owls and a Hen
Four Larks and a Wren
Have all built their nests in my beard.”

Primele patru versuri au fost traduse păstrând ideea limerick-ului

original. Modificarea a fost realizată la ultimul vers. Aici am modificat
atât sensul din original cât şi ritmul, însă am reuşit să îl păstrez pe cel
impus de traducerea primului vers. Înţelesul este acelaşi însă limerick-
ul a suferit o transformare aproape totală la nivel structural, datorită
imposibilităţii găsirii unor cuvinte care să rimeze ca şi în contextul
original.

12
4.
O tânără ce-avea o pălărie
Ce semănă cu o bălărie
Dar ea zicea: „Nu îmi pasă
Păsările ce n-au casă
Să vină la mine în pălărie!”

There was a Young Lady whose bonnet,

Came untied when the birds sat upon it:
But she said:”I don’t care!
All the birds in the air
Are welcome to sit on my bonnet!”

Prima modificare apare în versul al doilea, unde in locul verbului am

ales un substantiv, la fel şi în versul al patrulea. Alegerile au fost făcute
în vederea realizării rimei şi ritmului. Ca şi ritm, traducerea are mai
puţine silabe, destul de multe cuvinte au fost înlocuite, sensul global
însă este acelaşi din varianta originală. Personajul principal este acelaşi
în ambele variante.

13
5.
Era un moş într-un copac
Groaznic de-o albină supărat:
Când i-au zis: „Oare zumzăie?”
El a spus : „Nu că bâzâie!”
„E un trântor ofensat!”

There was an Old Man in a tree

Who was horribly bored by a Bee:
When they said,”Does it buzz?”
He replied:”Yes, it does!”
„It’s a regular brute of a Bee!”

Ultimul vers a fost modificat, în locul expresiei „regular brute of a Bee”

am ales „trântor ofensat”. Copac din primul vers nu mai rimează ca în
original cu un alt substantiv. Verbul din al patrulea vers a fost
modificat şi el, astfel încât să rimeze cu cel din al treilea vers.

6.
There was an Old Man of Moldavia,
Who had the most curious behaviour;
For while he was able,
He slept on a table,
That funny Old Man of Moldavia

14
Era un bătrân moldovean
Care era un pic bădăran
Că dacă tot putea
Pe masă tot dormea
Glumeţul bătrân moldovean.

„În Moldova trăia un bătrân

De-o purtare tare curioasă;
Dat fiind că era abil,
Nimic făcător stătea la masă,
În Moldova, zic, acel ciudat bătrân”.(traducere propusă de Leo
Butnaru)

Acest limerick a fost tradus şi de către Leo Butnaru. Între varianta

propusă de el şi varianta tradusă de mine există destul de multe
diferenţe. Traducerea lui este una pe cât se poate de liberă,
nerespectând foarte mult originalul. Primul vers în traducerea lui este
asemenea începutului unei poveşti, eu am preferat să traduc „old man
of Moldavia” cu „un bătrân moldovean”. Al doilea vers în traducerea
mea a suferit sin nou o transformare la nivel de registru: curious
behavoiur – l-am tradus prin bădăran, iar Leo Butnaru – purtare
curioasă. Păstrând rima şi ritmul al treilea vers în varianta mea
păstrează ideea originalului, însă cel al lui Leo Butnaru propune o
transformare destul de mare. El va păstra ideea şi în versul al patrulea
şi al cincilea.

15
7.

There was a Young Lady of Russia,

Who screamed so that no one could hush her:
Her screams were extreme,-
No one heard such scream
As was screamed by that lady from Russia.

Era o fătucă rusoaică

Ce ţipa ca din gură de şerpoaică
Urletele-i de sirenă
Parcă era în arenă
Acea fătucă rusoaică.

„Era o fetişcană în Rusia

Ce ţipa de-nspăimânta pustia;
Ţipătu-i avea forţă extremă –
Nimeni n–o-ntrecea l-această temă
Pe cea fetişcană din Rusia”.(traducere propusă de Leo Butnaru)

Aici procesul de traducere a fost invers. Eu am modificat destul e mult

din original, Leo Butnaru reuşind cât de cât să păstreze forma
originalului. Varianta aleasă de mine este mult mai scurtă ca şi număr

16
de silabe decât originalul şi decât varianta propusă de Butnaru. Am
încercat însă să păstrez comicul temei şi ludicul propus de Lear.

8.
O tânără al cărei nas i-ajungea
Pân - la călcâi, de mare ce era;
Şi-a angajat o bătrână,
Ce-a avea o inimă bună,
Frumosul nas de-i căra.

There was a Young Lady whose nose

Was so long that it reached to her toes;
So she hired an old lady,
Whose conduct was steady,
To carry that wonderful nose.

Modificările apar la versurile doi, trei, patru şi cinci. Nu sunt însă

radicale, am ales să folosesc forme scurte, evident in ideea obţinerii
unui ritm şi a unei rime care să susţină traducerea.

17
9.
There was an Old Man of the East
Who gave all his children a feast,
But they all ate so much
And their conduct was such
That it killed That Old man of the East.

Era odată în est un bărbat

Şi copiilor lui un banchet le-a organizat,
Aceştia prea mult au mâncat
Şi foarte urât s-au purtat
Încât pe bătrân în mormânt l-au băgat.

Cuvintele alese pentru exprimarea rimei au fost schimbate faţă de

varianta originală. În varianta românească există mai multe silabe,
celelalte cuvinte fiind uşor de tradus deoarece am găsit echivalente cât
de cât perfecte. Verbul to kill a fost înlocuit cu un substantiv –
mormânt. Se păstrează şi în acest caz tema din varianta originală.

10.
There was an Old Man of the coast
Who placidly sat on a post,
But when it was cold
He relinquished his hold
And called for some hot buttered toast.

18
Era odată un bătrân de la ţărm
Ce stătea la post cu calm
Dar când era îngheţat
Renunţa la stat
Şi cerea ceva cald de mâncat.
Acest limerick a reprezentat o încercare destul de mare de traducere,
datorită faptului că topica din varianta originală nu prea avea un
echivalent în limba română. Modificările au fost făcute în toate cele
cinci versuri.

11.

There was an Old Person whose habits,

Induced him to feed upon rabbits;
When he'd eaten eighteen,
He turned perfectly green,
Upon which he relinquished those habits.

Era un bătrân cu mofturi

Care a început să halească iepuri
După ce vreo optsprezece a-nghiţit
El de tot s-a înverzit
Şi s-a lăsat de astfel de lucruri.

19
Aceaşi problematică a topicii ca şi în limerick-urile 10 şi 11. am folosit
aceeaşi tehnică a înlocuirii şi jocului de cuvinte.

12.

There was an Old Man with a poker,

Who painted his face with red oker
When they said, 'You're a Guy!'
He made no reply,
But knocked them all down with his poker.

Un vătrai avea şi moşu

Şi faţa vopsită în roşu
Iar când i-au zis: eşti bărbat
El nimic n-a schiţat
Şi i-a plesnit pe toţi moşu.

Negăsirea unui echivalent pentru cuvântul oker, am ales varianta folosirii

doar a adjectivului. Acest lucru, consider eu că nu a afectat foarte mult
înţelesul global al poeziei, deoarece aspectul comic se păstrează şi în varianta
tradusă. Aşezarea cuvintelor are acelaşi efect comic. Am redus de asemenea
numărul de silabe, modificând ritmul.

20
13.
There was an Old Man of Vesuvius,
Who studied the works of Vitruvius;
When the flames burnt his book,
To drinking he took,
That morbid Old Man of Vesuvius.

Era un moş din Vezuviu

Ce-l studia pe Vitruviu;
Când cărţile i-au dispărut
S-a apucat de băut
Moşneagul bătrân din Vezuviu.

Traducerea a fost cât de cât facilitată de posibilitatea folosirii unei forme cât
de cât aproximative a substantivelor proprii din acest limerick. De obicei
acestea sunt cele care ridică cele mai mari probleme într-o traducere. Aici însă
a fost uşor: Vesuvius – a devenit Vezuviu (forma acceptată în limab română),
Vitruvius – Vitruviu. Forma verbală a fost schimbată, altfel ar fi fost mult prea
lungă varianta de traducere.

14.
There was an Old Lady whose folly,
Induced her to sit on a holly;
Whereon by a thorn,
Her dress being torn,
She quickly became melancholy.

21
Era o bătrână nebună,
Ce stătea pe un ilic de lână;
Dar într-un spin s-a agăţat,
Şi rochia s-a destrămat,
Iar ea a devenit mai bună.

Traducerea acestui limerick nu respectă aproape deloc varianta originală.

Singurele aspecte care au rămas nemodificate sunt personajul principal şi
două caracteristici ale ei. În rest pentru a putea realiza o poezie ritmată şi
rimată am fost nevoită să modific atât topica, cât şi unele cuvinte.

15.
There was Old Man in a pew,
Whose waistcoat was spotted with blue;
But he tore it in pieces
To give to his nieces,
That cheerful Old Man in a pew.

Era un bătrân într-o strană,

Şi-albastră avea el o haină;
Dar el bucăţi a făcut-o,
Nepoatelor le-a împărţit-o,
Glumeţul bătrân din strană.

22
În principiu se păstrează forma originală. Diferenţele nu sunt foarte multe şi
nici foarte evidente.

Jabberwocky

Twas brillig, and the slithy toves

Did gyre and gimble in the wabe;
All mimsy were the borogoves,
And the mome raths outgrabe.
Beware the Jabberwock, my son!
The jaws that bite, the claws that catch!
Beware the Jubjub bird, and shun
The frumious Bandersnatch!
He took his vorpal sword in hand:
Long time the manxome foe he sought
So rested he by the Tumtum tree,
And stood awhile in thought.
And as in uffish thought he stood,
The Jabberwock, with eyes of flame,
Came whiffling through the tulgey wood,
And burbled as it came!
One, two! One, two! And through and through
The vorpal blade went snicker-snack!
He left it dead, and with its head
He went galumphing back.
And hast thou slain the Jabberwock?
Come to my arms, my beamish boy!
O frabjous day! Callooh! Callay!
He chortled in his joy.
Twas brillig, and the slithy toves
Did gyre and gimble in the wabe;

23
 All mimsy were the borogoves,
And the mome raths outgrabe

Bîzdâbocul
Traducere de Nina Cassian

„Dadeau în plopot ţopi asprili

Trombind, borţind prin ierboteci
Stifoşii stupureau sporili
Si muimele zglăveci.
«Baiete, fugi de Bîzdîboc,
De fălci şi ghiare care-nşfacă,
De-naripata Cotîrjacă
Şi de hidosul Croc!
El apucă un harpiduc
Şi-n murmur prunic, de coprus
Se tăvăli sub pomul Huc
Căzând pe gânduri dus.
Pe când stătea cu gând luptor
Cel Bâzdâboc cu ochi de pară
Veni dinspre pădurea rară
Hulbărisind de zor.
Un-doi! Un – doi! Şi-aşa! Şi-aşa!
Cu harpiducul îl sfîşie
Şi-l lasă fără scăfârlie
Şi ploncăie în şa.
„Pe Bâzdâboc l-ai crust! Ce zi!
Te-mbrăţişez băiat frumos
Sorinescent. Calc! Calos!
Şi vesel scârcoti”
Dadeau în plopot ţopi asprili

24
Trombind, borţind prin ierboteci
Stifoşii stupureau sporili
Si muimele zglăveci.”

Traducerea poemului Jabberwoky este foarte greu de realizat, astfel că

varianta propusă de Nina Cassian, este cea pe care am luat-o in considerare.
Humpty Dumpty este cel care explică cuvintele din acest poem:

Brilling poate însemna după amiaza, după ora patru, atunci când incep
pregătirile pentru ceaiul de la ora cinci.
Slithy – ceva foarte slab şi alunecos
Toves – este o creatură foarte curioasă, o combinaţie între un bursuc, o
şopârlă şi un tirbuşon, şi trăieşte în brânză.
Gyre – a te învârti în cerc precum girofarul
Gimble – a sfredeli
Wabe – busolă
Mimsy – mizerabil
Borogove – o pasăre care seamănă cu mătură vie
Rath – un porc verde
Mome – prescurtare de la „de acasă”
Outgribing – a fluiera şi astrănuta în acelaşi timp.

Pornind de la aceste definiţii, se poate spune că fiecare traducător îşi poate

imagina aceste personaje şi acţiuni, după cum doreşte. Se pot face destul de
multe asocieri de cuvinte şi se pot inventa foarte multe variante de traducere.
Am acceptat varianta Ninei Cassian deoarece mi s-a părut foarte interesantă,
dacă ar fi să analizăm cuvintele propuse de ea şi definiţiile date de Humpty
Dumpty în „Alice în Ţara oglinzilor”, ne putem da seama foarte uşor că de fapt
nu se prea regăsesc în ea.

25
Mai există o variantă de traducere a poemului lui Lewis Carroll oferită de
Frida Papadache, diametral diferită de cea a Ninei Cassian. La fel cuvintele şi
expresiile au fost inventate după cum şi-a imaginat autoarea. Fiecare este
liber să îşi imagineze orice. Jocul de cuvinte este nelimitat, totul datorându-se
imaginaţiei, mai mult sau mai puţin bogate a traducătorului. Lewis Carroll a
lansat o temă, pe seama căreia se poate specula la nesfârşit, realizându-se
astfel noi şi noi variante ale operei originale. Farmecul traducerii unei astfel
de poezii constă în posibilităţile nemărginite de inventare.

26
Capitolul 3

Concluzii
Analiza traducerilor

Poezia face parte din categoria textelor expresive, după clasificarea lui
Cay Dollerup. Astfel de texte sunt dominate de componenta estetică,
creată de autor, acesta fiind un motiv pentru care traducerea de poezia
este una dintre cele mai dificile. O astfel de traducere presupune o
strategie bine pusă la punct, ceea ce înseamnă că traducătorul trebuie
să ştie foarte bine de la început exact ce vrea să realizeze.

Traducerea devine astfel un motiv de speculaţie pentru cel care o

realizează. Sensurile cuvintele se pot schimba, datorită diferenţelor
dintre cele două sisteme (limbile) implicate în traducere. Există apoi cel
mai mare factor de risc, inexistenţa unui echivalent pentru un cuvânt
sau chiar o expresie.

În ceea ce priveşte limericks-urile problema echivalentului nu a fost

vitală, deoarece Lear a folosit cuvinte care se pot traduce foarte

uşor. Singurul impediment care ar putea apărea în traducerea lor ar fi

acela de a găsi rimele potrivite locaţiilor alese de el. de exemplu este

27
foarte uşor să găseşti o rimă în limba engleză pentru Killkeny –
cuvântul ales de Lear fiind penny, tree – bee, boat – afloat. Se pare
însă că şi Lear a recurs la unele rime forţate : Russia – her, Moldavia –
behaviour.
Celelalte cuvinte însă nu au ridicat foarte mari probleme de traducere,
fiind pe cât se poate de accesibile.

Acest aspect a reprezentat cea mai mare problemă în traducerea

limericks-urilor. Poate că la prima vedere, aceste poezioare, pot părea
destul de simple şi de copilăreşti, o traducere a lor este destul de greu
de realizat datorită caracterului multicultural al acestora.
O traducere cât de cât exactă a lor este un proces destul de complicat
de realizat, deoarece unele dintre ele vor suferi o transformare totală.

Ceea ce s-a modificat în mod evident este ritmul. Este imposibil de

realizat o traducere a unui pentastih în care sa păstrezi ritmul
originalului. Însă consider că acest aspect nu ridică foarte mari
probleme la nivelul traducerii , atâta timp cât şi poezioarele traduse îşi
ating scopul – acela de provoca buna dispoziţie şi de a fi memorate
foarte uşor.
Un posibil echivalent al limericks-urilor lui Lear în limba română ar
putea fi epigramele, deşi acestea au numai patru versuri.

Problemele fundamentale au apărut la poemul lui Lewis Carroll, unde

varianta pe care am prezentat-o, traducerea realizată de Nina Cassina,
este cea care rămâne varianta finală.

Se pot realiza foarte multe variante pentru acest poem, datorită

nonsensului registrului în care a fost scris.

28
Concluzia acestei lucrări este că atât Edward Lear cât şi Lewis Carroll,
chiar dacă nu au ştiut unul de celălalt şi totuşi au lăsat în urmă, opere
atât de complexe, care pot fi oricând interpretate şi traduse sub diferite
forme. Noutatea acestor poezii nu va dispărea niciodată, tocmai
datorită simplităţii atât de înşelătoare, pe care orice cititor o sesizează
încă de la o primă lectură.
Traducerea pe care au am realizat-o a fost făcută pe principiul
respectării pe cât posibil a normelor obligatorii pe care le presupune o
traducere literară, respectarea ritmului şi a rimei acolo unde este cazul,
în ceea ce priveşte limericks-urile.
În ceea ce priveşte poemul lui Lewis Carroll, am acceptat varianta
propusă de Nina Cassian, deoarece mi s-a părut inovatoare, originală şi
de ce nu hazlie.

Traducerea unor texte nu este deloc un proces uşor. Poate că textele în

proză sunt de cele mai multe ori mult mai accesibile. Când vine vorba
de poezie însă, apar diferite probleme, dintre cele mai complexe.
Începând de la ritm şi rimă şi terminând cu respectarea cât mai corectă
a temei acelei poezii.
Traducerea limericks-urilor lui Edward Lear, a reprezentat un proces
destul de inedit şi de interesant datorită jocurilor de cuvinte propuse de
acesta, temele inedite şi mijloacele de realizare ale celor cinci versuri,
care reprezintă fiecare câte o poveste. Pentru a accentua înţelesul
fiecărui limerick, am ataşat şi desenele care îi aparţin autorului
original, părând–mi-se interesante şi plin de explicaţii pentru fiecare
poezie.

29
 Bibliografie

1 . Dollerup, C.
Basics of translation studies.

Editura Institutul european. Iaşi. 2006

2. Secolul XX nr.352-353-354
3. Contrafort, nr 7 – 8(129-130)
4. www.wikipaedia.com

30