Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE FILOLOGIE
MASTERAT LITERATURĂ ŞI COMUNICARE
LUCRARE DE DISERAŢIE
BRAŞOV
2007
Limericks şi Jabberwoky
BRAŞOV
2
2007
CUPRINS
Capitolul 1
Introducere
…………………………………………………..5
Capitolul 2
Traducerea textelor şi o analiză a procesului de
traducere ……9
Capitolul 3
Concluzii. Analiza traducerilor
………………………………………..21
Referinţe critice
…………………………………………………………...24
3
"…the creative impulse springs from the collective … although
creative men usually live unknown to one another, without
influence on one another, a common force seems to drive all those
men who ever compensate for a cultural canon at a given time or
shape a new one …"1
1
Erich Neumann. Art and the Creative Unconscious.
4
Capitolul 1
Introducere
5
Jocul de cuvinte, excentricul personajelor şi situaţiilor prezentate în
cele cinci versuri sunt de fapt situaţii reale, întâlnite în viaţa omului de
rând şi nu numai. Acestea ar fi şi motivele pentru care am ales acestă
temă.
Jabberwoky, este de asemenea un exemplu foarte bun de astfel de
jocuri de cuvinte şi excentricităţi la nivelul limbajului. Declarată ca
fiind o capodoperă a nonsensului, din ea reiese clar ironizarea, realizată
de Lewis Carroll, entuziasmului contemporanilor de a reînvia literatura
veche. Cei doi autori par a « prezice » criza de comunicare şi limbaj,
caracteristică literaturii secolului al XX-lea.
6
O traducere eficientă implică toate modalităţile de transfer al mesajelor
lingvistice dintr-o limbă în alta. Schema de realizare a unei traduceri se
realizează astfel:
7
Traducerea scrisă este modalitatea cel mai des întâlnită.
Caracteristicile ei sunt :
1. este un procedeu proactiv, adică se vor lua în considerare atât
scopul traducerii cât şi toate transformările care sunt necesare
pentru a duce traducerea la bun sfârşit;
2. presupune o analiză detaliată a textului tradus
3. se presupune că textul va fi citit de către persoane care au
cunoştinţe cât de cât solide în domeniu
4. de obicei, dacă traducerea este bună, nu vor exista îndoieli iar
textul va fi înţeles foarte bine fără să se mai facă apel la cel
original.
8
de traducere a fost realizat superficial şi fără prea multă implicare din
partea celui care a realizat traducerea.
2
“ a translator must not let down the original sender but must convey the meaning of the original
accurately in the translation.”. Dollerup, p. 101
9
Capitolul 2
Traducerea textelor şi o analiză a procesului de traducere
1.
Un bătrân era-ntr-o barcă,
„Vai se-neacă, vai se-neacă !”
„Da de unde, vezi să nu!”
Il apucă leşinu,
Pe săracul moş din barcă.
10
următoarea: 8-8-6-6-9, iar schema traducerii are următoarea structură
8-8-7-7-8. La nivel de conţinut schimbările sunt minore.
2.
Era un moş din Kilkenny
Şi n-avea decât de un penny
Dădea tot ce-avea
Pe tot ce-apuca
Ciudatul moş din Kilkenny.
11
3.
Era un bătrân bărbos,
Ce-a zis: „Sunt fricos!
Găină şi două bufniţe
Patru ciocârlii şi-o pitulice
Nu sunt prea norocos.”
12
4.
O tânără ce-avea o pălărie
Ce semănă cu o bălărie
Dar ea zicea: „Nu îmi pasă
Păsările ce n-au casă
Să vină la mine în pălărie!”
13
5.
Era un moş într-un copac
Groaznic de-o albină supărat:
Când i-au zis: „Oare zumzăie?”
El a spus : „Nu că bâzâie!”
„E un trântor ofensat!”
6.
There was an Old Man of Moldavia,
Who had the most curious behaviour;
For while he was able,
He slept on a table,
That funny Old Man of Moldavia
14
Era un bătrân moldovean
Care era un pic bădăran
Că dacă tot putea
Pe masă tot dormea
Glumeţul bătrân moldovean.
15
7.
16
de silabe decât originalul şi decât varianta propusă de Butnaru. Am
încercat însă să păstrez comicul temei şi ludicul propus de Lear.
8.
O tânără al cărei nas i-ajungea
Pân - la călcâi, de mare ce era;
Şi-a angajat o bătrână,
Ce-a avea o inimă bună,
Frumosul nas de-i căra.
17
9.
There was an Old Man of the East
Who gave all his children a feast,
But they all ate so much
And their conduct was such
That it killed That Old man of the East.
10.
There was an Old Man of the coast
Who placidly sat on a post,
But when it was cold
He relinquished his hold
And called for some hot buttered toast.
18
Era odată un bătrân de la ţărm
Ce stătea la post cu calm
Dar când era îngheţat
Renunţa la stat
Şi cerea ceva cald de mâncat.
Acest limerick a reprezentat o încercare destul de mare de traducere,
datorită faptului că topica din varianta originală nu prea avea un
echivalent în limba română. Modificările au fost făcute în toate cele
cinci versuri.
11.
19
Aceaşi problematică a topicii ca şi în limerick-urile 10 şi 11. am folosit
aceeaşi tehnică a înlocuirii şi jocului de cuvinte.
12.
20
13.
There was an Old Man of Vesuvius,
Who studied the works of Vitruvius;
When the flames burnt his book,
To drinking he took,
That morbid Old Man of Vesuvius.
Traducerea a fost cât de cât facilitată de posibilitatea folosirii unei forme cât
de cât aproximative a substantivelor proprii din acest limerick. De obicei
acestea sunt cele care ridică cele mai mari probleme într-o traducere. Aici însă
a fost uşor: Vesuvius – a devenit Vezuviu (forma acceptată în limab română),
Vitruvius – Vitruviu. Forma verbală a fost schimbată, altfel ar fi fost mult prea
lungă varianta de traducere.
14.
There was an Old Lady whose folly,
Induced her to sit on a holly;
Whereon by a thorn,
Her dress being torn,
She quickly became melancholy.
21
Era o bătrână nebună,
Ce stătea pe un ilic de lână;
Dar într-un spin s-a agăţat,
Şi rochia s-a destrămat,
Iar ea a devenit mai bună.
15.
There was Old Man in a pew,
Whose waistcoat was spotted with blue;
But he tore it in pieces
To give to his nieces,
That cheerful Old Man in a pew.
22
În principiu se păstrează forma originală. Diferenţele nu sunt foarte multe şi
nici foarte evidente.
Jabberwocky
23
All mimsy were the borogoves,
And the mome raths outgrabe
Bîzdâbocul
Traducere de Nina Cassian
24
Trombind, borţind prin ierboteci
Stifoşii stupureau sporili
Si muimele zglăveci.”
Brilling poate însemna după amiaza, după ora patru, atunci când incep
pregătirile pentru ceaiul de la ora cinci.
Slithy – ceva foarte slab şi alunecos
Toves – este o creatură foarte curioasă, o combinaţie între un bursuc, o
şopârlă şi un tirbuşon, şi trăieşte în brânză.
Gyre – a te învârti în cerc precum girofarul
Gimble – a sfredeli
Wabe – busolă
Mimsy – mizerabil
Borogove – o pasăre care seamănă cu mătură vie
Rath – un porc verde
Mome – prescurtare de la „de acasă”
Outgribing – a fluiera şi astrănuta în acelaşi timp.
25
Mai există o variantă de traducere a poemului lui Lewis Carroll oferită de
Frida Papadache, diametral diferită de cea a Ninei Cassian. La fel cuvintele şi
expresiile au fost inventate după cum şi-a imaginat autoarea. Fiecare este
liber să îşi imagineze orice. Jocul de cuvinte este nelimitat, totul datorându-se
imaginaţiei, mai mult sau mai puţin bogate a traducătorului. Lewis Carroll a
lansat o temă, pe seama căreia se poate specula la nesfârşit, realizându-se
astfel noi şi noi variante ale operei originale. Farmecul traducerii unei astfel
de poezii constă în posibilităţile nemărginite de inventare.
26
Capitolul 3
Concluzii
Analiza traducerilor
Poezia face parte din categoria textelor expresive, după clasificarea lui
Cay Dollerup. Astfel de texte sunt dominate de componenta estetică,
creată de autor, acesta fiind un motiv pentru care traducerea de poezia
este una dintre cele mai dificile. O astfel de traducere presupune o
strategie bine pusă la punct, ceea ce înseamnă că traducătorul trebuie
să ştie foarte bine de la început exact ce vrea să realizeze.
27
foarte uşor să găseşti o rimă în limba engleză pentru Killkeny –
cuvântul ales de Lear fiind penny, tree – bee, boat – afloat. Se pare
însă că şi Lear a recurs la unele rime forţate : Russia – her, Moldavia –
behaviour.
Celelalte cuvinte însă nu au ridicat foarte mari probleme de traducere,
fiind pe cât se poate de accesibile.
28
Concluzia acestei lucrări este că atât Edward Lear cât şi Lewis Carroll,
chiar dacă nu au ştiut unul de celălalt şi totuşi au lăsat în urmă, opere
atât de complexe, care pot fi oricând interpretate şi traduse sub diferite
forme. Noutatea acestor poezii nu va dispărea niciodată, tocmai
datorită simplităţii atât de înşelătoare, pe care orice cititor o sesizează
încă de la o primă lectură.
Traducerea pe care au am realizat-o a fost făcută pe principiul
respectării pe cât posibil a normelor obligatorii pe care le presupune o
traducere literară, respectarea ritmului şi a rimei acolo unde este cazul,
în ceea ce priveşte limericks-urile.
În ceea ce priveşte poemul lui Lewis Carroll, am acceptat varianta
propusă de Nina Cassian, deoarece mi s-a părut inovatoare, originală şi
de ce nu hazlie.
29
Bibliografie
1 . Dollerup, C.
Basics of translation studies.
2. Secolul XX nr.352-353-354
3. Contrafort, nr 7 – 8(129-130)
4. www.wikipaedia.com
30