LISTA ÎNTREBĂRILOR

PENTRU STUDENŢII ANULUI V, FACULTATEA MEDICINĂ

MODULUL „MEDICINA DE FAMILIE”
ANUL DE STUDII 2017-2018

Tema 1 „MEDICINA DE FAMILIE CA SPECIALITATE”

1. Medicina de familie ca specialitate. Definiţia medicinii de familie şi a asistenţei
medicale primare. Obiectivele şi metodologia medicinii de familie. Locul medicinii de
familie în medicina modernă.
Definiţia Medicinii de familie (OMS): Medicina de familie este specialitatea ce asigură
asistenţa medicală primară şi continuă, care prin acţiuni terapeutice, profilactice,
educaţionale şi de recuperare contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a
familiei şi colectivităţii.
Definiţia Medicinii de familie (WONCA, EUROPE): Medicina de familie este o disciplină
academică şi ştiinţifică ce are un conţinut propriu educaţional, de cercetare, de medicină bazată
pe dovezi şi de activitate clinică orientală spre asistenţa medicală primară.
Definiţia Asistenţei Medicale Primare (OMS): Asistenţa Medicală Primară constituie primul
nivel de contact al individului, familiei şi comunităţii cu sistemul sanitar, aducând serviciile
de sănătate cât mai aproape de locul unde trăiesc / muncesc oamenii, în acelaşi timp, este
primul element al procesului continuu de promovare şi păstrare a sănătăţii.
Specializărea şi ultraspecializărea au pus în evidenţă şi dezavantaje: a fragmentat unitatea
organismului uman, medicul specialist se ocupă preponderent de boală şi nu de bolnav / după
Ian His în spital pacienţii vin şi se duc, iar bolile rămâne aceleaşi, pe când în centrul medicilor de
familie – bolile vin şi se duc, iar pacientul rămâne acelaşi, a făcut dificilă orientarea pacientului în
sistemul de sănătate şi alegerea specialistului, şi a scumpit asistenţa medicală.
Spre deosebire de toate celelalte specialităţi care au ca obiect de activitate câte un anumit
organ, sau o anumită boală, medicina de familie are ca obiective de activitate:
• bolnavul cu toate problemele sale în mediul său de viaţă şi de muncă, cu toate problemele
şi nevoile sale de sănătate.
• persoana umană în toată integritatea ei
• problemele medicale ale omului sănătos.
• prevenţia I, II, III, specifica
• patologia socială (cuprinde oamenii aflaţi în şomaj, sărăcie, handicap, familii dezorganizate)
• coordonarea serviciilor medicale cu
 medicina specializata
 ambulanta
 servicii paraclinice
Prin urmare, medicina de familie fiind o specialitate cu identitate proprie, are ca obiective
prestarea de servicii în beneficiul individului, familiei şi colectivităţii, servicii ce se
reflectă prin funcţiile sale: asigurarea accesibilităţii la asistenţa medicală, supravegherea stării
de sănătate şi promovare a ei, funcţia preventivă, supraveghere medicală continuă, de acordare
a îngrijirilor medicale curente, mediere a pacientului în sistemul medical, asistenţă medicală a
familiei şi colectivităţii, recuperare şi reabilitare a pacientului, acordare a îngrijirilor medicale în
stadiile terminale. Aceste particularităţi nuanţează medicina de familie nu numai ca o specialitate
cu obiective de activitate bine delimitate dar şi cu o metodologie caracteristică.
Particularităţile metodologice ale MF cu metodologia medicinii specializate.
Medicina specializată Medicina de familie
• Predominant este orientate paraclinic • Predominant clinică
• Orientată spre investigaţii • Orientat spre comunicare
• Utilizează inclusiv tehnologii avansate • Tehnologii reduse
• Acordă asistenţa sporadică • Acordă îngrijire continuă
• Este predominant analitică • Este predominant sintetică

2. Istoricul dezvoltării medicinii de familie în lume şi în Republica Moldova. Rolul

Instituţiilor Internaţionale (WONKA, EURACT) în implementarea practicii medicinei
de familie.
In lume:
1978: Conferinta de la Alma-Ata, Kazahstan
1984: Biroul Regional European (38 de sarcini pentru sanatatea fiecarui cetatean)
1996: Conferinta de la Liubleana, Slovenia
Etapele principale şi actele normative ale implementării medicinii de familie în R. Moldova.
Medicina de familie este cea mai veche specialitate. În perioada postbelică a secolului trecut a
fost dominată de celelalte specialităţi care au cunoscut o dezvoltare vertiginoasă graţie
dezvoltării tehnologiilor medicale. Dar această evoluţie progresivă a medicinii specializate a fost
umbrită de creşterea cheltuielilor pentru sistemele de sănătate, iar în plan pur medical
specializarea şi ultraspecializarea a făcut ca organismul uman să fie supradivizat care în plan de
abordare nu se mai putea regăsi în toată integritatea sa. Lipsea un specialist al întregului, un
specialist care să abordeze pacientul în toată integritatea sa cu toate problemele sale medicale,
sociale, psihologice, culturale şi existenţiale. Era nevoie de un medic de practică generală care să
presteze servicii de sănătate nu numai individului dar şi familiei în întregime şi comunităţii. De
aceia de mai mult de 2 decenii asistăm la un proces de redescoperire a medicinii de familie în R.
Moldova, care prin ordinul N 40 al Ministerului Sănătăţii din anul 1993 a fost legiferată ca
specialitate medicală de sine stătătoare. La aceasta au contribuit forurile Internaţionale
organizate de OMS:
1. Rezultatele Conferinţei Internaţionale iniţiale de OMS (Alma-Atâ, 1978), care a dat start
reformelor în sistemele de sănătate, direcţionate spre fortificarea asistenţei medicale primare,
inclusiv prin implementarea practicii medicinii de familie. În documentul final al Conferinţei a fost
stipulat ca Asistenţa Medicală Primară (AMP) constituie primul nivel de contact al individului,
familiei şi comunităţii cu sistemul de sănătate, aducând serviciile de sănătate cât mai
aproape de locul unde trăiesc / muncesc oamenii şi în acelaşi timp este primul element al
procesului continuu de păstrare a sănătăţii cu cheltuieli pe care şi le poate permite comunitatea.
AMP a fost nuanţată nu numai ca nucleu al fiecărui sistem de sănătate dar şi ca component forte
al dezvoltării sociale şi economice a societăţii.
2. Conferinţa OMS, privind reforma sistemelor de sănătate (Liubleana, 1996). Prin Carta de la
Liubleana sa stipulat că reforma sistemelor de sănătate a avut ca scop să sublinieze ca succesul
oricărei reforme trebuie apreciat în funcţie de ameliorarea pe termen lung a sănătăţii
populaţiei. Serviciile de sănătate să asigure protecţia şi ameliorarea sănătăţii, ameliorarea
calităţii vieţii, prevenţia şi tratarea maladiilor, readaptarea pacienţilor şi îngrijirea persoanelor
suferinde sau în faze terminale, iar soluţionarea acestor obiective cer mai insistent
implementarea la nivel primar a practicii medicului de familie. Prin aceasta reforma trebuie să
faciliteze luarea de decizii împreună de către pacient şi cel care acordă îngrijiri şi să dezvolte
caracterul global şi continuu al îngrijirilor ţinând cont de particularităţile fiecărui mediu cultural.
Rezoluţia ale Biroului Regional European din anul 1984 a trasat 38 sarcini pentru sănătatea
fiecărui cetăţean ca bază de garanţie a politicii de menţionare / ocrotire a sănătăţii în
majoritatea ţărilor Europei Centrale şi de Est.
Anul 1988. În R. Moldova s-a iniţiat formarea medicilor de familie prin facultatea de
perfecţionare a USMF. Medicii internişti şi pediatri pe parcursul a 6 luni, prin realizarea unei
programe de specializare primară obţineau calificativul de medic de familie. Primele loturi de
medici de familie au fost din raioanele Edineţ, Anenii Noi şi policlinica N2 din Chişinău.
Anul 1993. Prin Ordinul N 40 al Ministerului Sănătăţii RM medicina de familie a fost
legiferată ca specialitate medicală, iar ca reformă de instruire postuniversitară în domeniu a fost
implementată Internatura cu durata de instruire de un an. Această formă de formare a MF în
anul 2002 a fost sistată.
Anul 1997 – Hotărârea Guvernului R. Moldova Nr.668 „Cu privire la aprobarea
Concepţiei reformării sistemului asistenţei medicale în RM în condiţiile economice noi
pentru anii 1997 – 2003”.
Anul 1997 – Hotărârea Guvernului RM Nr.1134 „Cu privire la dezvoltarea Asistenţei
Medicale Primare”.
Anul 1997 – Ordinul Ministerului sănătăţii RM Nr.200 „Privind reforma medicinii
primare în R. Moldova”.
În baza Hotărârilor de Guvern a RM (Nr. 668 şi 1134) şi a ordinului MS Nr. 200 sa realizat:
• Implementarea rezidenţiatului ca formă de instruire postuniversitară a medicilor de familie
cu durata de instruire de 3 ani (anul 1997).
• Fondarea catedrei „Medicina de familie” (anul 1998)
• Tirajarea medicinii de familie în toate Instituţiile Medico-Sanitare de Asistenţa Medicală
Primară din RM
• Creată baza academică de instruire în medicina de familie (Centrul ProSan, Clinica
Universitară de Asistenţă Medicală Primară)
 • Implementarea Instruirii medicale Continue pentru medicii de familie (anul 2003) şi
instruirii universitare în medicina de familie (2007)
• Elaborarea Regulamentului şi Profesiogramei pentru medicul de familie şi al asistentului
medical de familie.
Scopul rezidenţiatului în Medicina de Familie în conformitate cu EURACT-ul este de a pregăti
specialişti cu un nivel al competenţei clinice suficient de elevat pentru a avea o practică
independentă.
Anul 2003. A fost implementată instruirea medicală continuă (IMC) care se realizează atât
prin sistemul curricular în cadrul catedrei medicina de familie cât şi prin instruirea în cadrul altor
catedre. Pe parcursul a cinci ani medicul de familie trebuie să acumuleze 400 ore de IMC.
Anul 2007. În planul de instruire universitară al facultăţilor Medicină şi Facultate Publică a
USMF a fost implementată ca disciplină obligatorie medicina de familie.
Anul 2007 – Ordinul MS Nr. 404 „Cu privire la delimitarea juridică a AMP la nivel
raional”
• A stabilit organigrama sistemului sănătăţii raional
a) spital raional
b) Centrul Medicilor de Familie
c) Centre de Sănătate în cadrul CMF
d) Centre de Sănătate autonome
e) Centrul de Sănătate Publică
f) Substaţia Asistenţa Medicală de Urgenţă
• A stabilit principiile de contractare directă a CS de către CNAM (CS autonome)
Anul 2010 – Ordinul MS Nr. 695 „Cu privire la Asistenţa Medicală Primară” din R. Moldova.
Prin acest ordin au fost aprobate:
• Normele de reglementare a AMP din R. Moldova
• Profesiograma medicului de familie şi al asistentului medical de familie
• Normativele de personal pentru IMSP de Asistenţa Medicală Primară

WONCA = World Organisation of National Colleges, Academies (= World Organisation of Family

Doctors), 1972
EURACT = European Academy of Teachers in General Practice and Family Medicine, 1992

Structura serviciului de AMP in RM:

 35 CMF raionale + CMF Balti
 Chisinau: 5 AMT, includ 12 CMF + Clinica Universitara
inclusiv:
 392 CS
 541 OMF

Caracteristici de baza ale MF:

1) orientare spre individ, familie, colectivitate
2) comunicare pacient-medic de durata
3) prim contact
4) folosire resurse, coordonare asistenta medicala, colaborare cu alti specialisti
5) continuitate act medical
6) rezolvare probleme de sanatate la nivel individual (boli acute, cronice) si comunitar
7) abordare probleme de sanatate in aspect biopsihosocial

3. Rolul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în reformarea sistemelor de sănătate.

Declaraţia de la Alma-Atâ şi Carta de la Liubliana.
Declaratia de la Alma-Ata 1978
 AMP = rol-cheie in sistemul de sanatate
 Definiţia Asistenţei Medicale Primare (OMS): Asistenţa Medicală Primară constituie primul
nivel de contact al individului, familiei şi comunităţii cu sistemul sanitar, aducând
serviciile de sănătate cât mai aproape de locul unde trăiesc / muncesc oamenii, în acelaşi
timp, este primul element al procesului continuu de promovare şi păstrare a
sănătăţii.
 minim AMP:
 educatia despre cele mai raspindite boli si tratament
 tratament adecvat pt bolile cele mai frecvente
  provizia cu medicamente esentiale
 imunizarea impotriva celor mai frecvente maladii infectioase
 preventia si controlul bolilor endemice locale
 planificarea familiei, ingrijiri mama-copil
 aport adecvat cu apa, alimente
 definitia sanatatii, sanatatea = drept uman fundamental
 importanta altor factori decit medicali in sanatate: economici si sociali
 participarea individului, comunitatii in activitatea sistemului de sanatate!
 pînă în anul 2000 statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii vor
elabora şi implementa o politică, care ar asigura accesul deplin la serviciile curative
calitative, bazate pe medicina primară, susţinută de medicina secundară şi terţiară

Carta de la Lubleana 1996

 intersectorialitatea – un element esential in reforma sistemelor de sanatate (bunastarea
indivizilor depinde nu numai de serviciile de sanatate)
 principiile fundamentale:
 elementul motrice – valorile fundamentale
 obiectivul – sanatatea
 actorul principal – individul
 calitatea serviciilor
 mod viabil de finantare
 incurajarea autonomiei institutiilor sanitare

4. Actele normative de stat ale implementării medicinii de familie şi reformei Asistenţei

Medicale primare în Republica Moldova.
1988: perfectionarea de 6 luni  primele loturi de MF (Edinet, Anenii-Noi, Chisinau)
1993: MF = specialitate
1997: rezidentiat, baza academica de instruire (ProSan, Clinica Universitara)
1998: fondare catedra MF
2003: instruirea medicala continua
2007: MF = discpilina universitara obligatorie; organigrama sistemului raional al sanatatii
2010: profesiograma MF

5. Deosebirile dintre Asistenţa Medicală Primară şi Asistenţa Medicală specializată.

Conlucrarea medicului de familie cu ceilalţi specialişti.
În concepţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, AMP se axează pe promovarea sănătăţii
pacientului, prevenirea îmbolnăvirii prin, promovarea unui stil normal de viaţă, prin depistarea,
monitorizarea şi înlăturarea factorilor de risc modificabili. Deosebirea esenţială dintre conceptul
OMS al asistenţei medicale primare şi conceptul de servicii de sănătate de bază constă în aceea
că AMP este un proces ce implică echitate, interacţiune între diverse sectoare, participare şi
implicare comunitară pentru menţinerea sănătăţii.

Deosebirile dintre AMP şi AMS

Asistenţa Medicală Primară
Este orientată spre sănătate
Orientată spre prevenţie
Orientată spre abordare integrală
Acordă asistenţă medicală de prim contact
Asigură asistenţă medicală continuă
Este mai puţin costisitoare
Asistenţa Medicală Specializată
Este orientată spre bolnav
Orientată spre tratament
Orientată spre boală (spre organ)
Acordă asistenţa medicală secundară
Asigură asistenţă periodică
Este mai scumpă

6. Componentele de baza ce alcătuiesc standardul profesional al MF (WONCA -

EURACT). Funcţiile medicului de
familie. Standard profesional al MF: 1) management AMP 2) asistenta centrata pe
pacient
Standardul profesional al medicului de familie
a) dirijare a primului contact cu pacienţii, confruntându-se cu
stări complexe, probleme neselectate;
 b) acoperire a spectrului larg al stărilor de sănătate;
c) coordonare a asistenţei medicale cu profesioniştii din
1) Managementul asistenţa medicală primară şi din alte specialităţi;
asistenţei medicale d) asigurare a accesului pacientului la servicii adecvate ale
primare. Include abilităţi de: sistemului de sănătate;
e) a acţiona şi în calitate de avocat al pacientului în
soluţionarea problemelor de sănătate.
a) abordarea centrată pe pacient, cu evaluarea
circumstanţelor acestuia;
b) dezvoltare şi aplicare a consultului specific practicii
generale, pentru a obţine relaţii efective medic – pacient, cu
2) Asistenţa centrată pe
respectarea principiului de autonomie a pacientului;
pacient. Include abilităţi de:
c) comunicare, stabilire a priorităţilor şi activitate în
parteneriat;
d) asigurare a continuităţii asistenţei medicale reieşind din
necesităţile pacientului şi realizând o asistenţă continuă.
a) luarea deciziilor specifice, luând în consideraţie prevalenţa
şi incidenţa maladiilor în comunitate;
b) colectare selectivă şi minuţioasă a informaţiei de
anamneză, examenul fizic, investigaţiile suplimentare şi de
3) Deprinderile specifice în interpretare corectă a acesteia şi utilizarea ei în planul
soluţionarea problemelor de individualizat de conduită, în colaborare cu pacientul;
sănătate. Include abilităţi de: c) a interveni urgent în caz de necesitate;
d) conduită a stărilor de sănătate în fazele lor timpurii şi
nediferenţiate;
e) utilizare efectivă şi eficientă a intervenţiilor diagnostice şi
terapeutice.
a) conduită simultană a mai multor stări şi patologii,
problemelor acute şi cronice prezente concomitent la acelaşi
pacient;
4) Abordarea b) promovare a sănătăţii şi bunăstării prin aplicarea potrivită
comprehensivă (complexă). a strategiilor de fortificare a sănătăţii şi de prevenire a
Include abilităţile de: maladiilor;
c) coordonare a activităţilor de promovare a sănătăţii,
profilaxiei, tratamentului, îngrijirilor, asistenţei paliative şi de
recuperare.
5) Orientarea spre îmbinare a necesităţilor individuale de sănătate ale pacienţilor
comunitate. Include abilităţi cu necesităţile de sănătate ale comunităţii, racordate la
de: resursele disponibile.
6) Abordarea holistică. aplicare a modelului bio-psiho-social, luând în consideraţie
Include abilităţi de: dimensiunile culturale şi existenţiale ale pacientului.
Aspecte ale activitatii MF:
1) aspectul contextual – înţelegerea de către medici a contextului şi a mediului în care ei
activează, inclusiv, condiţiilor de muncă, comunicare, culturale, financiare şi legale.
a) înţelegerea impactului comunităţii, inclusiv a factorilor socio-economici, geografici şi culturali
asupra condiţiilor de muncă ale medicului şi asupra calităţii asistenţei medicale;
b) Înţelegerea impactului volumului de lucru general şi a condiţiilor asupra asistenţei acordate
(numărul de calificarea personalului, accesibilitatea la echipamente);
c) înţelegerea cadrului financiar şi legal în care este acordată asistenţa medicală;
d) înţelegerea impactului condiţiilor de muncă şi de trai ale medicului asupra asistenţei
acordate.
2) aspectul atitudinal – bazat pe capacităţile profesionale, criteriile de valori morale şi etice ale
mediului.
a) înţelegerea capacităţilor şi valorilor proprii pacientului, identificarea aspectelor etice ale
practicii medicale (prevenire / diagnostic / terapie / factori ce influenţează stilul de viaţă);
b) înţelegerea de sine: acceptarea ideii că propriile atitudini, convingeri şi sentimente
influenţează direct stilul de activitate a medicului şi calitatea serviciilor;
c) clarificarea şi justificarea eticii personale;
d) înţelegerea interacţiunilor dintre activitatea profesională şi viaţa privată a medicului.
 3) aspectul ştiinţific – abordarea propriei practici în mod critic, bazat pe cercetare şi
menţinerea nivelului profesional prin educaţie continuă şi perfecţionare.
a) cunoaşterea principiilor generale, metodelor şi conceptelor cercetării ştiinţifice, precum şi a
metodelor de evaluare statistică (incidenţa, prevalenţa, valoarea predictivă);
b) cunoaşterea bazelor ştiinţifice ale patologiei, simptomelor, diagnosticului, terapiei,
prognosticului, epidemiologiei, teoriei decizionale, teoriilor de formulare a ipotezei şi de
soluţionare a problemelor, activităţilor preventive;
c) capacitatea de a accesa, consulta şi evalua critic literatura de specialitate;
d) dezvoltarea şi menţinerea instruirii profesionale continue şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor
acordate.

Domeniile de activitate ale MF:

1) promovare sanatate, profilaxie boli
2) AMU
3) diagnostic, tratament
4) expertiza vitalitatii
5) sanatate publica, management sanitar
Caracteristicile fundamentale ale specialităţii Medicina de Familie:
1) Constituie primul nivel de contact al individului, familiei şi comunităţii cu sistemul de
sănătate, aducând serviciile de sănătate cât mai aproape de locul unde trăiesc sau muncesc
oamenii. Facilitează intrarea şi orientarea pacientului în sistemul de sănătate.
2) acces la servicii potrivite si de buna calitate, servicii specializate
3) coordonare cu alti specialisti, folosire resurse
4) aparare interese pacient, este orientată către individ, familia lui şi comunitate
5) Se bazează pe comunicarea directă medic – pacient, care duce la stabilirea unei relaţii
în timp (de durată).
6) Asigură continuitatea actului medical şi îngrijirilor determinate de nevoile pacienţilor.
7) Rezolvă problemele de sănătate acute şi cronice ale pacienţilor.
8) Promovează sănătatea şi starea de bine a pacienţilor prin intervenţii adecvate şi eficiente.
9) Urmăreşte rezolvarea problemelor de sănătate ale comunităţii.
10) Se ocupă de problemele de sănătate în dimensiunea lor fizică, psihologică, socială şi
culturală.

Cerinţele referitoare la gradul de calificare în domeniile de activitate a medicului de familie:

1) În domeniul „Promovarea
sănătăţii şi profilaxia
maladiilor” medicul de familie
trebuie să fie pregătit pentru:
2) În domeniul „Acordarea
asistenţei medicale în situaţii
de urgenţă” medicul de familie
trebuie să fie pregătit pentru:
3) În domeniul „Diagnosticul şi a) evaluarea clinică a pacienţilor, interpretarea rezultatelor
tratamentul bolilor răspândite” metodelor instrumentale, de laborator;
a) efectuarea măsurilor de promovare a sănătăţii la nivel
individual şi în comunitate;
b) efectuarea imunoprofilaxiei conform actelor normative în
vigoare;
c) efectuarea măsurilor de profilaxie primară şi secundară,
formarea grupelor de risc şi instruirea măsurilor de prevenire
a evoluţiei nedorite, indiferent de vârstă, gen, şi problema de
sănătate, implicând alţi specialişti la necesitate;
d) evaluarea dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor,
inclusiv a stării de pregătire funcţională înainte de înscriere la
grădiniţă şi la şcoală;
a) organizarea şi acordarea asistenţei medicale în cazul
calamităţilor naturale;
b) aprecierea gravităţii stării bolnavului şi intervenţii de
urgenţă la necesitate;
c) realizarea intervenţiilor în toate tipurile de urgenţe în
condiţii de ambulatoriu, acordarea primului ajutor şi
suportului vital bazal, prevenirea complicaţiilor;
d) activitatea de depistare timpurie a bolilor contagioase,
aplicarea măsurilor antiepidemice, supravegherea ulterioară
în focar.
 medicul de familie trebuie să
fie pregătit pentru:
4) În domeniul „Expertiza
vitalităţii” medicul de familie
trebuie să fie pregătit pentru:
5) În domeniul „Sănătatea
publică şi management
sanitar” medicul de familie
trebuie să fie pregătit pentru:
b) efectuarea diagnosticului diferenţial, argumentarea
diagnosticului clinic, elaborarea planului de tratament şi
supraveghere a pacienţilor;
c) realizarea în condiţii de ambulatoriu a planurilor de
diagnostic şi tratament ale pacienţilor în domeniile medicale,
apelând la necesitate la medicii specialişti de profil;
d) reabilitarea pacienţilor în condiţii de ambulator, referirea
lor la centre balneo-sanatoriale şi de recuperare;
f) organizarea îngrijirilor paliative cu asigurarea unei calităţi
decente a vieţii pacienţilor;
a) expertiza incapacităţii temporare a muncii în conformitate
cu actele normative în vigoare;
b) organizarea expertizei medicale a vitalităţii;
a) analiza indicatorilor demografici
b) analiza morbidităţii
c) analiza cauzelor incapacităţii de muncă
d) analiza mortalităţii
e) întocmirea rapoartelor anuale de activitate
f) întocmirea şi completarea documentaţiei medicale,
specificate în actele normative în vigoare;
g) elaborarea măsurilor de ameliorare a calităţii asistenţei
medicale
h) participarea în realizarea proiectelor de cercetare
ştiinţifică cu aplicarea ulterioară a rezultatelor în activitatea
profesională;

Rezumând caracteristicile de activitate ale medicului de familie şi cele ce ţin de standardul

profesional al lui se poate de conchis că:
- medicii de familie sunt medici specialişti instruiţi în baza principiilor disciplinei Medicina de
familie.
- Ei sunt medici responsabili pentru acordarea asistenţei complexe şi continue fiecărui individ
care necesită (se adresează pentru) asistenţă medicală, indiferent de vârstă, apartenenţa
sexuală, caracteristica bolii şi alte particularităţi.
- Medicii de familie poartă responsabilitate pentru sănătatea întregii comunităţi în care practică.
Elaborând planurile de conduită cu pacienţii săi, ei integrează factorii fizici, psihologici, culturali
şi existenţiali.
- Medicii de familie utilizează eficient şi corect încrederea pacientului şi informaţia despre el,
care sunt generate din cunoaşterea de durată a pacientului şi familiei sale.
- Medicul de familie exercită rolul său profesional prin promovarea sănătăţii, prevenirea
maladiilor şi acordarea asistenţei medicale comprehensive, îngrijirilor curative şi paliative.
Acestea sunt realizate de medicul de familie în mod direct sau prin intermediul altor specialişti,
în funcţiile de necesităţile de sănătate ale pacientului şi de resursele disponibile din comunitate,
facilitând accesul pacienţilor la servicii.
- Medicul de familie poartă responsabilitate personală pentru menţinerea şi sporirea
competenţelor sale profesionale, echilibrului psihic şi valorilor morale şi etice, condiţiilor de bază
ale unei asistenţe eficiente şi sigure pacientului

Medicul de familie îndeplineşte următoarele funcţii:

1. desfăşoară activităţi curative şi de reabilitare în funcţie de competenţa sa.
2. organizează şi desfăşoară activităţi de profilaxie în vederea depistării factorilor de risc,
precum şi identificării formelor precoce şi tardive ale maladiilor, inclusiv social-condiţionate;
3. efectuează evidenţa dispanserică a pacienţilor cu efectuarea examinărilor necesare,
tratamentului şi reabilitării stării sănătăţii;
4. acordă asistenţă medicală la domiciliu pacienţilor, în cazul stărilor acute şi acutizării
maladiilor cronice, determină tactica de acordare a asistenţei medicale primare;
5. consultă şi organizează trimiterea pentru internare programată în spital, conform
modului stabilit;
6. organizează asistenţă medicală necesară în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă
medicală cu referirea, la indicaţii medicale, la alte instituţii medico-sanitare;
7. desfăşoară activităţi privind instruirea sanitaro-igienică a populaţiei, promovarea
modului sănătos de viaţă, prevenirea îmbolnăvirii;
8. administrează tratament în staţionarul de zi;
9. efectuează expertiza incapacităţii temporare de muncă, trimiterea la expertiza medicală
a vitalităţii;
10.realizează examenele medicale profilactice anuale, inclusiv la angajare şi periodice, în
conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare;
11.organizează acordarea ajutorului medico-social de comun cu organele protecţiei
sociale persoanelor, singuratice, vârstnice, invalizilor, bolnavilor cronici.
12.acordă suportul consultativ familiei cu referire la: imuno-profilaxie; alimentaţie, educaţia
igienică a copiilor, prevenirea dereglărilor de sănătate pregătirea copiilor pentru admiterea la
instituţiile de învăţământ, orientare profesională, sănătatea reproducerii, asigurarea
maternităţii sigure, planificarea familiei, contracepţiei, eticii, psihologiei, igienei, aspectelor
sociale şi medico-sexuale vieţii familiale;
13.efectuează trimiterea la tratament balneo-sanatorial;
14.organizează activităţi antiepidemice;
15.organizarea activităţii de evidenţă, completarea şi ţinerea la zi a documentaţiei
medicale primare şi statistice medicale, planifică activităţile şi periodic evaluează
rezultatele;
16.participă la şedinţe, întruniri ştiinţifico-practice referitor la problemele diagnostice şi curativ-
profilactice, este membru al organizaţiilor obşteşti şi profesionale;
17.asigură delegarea activităţilor pentru realizare de către personalul subordonat,
monitorizează şi controlează executarea lor;

Medicul de familie are următoarele drepturi:

1. să fie asigurat cu loc de muncă după încheierea studiilor postuniversitare şi să-şi desfăşoare
activitatea medicală conform specializării şi calificării obţinute;
2. să beneficieze de condiţii normale de muncă.
3. să supervizeze activitatea personalului medical cu studii medii de specialitate şi inferior, ce
ţine de executarea funcţiilor şi obligaţiilor de serviciu;
4. să-şi ridice nivelul de pregătire profesională şi să fie atestat;
5. să fie remunerat conform funcţiei ocupate, gradului de calificare profesională, ştiinţifico-
didactică, rezultatelor activităţii sale;
6. să i se repare prejudiciul cauzat prin vătămare a sănătăţii în legătură cu activitatea
profesională;
7. să-şi apere, inclusiv pe cale juridică, dreptul la muncă şi alte drepturi profesionale;
8. să cunoască drepturile şi obligaţiile sale de serviciu;
9. la asociere în sindicate, organizaţii profesionale sau în alte organizaţii care au drept scop
reprezentarea şi protejarea intereselor profesionale;
10.să-şi perfecţioneze cunoştinţele şi să fie atestaţi pentru acordarea gradului de calificare
profesională;
11.să exercite alte drepturi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Medicul de familie poartă responsabilitate pentru activităţile sale, în conformitate cu legislaţia

Republicii Moldova.

7. Accesibilitatea la asistenţa medicală primară. Managementul primului contact.

Asigurarea continuităţii asistenţei medicale.
MF = primul caruia i se adreseaza persoana/pacientul
Competentele de baza ale MF ce tin de managementul contactului primar:
1) management contact primar al pacientilor cu probleme de sanatate neselectate
2) deservire pacienti cu spectru larg de probleme
3) coordonare cu alti specialisti
4) folosirea eficienta a resurselor sistemului de sanatate
5) oferirea serviciilor de sanatate adecvate
6) apararea intereselor pacientului

Asigurarea accesibilitatii la AMP:

1) program de lucru
 2) programarea consultatiilor urgente, urgentele medicale
3) consultatiile de rutina
4) accesul telefonic
5) timpul de asteptare
6) vizite la domiciliu
7) asistenta medicala in afara orelor de program
8) inscrierea pe listele medicului de familie

Vizite la domiciliu:
1. Urgentelor medico-chirurgicale
2. Copiilor în vârsta de 0-5 ani aflaţi sub tratament
3. Persoanelor asigurate cu insuficienta motorie a membrelor inferioare
4. Bolnavilor în faza terminala sau cu afecţiuni grave care necesita examinare, supraveghere
şi tratament
5. Persoanelor, care au solicitat serviciul de asistenta medicala urgenta şi solicitarea a fost
transmisa pentru deservire medicului de familie
6. Persoanelor asigurate de orice vârsta după externare din secţiile spitaliceşti, care
necesita supraveghere în dinamica la domiciliu
7. Depistarea contactelor cu boli contagioase, organizarea şi efectuarea masurilor
antiepidemice primare în focarele de boli contagioase
8. Supravegherea medicala şi tratamentul preventiv al contactelor

Continuitatea experentiala este asigurata de continuitatea:

1) informationala
2) in cadrul echipei si intre specialitati
3) in timp (flexibila)
4) in varietatea necesitatilor individului (longitudinala)
5) relationala, interpersonala

Modele de organizare ale medicinii de familie

După Conferinţa Internaţională de la Alma-Atâ (1978) dedicată reformării sistemelor de sănătate
prin fortificarea asistenţei medicale primare, inclusiv prin implementarea practicii generale /
medicinii de familii – conceptul de sănătate a fost revoluţionat, definind sănătatea drept stare
completă de bine bio-psiho-social şi nu numai absenţa bolii şi a infirmităţii. Având în vedere că
asistenţa medicală primară defineşte furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim
contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relaţii continue cu
pacienţii, în prezenţa bolii sau în absenţa acesteia era nevoie de elaborat forme de organizare
ale medicinii de familie, ţinând cont că AMP reprezintă primul loc de contact al individului,
familiei şi comunităţii cu sistemul de sănătate.

Ponderea serviciilor medicale

85 % - Asistenţa Medicală Primară
13 % - Asistenţa Medicală Secundară
2 % - Asistenţa Medicală Terţiară

Structura serviciului de Asistenţă Medicală Primară din R. Moldova

35 Centre ale Medicilor de Familie (raionale)
CMF Bălţi
5 AMT din Municipiu Chişinău cu 12 Centre ale Medicilor de Familie
Clinica Universitară AMP

Inclusiv:
392 Centre de Sănătate inclusiv 14 CS independente (mun. Chişinău)
541 Oficii ale Medicilor de Familie

Clasificarea CMF Centre ale medicilor de familie.

• Categoria III – până la 40.000 populaţie
• Categoria II – 40.001- 80.000 populaţie
• Categoria I – 80.001 şi mai mult
Notă: În numărul populaţiei se include cel din CS, OMF, OS (din componenţa CMF), inclusiv din
cadrul CS autonome şi instituţii private.
Clasificarea Centrelor de Sănătate (I)
• Categoria IV – 4500 – 6000 populaţie
• Categoria III – 6001 – 9000 populaţie
• Categoria II – 9001 – 11500 populaţie
• Categoria I – 11501 şi mai mult.
Clasificarea Centrelor de Sănătate (II)
Notă:
1) CS, inclusiv cele autonome, pot avea un număr de populaţie mai mic de 4500 în cazurile când
amplasarea geografică nu permite organizarea accesulu populaţiei la asistenţa medicală în CS
nominalizat (se informează MS)
2) Oficiul MF se organizează în localităţile rurale cu o populaţie de la 901 până la 3000 locuitori
3) Oficiul de sănătate se organizează în localităţile rurale cu o populaţie mai mică de 900
locuitori.

MEDICINA de FAMILIE
Definiţie: Medicina de familie este specialitatea ce asigură asistenţa medicală primară şi
continuă, care
prin acţiuni terapeutice, profilactice, educaţionale şi de recuperare contribuie la promovarea
stării de
sănătate a individului, a familiei şi colectivităţii.
Asistenţa Medicală Primară (AMP)
Constituie primul nivel de contact al individului, familiei, comunităţii cu sistemul sanitar,
aducând
serviciile de sănătate cât mai aproape de locul unde trăiesc sau muncesc oamenii, în
acelaşi timp,
este primul element al procesului continuu de păstrare a sănătăţii.
Rolul Asistenţei Medicale Primare
Asigură asistenţa medicală de prim contact
Asigură asistenţa urgenţelor medicale
Selecţionează cazurile pe care MF le poate îngriji singur sau care trebuie trimise la specialişti
de profil sau internaţi
Asigură continuitatea asistenţei medicale
Supraveghează starea de sănătate a populaţiei
Efectuează prevenţia bolilor
Funcţiile medicului de familie (I)
Asigură accesul la asistenţa medicală a populaţiei.
Facilitează intrarea şi orientarea pacientului în sistemul de sănătate.
Efectuează asistenţa medicală a omului sănătos.
Efectuează supravegherea medicală continuă.
Depistează şi urmăreşte factorii de risc endogeni şi exogeni şi instituie măsurile necesare de
înlăturare sau controlare a acestora (prevenţia primară).
Depistează şi tratează cât mai precoce diferite îmbolnăviri acute şi cronice .
Acordă asistenţă medicală de urgenţă în oficiu, la domiciliu sau la locul accidentului, reţine ce
poate trata sau trimite în timp util la unităţile sanitare ierarhice.
Acordă asistenţa medicală, urmărind să stabilească un diagnostic cât mai exact şi să aplice
un tratament cât mai adecvat,în pas cu noile date ştiinţifice, care şi-au dovedit
eficacitatea şi inofensivitatea.
În funcţie de patologia şi problemele bolnavilor, solicită, în cadrul de echipă, investigaţiile
necesare şi consultul celorlalţi specialişti, urmând ca ulterior să realizeze integrarea datelor.
Abordează pacientul în toată integritatea sa. Efectuează sinteza diagnosticului şi al
tratamentului.
Trimite spre internare bolnavii, furnizând toate documentele necesare, iar după externare
urmăreşte respectarea recomandărilor făcute.
Stabileşte incapacitatea temporară de muncă, analizează morbiditatea şi ea măsuri pentru
reducerea îmbolnăvirilor.
 Participă la depistarea precoce a stării de graviditate, face bilanţul stării de sănătate a
gravidelor luate în evidenţă, urmăreşte alături de obstetrician evoluţia sarcinii.
Colaborează cu medicul obstetrician şi cu pediatrul, pentru ca mama şi copilul să beneficieze
de toate condiţiile necesare evoluţiei normale a fenomenelor.
Aplică măsurile de prevenire şi combatere a bolilor infecţioase şi parazitare.
Participă la depistarea precoce a stării de graviditate, face bilanţul stării de sănătate a
gravidelor luate în evidenţă, urmăreşte alături de obstetrician evoluţia sarcinii.
Colaborează cu medicul obstetrician şi cu pediatrul, pentru ca mama şi copilul să beneficieze
de toate condiţiile necesare evoluţiei normale a fenomenelor.
Aplică măsurile de prevenire şi combatere a bolilor infecţioase şi parazitare.
Organizează şi conduce acţiunile prevăzute în campaniile de vaccinări (profilaxie specifică).
Asigură asistenţă medicală familiei şi comunităţii
Realizează sarcinile ce-i revin în cadrul programelor naţionale de sănătate, elaborate de
Ministerul Sănătăţii.
Acordarea îngrijirilor paliative.

Obiectul şi metodologia în medicina de familie

Ca obiect specific de activitate medicina de familie are:
Pacientul în toată integritatea lui, integrat în mediul său de viaţă şi de muncă, cu toate
problemele sale
medicale – deci omul bolnav.
Problemele medicale ale omului sănătos.
Diagnosticul precoce al bolilor, asistenţa medicală continuă, îngrijiri paliative, probleme
medicale ale
familiei şi comunităţii.
Patologia socială (cuprinde oamenii aflaţi în şomaj, sărăcie, handicap, familii dezorganizate
etc.).
Coordonează serviciile medicale cu:
- ambulanţa
- laboratorul
- specialiştii

Tipurile de diagnostic
Medicul de familie Medicul specialist
Diagnostic sindromal Diagnostic etiopatogenetic
Diagnostic precoce (clinic) Diagnostic de laborator
Diagnosticul de astăzi (mâine poate fi Diagnostic morfologic (histologic)
concretizat)
Diagnostic radiologic (imagistic)

Locul Medicinei de Familie în medicina modernă. Definiţie(WONCA EUROPE)

Medicina de familie este o disciplină academică şi ştiinţifică ce are un conţinut propriu

educaţional, de
cercetare, de medicină bazată pe dovezi şi de activitate clinică, precum şi o specialitate clinică
orientată spre asistenţa primară.

Scurt istoric al medicinei de familie

Este cea mai veche specialitate medicală
În perioada postbelică a fost dominată de celelalte specialităţi care a dus la cheltuieli foarte
mari, greu suportate de societate
Organismul uman divizat şi supradivizat nu se mai putea regăsi ca întreg, aspect deosebit de
important pentru evaluarea reală a stării de sănătate a individului
Emanciparea MF în Europa s-a început cu : fondarea primelor catedre de MF din Scoţia şi
Olanda (a.1966):
- Crearea Academiei Europene a instructorilor în Practica Generală (EURACT)
- Fondarea Societăţii Europene de Medicina de Familie (WONCA EUROPE, a.2000)
Etapele şi actele normative principale ale implementării medicinei de familie în R.Moldova
1. Conferinţa Internaţională a experţilor OMS şi UNICEF (Declaraţia de la Alma Ata1978).
 2. Iniţierea pregătirii Medicilor de Familie şi a implementării practicii medicinei de familie în RM
(1988).
3. Ordinul MS Nr.40 din 02.04.1993. În Nomenclatorul de Stat al specialităţilor medicale a fost
legiferată specialitatea "Medic generalist / de familie”.
4. Anul 1996. OMS a adoptat Carta de le Lubleana despre reforma AM în Europa orientată spre
AMP.
5. Hotărârea Guvernului RM nr.668 (17.07.1997) «Cu privire la aprobarea Concepţiei reformării
sistemului Asistenţei Medicale în RM în condiţiile economice noi pentru 1997-2003»
6. Hotărârea Guvernului RM nr.1134 (09.12.1997) «Cu privire la dezvoltarea AMP».
7. Ordinul MS nr.200 (19.08.1997) «Privind reforma medicinei primare în Republica Moldova" .
8. Ordinul MS Nr.163 (21.05.1998) "Continuitatea reformelor AMP pe principiul medicului de
profil
general / de familie"
ORDINUL Ministerului Sănătăţii RM N.163 din 21.05.1998
1. Regulamentul medicului de practică generală/ de familie
2. Profesiograma (careacteristica de calificare) a medicului de practică generală /de familie
3. Regulamentul şi Profesiograma asistentei medicale de practică generală / de familie
4. Regulamentul de alegere liberă a medicului de practică generală/ de familie
9. Ordinul MS Nr.56 (26.02.1999) «Referitor la normativele de state ale sectorului primar»
10.Ordinul MS Nr.190 (23.06.03) „Cu privire la instituirea sistemului sănătăţii raionale /
municipale"
11.Ordinul MS Nr.164 (30.05.03) „Cu privire Ia păstrarea documentaţiei medicale de ambulator
în instituţiile medicale"
12.Ordinul MS Nr. 382 din 21.12.2004 „Cu privire la aprobarea Regulamentului despre criteriile
de performanţă a muncii MF şi AMF”
13. Ordinul MS Nr. 370/177-a „Despre aprobarea Regulamentului privind prescrierea
medicamentelor compensate în condiţii de ambulator” (din 22.12.2005)
14. Ordinul MS Nr. 477 „Cu privire la organizarea staţionarelor de zi” (din 27.12.2005)
15.Ordinul MS Nr. 489/215 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea
tratamentului în condiţii de ambulator a unor maladii cronice cu diagnosticul confirmat în stadiul
de acutizare acordat de echipa AMP”
16. Ordinul 404 “Cu privire la delimitarea juridică a AMP la nivel raional”
Numărul MF din CS este de cel puţin 3
Numărul populaţiei înregistrate este de minimum 4500
Dorinţa MF de a activa în condiţiile autonomiei (proces verbal)
Capacităţi manageriale ale directorului
Susţinerea autorităţilor administraţiei publice locale
17. Organigrama

Etapele principale de implementare a educaţiei în medicina de familie

1988 Începutul instruirii MF în RM prin facultatea de perfecţionare a USMF “Nicolae
Testemiţanu”
1993 Instruirea postuniversitară prin Internatură (1 an)
1997 Instruirea prin rezidenţiat (3 ani)
1998 Fondarea catedrei Medicina de familie
1998 Fondarea Comisiei de Atestare a MF
2000 Fondarea Asociaţiei Medicilor de Familie
2000 Primul Congres al Medicilor de Familie din RM
2001 Deschiderea primului Centru-Model de instruire a Medicilor de Familie şi de Asistenţă
Medicală Primară “Pro-San”
2003 Inaugurarea Clinicii Universitare de AMP cu Centrul de instruire şi testare a manoperelor
practice.
2003 Editarea ghidului practic pentru Medicul de Familie
2003 Implementarea instruirii medicale continui în cadrul proiectului FIS
2006 Congresul II al Medicilor de Familie din R.Moldova
2007 Implementarea instruirii universitare în MF

Structura serviciului de
Asistenţă Medicală Primară
35 Centre ale Medicilor de Familie (raionale)
 CMF Bălţi
5 AMT cu 12 Centre ale Medicilor de Familie
Clinica Universitară AMP

Inclusiv:
392 Centre de Sănătate inclusive 14 CS independente (mun. Chişinău)
541 Oficii ale Medicilor de Familie

Indicatorii de calitate în practica Medicului de Familie

A. Indicatorul “Supravegherea gravidelor” ţine de luarea la evidenţă a gravidei la termenul de
gestaţie până la 12 săptămâni. Evaluarea indicatorului se face în baza:
1. Registrului MF privind evidenţa gravidelor (F 175/e)
2. Fişa personală a gravidei şi lauzei (F111/e)
3. Termenului gestaţiei stabilit de primul consult al obstetrigianului şi prin examenul USG

B. Depistarea primară a tuberculozei. Evaluarea se efectuează în baza:

1. Registrului de evidenţă a stării sănătăţii populaţiei (boli cronice) – F 166-1/e
2. Fişei medicale (F 025/e)
3. Fişei medicale a bolnavului cu tuberculoză (F 081e/)

C. Tratamentul ambulator a pacienţilor cu tuberculoză sub supravegherea MF. Pentru evaluare

se folosesc aceleaşi formulare ca în punctul B şi suplimentar – Fişa de tratament a bolnavului
TB-01.

D. Depistarea primară a cancerului. Criteriul ţine de depistarea primară a fiecărui caz de

cancer în stadiile precoce (st.I,II) confirmat în modul stabilit. Evaluarea indicatorului se face în
baza:
1. Formularului F 166-1/e
2. Fişei F 025/e
3. Cancer registru al medicului

E. Supravegherea persoanelor cu hipertensiune arterial. Criteriul – aflarea sub supravegherea

medicilor de familie a cel puţin 11% din numărul populaţiei adulte asigurate specificate în
contract. Evaluarea indicatorului se face în baza:
1. Formularului F 166-1/e
2. Fişei F 025/e
3. Tichetului statistic de evidenţă a diagnosticului definitiv (precizat) 025-2/e
Nota bene:
MF nu este o sumă a specialităţilor medicale, el este un specialist al întregului, pe când ceilalţi
specialişti se axează mai mult pe studiul unui organ, aparat sau sistem.
Activitatea Medicului de Familie este atât curativă, cât mai ales preventivă.
Dacă medicina este apreciată ca cea mai umană dintre profesii, atunci portdrapelul ei este
Medicina de Familie (OMS)

Tema 2.” MANAGEMENTUL PRACTICII MEDICALE. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ECHIPEI

DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ PRIMARĂ. ACTIVITATEA MEDICULUI DE FAMILIE ÎN
CONDIŢIILE ASIGURĂRILOR OBLIGATORII ÎN MEDICINĂ.”
1. Noţiune de management in practica medicului de familie. Competentele de baza de
management a medicului de familie in AMP (Medicina de prim contact, acces deschis pentru
toate problemele, “gate keeping” (сортировщик) şi coordonare cu alte resurse ale sistemului
de sănătate).
Managementul AMP/ MF
Sarcinile:
Asigurarea primului contact al pacientului cu serviciile de sănătate
Accesul la servicii de sănătate a pacieților cu spectru larg de probleme de sănătate
Asigurarea serviciilor potrivite și de calitate în AMP
Asigurarea folosirii efective a resurselor sistemului de sănătate prin coordonarea
îngrijirilor cu alți specialiști
Asigurarea accesului la serviciile specializate
Apărarea intereselor pacientului în sitemul de sănătate
De ce are nevoie MF pentru aceasta?
Deprinderi clinice
Deprinderi de organizare a practicii MF
Cunoştinţe despre funcţionarea sistemului de sănătate/ contact cu sistemul de sănătate
Organizarea unui sistem de servicii medicale pe principiile medicinii de familie
Medicul de familie
Lider cu calităţi de bază: deschidere către nou, profesionalism, exactitate
Capacitate de a determina prioritățile
Stabilirea sarcinilor
Controlul îndeplinirii sarcinilor
Organizare personală
Notiuni de management
...sistem de acţiuni de organizare, conducere şi dirijare a organizaţiei...
Management – este procesul de planificare şi menţinere a condiţiilor în care un grup de
persoane lucrează eficient pentru atingerea unui scop definit.
Resurse umane
Materiale
Finanaciare
Timp
Rolurile managerului
Interpersonal
Reprezintă organizația
Lider
Informațional
Monitorizează
Diseminează
Orator
Luarea deciziilor
Antreprenor
Rezolvă problemele apărute
Divizează resursele
Negociator
Functiile managerului
Viziune
Planificare
Organizare
Coordonare (lider)/ dirijare
Motivare
Control
Evaluare si analiză
Managementul practicii medicale
Dirijare personal
Managementul financiar/ negociere contractului de muncă, contractarea serviciilor CNAM,
cumpărare servicii
Managementul informaţional
Co-laborarea cu specialiștii din sistemul serviciilor de sănătate
Colaborare cu APL, ONG
Participarea la proiecte de cercetare
Etapele managementului
Analiza situaţiei
Identificarea problemelor
Evaluarea resurselor
Elaborarea unui plan
Organizarea procesului
Planificarea activităţii
Execuţia, coordonarea, controlul şi evaluarea rezultatelor
Dirijarea echiperi in AMP
Componența echipei
Obligaţiile
Motivarea
 Stabilirea sarcinilor şi independenţa profesională AMF şi altor membri ai echipei
Coordonarea îngrijirilor
MF folosește eficient resursele sistemului de sănătate prin:
Delegarea unor responsabilităţi membrilor echipei din AMP
Co-ordonarea îngrijirilor in AMP
Referirea pacientului la alţi specialişti în AMP
Co-ordonarea îngrijirilor dupa reintoarcerea pacientului din serviciile medicale
specializate
Susţinerea intereselor pacietului la interacțiunea cu specialiștii/ promovarea intereselor
pacientului în sistemul de sănătate.
Valorile fundamentale în sistemele de sănătate
Acces echitabil la servicii de sănătate
Echitate pentru sănătate
Servicii medicale care dau prioritate omului
Securizarea comunităţii medicale
Autoritate sigură şi responsabilă
Participarea la îngrijire
Sistemul serviciilor de sănătate
Scopul sistemului de sanatate: Ameliorarea sănătății populației pe perioada la tot ciclul vieții,
ținând cont de mortalitatea prematuă și invaliditate
Obiectivele sistemului de sănătate:
Ameliorarea sănătății populatiei (sănătate mai bună, reducerea inechitatii/ inegalității la
serviciile de sănătate)
Sporirea gradului de răspuns a sistemului de sănătate la aşteptările populaţiei
Respect pentru individ (demnitatea, confidentialitatea si autonomia)
Orientarea pe client (atenția promptă, acces la servicii, calitatea comodităților
fundamentale și alegerea prestatorului de servicii)
Garantarea justiției financiare (persoanele plătesc o parte din cheltuielile naționale pentru
serviciile de sănătate; și protejarea de riscuri finanaciare ca urmare a serviciilor de
sănătate).
Sistemul serviciilor de sănătate (cont)
Funcțiile de bază a sistemului de sănătate:
1. Conducere / dirijare
2. Generarea de resurse
3. Finanțare
4. Prestarea serviciilor
Asistenţa Medicală Primară
Calitatea serviciilor AMP
Eficiență si siguranța persoanelor deservite
Accesibilitatea serviciilor medicale
Financiară, geografica, timp 7/24, acordarea serviciilor la necesitate, personală,
libertatea alegerii medicului
Costuri minimale prin organizarea productive a prestarii serviciilor medicale
Forme de organizare a practicii MF
Practica publica
De stat
Centre de AMP (Grecia, Germania, Portugalia)
Policlinici (CSI)
Publice, dar nu de stat
Centre de sănătate regionale/ municipal (Finlanda, Spania, Suedia, Norvegia)
Practica privata
Non-profit/ Voluntare
Profit/ Comerciale
Practica Solo (Danemarca, UK)
Practica in grup (Olanda, UK)
Practica publica MF in RM
Instituţii Medico-Sanitare Publice
AMT
CCD
CMF
 CS
OMF
Practica MF Privata
Echivalente practica MF in SUA
Primary Care Medical HOME
Health Maintenance Org. (HMO)
Prestator AMP preferat (POP)
Centre medicale integrate
Centre medicale comunitare
Centre filantropice
Finanțarea IMSP în AMP RM
Fondurile asigurarilor obligatorii de asistență medicală (în baza de contract cu CNAM sau
agențiile teritoriale)
Surse bugetare
Servicii contra plată
Donații
Granturi și sponsorizari
Surse fiananciare permise prin legislație
Activitate autonomă/autogestiune, non-profit
Contextul îngrijirilor AMP
MF - medic de prim-contact pentru un spectru larg de probleme de sănătate - „gate
keeper”
Cota serviciilor curative faţă de cele preventive sporeşte
Dotarea cu echipament medical potrivit nivelul AMP
Cooperarea mono- şi interdisciplinară
Condiţii favorabile pentru asigurarea continuităţii ingrijirilor
Organizarea prestării serviciilor AMP
Echipa
Un grup de oameni, uniți printr-un scop comun, pentru atingerea caruia lucrează împreună
Echipa multidisciplinară nu este doar suma capacităților unui număr de indivizi, dar este
crearea unei puteri unice, îndreptate spre atingerea unui scop concret, reușita căreia depinde
de coordonarea nu atît a profesiilor, dar mai mult capacitățile individuale, interacțiunea și
comunicarea membrilor echipei
Avantajele lucrului în echipă
Mai multe rezultate
Rezultate calitative
Rezultatele se obțin mai rapid
Posibilitatea de a rezolva problemele in comun
Mai multă creativitate
Se obține acord, mai puțin risk de nereusită
Divizarea responsabilității, mai multă înțelegere în ce constă rolul și responsabilitatea
altora
Posibilitatea de motivare și perfecționare
Relații colegiale, prietenești
Stilurile de management depind de atitudinea faţă de oameni
Două teorii extreme
Teoria Х Teoria У
Oamenilor nu le place să lucreze, se straduie sa Oamenilor le place să lucreze!
evite munca daca pot
Oamenii trebuiesc fortați să lucreze în anumite Oamenii se autodirijează și stabilesc
direcție scopul
Oamenilor le place să fie conduși și evită Oamenii tind spre responsabilitate și o
responsabilitatea accepta
Oamenii lucrează pentru bani și sunt motivați de Oamenii sunt motivați să își folosească
stabilitatea și siguranță personală potențialul
Oamenii nu sunt creativi Oamenii sunt creativi si inventivi
De ce este nevoie de organizarea serviilor de AMP în echipă?
Teoria Y
 Fiecare individ înaintează idei Oamenii vor să lucreze și lor aceasta le
place
Oamenii sunt responsabili, motivați și pot să Oamenii de autodirijează pentru atingerea
coordoneze cu sine insuși scopurilor
Adevarul paote fi atins după discuții aprinse in Oamenii isi doresc responsabilitatea și o
grup acceptă
Discuțiile în grup sunt importante și eficiente, Oamenii sunt motivați să își descopere
denotă ca oamenilor le pasă unul de altul potențialul
Siguranța în organizație permite ca oamenii să Oamenii sunt creativi și inventivi de la
aibă opinie proprie și să concureze cu colegii natură
Echipa MF/AMP
Scopul echipei – comunitatea sănătoasă
Pentru atingerea acestui scop e nevoie de creativitate, ideile și posibilitatea de a rezolva
probleme (a comunității, familiei, individului), ale diverșilor profesioniști uniți printr-un efort
comun.
Acest scop nu poate fi atins fără participarea/colaborarea actorilor din alte sectoare
Echipa de lucru în MF/ AMP
Contact direct cu pacientul:
Medic de familie
Asistente medicale de familie
Moașă
Asitentă medicală cu diverse specilizări în igienă, ocrotirea sănătății, psihologie,
management
Registrator / recepționist
Secretar
Alţi specialiști în cadul practicii interdisciplinare
Personal non-medical: contabil, informatician, îngrijitor de curațenie, secretar,
administrator/ sef gospodarie)
Rolul echipei AMP
Asigură accesibilitatea populației la servicii de AMP
Permanență în CMF /Vizite la domiciliu
Ajută MF în supravegherea de sănătate
Supravegherea gravidei
Supravegherea nou-născuților, sugarilor, copiilor
Educația sanitară/ de sănătate
Depistează factorii de risc si organizează acțiuni de prevenire
Asigura prevenirea specifică (vaccinări, anchete epidemiologice)
Îngrijiri medicale în CMF
Îngrijiri de sănătate pentru pacienții cronici la domiciliu
Contribuie la îngrijiri de recuperare și reabilitare
Contribuie la acordarea îngrijirilor paliatice și terminale
Sarcinile echipei de AMP
Asistenta medicală de familie
Primeşte și înregistrează pacienții care se adresează la MF
Identifică problemele cu care pacientul s-a adresat
Contribuie la desfășurarea consultațiilor
Semnalează urgențele medico-chirurgicale eventuale
Efectuiază tratamente indicate de MF in oficiu și la domiciliu
Pregătește cabinetul de lucru a MF
Sterilizează echipamentul
Desfășoară activități de educație sanitară
Ține evidența materialelor și completează aparatajul si medicamentele pentru urgențe
Moașa:
Depistează și ia în evidență gravidele
Completează registrul de evidență a gravidelor
Efectuiază împreună cu MF supravegherea gravidelor
Vizite la domiciliu a gravidei/ lăuzei
Supraveghează regimul igieno-dietetic, de administrare a medicamentelor a gravidei
Participă la imunizarea gravidei
 Consultă specialistul OB/G in caz de necesitate
Echipa AMP (CUAMP)
Programarea vizitelor /sistem informațional
Trierea pacienților și pregătirea către consultație
Separarea MF și AMF în timpul consultației - confidențialitate
Post medical postconsultație
Durata consultației 20 min/ program lucru 5 ore în CMF
Predominarea serviciilor de prevenire
Educație pentru sănătate
Alegerea liberă a MF
Comunicare cu pacienții și membrii echipei
Obţinerea unui flux organizat de pacienți
Sporirea satisfacției pacienților
Satisfacția pacienților
Sporirea accesului la AMP (timp de primire și durata consultației)
Micșorarea timpului de așteptare in CMF
Trierea și orientarea pacientului către consultația medicală
MF/AMF sunt percepuți mai competenți/ rezolvă mai multe probleme medicale ale pacientului
Accent pe servicii de prevenire/ educație pentru sănătate
Îmbunătățirea comunicării cu pacineții
Continuitatea îngrijilor
Înscrierea pe lista MF
Supravegherea de sănătate
Prevenţia primara
Prevenţia secundara
Prevenţia terțiară
Servicii în oficiu şi la domiciliu
Managementul clinic
Patologie acută
Patologie cronică
Maladii contagioase si ne-contagioase
Patologie cu implicații sociale
Sporirea accesibilităţii prin calificare si competenţe de rezolvare a problemelor multiple;
Sporirea calităţii;
Finanţare adecvată/ optimizarea cheltuielilor prin întroducerea practicilor bazate pe dovezi;
Activităţi eficiente bazate pe protocoale şi ghiduri clinice in conformitate cu standardele
profesionale
Managementul informational in MF
Documentaţia cabinetului/ oficiului MF
Documentaţia medicală (fişe medicale, registre de evidenţă)
Sisteme informaţionale
Rapoarte către MS RM, CNAM
Documentația în CMF
Legi, Hotărîri de Guvern, ordine MS, regulamente, dispoziții, instrucțiuni și norme
metodologice
Regulamente de organizare și funcționare
Fișe de post pentru angajați
Contracte și documente financiare
Acte medicale, evidență contabilă, raport activitate
Gestionare financiară: salarii, cheltuieli medicale, de întreținere
Documentația referitor la organizarea fizică a cabinetului, dotarea cu aparataj și materiale
sanitare
Documentație medicală
Sistem informațional
Lista persoanelor asigurate înscrise la MF/ CMF
Fișa de consultație a adultului
Fișa de consultație a copilului
Registru de consultații
Registru de tratamente
Registru de vaccinări
 Registru de evidență a gravidelor
Registru de evidență a bolnavilor cronici
Registru de educație sanitară
Sistemul informational
CabiManager ofera posibilitatea mai eficienta a managementului informaţional la nivel clinic,
organizaţional şi economic.
Vizite pacienţi
Fisa medicală electronică
Configurare si evidenţa utilizatorilor
Rapoarte
Preţuri si conturi
Practica MF în condiţii AOM
Asigurare Obligatorie de Asistenţă Medicală
Principii AOM
Categorii persoane asigurate
Servicii medicale in AMP
Asigurările obligatorii de asistenţă medicală (AOM) (Legea “Cu privire la asigurarea obligatorie
de asistenţă medicală” nr.1585-XII din 27.02.1998)
AOM - sistem garantat de stat de protectie a intereselor populatiei în domeniul ocrotirii
sanatatii, oferind cetatenilor RM posibilitati egale în obtinerea unei asistente medicale
calitative, inclusa într-un Program unic de servicii medicale.
Legea “Cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală” nr.1585-XII din
27.02.1998
Compania Nationala de Asigurari Medicale (CNAM) – cvasistatala, dirijeaza finantele,
nonprofit
Pachetul Unic, stabilit anual de către Guvernul RM include volumul serviciilor prestate
Procurarea serviciilor medicale / plata per capita
Fondul de rezerva AOM pentru urgentele medico-chirurgicale prespitalicesti
Principiile sistemului de sănătate AOM
a. Solidaritatea
b. Echitate
c. Accesul universal
d. Finantarea sistemului de sanatate din fondurile publice, formate din taxe si impozite, precum
si din contributii
obligatorii si benevole ale patronatului si populatiei active
e. Preocuparea pentru îngrijirile primare de sanatate inclusiv de prevenire a bolilor, acordate
de catre medicul de familie
f. Descentralizarea economico-financiara a sistemului de sanatate si asigurarea unui grad înalt
de autonomie a prestarilor de servicii medicale;
g. Garantarea calitatii îngrijirilor de sanatate prin acreditarea institutiilor medicale si acordarea
de licente pentru
activitati medicale.
Pachete de servicii medicale
AMP
Servicii profilactice
Servicii de urgență
Servicii medicale curative
Servicii speciale
Servicii de suport
Asistență medicală de specialitate
Servicii spitalicești
Servicii farmaceutice (medicamente gratuite si compensate)
Asistenţa medicală primară in AOM
Medicul de familie în comun cu echipa
Conform profesiogramei, în cazul maladiilor şi stărilor menţionate în capitolul II al
Programului AOM
Activităţile de profilaxie a maladiilor
Supravegherea sănătăţii persoanelor asigurate, înregistrate la medicul de familie
Asistenţa medicală primară
Medicul de familie este prima persoană la care apelează persoana asigurată pentru a beneficia
de asistenţă medicală, care poate elibera bilet de trimitere la medicul specialist de profil sau
pentru internare în spital, conform prevederilor Programului Unic.
Servicii profilactice
Promovarea modului sanatos de viata, educatia pentru sanatate în prevenirea si combaterea
factorilor de risc,
consilierea antidrog:
instruirea parinţilor vizînd regulile de bază în educaţia copilului; depistarea, monitorizarea si
înlaturarea
factorilor de risc:
promovarea mişcării, alimentatiei raţionale, măsurilor de igiena personala,
promovarea consumului de apa din surse sigure, a sării iodate,
combaterea fumatului, consumului excesiv de alcool, expunerii la soare, stresului,
prevenirea traumatismului, infecţiilor sexual-transmisibile, infectiei HIV;
Supravegherea dezvoltării fizice si psihomotorii a copilului prin examene de bilanţ,
Servicii profilactice (cont)
Imunizarea categoriilor de grupă selectate conform Programului National de Imunizări,
indicaţiilor epidemiologice, ordinelor Ministerului Sănătaţii şi testarea tuberculinică a celor
selectaţi
Îngrijirea antenatala, supravegherea gravidelor şi îngrijirea postnatala a lăuzelor, în
conformitate cu actele normative aprobate de Ministerul Sănătaţii, cu prescrierea investigaţiilor
paraclinice necesare, stabilite în Normele metodologice
Planificarea familiei: consultarea în probleme de planificare a familiei, inclusiv alegerea
mijloacelor de contracepţie pentru persoanele fără risc obstetrical, maladii social-condiţionate.
Servicii profilactice (cont)
Controlul medical anual al persoanelor > 18 ani, pentru prevenirea bolilor cu consecinte
majore în morbiditate si mortalitate, cu examene profilactice:
examinarea pielii, glandei tiroide, ganglionilor limfatici;
examinarea glandei mamare (F > 20 ani);
măsurarea tensiunii arteriale;
tonometria oculară (> 40 ani);
aprecierea acuitaţii vederii;
Indicații pentru microradiofotografie (grupele de risc si persoanele din contingentul
periclitant);
indicatie pentru aprecierea nivelului glicemiei (grupele de risc); indicatie pentru testarea
serologica MRS (cu colectarea probei de sînge din vena), testarea HIV;
examinarea ginecologica profilactica,inclusiv prelevarea frotiului pentru examenul citologic,
indicatie pentru testare la frotiu urogenital la gonoree si trihomonade, inclusiv prelevarea
frotiului;
indicatie pentru tuseul rectal (> 40 ani);
Servicii profilactice (cont)
Controale medicale periodice
Afecțiunile aflate sub supravegherea medicului de familie
Prescrierea investigatiilor paraclinice si de diagnosticare în temeiul criteriilor (indicatiilor)
obiective și după Normele metodologice stabilite
Ghiduri, standarde si protocoale clinice www.ms.md
Controlul medical cuprinde:
Consultaţia (anamneză, examen obiectiv, diagnostic);
Prescrierea de examene paraclinice, în caz de necesitate sau suspiciune, atunci cînd există
argumente clinice
Examene profilactice:
Examinarea pielii, glandei tiroide, ganglionilor limfatici /anual;
Examen clinic al glandei mamare (F > 20 ani)/anual
Măsurarea TA - anual
Tonometria oculară (> 40 ani)/ anual
Aprecierea acuităţii vederii - la adresare/ examen stare sănătate;
Indicaţie pentru microradiofotografiei (grupele de risc şi persoanele din contingentul
periclitant);
Indicaţie pentru aprecierea nivelului glicemiei (grupele de risc) - anual
Examene profilactice (cont)
 Testarea serologică MRS (cu colectarea probei de sînge din venă), testarea HIV;
Examinarea ginecologică profilactică a femeilor în vîrstă > 20 de ani / la 2 ani; +examenul
frotiu citologic.
La femeile în vîrstă < 20 de ani, prelevarea frotiului pentru examenul citologic se efectuează
în caz de
patologie a colului uterin depistată vizual;
Indicaţie pentru testare la frotiu urogenital la gonoree şi trihomonade, inclusiv prelevarea
frotiului;
Indicaţie pentru tuşeul rectal (> 40 ani) - anual;
Servicii medicale curative:
a) Consultatie medicală (anamneza, examen clinic) în caz de boala sau accident,
a) stabilirea diagnosticului, recomandarea investigatiilor de laborator si instrumentale
b) prescrierea tratamentului, acordata, la solicitare persoanei, ori de cîte ori are nevoie aceasta
în baza datelor obiective;
b) Manopere de mica chirurgie în starile urgente, la indicatii medicale
a) tratamentul chirurgical al plagilor, inclusiv suturarea plagii si aplicarea pansamentului,
disectia panariciului,
furunculului (cu exceptia localizarilor în regiunea capului si gîtului), extragerea corpilor straini
din tesuturile moi, localizate superficial;
c) Tratament injectabil, dupa caz, prescris de orice medic: injectii intramusculare, intravenoase
si perfuzii în stationarul de zi/cabinetul de proceduri, inclusiv cu asigurarea consumabilelor
d) Prescriere de tratament medical si igienico-dietetic, inclusiv a medicamentelor compensate,
în tratament ambulatoriu, cu sau fara contributie personala.
e) Monitorizarea tratamentului si a evolutiei starii de sanatate a bolnavilor cronici, inclusiv a
invalizilor, conform planului de recuperare, si modificarea acestuia în functie de evolutia
parametrilor clinicoparaclinici, cu consultarea, în caz de necesitate, a medicului specialist;
f) Prescrierea, prin bilet de trimitere, a investigatiilor paraclinice ca o consecinta a actului
medical propriu si în concordanta cu diagnosticul prezumtiv, pentru confirmarea, infirmarea
sau diferentierea diagnosticului în scop profilactic, de supraveghere si tratament, inclusiv de
reabilitare
g) Referirea (trimiterea) pacientului catre specialistii de profil, dupa caz, pentru cazurile care
depasesc competenta
medicului de familie în modul stabilit de actele normative în vigoare ale Ministerului Sanatatii;
h) Luarea în evidenta a bolnavului TBC confirmat de medicul specialist de profil si a persoanelor
contacte din focarele
TBC, supravegherea si aplicarea strict observata a tratamentului în conditii de ambulator, pîna
la scoaterea din evidenta;
h) Asistenta medicala la domiciliu
Urgentelor medico-chirurgicale
Copiilor în vîrsta de 0-5 ani aflati sub tratament
Persoanelor asigurate cu insuficienta motorie a membrelor inferioare
Bolnavilor în faza terminala sau cu afectiuni grave care necesita examinare, supraveghere
si tratament
Persoanelor, care au solicitat serviciul de asistenta medicala urgenta si solicitarea a fost
transmisa pentru deservire
Persoanelor asigurate de orice vîrsta dupa externare din sectiile spitalicesti, care necesita
supraveghere în dinamica la domiciliu;
Depistarea contactelor cu boli contagioase, organizarea si efectuarea masurilor
antiepidemice primare în focarele de boli contagioase;
Supravegherea medicala si tratamentul preventiv al contactilor
Activităţi de suport:
a) Expertiza incapacitatii temporare de munca, inclusiv eliberarea si evidenta CMC
b) Organizarea trimiterii la Consiliul de Expertiza Medicala a Vitalitatii (CEMV), inclusiv
completarea documentelor
c) Eliberarea si evidenta certificatelor medicale despre starea sănătăţii, pentru îngrijirea
copilului bolnav, adeverinţelor medicale, certificatelor de deces.
d) Organizarea activităţii de evidenţă, completarea şi ţinerea la zi a documentaţiei medicale
primare si statistice medicale spre a fi Prezentate MS și CNAM
Rolul asigurărilor medicale în promovarea medicinii de familie
AOM au redescoperit rolul MF în contextul medicinei moderne
 MF asigură cel mai bine accesibilitatea la asistenţa medicală
MF poate rezolva cel mai puțin costisitor peste 80% din problemele medicale curente ale
populaţiei
MF poate aprecia cel mai bine când este necesară asistenţa medicală de specialitate

Managementul în practica medicului de familie

Catedra Medicina de Familie
Scopuri şi obiective
Familiarizarea cu noțiuni de management în practica medicului de familie
Organizarea lucrului echipei în practica medicinii de familie
Practica medicului de familie în condițiile asigurărilor obligatorii de sănătate
Agenda
Obiectivele educaţionale în domeniul managementului în medicina de familie (EURACT)
Noțiuni de management în practica MF
Modele de practică a MF
Exemple de abordare în echipă MF
Practica MF in condițiile asigurărilor medicale obligatorii
Volumul de servicii acordate în oficiu și la domiciliu (conform asigurărilor obligatorii
medicale)
Particularităţile Medicinei de Familie
1. Acordarea asistenţei medicale primare (Managementul AMP)
2. Îngrijiri centrate pe pacient
3. Soluționarea problemelor specifice
4. Abordarea comprehensivă
5. Orientarea spre comunitate
6. Abordarea holistică a pacientului

Managementul contactului primar în medicina de familie.

Medicina de familie – medicina de prim contact în sistemul de sănătate
Medicul de familie este orientat spre problemele de sănătate a indivizilor, familiilor şi
comunităţii deservite. Specialiştii în medicina de familie sunt axaţi preponderent pe conceptele
de sănătate, funcţionalitate şi calitate a vieţii persoanelor deservite. Deşi prevalenta maladiilor
serioase este joasa în comunitatea deservita un medicul de familie, acesta adresează şi
problemele de sănătate conform modelului de boala. Activităţile de prevenire a maladiilor şi
promovarea sănătăţii, managementul riscurilor ocupa o buna parte din activitatea medicului
de familie. Preocuparea de calitatea vieţii pacienţilor îşi găseşte exprimare în participarea
medicului de familie la îngrijirile paliative şi terminale a pacienţilor săi. Un element important
în managementul medicinii de familie este utilizarea intervenţiilor cost eficiente şi considerarea
costurilor pentru pacient, practica medicala cit şi costurile în cadrul sistemului de sănătate.
Îngrijirile de sănătate în asistenta medicala primara sunt prestate de o echipa de profesionişti
atât la nivel de practica cit şi în colaborare cu specialişti în alte domenii medicale la nivel
secundar, terţiar de asistenta medicala. Aceasta permite utilizarea judicioasa a resurselor şi
soluţionarea optima a problemelor pacientului. Interacţiunea complexa cu diverşi specialişti
pentru coordonarea îngrijirilor pacientului este un component critic în practica medicului de
familie ca portar în sistemul de sănătate şi apărătorul intereselor pacientului. Medicul de familie
ajuta pacienţii sa ia decizii privitor la sănătatea lor şi ii ajuta sa se orienteze în sistemul de
sănătate.
Medicul de familie asigura elemente practicii medicale enumerate mai jos.
Boxa 1. Asigurarea contactului primar de medicul de familie

Medicul de familie asigurara

1. Primul contact al pacientului cu serviciile de sănătate
2. Accesul la servicii medicale al persoanelor cu spectru larg de probleme
3. Servicii potrivite şi de calitate de AMP
4. Coordonarea îngrijirilor cu alţi specialişti în scopul folosirea efectiva a resurselor sistemului
de sănătate
5. Facilitarea accesului pacientilor la serviciile specializate
6. Apărarea intereselor pacientului în sitemul de sănătate

Competentele de baza a medicului de familie ce ţin de managementul contactului primar în

medicina de familie (WONCA, 2005):
1. Managementul contactului primar al pacienţilor cu probleme de sănătate neselectate.
• Sa cunoască bine epidemiologia problemelor prezentate în AMP
• Sa posede deprinderi clinice şi de comunicare care facilitează accesul uşor a pacienţilor cu
probleme neselectate la servicii medicale.
• Abordare organizata şi managementul condiţiilor cronice.
• Cunoştinţe vaste despre condiţiile clinice care se întâlnesc frecvent în practica medicului de
familie şi tratamentul acestora.
2. Deservirea pacienţilor cu în spectru larg de probleme
• Cunoştinţe de spre prevenţie în AMP
• Deprinderi clinice pentru managementul condiţiilor acute, cronice, preventive activităţi de
prevenţie, paliative şi urgente medicale.
• Deprinderi clinice pentru desfăşurarea consultaţiei clinice în AMP: colectare anamneză,
examen fizic şi utilizarea testelor pentru diagnosticare condiţiilor prezentate de pacienţi în AMP.
• Deprinderi de prescriere a tratamentelor medicale şi nemedicale pentru condiţiile de adresare
în AMP.
• Prioritizarea problemelor cu care se prezintă sau confrunta pacientul.
3. Coordonarea cu alţi profesionişti în AMP şi alţi specialişti
• Sa cunoască cum este organizat sistemul de sănătate
• Sa comunice excelent cu pacienţii, personalul şi sa posede abordarea în echipa efectiva.
4. Sa presteze servicii eficiente şi potrivite pacienţilor folosind eficient resursele sistemului de
sănătate.
• Cunoaşte structura sistemului de sănătate şi cum funcţionează AMP în cadrul sistemului de
sănătate.
• Cunoaşte şi înţelege sistemul de referire a pacienţilor câtre serviciile secundare şi alte cai de
acces.
• Refera pacienţii câtre specialişti şi menajează interconexiunea dintre AMP şi serviciile
secundare, inclusiv comunicare cu alţi profesionişti.
5. Oferă servicii de sănătate potrivite pacienţilor
• Comunica eficient, consiliază, învaţă şi tratează pacienţii, familia şi îngrijitorii
• Organizează şi dirijează practica medicala, menţine registrele şi documentaţia medicala,
efectuează managementul informaţional şi abordarea în echipa, se asigura de monitorizarea
calităţii serviciilor medicale.
6. Apără interesele pacientului în sistemul de sănătate.
• Dezvolta şi menţine relaţii cu pacienţii săi; Comunica cu respect, tratându-i fără paternalism
şi superioritate, ca pe nişte persoane egale.
• Medicul de familie exercita capacitaţi de lider, negociază şi găseşte compromisul atât cu
pacienţii cit şi cu specialiştii cu care interacţionează coordonând îngrijirile medicale.
Medicul de familie necesită abilitaţi clinice si de organizare şi management a practicii medicale
pentru a realiza contactului primar al pacientului cu sistemul de sănătate. Tot el este acela care
coordonează îngrijirile cu alţi specialişti din sistemul de sănătate atât în sistemul de asistenţa
medicala primara (AMP) cât şi în afara lui. Abilitatea medicului familie de a oferi eficient îngrijiri
de sănătate la nivelul AMP permite utilizarea eficienta a resurselor sistemului de sănătate în
general.
În acelaşi timp, medicul de familie facilitează accesul persoanelor la servicii de sănătate prin
referirea şi coordonarea îngrijirilor şi apărarea intereselor pacientului (WONCA, 2005). Ariile
de competenta a medicului de familie pentru managementul contactului primar în AMP includ
prestarea serviciilor medicale accesibile şi potrivite, organizarea, dotarea şi dirijarea financiara
a practicii, colaborarea cu echipa din medicina de familie, cit şi cooperarea cu alţi specialişti şi
personal din AMP (Rakel, 2001).
Managementul practicii medicului de familie include elementele de organizare a serviciilor,
managementul financiar şi personal. Managementul informaţional joaca un rol deosebit pentru
succesul practicii medicale şi îndeplinirea sarcinilor primare în medicina de familie (Rakel,
2006).
Specialiştii din sistemul medicinii de familie au nevoie de mai multe deprinderi practice, pe
lingă vastele cunoştinţe clinice. Printre acestea sunt deprinderile de comunicare cu pacienţii şi
colegii de serviciu, cunoaşterea principiilor de organizare a sistemului de sănătate, cum sunt
dirijate îngrijirile/serviciile de sănătate; deprinderi de abordare în echipa a lucrului în medicna
de familie, de a învăţa în afara limitelor profesiei; de a efectua auditul clinic şi analiza practicii
medicale; aptitudini de conducere- manageriale (Fraser & Skelton, 2009).
Realizarea contactului primar în medicina de familie
Managementul contactului primar este unul din principiile de baza a medicinii de familie.
Conform acestui principiu Medicul de familie este primul medic căruia i se adresează
pacientul/persoana conform prevederilor legale cum sunt L E G E A ocrotirii sănătăţii nr. 411-
XIII (1995) şi Ordinul MS RM nr. 695 (2010). Medicul de familie este primul medic de contact
al pacientului cu sistemul de sănătate. Orice persoana indiferent de vârsta şi gen se poate
adresa la medicul de familie oricând şi cu orice problema de sănătate, indiferent de boala.
Practica unui
medic de familie este organizata astfel incit persoanele sănătoase sau cele cu spectru larg de
probleme de sănătate au acces la serviciile medicului de familie. Medicul de familie asigura
servicii de calitate şi potrivite nivelului AMP în limita competentelor specialităţii medicina de
familie. Pacientul este referit câtre specialistul din secţiile consultative în instituţiile de
ambulator, sau cei din instituţiile medicale secundare, terţiare. Medicul de familie asigura
folosirea efectiva a resurselor sistemului de sănătate prin acordarea îngrijirilor de calitate şi
potrivite la nivelul AMP, referirea doar la necesitate a persoanelor bolnave câtre specialist sau
instituţii spitaliceşti şi coordonarea îngrijirilor după întoarcerea pacientului . Medicul de familie
serveşte drept poarta de intrare a pacientului în sistemul de sănătate şi apăra interesele
pacientului în sistemul de sănătate.
Pacientului i se favorizează şi nicidecum limitează accesul la servicii specializate, sarcina
medicului de familie fiind determinarea gradului de necesitate şi urgenţa deservirii. Aceste
acţiuni sunt impuse pentru a dirija volumul de trimiteri şi preveni supraîncărcarea serviciilor
specializate, utilizarea resurselor pentru persoanele care au cea mai mare nevoie de servicii
medicale specializate, prevenindu-se agravarea bolilor, survenirea complicaţiilor, rezultatelor
fatale, sau minimalizându-se riscurile pentru persoanele din comunitate în cazul maladiilor
infecţioase.
Funcţiile medicului de familie
• Funcţia de asigurare a accesibilităţii la asistenta medicala. Medicul de familie este specialistul
care facilitează intrarea pacientului în sistemul de sănătate. Persoanele sunt asigurate cu
asistenta medicala primara direct fără intermediere. Instituţiile medicale care prestează servicii
de asistenta primara pe principiul medicinii de familie sunt situate aproape de domiciliul
persoanelor deservite. În mare majoritate pacienţii se înscriu pe lista unui medic de familie
care activează în localitate şi deserveşte populaţia unui sector teritorial arondat. Cu toate
acestea persoanele au dreptul sa aleagă oricare alt medic de familie indiferent de principiul
teritorial (Ordinul MS RM nr. 695, 2010). Funcţia medicinii de familie de asigurare a
accesibilităţii are mai mult aspecte. Cu toate acestea a fi accesibil şi aproape de nevoiele
pacientului sunt cele mai importante aspecte funcţiei de prim contact.
• Supravegherea şi promovarea stării de sănătate. Medicul de familie oferă consiliere
persoanelor deservite în ce priveşte păstrarea şi optimizarea sănătăţii şi desfăşoară prevenirea
maladiilor prin măsuri de prevenţia primara, secundara şi terţiara.
• Acordarea îngrijirilor medicale curente. Medicul de familie este în stare sa rezolve majoritatea
(70%-80%) din problemele medicale curente ale pacienţilor (WONCA, 2005).
• Facilitatea intrării şi orientării pacientului în sistemul de sănătate. Medicul de familie trimite
pacientul la alţi specialişti, orientându-l unde sa se adreseze.
• Sinteza diagnostica şi terapeutica. Medicul de familie efectuează inventarierea bolilor,
ierarhizează bolile, formează interconexiuni şi ia o decizie diagnostica şi terapeutica.
• Supravegherea medicala continua. Medicul de familie urmăreşte evoluţia stării de sănătate
şi boala a persoanelor deservite. Pacientul este asistat şi supravegheat în caz de boala la nivel
de asistenta medicala primara la dresarea iniţiala în caz de boala, pe durata evoluţiei bolii şi în
cazul revenirii pacientului de la alt nivel de asistenta medicala cum ar fi secundara sau terţiara.
• Asistenta medicala a familiei şi comunităţii. Medicul de familie acorda asistenta nu numai
persoanelor individual ci şi precauta problemele de sănătate a comunităţii şi intervine în
cazurile necesare pentru prevenirea bolilor la nivel de comunitate.
• Funcţia de recuperare şi reabilitare. Medicul de familie susţine pacientul prin activităţi de
recuperare şi reintegrare în activitate în cazul după externarea din spital sau afecţiunile
trenante.
• Acordarea îngrijirilor terminale şi paliative. Medicul de familie împreuna cu echipele de
îngrijiri paliative asista pacienţii cu afecţiuni terminale şi are scop asigurarea calităţii maxime
posibile, combaterea durerii şi consolidarea persoanei în îngrijiri terminale şi familiei sale
pentru a depăşi dificultatea situaţiei de pierdere a unei persoane apropiate.
• Funcţia de cercetare ştiinţifica se refera la aspectele ştiinţifice ale specialităţii medicina de
familie. Participarea la cercetare medicala contribuie atât la perfecţionarea specialităţii cit
găsirea soluţiilor optimale pentru sistemul de sănătate şi problemele de sănătate a pacienţilor.
Datorita specificului specialităţii medicina de familie medicii se confrunta cu situaţii de
incertitudine frecvent, când sunt nevoiţi sa ea decizii rapide şi sa orienteze pacienţii în sistemul
de sănătate reieşind din limita de timp a unei vizite (15-20 minute), dar şi sa tina cont de
informaţiile furnizate de pacient în perioada vizitelor repetate şi relaţiei de lunga durata cu
acesta. Pentru îndeplinirea funcţiilor medicii de familie necesita deprinderile clinice şi de
comunicare. Medicul de familie pune un diagnostic fizic, psihic şi social în condiţii de
ambulatoriu. In activitatea sa medicul de familie trebuie să utilizeze datele epidemiologice în
regiune şi activitatea curentă. El permanent trebuie să ţină cont de factorul de timp când pune
un diagnostic sau indică tratamentul. Identificarea şi combaterea factorilor de risc pentru
sănătate e deprindere esenţială a unui medic de familie in activitatea sa de prevenire. Medicul
de familie trebuie să fie permanent gata de a lua o decizia iniţiala în orice problema de sănătate
pe care o are pacientul. Pentru a realiza supravegherea pacienţilor cu probleme complexe sau
specifice de sănătate medicul de familie trebuie să fie în stare
să coopereze cu alţi specialişti in AMP şi alte nivele de asistenţa medicală. Fără deprinderea de
a organiza şi conduce practica sa medicală medicul de familie nu poate funcţiona productiv in
sistemul de asistenta medicala primara.
Rolul MF în sistemul de sănătate
Sistemul de sănătate este un subsistem al sistemului protecţie sociala, care are rolul de a
produce servicii şi bunuri necesare menţinerii şi refacerii stării de sănătate (Enachescu, 2006).
AMP pe principiile medicinii de familie este parte componenta integrala a sistemului de protecţie
sociala a persoanelor si garantează realizarea dreptului la sănătate a cetăţenilor (Evans &
Lerberghe, 2008). Actorii sistemului de sănătate includ furnizorii, producătorii, beneficiarii,
plătitorii, administratorii. Republica Moldova trece printr-un proces de reforma a sistemului de
sănătate de la tipul Semaşco la un sistem descentralizat şi reforma finanţării sistemului de
sănătate prin asigurări obligatorii de servicii medicale (Atun et al, 2008). Sistemul de sănătate
curent in Moldova este social orientat şi este bazat pe drepturile fundamentale ale persoanelor
la servicii medicale. În tarile europene (Germania, Olanda, Belgia, România) funcţionează
sistemul de asigurări sociale de sănătate (tip Bismark); în Marea Britanie funcţionează sistemul
tip Beveridge (Enachescu, 2006). În SUA sistemul de sănătate este mixt, preponderent fiind
sistemul medical privat, sistemul asigurărilor sociale acoperind doar parţial nevoile de sănătate
a populaţiei, în special categoriilor social vulnerabile (Rakel, 2006). În Moldova, precum şi în
alte state ale Comunităţii Statelor Independente (CSI), unde în trecut sistemul de sănătate era
administrat si finanţat centralizat, sistemul de sănătate este in proces de reformare (Atun et
al, 2008). In procesul de reformă s-a obţinut flexibilitatea de administrare şi finanţare a AMP
prin Asigurările Obligatorii de Servicii de Medicale (AOM) (Atun, 2008). In majoritatea ţărilor
cu sisteme sociale de asigurari medicale medicina de familie are rolul de garantare a echităţii
si protecţiei de riscuri financiare a populaţiei (Evans & Lerberghe, 2008).
Sistemele de asigurari medicale bazate pe taxe au dus la asigurarea accesului universal la
servicii medicale si sporirea rolului medicinei de familie pentru asigurarea accesului populaţiei
la servicii medicale.
Reieşind din necesitatea îngrijirilor de sănătate medicina de familie prestează servicii de prima
linie şi are un rol central în ce priveşte contactul pacientului cu sistemul de sănătate. Medicul
de familie are rolul de portar în sistemul de sănătate, prin intermediul căruia pacientul obţine
acces la serviciile costisitoare specializate. Asigurarea contactului primar in sistemul de
sănătate, una din funcţiile fundamentale ale AMP, este realizată de sistemul de servicii pe
principiul medicinii de familie. AMP integrează promovarea sănătăţii, prevenirea maladiilor şi
tratamentul şi îngrijirile medicale intro manieră sigură, eficientă şi social productivă stabilindu-
se între populaţie şi sistemul de sănătate. Serviciile de asistenţa medicală primară dau
prioritatea persoanei, tratatează cu consideraţie sănătatea şi bunăstarea, valorile şi capacităţile
populaţiei si forţei de muncă. Medicina de familie prestează servicii eficiente şi sigure si este
preocupată atât de îmbunătăţirea sănătăţii cât şi de rezultatele sociale pentru populaţie (Evans
& Lerberghe, 2008).
Accesibilitatea la asistenta medicala primara
Accesibilitate la servicii medicale primare poate fi descrisă in perspectiva de cost, distanta
geografică, timp şi calificarea personalului, care prestează serviciile de AMP. Accesibilitatea la
servicii medicale în medicina de familie reflecta posibilitatea persoanelor din comunitate de a
primi serviciile medicale în timp potrivit şi fără întârzieri. Practica medicului de familie trebuie
sa asigure acest acces prin mai multe modalităţi precum ar fi organizarea programului de lucru,
programarea consultaţiilor, deservirea în dependenta de gradul de urgenta, consultaţii de
rutina, vizite la
domiciliu, vizite în afara orelor de program şi continuitatea serviciilor medicale, acces telefonic,
înscrierea şi plecarea de pe lista medicului de familie.
Modalităţi de asigurare a accesibilităţii la asistenta medicala primara
• Program de lucru.
Pentru asigurarea accesului la serviciu de AMP instituţiile medicale respectă un program de
lucru determinat. Accesul persoanelor la servicii medicale în AMP este organizat în orele de
program general acceptate şi reglementate prin legislaţie. În general, accesul la servicii de AMP
este organizat în regim 24 de ore 7 zile în săptămâna. În afara orelor de program la medicul
de familie sunt asigurate căi alternative pentru a realiza accesul la servicii medicale, in special
pentru situaţiile de urgenţă şi speciale. Aceasta sarcină este dificil îndeplinită în localităţile
rurale, zonele cu acces limitat la serviciile de urgenta sau lipsa personalului medical în alte
instituţii medicale, cu care ar fi posibila cooperarea pentru organizarea accesului la servicii
continui. În tarile cu sisteme de sănătate bine dezvoltate şi dotate accesul pacienţilor la servicii
în afara orelor de program este organizat prin cooperarea mai multor practici şi desemnarea
medicilor, asistentelor medicale de garda, servicii specializate telefonice, care preiau apelurile
telefonice ale pacienţilor, triază cauza de adresare şi fac le fac legătura cu medicul de familie
de serviciu. Camerele de garda, secţiile de internare a spitalelor, servicii specializate în
acordare de asistenţă medicală în caz de urgenta menţin accesul populaţiei la servicii medicale
permanent.
• Programarea consultaţiilor urgente.
Pacienţii cu urgente medicale de gradul I vor fi deserviţi în măsura urgentei de câtre medicul
de familie atât în oficiu cit şi la domiciliu. În cazul când situaţia de urgenta depăşeşte limitele
competentei medicului de familie, dotarea tehnica de care acesta dispune, urgenta va fi
deservita de câtre specialistul din serviciile de urgenta specializate sau servicii spitaliceşti.
Pacienţii care au, sau considera ca au o problema urgenta pot fi consultaţi în aceeaşi zi.
Sistemul de acces liber în aceeaşi zi de adresare permite atât intervenţiile timpurii în cazul
urgentelor şi prevenirea complicaţiilor cu risc pentru sănătate şi viata, cit şi sporeşte satisfacţia
pacienţilor.
• Urgentele medicale
Fiecare oficiu al medicului de familie stabileşte un sistem de rezolvare imediata a urgentelor
medicale. Echipa medicului de familie înţelege sistemul de management al urgentelor medicale
şi intervine corespunzător la necesitate. Pacienţii primesc la timp ajutorul de urgenta la
adresare în oficiu sau la domiciliu. Toţi membrii echipei medicului de familie sunt instruiţi în
managementul urgentelor medicale, inclusiv resuscitarea cardio – respiratorie. În oficiul
medicului de familie este stabilit un sistem care asigura posibilitatea contactării unui medic în
caz de urgenta. Persoana responsabila pentru contactul telefonic (recepţionistul sau asistenta
medicală) în orele de program furnizează informaţii referitor la urgentele, care pot fi deservite
de medicul de familie şi îndreaptă/refera la alte servicii potrivite după caz. În orele după
program sau zilele de odihna pacienţii sunt informaţi despre serviciile de urgenta disponibile
din localitate. Informaţia de contact şi programul de urgenta este de obicei afişat în locuri
vizibile şi menţinut cu informaţii corecte curente.
• Consultaţiile neurgente/ de rutina
Pacienţii cu probleme obişnuite / comune sânt văzuţi în cel mult doua zile lucrătoare de orice
doctor şi în cel mult şapte zile lucrătoare de un anumit doctor (Shortell and Kalujny, 2006).
Datele literaturii prezintă termeni rezonabili de aşteptare pentru vizitele de rutina (Shortell and
Kalujny, 2006; Nemerenco, 2008). Examenele de sănătate sunt programate la intervale mai
mari decât cele cu caz de boala. Satisfacţia pacienţilor creste în cazul combinării programării
cu accesul liber pe motiv de boala (Saltamn et al, 2007). Durata medie a unei consultaţii
programate în oficiul medicului de familie cu întrevedere la doctor sau asistenta medicului de
familie este de cel puţin 10 minute (cel puţin 7,5 minute de contact personal), dar poate dura
de la 2 la 19 minute în mediu pentru vizita, intervalul de programare fiind de 20 min
(Nemerenco, 2008; Ordinul MS nr. 695,
2010). Fiecare oficiu al medicului de familie stabileşte un sistem de monitorizare a posibilităţii
de programare şi a timpului de aşteptare al cărui scop este de a identifica şi corecta întârzierile
semnificative. Sistemul electronic de programare a vizitelor la medic scade timpul de aşteptare
în oficiu şi sporeşte satisfacţia pacienţilor (Nemerenco, 2008; Popov, 2009).
• Accesul telefonic
Accesul telefonic este esenţial pentru stabilirea accesului populaţiei la serviciile medicale.
Oficiul medicului de familie instalează suficiente linii telefonice şi amplasează suficient personal
care sa răspundă nevoilor pacienţilor. Timpul de aşteptare la apelul telefonic sau posibilitatea
de accesare telefonica a oficiului medicului de familie sunt foarte importante în stabilirea
accesului la servicii de asistenta medicala primara. Oficiul medicului de familie instituie un
sistem fezabil de înregistrare a programărilor / chemărilor la domiciliu fie prin program
electronic sau pe suport de registre şi de informare a membrului corespunzător al echipei care
se ocupa de managementul solicitării. Registratorii sau asistentele medicului de familie se
ocupa de recepţionarea apelurilor telefonice şi programarea vizitelor la medicul de familie,
înregistrarea solicitărilor vizitelor la domiciliul pacientului. Solicitările telefonice în oficiul
medicului de familie pot fi făcute conform unui program zilnic stabilit şi care este adus la
cunoştinţa persoanelor deservite.
• Timpul de aşteptare
Pacienţii nu sunt puşi sa aştepte în sala de aşteptare nemotivat şi sunt informaţi asupra
motivelor oricărei întârzieri fata de programarea făcuta. Timpul de aflare în oficiul medicului de
familie este de 40-60 min pentru o vizita, incluzând timpul de prezentare, triere şi pregătire
câtre consultul medicului, timpul post-consultaţie şi pregătire câtre vizita repetata, sau
efectuare de tratamente medicale, instruire de câtre personalul medical mediu (Nemerenco,
2008).
Vizitele urgente au o durata diferita în dependenta de cauza de adresare, deoarece presupun
o intervenţie urgenta, investigaţie mai complexa şi monitorizare de scurta durata în oficiu.
• Vizitele la domiciliu
Vizitele la domiciliu sunt acceptate şi asigura accesul persoanelor la servicii medicale. Numărul
şi frecvenţa vizitelor variază în dependenta de sistemul de sănătate şi asigurările medicale in
diverse ţări. În ţările unde predomină serviciile de sănătate private vizitele la domiciliu sunt
foarte rare. În schimb asistentele medicale pentru îngrijiri la domiciliu, asistenţii sociali,
asistenţii de sănătate comunitari sunt cei care asigura serviciu la domiciliu destul de frecvent.
In ţările cu sisteme de asigurări sociale a serviciilor de sănătate vizitele la domiciliu a medicului
de familie sunt destul de des solicitate. Pacienţii sunt consultaţi la domiciliu daca medicul
considera ca boala/ condiţia lor necesita aceasta. În Republica Moldova Asigurările Obligatorii
de Servicii Medicale acoperă un sir de vizite la domiciliu:
1. Urgentelor medico-chirurgicale
2. Copiilor în vârsta de 0-5 ani aflaţi sub tratament
3. Persoanelor asigurate cu insuficienta motorie a membrelor inferioare
4. Bolnavilor în faza terminala sau cu afecţiuni grave care necesita examinare, supraveghere
şi tratament
5. Persoanelor, care au solicitat serviciul de asistenta medicala urgenta şi solicitarea a fost
transmisa pentru deservire medicului e familie
6. Persoanelor asigurate de orice vârsta după externare din secţiile spitaliceşti, care necesita
supraveghere în dinamica la domiciliu
7. Depistarea contactelor cu boli contagioase, organizarea şi efectuarea masurilor
antiepidemice primare în focarele de boli contagioase
8. Supravegherea medicala şi tratamentul preventiv al contactelor
Oficiul medicului de familie are o strategie referitor la managementul asistentei medicale a
pacienţilor externaţi din spital. Continuarea tratamentului în condiţii de domiciliu şi
supravegherea reabilitării şi reintegrării persoanelor în caz de boala sau complicaţiile acestora
are loc cu suportul personalului din echipa medicului de familie. Asistentele medicului de familie
efectuează tratamentele medicale la domiciliu şi asigura continuitatea monitorizării pacienţilor
consultaţi de câtre medicul de familie.
• Asistenta medicala în afara orelor de program.
Oficiul medicului de familie are o strategie de asigurare a asistenta medicala în afara orelor de
program şi acesta strategie este adusa la cunoştinţa persoanelor deservite. Centrele private
de regula contractează centre specializate de urgenta medicala, care recepţionează apelurile
telefonice de la pacienţi în afara orelor de program în mod automat şi după o triere preventiva
şi stabilirea a gradului de urgenta pacientul este sfătuit sa se adreseze la camera de garda/
secţia de internare din spital sau centrele de urgente, sa solicite urgenta la domiciliu sau apelul
telefonic este transmis unui medic de garda pentru o evaluarea suplimentara şi determinare
necesitaţii consultaţiei de câtre medicul de familie. Excepţional de rar pacientul va fi consultat
de medicul de familie în afara orelor de program, dar aceasta poate avea loc în localităţile
rurale unde accesul la servicii medicale urgente este limitat. Accesibilitate de 24 de ore 7 zile
în săptămâna este ideala pentru serviciile de asistenta medicala primara şi acces continuu la
servicii medicale, dar implica resurse suplimentare şi o buna organizarea lucrului oficiilor
medicului de familie.
• Înscrierea pe liste medicului de familie.
Medicul de familie deserveşte persoanele din comunitate în conformitate cu circumscripţia
teritoriala şi înscrierea libera în baza unei cereri pe lista medicului de familie indiferent de statul
asigurat/neasigurat, iar în cazurile de urgenta medico-chirurgicale sau alte situaţii justificate
din punct de vedere medical pacienţii sunt deserviţi indiferent daca sunt sau nu înscrişi pe lista
medicului pe tot teritoriul republicii Moldova. Pacienţii sunt înscrişi pe lista medicului de familie
indiferent de statul asigurat sau nu, fără discriminare fata de statutul lor social, de rasa, gen,
vârsta, confesie religioasa, grad disabilitate sau condiţie medicala. Trecerea pe lista altui medic
se efectuează în baza unei cereri în scris cu motivarea transferului doar o data pe an dat fiind
faptul ca finanţarea serviciilor medicale în asistenta medicala primara are loc per capita şi se
face o data pe an. Schimbarea domiciliului permite transferarea persoanelor pe lista altui medic
de familie pe toata perioada anului. Oficiul medicului de familie accepta pacienţii care doresc
sa fie înscrişi pe lista şi nu face discriminări de rasa, sex, clasa sociala, vârsta, religie, grad de
disabilitate sau condiţie medicala. Pacienţilor scoşi de pe lista li se va oferi în scris o explicaţie
a motivului excluderii, la fel şi pacienţii trebuie sa ofere explicaţia în cazul dorinţei sa
părăsească lista unui medicului de familie.
• Acceptabilitatea serviciilor
Aspectul de acceptabilitatea de către consumator/ beneficiar a serviciilor prestate de medicul
de familie se pot răsfrînge asupra consului de servicii medicale si în ultimă instanţa deminua
sau mari accesul la servicii. Disponibilitatea unei instituţii medicale de asistenţa medicală
primară în cadrul geografic, comoditatea oficiului, dotarea cu echipament, posibilităţi de
investigare de laborator, tratamente medicale, prezenţa personalului medical, trebuie sa fie
completate de condiţii, care satisfac dimensiunile socio-psihologice ale nevoilor consumatorilor.
Beneficiarii nu trebuie să resimta bariere socio-culturale, lingvistice in instituţia medicală şi
pacienţii să se simptă bienveniţi în instituţia medicală indiferent de statul său.
Continuitatea asistentei medicale în medicina de familie
Oficiul medicului de familie încurajează pacienţii sa respecte continuitatea îngrijirilor medicale.
Se oferă explicaţii şi se facilitează programarea pentru vizita repetata pentru supravegherea
cazului de boala, cât şi reîntoarcerea la medicului de familie pentru supraveghere în caz de
externare din spital, sau după consultarea unui specialist. La fel sun încurajate vizitele de
supraveghere a stării de sănătate pentru monitorizarea stării de sănătate şi efectuarea
măsurilor de prevenire a bolilor (WONCA, 2005).
Oficiul medicului de familie stabileşte un sistem, care permite pacienţilor sa contacteze
serviciile de urgenta prin apel telefonic sau prezentare la serviciile de urgenta. Informaţiile
privitoare la pacienţii, care necesita asistenta medicala urgenta sau au beneficiat de serviciile
echipelor de urgenta, sunt primite şi transmise sistematic şi eficient de oficiul medicului de
familie.
Pentru a asigura asistenta continua si de calitate în afara orelor de program se cooperează
numai cu medici de familie care asigura un standard înalt al îngrijirilor medicale (demonstrat
prin monitorizarea timpului de acces, a tipului de medici angajaţi s.a.) şi alte instituţii care pot
asista pacienţii oportun şi calitativ. Neapărat va exista în oficiu o strategie de înlocuire a
membrilor echipei pe perioada absentelor (concedii de odihna sau boala, participare la cursuri
de educaţie medicala continua, conferinţe, congrese sau alte manifestări profesionale).
Continuitate îngrijirilor medicale în medicina de familie (Freeman, Olesen, and Hjortdahl, 2003)
1. Experienţa unor îngrijiri coordonate şi progresarea lenta/fără probleme a îngrijirilor de la
un specialist la altul din punctul de vedere a pacientului (continuitatea experenţială)
2. Pentru a obţine acest element important serviciul trebuie sa asigure:
3. Transferul excelent al informaţiei care urmează pacientul (continuitatea informaţionala;
continuitatea şi coerenta fisei medicale)
4. Comunicarea efectiva dintre profesionişti şi servicii şi cu pacienţii (continuitatea intre ramuri
şi a echipei)
5. A fi flexibil şi sa se ajusteze la necesităţile indivizilor în timp (continuitatea flexibila)
6. Îngrijirea a cit mai puţin posibili profesionişti, consistenta cu alte necesitaţi ale pacientului
(continuitatea longitudinala)
7. Sa asigure unul sau mai mulţi profesionişti nominal, cu care pacientul poate sa dezvolte o
relaţie terapeutica şi interpersonala (continuitatea relaţionala sau interpersonala)
Este important ca medicii de familie sa înţeleagă perspectiva pacientului şi cum acesta resimte
trecerea de la un medic la altul în sistemul de sănătate pentru a asigura continuitatea îngrijirilor
medicale sub aspect experienţial. Pacienţii nu trebuie sa resimtă fragmentarea îngrijirilor in
sistemul de sănătate. Pentru continuitatea servicii în medicina de familie e necesar să se
asigure transferul informaţional care urmează pacientul, ce ar crea coerenta fisei medicale şi
continuitatea informaţionala. Comunicarea intre specialiştii instituţiilor din asistenta medicala
primara şi alte instituţii specializate asigura o continuitate a echipei şi asigura legătura intre
diverse ramuri. Medicii de familie se adaptează la necesităţile pacienţilor în timp şi asigura o
continuitatea flexibila, iar participarea la îngrijirea pacientului a cit mai putini specialişti,
consistenta cu alte nevoi ale pacientului asigura continuitatea longitudinala. Pacientul are
posibilitatea sa dezvolte o relaţie terapeutica şi interpersonala cu unul sau mai mulţi
profesionişti nominali în medicina de familie, asigurându-se continuitatea relaţionala sau
interpersonala (Freeman, Olesen, and Hjortdahl, 2003).
Boxa 3. Continuitatea îngrijirilor medicale în medicina de familie
1. Experienta unor ingrijiri coordonate - continuitatea experentiala
2. Transferul excelent al informatiei - continuitatea informationala; continuitatea şi coerenta
fisei medicale
3. Comunicarea efectiva dintre profesionisti - continuitatea intre ramuri şi a echipei
4. Flexibil la necesitatile indivizilor - continuitatea flexibila
5. Ingrijirea a cit mai putin posibili profesionişti şi consistenta cu alte necesitati ale pacientului
- continuitatea longitudinala
6. Presionisti nominal cu care pacientul dezvolta o relatie terapeutica şi interpersonala -
continuitatea relationala sau interpersonala

Managementul practicii în medicina de familie reprezintă procesul de planificare şi menţinere a

condiţiilor în care un grup de persoane (echipa de lucru a medicului de familie) lucrează eficient
pentru atingerea unui scop definit (cum ar fi asigurarea cu servicii de AMP populaţia înscrisa
pe lista medicului de familie). Medicul dirijează resursele umane, materiale, financiare şi de
timp (Shortrell & Kalujny, 2006; Etco, 2006). Ca şi oricare alt manager medicul pe lingă
obligaţiile clinice mai are rolul de management interpersonal, informaţional, de luarea a
deciziilor şi acţionare ca întreprinzătorul în cazul unei practici individuale. În cazul practicilor
de grup medicul poate participa la procesul de management în măsura variată cu delegarea
anumitor funcţii. Managementul include îndeplinirea funcţiilor de viziune, planificare,
organizare, coordonare şi controlul/evaluare rezultatelor. Participarea echipei de lucru la
îndeplinirea acestor funcţii duce la o desfăşurarea participativa a activităţilor şi rezultă în
productivitatea practicii medicale, cât şi sporeşte satisfacţia profesionala a membrilor echipei.
Forme de organizare a practicii medicale
Asistenţa medicală primară este prestată populaţiei in cadrul centrelor de medicină de familie,
care reprezintă instituţii medico-sanitare publice organizate cu participarea nemijlocita a
administraţiei publice locale, şi instituţii private. Toate instituţiile care prestează servicii de
medicină de familie sunt inregistrate în Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă
medicală primară, aprobat de Ministerul Sănătăţii. Particularităţi ale reformei sistemului de
sănătate în Moldova includ separarea reglementarii, finanţării si prestării serviciilor medicale.
O bună parte din prestatorii de servicii medicale primare funcţionează autonom şi consumatorii
serviciilor pot profita de alegerea liberă a medicului şi instituţiei, unde vor primi servici de AMP.
Instituţiile de asistenţă medicală primară se deosebesc după locul de desfăşurare a activităţii
in mediul urban si rural si sunt organizate in mare parte dupa principiul teritorial, deservind un
numar variat de populatie. Atit instituţii publice cât şi private ca forma juridica presteaza servicii
de medicina de familie de o complexitate diversa. Asistenţa medicală primară se acordă în
Centre ale Medicilor de Familie (40.000-80.000 populaţie), Centre de Sănătate (4.500-11.501
populaţie), inclusiv autonome, Oficii ale Medicului de Familie (901-3000 populaţie) si Oficii de
Sănătate (mai puţin de 900 persoane în localitate).
Majoritatea centrelor medicilor de familie sunt reprezentate de practica in grup fiind organizata
dupa principiul teritorial. Rolul de manager al instituţilor medicale de AMP este asumat de
persoane cu studii medicale şi pregatire in management sanitar.

Etapele de management includ: analiza situaţiei, identificarea problemelor, evaluarea

resurselor, elaborarea unui plan, organizarea procesului de implementare a planului şi
planificarea activităţilor propriu zise, desfăşurarea activităţilor, coordonarea şi controlul
rezultatelor. Evaluarea şi re-evaluarea situaţiei încheie procesul de management şi permite sa
stabilim procesul şi succesul masurilor întreprinse.
Procesul de management
Competenta clinica, abilităţile manageriale şi de comunicare influenţează eficienta lucrului
unui medic. Un management neeficient scade calitate serviciilor clinice, demoralizarea
personalului medical şi rezulta în insatisfacţia pacienţilor. Un management reuşit al asistentei
medicale primare va aloca astfel resursele limitate incit sa fie satisfăcute nevoie de îngrijire şi
cerinţele pacienţilor, respectând valorile şi principiile medicinii de familie. Nici în cele mai
dezvoltate societăţi şi bogate tari nu sunt suficiente resurse pentru satisface toate nevoile şi
cerinţele de sănătate a pacienţilor. De aceea orice medic de familie va fi nevoit sa evalueze
cerinţele, sa stabilească priorităţi şi sa aloce resurse în practica. Acest proces este ciclic şi duce
de la evaluare la re-examinarea obiectivelor, priorităţilor şi procedurilor de practica.
Boxa 4. Procesul de management în practica medicului de familie
• Formularea obiectivelor
• Definirea populaţiei deservite in practica/centru medical
• Evaluarea necesitaţilor, evaluarea cerinţelor, evaluarea resurselor
• Determinarea/Alocarea priorităţilor
• Formularea politicilor
• Evaluarea performanţelor

Obiectivele sunt formulate în baza valorilor medicului şi aşteptărilor pacientului. Valorile

medicinii de familie care stau la baza procesului de management sunt accesibilitatea serviciului,
doctorului, îngrijiri personale, continuitatea îngrijirilor, şi persistarea relaţiei medic pacient.
Calitatea serviciilor medicale în AMP, satisfacţia de la practica a personalului medical, valorile
personale ale medicilor se regăsesc printre valorile comune a instituţiilor din AMP. În unele
situaţii practica este mai mult axata pe prevenirea şi managementul maladii concrete. Daca un
oficiu al medicului de familie anunţa obiectivul ca fiecare pacient care se adresează cu o
problema acuta va fi deservit în aceeaşi zi, atunci neapărat trebuie sa fie definit ce înseamnă
problema acuta. Pe lingă aceasta colaboratorii centrului vor trebui sa se conducă de anumite
regulamente interne privitor la îndeplinirea obiectivelor anunţate. Alt model de obiectiv ar fi ca
pacienţii cu cauze ne-urgente sa fie văzuţi de câtre medic în cel mult două săptămâni; sau în
orele de lucru pacienţii vor fi văzuţi de medicul pe lista căruia sunt înscrişi; timpul rezervat
unei consultaţii va fi de 15 min; pacientul care vrea sa vorbească cu doctorul vor primi un
telefon de răspuns în aceeaşi zi; la toţi pacienţii adulţi li se va lua TA în oficiu; pacienţii cu DM
sau HTA vor fi examinaţi cel puţin o dat la 3 luni.
De multe ori obiectivele stabilite de oficiul medicului de familie vor fi în conflict, spre eg. „Cum
pot fi văzuţi pacienţii cu urgente, daca medicul are pacienţi programaţi şi nu are timp liber?”.
Necesitatea de a soluţiona problema urgenta a unui pacient va fi prioritara obiectivului ca
fiecare pacient sa se adreseze la medicul pe lista căruia este înscris. Accesul liber la medic în
aceeaşi zi rezolva o potenţiala situaţie de conflict şi soluţionează problema de sănătate a
pacientului, fiind în acelaşi timp respectate valorile de continuitate şi accesibilitate la servicii
AMP. Pentru organizarea eficienta a serviciilor în practica medicului de familie este nevoie de
multa dedicaţie şi consecventa în implementarea deciziilor luate. Pentru soluţionarea
problemelor în practica medicul mai întâi trebuie sa definească lista sa de pacienţi/ populaţia
şi sa evalueze necesităţile de îngrijiri medicale a acestui grup de persoane. Gratie precizării
anuale a listei de persoane înregistrate la medicul de familie este relativ uşor sa se estimeze
de ce servicii va fi nevoie. Listele electronice permit sa se facă estimări operative cu un grad
de precizie mai mare. Monitorizarea practicii va permite determinarea necesitaţilor ne-împlinite
a pacienţilor. Aceste necesitaţi pot varia de la cele recunoscute şi raportate de câtre pacienţi,
cit şi cele observate în cadrul practicii de câtre lucrătorii medicali cum sunt îngrijirile preventive,
de sănătate mintala sau disabilitate. Chestionare scurte asupra satisfacţiei, servicii adecvate
preventive pentru pacienţi sunt utile în determinarea necesitaţilor neîmplinite şi la
determinarea direcţiilor pentru intervenţii de îmbunătăţire a practicii. Evaluarea cerinţelor
pacienţilor în baza datelor de monitorizarea a practicii poate descrie categoriile de solicitări de
baza fata de practica medicului de familie de la solicitări telefonice, vizite în oficiu cu probleme
urgente, neurgente, solicitări de vizite la domiciliu, vizite cu scop preventive adulţi, copii,
îngrijiri prenatale şi pentru nou născuţi, prescrierea medicamentelor, până la solicitări în caz
de urgente şi nocturne. Gradul de detalii şi precizie, focusarea pe o anumita problema depinde
de sarcina pusa pentru evaluare. Evaluarea resurselor practicii este necesara în procesul de
management. Resursele practicii includ încăperile fizice, sistemul de comunicare, medicii, alt
personal şi alte resurse disponibile în cadrul instituţiei sau instituţiilor afiliate, partenere sau în
comunitate. Evaluarea performantei practicii va fi făcuta în dependenta de obiectivele stabilite
şi vor viza structura, procesul şi rezultatele practicii (Shortell & Kalujniy, 2006). Trei strategii
sunt folosite pentru evaluarea practicii medicului de familie. Abordarea directa a pacientului şi
evaluarea satisfacţie. Evaluarea periodica a procedeelor în practica se efectuează în baza
documentaţiei, liste de apeluri telefonice, calcularea timpului mediu de aşteptare în sala de
aşteptare, întârzierea în obţinerea unei programări pentru adresare cu caz acut sau ne-acut.
Procedeele de audit a fiselor medicale se foloseşte pentru monitorizarea aspectelor specifice
de performanta în conduita anumitor condiţii, prescrierea medicamentelor, referirea la
specialist, folosirea investigaţiilor de laborator.
In baza rezultatelor acestor evaluări se face revedere obiectivelor practicii şi stabilirea noilor
regulamentele interioare. Este foarte important ca obiectivele stabilite sa fie realistice şi sa tina
cont de schimbarea cerinţelor din parte pacienţilor şi regulamentelor la nivel de sistem de
sănătate.
Educaţia pacienţilor, campaniile informaţionale desfăşurate în comunitate pot influenta
considerabil cererea/ adresarea pacienţilor şi practica medicului e familie trebuie sa răspundă
prompt la aceste schimbări. Calificare medicului şi cerinţe lui pentru vizite de supraveghere,
încurajarea examenelor profilactice poate de asemenea influenta cererea pacienţilor. În timpul
reevaluării obiectivelor practicii se va tine de cont de faptul cit de eficient sunt utilizate
resursele practicii, cum este utilizat timpul pentru consultaţii, daca este constant fluxul de
pacienţi, documentaţia medicala corect şi la timp amplasata, instrumentarul pentru examinare
pregătit la timp şi suficient, comunicarea intre membrii echipei este eficienta. La fel se va tine
cont daca medicii şi alt personal cunosc şi respecta
regulamentelor interioare. Recepţionistul (persoana care preia toate apelurile telefonice în
oficiu) are responsabilitatea cheie pentru fluxul informaţional intre pacienţi şi membrii echipei
medicului de familie şi aşteptările de operare a practicii.
Cele mai frecvente greşeli în managementul practicii medicului de familie:
• Prea multe apeluri telefonice simultan, când pacienţi cu probleme urgente pot avea dificultate
de accesare. Aceasta nu numai limitează accesul persoanelor la serviciile medicale dar
generează nemulţumiri şi situaţii tensionate.
• Răspunsuri neadecvate la apelurile telefonice datorate lipsei de competenta a persoanei care
răspunde, dar deficiente de comunicare. Întârzierea sau imprecizie la transmiterea telefonica
a informaţiilor. Neanunţarea pacienţilor unde sa se adreseze în afara orelor de program sau
zile de odihna.
• Timp lung de aşteptare (2-3 zile) pentru o programare pentru cazuri acute cum sunt infecţiile
acute respiratorii sau urinare.
• Pacienţii nu reuşesc sa vorbească la telefon cu asistenta medicala sau medicul din cauza
barierei impuse de recepţionist din dorinţa de a proteja timpul de lucru a medicului cu alţi
pacienţi.
Atâta timp cit managementul practicii medicului de familie nu este critic analizat şi obiectivele
clar stabilite, medicul poate nici sa nu cunoască deficientele şi sa continue practica în ignoranta.
Procesul de luarea a deciziilor. Membrii echipei medicului de familie trebuie sa cunoască
procedura de luare a deciziilor şi sa fie la curent cu responsabilităţile şi împuternicirile de a lua
decizii la nivelul competentelor sale. Adunările săptămânale cu personalul medical şi adăugător
duc atât la transparenta decizionala cit şi la clarificare rolurilor şi responsabilităţilor.
Regulamentele de petrecere a şedinţelor echipei de lucru depinde forma de organizarea a
practicii, dar în mare parte are politici şi practici similare pentru toate practicile în medicina de
familie.
Finanţarea serviciilor în medicina de familie
Instituțiile medicale de medicina de familie, care prestează servicii de asistenta medicala
primara sunt finanţate din fondurile AOM in baza de contract cu CNAM sau companii private de
asigurări de sănătate. Veniturile instituției medicale de asistenta medicala primara pot fi
realizate din surse bugetare, contracte pentru servicii furnizate în cadrul programelor de
sănătate publică, contracte încheiate cu terţi, pentru servicii aferente unor competenţe
suplimentare (Legea fondurilor AOM pe anul 2010 nr. 128-XVIII din 23.12.2009; Ordninul MS
RM nr 695). Plata directă de la consumatori, pentru serviciile ne-contractate cu terţi plătitori
pot completa sursele de finanțare, dar nu determina o parte importanta a veniturilor. Donaţiile,
sponsorizările si alte surse obţinute conform dispoziţiilor legale complementează veniturile
instituțiilor de asistenta medicala primara. În Moldova majoritatea centrelor de medicina de
familie activiză la autogestiune, dat fiind faptul ca sunt în mare parte instituţii publice aceasta
îşi desfăşoară activitatea fără a avea ca scop obţinerea profiturilor financiare. Conform
regulamentelor in vigoare sumele destinate pentru finanțarea serviciilor de asistenţei medicale
primare nu pot fi mai mici de 30% din suma totală a fondului de bază a asigurării obligatorii
de asistenţă medicală (Ordinul MS RM nr. 695, 2010). Finanțarea AMP este mixta şi necatînd
la funcționarea AOM, rămâne înaltă cota de participare individuală a
consumatorilor/beneficiarilor de servicii medicale prin plăţi formale şi neformale (Atun et al,
2008).
Abordarea în echipa în Asistenta Medicala Primara.
Prin esenţa sa medicina de familie presupune abordarea în echipa a problemelor de sănătate a
pacienţilor în asistenta medicala primara. Modalitatea de organizarea a practicii în medicina de
familie variază de la tara la tara dar presupune o abordare în echipa indiferent de practica
privata sau publica, profit sau nonprofit, solo sau în grup. Echipa de lucru este unitate de baza
în funcţionarea medicinii de familie şi reprezenta un grup de persoane, uniţi printr-un scop
comun pentru atingerea căruia lucrează împreună (Shortell & Kaljny, 2006). În componenta
echipei medicului de familie intra în principal medicul de familie şi asistenta medicala, dar poate
varia în dependenta de resursele, disponibilitatea practicii şi necesităţile de sănătate a
comunităţii deservite. Performanta este obiectivul principal al echipei în medicina de familie.
Scopul principal al echipei medicului de familie este sănătatea comunităţii deservite şi
asigurarea accesului la serviciile medicale de AMP. Totalitatea de persoane care alcătuiesc
echipa medicului de familie creează o putere unica, îndreptata spre atingerea unui scop
concret, reuşita căreia depinde de coordonarea nu atât a profesiilor, dar mai mult capacităţile
individuale, interacţiunea şi comunicarea membrilor echipei (Jurgutis, prezentare Chişinău,
iulie 2007). Abordarea în echipa permite obţinerea rezultatelor productive şi calitative de
deservire a pacienţilor, economisirea timpului şi posibilitatea de a rezolva un sir de probleme
în comun (Saltman, 2006). Echipa productiva, funcţionala în medicina de familie oferă
creativitate în soluţionarea problemelor, presupune acord intre membrii echipei şi minimizează
şansele nereuşitelor. Pe lingă faptul ca membrii echipei îşi divizează rolurile, ei manifesta
înţelegere comuna a scopului şi îşi cunosc responsabilităţile, fiind gata sa îşi asume
responsabilităţi noi pentru reuşita comuna (Saltman, 2006). Fiecare membru de echipa este
motivat sa se perfecţioneze şi sa ajungă la performanta individuala mai înalta, în acelaşi timp
menţine relaţii colegiale, prieteneşti cu
ceilalţi membri ai echipei. Fiecare membru al echipei poate sa îşi manifeste individualitatea şi
sa se evidenţieze, dar aceasta nu trebuie sa dăuneze performantei echipei ca un tot întreg,
respectându-se nişte standarde etice comune. Delegarea responsabilităţilor are loc în
dependenta de competenta şi autonomia profesionala a membrilor echipei. Comunicarea şi
interacţiunea membrilor echipei este esenţiala pentru funcţionalitatea echipei. Disciplina şi
organizarea echipei sporeşte performantele în practică medicului de familie şi duce la
îndeplinirea comprehensiva şi calitativa a sarcinilor de lucru.
In procesul de furnizare de servicii, medicii de familie colaborează cu toate celelalte specialităţi
medicale, cu respectarea specificului specialităţii şi respectarea actelor normative în vigoare
privind acordarea asistenţei medicale în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Abordarea în echipa distinge mai multe concepte cum este echipa multidisciplinara,
interdisciplinara şi trans-disciplinară. Activitatea echipa multidisciplinare se bazează pe faptul
ca abilităţile diferitor profesionişti sporesc creativitatea, promovează inovaţia şi gândirea
deschisa a membrilor echipei, oferă soluţii comprehensive şi stabilitatea echipei în timp duce
la rezultate mai bune. Echipa interdisciplinara presupune interacţiunea diferitor specialişti,
aplicând tehnici de interacţiune în situaţii reale de practica. Echipa transdisciplinară presupune
interacţiunea specialiştilor din diverse discipline, adaptându-se şi folosind reciproc resursele
pentru operare în legătura logica. în general, lucrul în echipa este un proces tehnic, politic şi
de dezvoltare sociala în asistenta medicala, care este deschis, dinamic şi participativ. Echipele
se caracterizează prin interdependenta dintre diverşi profesionişti pe orizontala, flexibilitate,
creativitate şi interacţiune comunicativa. Membrii echipei accepta scopurile şi obiectivele
comune şi formează relaţii şi legături, care facilitează dezvoltarea armonioasa a echipei şi
atingerea scorului de baza a echipei medicului de familie.

Componenta echipei în AMP

Componenta echipei medicului de familie este specifica sistemului de sănătate, comunitate şi
poate varia. Nu exista modele universale a echipei de AMP care ar fi recomandabile în orice loc
şi context social. Definirea componentei echipei din AMP nu este determinata de tipul
specialiştilor sau relaţia lor numerica cu populaţia deservita, ci prin abordarea organizaţionala
de adaptare a structurii şi funcţionarii pentru a satisface nevoile indivizilor, familiilor şi
comunităţii. În general contact direct cu pacientul au medicul şi asistentele medicale (Ordinul
MS RM nr.695, 2010). Acestea din urma pot avea diverse specializări în igienă, ocrotirea
sănătăţii, psihologie, management, îngrijiri la domiciliu. Regulamentele locale recomanda
integrarea în componenta echipei în medicina de familie a moaşei, care asista medicul de
familie pentru examenele profilactice şi monitorizarea gravidelor. Secretarul, recepţionistul,
persoana specializata în servicii informaţionale, cit şi personal non-medical pot face parte din
echipa medicului de familie, în special unde practica un grup mai mare de specialist sau sunt
centre mari cu resurse suplimentare. Pentru centrele medicale care integrează servicii
adăugătoare pe lângă cele medicale în component echipei care are contact direct cu pacienţii
pot fi specialiştii din diverse domenii cum sunt serviciile sociale, psihologice, de sănătate
mintala si altele. Competentele generice, specifice şi umane stau la baza funcţionarii membrilor
echipei de AMP. Membrii echipei AMP poseda deprinderi de comunicare eficienta,
managementul informaţional şi al resurselor şi sănătate publica. Deprinderile de comunicare
sunt primordiale determinând interacţiunea cu pacienţii, comunitatea, administraţia instituţiilor
medicale, specialişti din alte nivele de asistenta medicala, cit şi membrii.
Echipa de asistenta medicala în centrul medicilor de familie asigura accesibilitatea populaţiei la
servicii de AMP prin organizarea Permanenţei în CMF, vizite la domiciliu. Ajuta medicul de
familie în supravegherea de sănătate, supravegherea gravidelor, nou-născuţilor, sugarilor,
copiilor. Membrii echipei efectuează educaţia sanitară/ de sănătate, lucrează cu populaţia în
depistarea factorilor de risc şi organizează acţiuni de prevenire; asigura prevenirea specifică
(vaccinări, anchete epidemiologice); oferă îngrijiri medicale în CMF şi pentru pacienţii cronici
la domiciliu; contribuie la îngrijiri de recuperare şi reabilitare; contribuie la acordarea îngrijirilor
paliative şi terminale (Enachescu, 2006).
Asistenta medicala de familie îndeplineşte următoarele sarcini (Enachescu, 2006; Ordinul MS
RM nr. 695, 2010):
• Primeşte şi înregistrează pacienţii care se adresează la MF
• Identifică problemele cu care pacientul s-a adresat
• Contribuie la desfăşurarea consultaţiilor
• Semnalează urgenţele medico-chirurgicale eventuale
• Efectuează tratamente indicate de MF în oficiu şi la domiciliu
• Pregăteşte cabinetul de lucru a MF
• Sterilizează echipamentul
• Desfăşoară activităţi de educaţie sanitară
• Ţine evidenţa materialelor şi completează aparatajul şi medicamentele pentru urgenţe.
Moaşa în practica medicului de familie îndeplineşte următoarele sarcini (Enachescu, 2006;
Ordinul MS RM nr. 695, 2010):
• Depistează şi ia în evidenţă gravidele
• Completează registrul de evidenţă a gravidelor
• Efectuează împreună cu MF supravegherea gravidelor
• Vizite la domiciliu a gravidei/ lauzei
• Supraveghează regimul igieno-dietetic, de administrare a medicamentelor al gravidei
• Participă la imunizarea gravidei
• Consulta specialistul OB/G în caz de necesitate

Organizarea fluxului de pacienţi în practica medicului e familie.

Organizarea fluxului de pacienţi prin organizarea cabinetelor de triaj permite soluţionarea unor
problem la nivelul asistentei medicale şi economisirea timpului de contact direct cu medical
pentru fiecare pacient. Asistentele medicale au oportunitatea de a interveni şi verifica
documentaţia medicala, tria urgent problemei de adresare, elibera trimiteri şi bonuri pentru
analize, efectua programări până şi după întâlnirea pacientului cu medical sau. Separarea
timpului de contact al pacientului cu asistenta medicala şi medical de familie permite crearea
condiţiilor confidenţialităţii şi formarii relaţiilor de lunga durata medic pacient. În acelaşi timp,
asistentele medicale au timp adăugător pentru efectuarea educaţiei pentru sănătate şi
pregătirea spaţiului pentru desfăşurarea cu succes a consultaţiilor medicale.
Documentaţia şi sistemul informaţional în practica medicului de familie Sistemul informaţional
în sănătate este mecanismul de colectare, procesare, analiza şi transmitere a informaţiilor
necesare pentru organizarea şi operarea serviciilor de sănătate, cit şi pentru cercetare şi
predare (OMS, 2008). Informaţia medicala în AMP este utila în desfăşurarea îngrijirile clinice
individuale şi a populaţiei, planificare şi managementul centrelor medicale, evaluarea calităţii
şi controlul. Informaţiile clinice, epidemiologice şi administrative reprezintă principalele tipuri
de informaţii în centrele de medicina de familie.
Informaţia clinica este stocata în fiselor medicale standarde individuale pentru fiecare pacient.
Un sir de registre pentru morbiditate, mortalitate, înregistrarea vizitelor şi altor informaţii
pentru identificarea grupurilor de risc facilitează luarea deciziilor în practica medicala.
Registrele şi formele medicale sunt standarde şi utilizate conform regulamentelor sistemului
de sănătate.
Informaţiile epidemiologice sunt utilizate de centrul medical pentru evaluarea stării de sănătate
a comunităţii, cit şi pentru raportarea către instituţiile de monitorizarea a maladiilor
contagioase şi non-contagioase. Informaţiile administrative ţin de monitorizarea serviciilor
medicale prestate şi sunt folosite pentru îmbunătăţirea calităţii acestora.
Folosirea sistemului informaţional pentru programarea vizitelor ajuta echipa din AMP sa
obţinerea unui flux organizat de pacienţi şi sa evite tensionările, situaţiilor de conflict, sporeşte
în ultima instant satisfacţia pacienţilor (Saltman, 2006; Nemerenco, 2008; Popov, 2009).
Folosirea sistemului electronic în clinica, fişa medicală electronică permite dirijarea fluxului
informaţional cu alte instituţii medicale, generarea rapida şi precisă a rapoartelor de activitate,
evidenta serviciilor.
Sporirea calităţii activităţii medicului de familie se obţine prin integrarea recomandărilor de
examen profilactic, ghiduri de conduita a maladiilor cornice frecvent întâlnite şi obţinerea
continuităţii serviciilor fără omiteri şi pierderi de timp. Costuri adiţionale pentru echipament,
softuri, întreţinere de reţele, cât şi instruirea personalului retine introducerea pe scara larga a
sistemelor informaţionale în medicina de familie.
Asigurările obligatorii de servicii medicale (AOM)
Practica MF se desfăşoară în condiţiile AOM prin contractarea serviciilor medicale finanţate pe
cap de locuitor anual. AOM este un sistem garantat de stat de protecţie a intereselor populaţiei
în domeniul ocrotirii sănătăţii, oferind cetăţenilor Republica Moldova posibilităţi egale în
obţinerea asistenţei medicale calitative, inclusă într-un Program Unic de Servicii Medicale în
baza Legii “Cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala” nr.1585-XII din
27.02.1998.
CNAM dirijează finanţele în baza nonprofit. Serviciile medicale sunt oferite conform Programul
Unic, stabilit anual de câtre Guvernul RM include volumul serviciilor prestate.

AOM funcţionează conform următoarelor principiile în sistemul de sănătate în RM:

• Solidaritate
• Echitate
• Accesul universal
• Finanţarea sistemului de sănătate din fondurile publice, formate din taxe şi impozite, precum
şi
din contribuţii obligatorii şi benevole ale patronatului şi populaţiei active
• Preocuparea pentru îngrijirile primare de sănătate inclusiv de prevenire a bolilor, acordate
de
către medicul de familie
• Descentralizarea economico-financiara a sistemului de sănătate şi asigurarea unui grad înalt
de
autonomie a prestărilor de servicii medicale;
• Garantarea calităţii îngrijirilor de sănătate prin acreditarea instituţiilor medicale şi acordarea
de
licenţe pentru activităţi medicale
• Persoanele asigurate sunt reprezentate de asiguraţi angajaţi, persoane asigurate de către
stat şi
persoane care procura poliţa de asigurare independent.
Categorii de persoane asigurate
Persoanele asigurate sunt reprezentate de asiguraţi angajaţi (prin contribuţia persoanei
angajate şi angajatorului), persoane asigurate de câtre stat (copii până la 18 ani, student cu
frecventa la zi, gravide şi lăuze, pensionari, invalizi, şomeri înregistraţi, persoanele care
îngrijesc la domiciliu copii invalizi de gr. I, mame cu 4 şi mai mulţi copii). Persoanele care nu
sunt angajate şi nu fac parte din categoriile de persoane, pentru care asigurarea medicala este
acoperita de către stat, îşi procura singuri asigurarea medicala.
Programul Unic
Acordarea serviciilor medicale are loc in baza Programul Unic, revăzut şi adoptat anual conform
bugetului CNAM. Programul unic specifică tipul şi volumul de servicii medicale de asistenta
medicala primara, asistenţa medicala specializată, servicii spitaliceşti, servicii farmaceutice
(medicamente gratuite şi compensate). Asistenţa medicala primara include servicii profilactice,
de urgenţa, servicii medicale curative, servicii speciale şi servicii de suport. Echipa
medicului de familie prestează servicii de AMP conform profesiogramei, desfăşoară activităţi de
supraveghere a sănătăţii, profilactice şi curative pentru populaţia înregistrată la medicul de
familie indiferent de statul asiguratului. Medicul de familie este prima persoana la care apelează
persoana asigurata pentru a beneficia de asistenta medicala, care poate elibera bilet de
trimitere la medicul specialist de profil sau pentru internare în spital, conform prevederilor
Programului Unic.

Boxa 5. Tipuri de servicii medicale incluse in Programul Unic

Servicii de Asistenta Medicală Primară
Servicii medicale profilactice
Servicii medicale de urgenţă
Servicii medicale curative
Servicii speciale
Servicii de suport
Asistenţă medicală de specialitate
Servicii spitaliceşti
Servicii farmaceutice (medicamente gratuite si compensate)

AMP oferă servicii medicale primare de bază, precum şi servicii medicale extinse sau servicii
medicale adiţionale (Ordinul nr. 695, 2010).
Serviciile medicale primare de bază prestate in AMP sunt:
• Intervenţii de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale, inclusiv la domiciliu;
• Servicii medicale preventive, precum: şcolarizarea populaţiei în vederea promovării modului
sănătos de viaţă, realizarea programului de imunizare, depistarea activă a persoanelor cu risc
sporit de îmbolnăvire pentru afecţiuni selecţionate conform dovezilor ştiinţifice, supravegherea
medicală activă la adulţi şi copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de vîrstă şi
sex;
• Monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicală activă pentru cele mai
frecvente boli cronice, iniţierea si menţinerea tratamentului de susţinere, asigurarea evaluărilor
periodice clinico-instrumentale, de laborator şi consultativ- specializate;
• Servicii medicale de consultanţă pentru gravide, copii, adolescenţi, vîrstnici, persoane social-
vulnerabile, persoane cu handicap şi bolnavi terminali;
• Planificare familială, supravegherea gravidelor, lăuzelor, copiilor;
• Unele proceduri de mică chirurgie;
• Servicii medico-sociale: îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijiri paliative în faza terminală, în
cadrul echipei multidisciplinare, conform actelor normative în vigoare.
Servicii medicale adiţionale sunt acele servicii pe care instituţiile de asistenţă medicală primară
le pot oferi şi care depăşesc sfera tradiţională de cuprindere a asistenţei medicale primare,
fiind legate de competenţe suplimentare şi dotări speciale. Acestea sunt serviciile adiţionale
necesare pentru diagnosticul maladiilor la nivel de asistenţă medicală primară, tratamentul de
reabilitare şi organizarea asistenţei farmaceutice, activităţi de suport. Dezvoltarea serviciilor
adiţionale este reglementată de actele normative în vigoare.

Servicii profilactice includ:

• Promovarea modului sănătos de viata, educaţia pentru sănătate în prevenirea şi combaterea
factorilor de risc, consilierea antidrog: instruirea părinţilor vizând regulile de baza în educaţia
copilului; depistarea, monitorizarea şi înlăturarea factorilor de risc: promovarea activităţii
fizice, alimentaţiei raţionale, masurilor de igiena personala, promovarea consumului de apa din
surse sigure, a sării iodate, combaterea fumatului, consumului excesiv de alcool, expunerii la
soare, stresului, prevenirea traumatismului, infecţiilor sexual-transmisibile, infecţiei HIV;
• Supravegherea dezvoltării fizice şi psihomotorii a copilului prin examene de bilanţ,
• Imunizarea categoriilor de grupa selectate conform Programului Naţional de Imunizări,
indicaţiilor epidemiologice, ordinelor Ministerului Sănătăţii şi testarea cu tuberculinica a
persoanelor selectate.
• Îngrijirea antenatala, supravegherea gravidelor şi îngrijirea postnatala a lăuzelor, în
conformitate cu actele normative aprobate de Ministerul Sănătăţii, cu prescrierea investigaţiilor
paraclinice necesare, stabilite în Normele metodologice
• Planificarea familiei: consultarea în probleme de planificare a familiei, inclusiv alegerea
mijloacelor de contracepţie pentru persoanele fără risc obstetrical, maladii social-condiţionate.
• Controlul medical anual al persoanelor > 18 ani, pentru prevenirea bolilor cu consecinţe
majore în morbiditate şi mortalitate. Examene profilactice: examinarea pielii, glandei tiroide,
ganglionilor limfatici; examinarea glandei mamare (F > 20 ani); măsurarea tensiunii arteriale;
tonometria oculara (> 40 ani); aprecierea acuităţii vizuale; Indicaţii pentru
microradiofotografie (grupele de risc şi persoanele din contingentul periclitant); indicaţie
pentru aprecierea nivelului
glicemiei (grupele de risc); indicaţie pentru testarea serologica MRS, HIV; examinarea
ginecologica profilactica,inclusiv prelevarea frotiului pentru examenul citologic; indicaţie pentru
testare la frotiu urogenital la gonoree şi trihomonade, inclusiv prelevarea frotiului; indicaţie
pentru tuşeul rectal (> 40 ani);
• Controale medicale periodice se petrec pentru afecţiunile aflate sub supravegherea medicului
de familie. Se prescriu investigaţii paraclinice şi de diagnosticare în temeiul criteriilor
(indicaţiilor) obiective şi după Normele metodologice stabilite, folosindu-se ghiduri, standarde
şi protocoale clinice (www.ms.md ).
Controlul medical cuprinde: Consultaţia (anamneza, examen obiectiv, diagnostic);
Prescrierea de examene paraclinice, în caz de necesitate sau suspiciune, atunci când exista
argumente clinice.
Examene profilactice include examinarea pielii, glandei tiroide, ganglionilor limfatici /anual;
examen clinic al glandei mamare (Femei > 20 ani)/anual; măsurarea TA – anual; tonometria
oculara (adult > 40 ani)/ anual; aprecierea acuităţii vederii - la adresare/ examenul starii de
sănătate;
indicaţie pentru microradiofotografiei (grupele de risc şi persoanele din contingentul
periclitant);
indicaţie pentru aprecierea nivelului glicemiei (grupele de risc) – anual; testarea serologica
MRS,
testarea HIV; examinarea ginecologica profilactica a femeilor în vârsta > 20 de ani / la 2 ani;
cu
coelcatrea si examinarea frotiului citologic; la femeile în vârsta < 20 de ani, prelevarea frotiului
pentru examenul citologic se efectuează în caz de patologie a colului uterin depistata vizual;
indicaţie pentru testare la frotiu urogenital la gonoree şi trihomonade, inclusiv prelevarea
frotiului;
indicaţie pentru tuşeul rectal (> 40 ani) – anual.
Servicii medicale curative
Serviciile medicale curative includ consultaţie medicala (anamneza, examen clinic) în caz de
boala sau accident, stabilirea diagnosticului, recomandarea investigaţiilor de laborator şi
instrumentale prescrierea tratamentului, acordata, la solicitare persoanei, ori de câte ori are
nevoie aceasta în baza datelor obiective.
Manopere de mica chirurgie în stările urgente, la indicaţii medicale tratamentul chirurgical al
plăgilor, inclusiv suturarea plăgii şi aplicarea pansamentului, disecţia panariciului, furunculului
(cu excepţia localizărilor în regiunea capului şi gâtului), extragerea corpilor străini din ţesuturile
moi, localizate superficial.
Tratament injectabil, după caz, prescris de orice medic: injecţii intramusculare, intravenoase
şi perfuzii în staţionarul de zi/cabinetul de proceduri, inclusiv cu asigurarea consumabilelor.
Prescriere de tratament medical şi igienico-dietetic, inclusiv a medicamentelor compensate, în
tratament ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personala.
Monitorizarea tratamentului şi a evoluţiei stării de sănătate a bolnavilor cronici, inclusiv a
invalizilor, conform planului de recuperare, şi modificarea acestuia în funcţie de evoluţia
parametrilor clinico-paraclinici, cu consultarea, în caz de necesitate, a medicului specialist;
Prescrierea, prin bilet de trimitere, a investigaţiilor paraclinice ca o consecinţa a actului medical
propriu şi în concordanta cu diagnosticul prezumtiv, pentru confirmarea, infirmarea sau
diferenţierea diagnosticului în scop profilactic, de supraveghere şi tratament, inclusiv de
reabilitare
Referirea (trimiterea) pacientului câtre specialiştii de profil, după caz, pentru cazurile care
depăşesc competenta medicului de familie în modul stabilit de actele normative în vigoare ale
Ministerului Sănătăţii;
 Luarea în evidenta a bolnavului TBC confirmat de medicul specialist de profil şi a persoanelor
contacte din focarele TBC, supravegherea şi aplicarea strict observata a tratamentului în
condiţii de ambulator, până la scoaterea din evidenta;

Asistenta medicala la domiciliu

• Urgentelor medico-chirurgicale
• Copiilor în vârsta de 0-5 ani aflaţi sub tratament
• Persoanelor asigurate cu insuficienta motorie a membrelor inferioare
• Bolnavilor în faza terminala sau cu afecţiuni grave care necesita examinare, supraveghere
şi tratament
• Persoanelor, care au solicitat serviciul de asistenta medicala urgenta şi solicitarea a fost
transmisa pentru deservire
• Persoanelor asigurate de orice vârsta după externare din secţiile spitaliceşti, care necesita
supraveghere în dinamica la domiciliu;
• Depistarea contactelor cu boli contagioase, organizarea şi efectuarea masurilor
antiepidemice primare în focarele de boli contagioase;
• Supravegherea medicala şi tratamentul preventiv al contactilor

Activităţi de suport:
Medicul de familie efectuează expertiza incapacităţii temporare de munca, inclusiv eliberarea
şi evidenta Comisiei Medicale Consultative. Organizarea trimiterii la Consiliul de Expertiza
Medicala a Vitalităţii (CEMV), inclusiv completarea documentelor. Eliberarea şi evidenţa
certificatelor medicale despre starea sănătăţii, pentru îngrijirea copilului bolnav, adeverinţelor
medicale, certificatelor de deces. Organizează activităţii de evidenta, completare şi tinere la zi
a documentaţiei medicale primare şi statistice medicale spre a fi prezentate MS şi CNAM.
Rolul asigurărilor medicale în promovarea medicinii de familie
AOM au redescoperit rolul MF în contextul medicinii moderne. MF asigura cel mai bine
accesibilitatea la asistenta medicala. MF poate rezolva cel mai puţin costisitor peste 80% din
problemele medicale curente ale populaţiei. MF poate aprecia cel mai bine când este necesara
asistenta medicala de specialitate. Sistemul de sănătate axat pe AMP permite atingerea
valorilor esenţiale a societăţii cum sunt dreptul la sănătatea maxima posibila, echitate în
sănătate şi solidaritate. Aceste valori determina de rând cu cunoştinţele şi deprinderile în echipa
de AMP sa funcţioneze cu succes.

Management in practica MF: planificare si mentinere conditii de activitate eficienta a echipei.

Etapele de management:
1) analiza situatiei
2) identificarea problemelor
3) evaluarea resurselor
4) elaborarea unui plan
5) organizarea procesului de implementare a planului
6) planificarea activitatilor propriu-zise
7) desfasurarea activitatilor
8) coordonarea si controlul rezultatelor

2. Sarcinile de management in practica MF după definiţia EURACT. Medicina de prim

contact. Noţiune de portar pentru utilizarea raţională a resurselor sistemului de
sănătate.
Procesul de management in practica MF:
1) formularea obiectivelor
2) definirea populatiei deservite in centrul medical
3) evaluarea necesitatilor, cerintelor, resurselor
4) determinarea prioritatilor
5) formularea politicilor
6) evaluarea performantelor

3. Modele de organizare a serviciilor de asistenţă medicală primară, centre medicină de

familie. Practica MF în grup, individuală. Organizarea serviciilor de AMP în Moldova.
CMF: 40-80 mii
CS: 4,5-11,5 mii
OMF: 900-3000
OS: <900

4. Rolurile şi funcţiile de management în practica MF. Aspecte ale managementului

clinic, a practicii medicale şi personal medical. Calităţile de lider ale MF.
Rolurile managerului
Interpersonal
Reprezintă organizația
Lider
Informațional
Monitorizează
Diseminează
Orator
Luarea deciziilor
Antreprenor
Rezolvă problemele apărute
Divizează resursele
Negociator
Functiile managerului
Viziune
Planificare
Organizare
Coordonare (lider)/ dirijare
Motivare
Control
Evaluare si analiză

Managementul practicii medicale

Dirijare personal
Managementul financiar/ negociere contractului de muncă, contractarea serviciilor
CNAM, cumpărare servicii
Managementul informaţional
Co-laborarea cu specialiștii din sistemul serviciilor de sănătate
Colaborare cu APL, ONG
Participarea la proiecte de cercetare

5. Componenţa echipei de asistenţă medicală primară (contact clinic cu pacienţii) şi

rolurile membrilor echipei AMP / MF. Sarcinile şi motivarea membrilor echipei MF.
Beneficii de abordare în echipa a lucrului în MF.
Echipa = grup de persoane care lucreaza in comun pentru atingerea unui scop comun.
Echipa multidisciplinara: se bazează pe faptul ca abilităţile diferitor profesionişti sporesc
creativitatea, promovează inovaţia şi gândirea deschisa a membrilor echipei, oferă soluţii
comprehensive şi stabilitatea echipei. Echipa interdisciplinara: interacţiunea diferitor specialişti,
aplicând tehnici de interacţiune în situaţii reale de practica.
Echipa transdisciplinară: interacţiunea specialiştilor din diverse discipline, adaptându-se şi
folosind reciproc resursele pentru operare în legătura logica.
Componenta echipei MF:
 medicul de familie
 asistentele medicale
 moasa
 secretar, receptionist
 personal non-medical
Asistenta medicala:
1) inregistrare pacienti
2) identificare problema pacient
3) contributie la consultatie
4) semnalare urgente medicale
5) efectuare tratamente indicate de MF in oficiu/domiciliu
6) pregatire cabinet de lucru al MF
 7) sterilizare echipament
8) educatie sanitara
9) evidenta materiale, aparataj
Moasa:
1) evidenta gravide
2) vizite la domiciliu gravida, lauza
3) imunizare gravide
4) consult OBG in caz de necesitate

6. Organizarea fluxului de pacienţi în practica MF. Asigurarea accesului la servicii de

AMP.
Organizare flux de pacienti:
 cabinete de triaj
 lucrul asistentei medicale
 sistem informational de planificare a vizitelor
Metode de asigurare a accesibilitatatii la AMP:
 programul de lucru al MF
 programare consultatii urgente
 urgente medicale
 consultatii neurgente, de rutina:
 2 zile lucratoare (orice medic) sau 7 zile lucratoare (anumit medic)
 20 min consultatia
 accesul telefonic
 timpul de asteptare (40-60min)
 vizite la domiciliu
 Urgentelor medico-chirurgicale
 Copiilor în vârsta de 0-5 ani aflaţi sub tratament
 Persoanelor asigurate cu insuficienta motorie a membrelor inferioare
 Bolnavilor în faza terminala sau cu afecţiuni grave care necesita examinare,
supraveghere şi tratament
 Persoanelor, care au solicitat serviciul de asistenta medicala urgenta şi solicitarea a
fost transmisa pentru deservire medicului de familie
 Persoanelor asigurate de orice vârsta după externare din secţiile spitaliceşti, care
necesita supraveghere în dinamica la domiciliu
 Depistarea contactelor cu boli contagioase, organizarea şi efectuarea masurilor
antiepidemice primare în focarele de boli contagioase
 Supravegherea medicala şi tratamentul preventiv al contactelor
 asistenta medicala in afara orelor de program
 inscrierea pe listele medicului de familie
 acceptabilitatea serviciilor
7. Folosirea sistemului informaţional pentru gestionarea informaţiilor şi organizarea
lucrului în practica MF.
Sistem informational = mecanism de colectare, procesare, analiza si transmisie a informatiei
necesare pentru organizarea serviciilor de sanatate si pentru cercetare si predare.
Tipuri de informatii in CMF:
 clinice:
 fise medicale individuale
 registre de morbiditate, mortalitate
 inregistrare vizite
 epidemiologice
 administrative
8. Principiile asigurărilor medicale obligatorii.
AOM = sistem de stat de protectie a intereselor populatiei in domeniul ocrotirii sanatatii, ofera
asistenta medicala inclusa in Programul Unic.
Principiile AOM:
1) solidaritate
2) echitate
3) acces universal
4) finantarea din fonduri publice, taxe, contributii patronat
5) ingrijiri primare de sanatate, profilaxie
 6) decentralizare economico-financiara  grad inalt de autonomie
7) acreditare institutii medicale, acordare licente pt activitate medicala  creste calitate
ingrijiri de sanatate
Categorii de persoane asigurate:
 angajati
 persoane asigurate de stat
 persoane care isi procura PA individual

Servicii medicale incluse in Programul Unic:

1) AMP:
 servicii medicale profilactice
 servicii medicale curative
 servicii speciale
 servicii de suport
2) AMS
3) servicii spitalicesti
4) servicii farmaceutice (medicamente gratuite, compensate)

Servicii oferite de AMP:

 primare de baza:
1) urgente
2) servicii medicale preventive = scolarizare, imunizare, supraveghere grupe de risc
3) monitorizarea bolilor cronice
4) servicii consultative
5) planificare familiala
6) proceduri de mica chirurgie
7) servicii medico-sociale
 extinse (aditionale)
9. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii curative acordate de
medicul de familie în cadrul asigurărilor medicale obligatorii.
1) consultaţie medicala (anamneza, examen clinic) în caz de boala sau accident, stabilirea
diagnosticului, recomandarea investigaţiilor de laborator şi instrumentale prescrierea
tratamentului, acordata, la solicitare persoanei, ori de câte ori are nevoie aceasta în baza
datelor obiective
2) manopere de mica chirurgie în stările urgente, la indicaţii medicale tratamentul chirurgical
al plăgilor, inclusiv suturarea plăgii şi aplicarea pansamentului, disecţia panariciului,
furunculului (cu excepţia localizărilor în regiunea capului şi gâtului), extragerea corpilor
străini din ţesuturile moi, localizate superficial
3) tratament injectabil
4) prescriere de tratament medical şi igienico-dietetic, inclusiv a medicamentelor
compensate, în tratament ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personala
5) monitorizarea tratamentului şi a evoluţiei stării de sănătate a bolnavilor cronici, inclusiv a
invalizilor
6) prescrierea, prin bilet de trimitere, a investigaţiilor paraclinice
7) referirea (trimiterea) pacientului catre specialiştii de profil
8) luarea în evidenta a bolnavului TBC confirmat de medicul specialist de profil şi a
persoanelor contacte din focarele TBC, supravegherea şi aplicarea strict observata a
tratamentului în condiţii de ambulator, până la scoaterea din evidenta
9) asistenta medicala la domiciliu
10. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii preventive acordate
de medicul de familie in cadrul AOM.
1) promovare educativa a sanatatii
2) supraveghere dezvoltare copil
3) imunizare
4) testare la tuberculina
5) ingrijire gravide, lauze
6) planificarea familiei
7) controlul medical anual, examene profilactice
11. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii medicale urgente
acordate de MF în cadrul AOM.
 In cadrul serviciilor de urgentasr fac:
• Programarea consultaţiilor urgente.
Pacienţii c urgente medicale de gradul I vor fi deserviţi în măsura urgentei de câtre medicul
de familie atât în oficiu cit şi la domiciliu.
Pacienţii care au, sau considera ca au o problema urgenta pot fi consultaţi în aceeaşi zi.
Sistemul de acces liber în aceeaşi zi de adresare permite atât intervenţiile timpurii în cazul
urgentelor şi prevenirea complicaţiilor cu risc pentru sănătate şi viata, cit şi sporeşte satisfacţia
pacienţilor.
• Urgentele medicale
Fiecare oficiu al medicului de familie stabileşte un sistem de rezolvare imediata a urgentelor
medicale. Echipa medicului de familie înţelege sistemul de management al urgentelor medicale
şi intervine corespunzător la necesitate. Toţi membrii echipei medicului de familie sunt instruiţi
în managementul urgentelor medicale, inclusiv resuscitarea cardio-respiratorie. În oficiul
medicului de familie este stabilit un sistem care asigura posibilitatea contactării unui medic în
caz de urgenta. Persoana responsabila pentru contactul telefonic (recepţionistul / asistenta
medicală) în orele de program furnizează informaţii referitor la urgentele, care pot fi deservite
de medicul de familie şi îndreaptă/ refera la alte servicii potrivite după caz. În orele după
program sau zilele de odihna pacienţii sunt informaţi despre serviciile de urgenta disponibile
din localitate. Informaţia de contact şi programul de urgenta este afişat în locuri vizibile şi
menţinut cu informaţii corecte curente.
Ca concluzie:
Asistenta medicala în cazul urgentelor medico-chirurgicale (anamneza, examen clinic,
medicatie – din trusa de urgenta), în limita competentei medicului de familie si posibilitatilor
tehnice medicale
Solicitarea ambulanţei pentru cazurile, care depasesc competenţa medicului de familie si
posibilităţile tehnice medicale,
pentru trimiterea către medicul specialist de profil din serviciul de ambulator
pentru internare în spital
12. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii medicale de suport
acordate de MF în cadrul AOM.
1) expertiza incapacităţii temporare de munca, inclusiv eliberarea şi evidenta Comisiei
Medicale Consultative
2) organizarea trimiterii la Consiliul de Expertiza Medicala a Vitalităţii (CEMV), inclusiv
completarea documentelor
3) eliberarea şi evidenţa certificatelor medicale despre starea sănătăţii, pentru îngrijirea
copilului bolnav, adeverinţelor medicale, certificatelor de deces.
4) activităţii de evidenta, completare şi tinere la zi a documentaţiei medicale primare şi
statistice medicale spre a fi prezentate MS şi CNAM
13. Rolul asigurărilor medicale în promovarea medicinii de familie.
 accesibilitatea la asistenta medicala
 se pot rezolva cel mai puţin costisitor peste 80% din problemele medicale curente ale
populaţiei
 apreciere când este necesara asistenta medicala de specialitate
14. Categoriile de cetăţeni ai Republicii Moldova asigurate din bugetul de stat.
Categorii de persoane asigurate (Lege asigurari medicle)
Copii pină la 18 ani
Studenti (frecventa la zi)
Gravide si lăuze
Pensionari
Invalizi
Şomeri inregistrati
Persoane care îngrijesc la domisiliu copii-invalizi gr.I sau invalizi din copilărie gr.I, tîntiţi la
pat în vîrsta sub 18 ani
mame a 7 (4 din a. 2011) şi mai mulţi copii