Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nota finală = 0,75 x Nota evaluare pe parcurs + 0,25 x Nota examen final
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Evaluarea pe parcurs:
● Fişe de lucru = 9
► Aplicaţii numerice (70 %)
► Interpretarea datelor (30 %)
● Evaluarea pe parcurs = Media notelor pe fişele de lucru
● Penalizare: 0,5 puncte / absent LP
Examen
● test grilă
● tematica – din curs şi laborator
Materiale DGSN
● curs (prezentarile pdf)
● referate de laborator
● fisele de lucru
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
1. DOCUMENTAREA ÎN GEOŞTIINŢE
Orice informaţie trebuie să fie verificabilă, atât din punct de vedere a sursei, cât şi
din punct de vedere a calităţii.
Nu este admis sub nici o formă plagiatul.
Cu cât documentarea este consistentă, cu atât se reduce şi volumul de lucru.
Concepte:
Informaţia ştiinţifică considerată ca produs specific al cercetării ştiinţifice.
Informarea ca proces de procurare a surselor care conţin informaţiile ştiinţifice
necesare documentării.
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
1. Documente primare:
conţin informaţii (date) sub formă de documente periodice sau neperiodice.
2. Documente secundare (periodice sau neperiodice):
rezultate din prelucrarea documentelor primare: reviste de referate; reviste de
titluri; sinteze documentare etc.
3. Documente terţiare (periodice şi, mai ales, neperiodice):
rezultate din prelucrarea documentelor secundare sub formă de: bibliografii;
culegeri de traduceri; sinteze de referate etc.
4. Microformate: benzi, discuri, imagini etc.
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
1.1-2. Documentarea directă
Rolul: cunoaşterea aprofundată a sistemelor şi fenomenelor reale, aşa cum se prezintă ele în
practică sau în natură, în totalitatea însuşirilor şi trăsăturilor lor concrete.
Surse de documentare: articole ştiinţifice, rapoarte de cercetare, monografii, tratate, studii de
caz etc.
4. Cărţi universitare [Carte care cuprinde elementele fundamentale ale unei discipline,
ale unei arte sau ale unei îndeletniciri practice; instrument de instruire sau o carte
standard într-un domeniu de studiu; cf. DEX].
5. Atlase; culegeri de tabele cu date; sinteze de referate; bibliografii, culegeri de
traduceri, dicţionare etc.
Find: Abiotic
Document
Nu
Activ ?
DA
Click !
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Materialul ştiinţific: „un mijloc prin care un autor sau un grup de autori prezintă
elemente de noutate, originale, într-un domeniu specific, cu o anumită întindere,
împreună cu argumentatele care confirmă originalitatea, valoarea şi valabilitatea lor
ştiinţifică” [DEX].
Materialele ştiinţifice:
nu sunt de uz general;
sunt elaborate şi se adresează unui grup de cititori / unei audienţe dintr-un
domeniu specific;
stilul şi modul de redactare sunt adaptate specificului auditoriului sau cititorilor;
sunt elaborate după anumite reguli;
trebuie să fie originale şi să contribuie la dezvoltarea cunoaşterii unor probleme.
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Diseminarea materialelor :
Prezentare:
manifestări ştiinţifice (congrese, conferinţe, simpozioane, seminarii, mese rotunde,
dezbateri, workshop-uri etc.);
oferă posibilitatea diseminării rapide a rezultatelor cercetărilor (frecvenţa
manifestărilor ştiinţifice fiind relativ ridicată);
formatul prezentării: poster sau comunicare.
Publicare:
cea mai comună şi mai preferată metodă de diseminare a materialelor ştiinţifice;
forme de publicare:
referate;
rapoarte (de lucru / tehnice);
teze (de licenţă, disertaţie, doctorat, abilitare);
articole în reviste de specialitate;
cărţi sau capitole de carte.
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
2.1. Prezentarea materialelor ştiinţifice
Comunicare: prezentare într-un cerc restrâns de specialişti a unor contribuţii personale
într-o problemă ştiinţifică; lucrare care face obiectul unei comunicări [DEX].
Comunicarea ştiinţifică (prezentarea orală) - susţinerea în faţa unui public avizat a
conţinutului unei lucrări ştiinţifice, pe o anumită tematică.
Expunerea:
trebuie să fie simplă şi clară;
se realizează într-un interval limitat de timp (10-15 minute) accentuându-se
aspectele esenţiale ale lucrării.
Poster - mod de prezentare a unei comunicări sub formă de afişe în cadrul sesiunilor, al
congreselor ştiinţifice etc. [DEX].
Referat:
dare de seamă, scrisă sau orală, asupra unei cărţi (lucrări) sau a unei activităţi.
Raport:
comunicare (orală sau scrisă) prezentată în faţa unei adunări sau a unei autorităţi,
cuprinzând informaţii despre activitatea personală sau colectivă;
pot fi: de laborator, de cercetare, de fezabilitate, de consultanţă etc.
Articol:
expunere scrisă cu caracter publicistic, pe o temă politică, economică, ştiinţifică
etc.
pot fi publicate în reviste de specialitate sub formă de scurte comunicări (short
letters), lucrări de cercetare ştiinţifică, sinteze de literatură (review).
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Eseu:
lucrare scurtă care tratează un subiect din punctul de vedere personal al autorului,
având în vedere experienţele subiective şi reflecţiile personale ale acestuia privind
tematica abordată; studiu de proporţii restrânse asupra unor teme filosofice,
literare sau ştiinţifice, compus cu mijloace originale, fără pretenţia de a epuiza
problema;
conţine de regulă 1.500 – 6.000 de cuvinte;
eseul academic este în mod obişnuit convenţional şi prezintă un subiect din
perspectiva autorului ca o analiză profundă, cuprinzătoare a ceea ce el a scris, a
citit sau a lucrat în legătură cu un anumit subiect.
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Licenţă. Disertaţie:
expunere în care se tratează o problemă în mod ştiinţific şi amănunţit; lucrare
ştiinţifică susţinută în public de autor, pentru dobândirea unui grad ştiinţific;
expunere în care se tratează o problemă în mod ştiinţific pe baza argumentelor şi
datelor dobândite prin studiu;
prezintă cercetările autorului, este elaborată şi evaluată ca suport (argument)
pentru o candidatură, pentru un grad ştiinţific sau calificare profesională (de
exemplu, titlul de master în ştiinţă);
conţine între 6.000-20.000 cuvinte.
Titlul şi autorii:
în cazul lucrărilor ştiinţifice pregătite pentru prezentare sau publicare trebuie precizate:
apartenenţa instituţională şi datele de contact ale autorilor,
autorul corespondent.
Rezumatul (abstract):
are o extindere redusă (de obicei 20–35 rânduri);
se redactează după elaborarea lucrării (deşi în lucrare apare la început);
trebuie să includă într-o prezentare sintetică următoarele aspecte (care se regăsesc şi în
conţinutul lucrării):
problematica (explicarea titlului lucrării; ipotezele iniţiale care au fost urmărite, pentru
validare / invalidare pe parcursul lucrării),
obiectivele propuse şi metodologia de lucru şi rezultatele obţinute (la ce rezultate
concrete s-a ajuns în urma realizării studiului; modul în care au fost atinse obiectivele
propuse).
Cuvinte cheie (key words):
includ 4–7 cuvinte cheie (sintagme) din întreaga lucrare (care se regăsesc obligatoriu şi în
rezumat) pentru indexarea uşoară a lucrării.
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Introducerea
sinteza datelor din literatura de specialitate referitoare la problematica abordată
în lucrare;
obiectivele urmărite şi strategia urmată pentru atingerea acestora.
Materiale şi metode - include descrierea concisă, exactă şi obiectivă a:
materialelor utilizate pentru studiu;
localizarea zonelor / punctelor de prelevare a probelor;
metodelor experimentale şi modelelor teoretice aplicate;
modului de prelucrare a datelor obţinute, a referinţelor şi aproximaţiilor utilizate
la exprimarea rezultatelor numerice.
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Rezultate şi discuţii:
prezentarea clară şi obiectivă a rezultatelor obţinute, interpretările şi punctele de
vedere care rezultă din datele prezentate;
datele pot fi prezentate sub formă de tabele şi grafice (diagrame; fotografii;
schiţe), cu condiţia ca acestea să fie originale:
antetul tabelelor şi figurilor trebuie să precizeze clar conţinutul acestora,
semnificaţia notaţiilor şi unităţile de măsură (în Sistemul Internaţional de Unităţi
şi Măsuri) pentru mărimile fizice;
în tabele şi în figuri se vor trece (marca) sintetic numai elementele originale
concordante cu obiectivele lucrării.
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Concluziile:
trebuie să evidenţieze rezumativ, într-o manieră clară şi concisă esenţa materialului şi
aspectele importante din text care răspund obiectivelor propuse.
Bibliografia:
include numai referinţele bibliografice citate în text şi care au fost consultate de autor;
referinţele bibliografice sunt trecute fie în ordine alfabetică după numele primului autor, fie
în ordinea citării în text;
pentru referinţele bibliografice se vor trece toate elementele de identificare: numele
autorului / autorilor, titlul lucrării, anul apariţiei, volumul, numărul şi paginile revistei în care
a apărut, editura care a publicat materialul citat.
Anexele:
includ de obicei datele experimentale „brute” cu extinderi relativ mari şi relativ numeroase
din care derivă direct datele prezentate în tabelele şi figurile din text şi care se constituie ca
bază pentru argumentaţia şi interpretările din capitolul „rezultate şi discuţii”.
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Bibliografie (selectivă)
Adriano D.C., 2001–Trace Elements in Terrestrial Environments: Biogeochemistry,
Bioavailability and Risks of Metals, 2nd edn., New York, Springer.
Albu M., 1984–Termodinamica crustei terestre, Ed. Tehnică, Bucureşti.
Anderson G.M., Crerrar D.A., 1993–Thermodinamics in Geochemistry. The Equilibrium
Model, Oxford University Press.
Cox P.A., 1995–Inorganic Chemistry in the Environment. The Elements on Earth, Oxford
University Press.
Dean A.J., 1995– Analytical Chemistry Handbook, McGraw-Hill, NY.
Isac V. et al., 1995–Chimie fizică. Lucrări practice, I.E.P. „Ştiinţa” Chişinău.
Kabata-Pendias A., Pendias H., 1992–Trace Elements in Soils and Plants, CRC Press. Inc.,
Boca Raton
Navrotsky Al., 1994–Physics and Chemistry of Earth Materials, Cambridge University Press.
Pansu M., Gautheyrou J., 2006–Handbook of Soil Analysis. Mineralogical, Organic and
Inorganic Methods, Springer-Verlag, Berlin
Rankama K., Sahama Th. G.,1970 - Geochimia, Ed. Tehnică, Bucureşti.
Sîcev V.V., 1982–Sisteme termodinamice complexe, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti
Şeclăman M., 1981 - Introducere în termodinamica sistemelor şi proceselor minerale, Ed.
Academiei Române, Bucureşti.
Weber A.J. Jr., 2001–Environmental System and Processes. Principles, Modeling, and
Design. Wiley, N.Y.
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Noţiunea de sistem
● Orice obiect sau fenomen poate fi considerat sistem cu condiţia ca acesta să poată
fi separat de celelalte obiecte sau fenomene şi a-l defini univoc şi riguros.
● Sistem (obiect; fenomen) = unitate complexă şi organizată, formată dintr-o
mulţime de elemente.
Bionomul
Ecosisteme
Increngatura
Familia
Biocenoza Comunitati
Genul Populatii
Specia - Populatii
Colonii
Biotip
Diverse Familii
Nivel galactic
Trepte intrapop
Agregari
Nivel stelar
Roci Biomolecule
Minerale Macromolecule
MACROMOLECULE
Caracter corpuscular
MOLECULE Forţe electromagnetice
ATOMI
Legături covalente
Forţe electrostatice
ATOM
Dezintegrare
NUCLEU ATOMIC ÎNVELIS DE ELECTRONI
radioactivă
NUCLEONI
Alte particule
elementare: neutrin, NEUTRONI PROTONI ELECTRONI
mezoni etc.
QUARKURI (?)
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Stadiul actual:
Nu există o metodologie de lucru general acceptată
Aproximaţiile utilizate în evaluarea dinamicii sistemelor naturale (in particular, a
factorilor şi proceselor de risc naturale şi / sau antropice) nu sunt totdeauna cele
mai adecvate.
Exemplele pozitive ale aplicării modelor de prognoză sau metodologii de studiu, în
anumite cazuri particulare → insuficiente pentru a permite o serie de generalizări.
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Modelul interactiv de
concepere a interacţiunilor
Considerarea factorului
dintre subsisteme
Considerarea rolului jucat de antropic în modificarea
(minerale, organice, biotice
procesele biogeochimice mecanismelor de evoluţie
etc.), atât la scară
naturală a proceselor de risc
macroscopică, cât şi la scară
microscopică
Zonele de
interferenţă
ale geosferelor
Se desfăşoară cele mai multe secvenţe ale ciclurilor elementelor chimice şi ale altor forme
de transfer material, energetic, informaţional natural.
● Coexistenţa sistemică procese cu sensibilitate specifică, atât faţă de influenţele directe
(interne sau externe), cât şi faţă de cele indirecte (atât de factură naturală, cât şi
antropogenă)
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Forţa motrice a acestor procese (cu potenţial de risc) nu este numai de ordin
fizico-mecanic (dezechilibrul gravitaţional, diferenţe de presiune litostatică /
hidrostatică, forţe şi tensiuni mecanice etc.), chimic sau biologic forţă cu
caracter mixt (acţiunea simultană, a unor forţe mecanice, chimice,
electromagnetice, superficiale)
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
caracterele chimico-mineralogice
Orice obiect sau fenomen poate fi considerat sistem cu condiţia ca acesta să poată fi
separat de celelalte obiecte sau fenomene şi a-l defini univoc şi riguros.
Unitate complexă, formată Unitate organizată Proprietatea de ierarhie
proprietăţile sistemului sunt capacitatea unui sistem de a
dintr-o mulţime de elemente
rezultatul modului în care sunt fi în acelaşi timp suprasistem
organizate elementele sale pentru elementele sale
componente; organizarea face componente şi subsistem în
ca sistemul să fie mai mult raport cu alt sistem în
decât suma părţilor sale componenţa căruia intră ca
componente prin organizare element
sistemul devine o unitate cu
proprietăţi noi
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Sistem
pentru ca, la echilibru, fluctuaţiile parametrilor microsistemelor să fie
termodinamic
neglijabile;
Principiul general al termodinamicii [G. Moisil, 1988]: un sistem izolat adiabatic, menţinut la
coordonate generalizate constante, ajunge totdeauna la o stare de echilibru pe care nu o
poate părăsi decât printr-o variaţie a coordonatelor generalizate
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Clasificarea sistemelor după relaţiile sistem - mediul extern:
Mediu
Substanţă Mediu
SISTEM
Energie
Energie Substanţă
SISTEM
(a) (b)
(a) Sistem deschis – poate schimba substanţă şi energie cu mediul său exterior. (b) Sistem închis – poate
schimba energie cu mediul său exterior, dar nu poate schimba substanţă sau să sufere o modificare de
compoziţie.
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Sistem monofazic, omogen şi izotrop (A), respectiv sistem polifazic, heterogen în care fiecare fază
componentă este izotropă (B). În cazul slidelor policristaline, fiecare granulă componentă
(monocristalină) reprezintă faze omogene anizotrope (C)
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
6
dV dVi
i 1
Reprezentarea simplificată a unei secţiuni prin mantaua superioară şi prin crusta terestră
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
f era Bi
p os o sf
ro er
t a
An M
rse or ate
esu ga rie
ni
R ca
SOL
.)
2 ..
(Pedosfera)
2 ; CO
Hid
Aer
a
H2O
sfer
ro
2 N
sfe
(O ;
o
Atm
ra
Material
parental
Litosfera
ECOSISTEM ECTOTERESTRU
Microbocenoza
Biotop
Fitocenoza Zoocenoza
Climatop (vegetatia) (animale)
BIOCENOZA ECTOTERESTRA
Microbocenoza
ECOSISTEM INTRATERESTRU
(SOL)
Reprezentarea simplificată a ecosistemului terestru [V.N. Saukacev şi N.V. Dylis, 1964 – citat din
N. Florea, 2013].
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
Procese reversibile - din starea finală sistemul poate fi readus în starea iniţială
urmând calea transformării directe, dar în sens opus:
Procese ireversibile - din starea finală sistemul nu mai poate fi readus în starea
iniţială pe aceeaşi traictorie a transformării directe parcurse în sens invers:
1 1
(1) (2)
A A
2 2
a a
● Un proces poate fi reversibil numai atunci când, atât starea iniţială, cât şi starea
finală sunt stări de echilibru, iar în cursul desfăşurării procesului orice stare
intermediară este tot o stare de echilibru un sistem poate trece reversibil numai
dintr-o stare de echilibru într-o alta stare de echilibru → reversibilitatea acestei
tranziţii poate fi asigurată numai la limită, atunci când procesul este totodată şi
cvasistatic.
● In natură nu pot avea loc niciodată procese perfect reversibile, însă, în anumite
condiţii, procesele naturale se pot apropia de cele reversibile.
A. Procese care produc modificarea compoziţiei sistemului prin modificarea numărului şi / sau
„calităţii” fazelor constituente:
In literatura de specialitate, cele două procese limită ,,solubilizare” si ,,exsolutie” apar definite
prin termenul de „amestec” şi „dezamestec”:
amestecul tinde spre reducerea, sau limitarea, numărului de faze şi la o complexificare a
chimismului fazelor;
dezamestecul tinde la o multiplicare a numărului de faze, la o diversificare numerică şi
calitativă; in acelaşi timp, dezamestecul tinde la o simplificarea a chimismului fazelor (o
„purificare” a acestora).
DINAMICA GEOCHIMICĂ A SISTEMELOR NATURALE 2017-2018 / Curs I
SOLID
(Structurile tuturor formelor polimorfe
stabile la diferite temperaturi şi presiuni)
PRECIPITARE
CRISTALIZARE
DIZOLVARE
EVAPORARE
TOPIRE
SUBLIMARE
Transformarea unei
LICHID (TOPITURA) SOLUŢIE substanţe în diferite stări
(Modificări structurale în faza lichidă) (Structura speciilor chimice în soluţie) de agregare şi
transformările de fază
CONDENSARE
VAPORIZARE
corespunzătoare.
VAPORI