JOCUL -METODA DE EVALUARE

FOLOSITĂ ÎN FORMAREA ABILITĂŢILOR DE

COMUNICARE LA COPIII CU DEFICIENȚE GRAVE

E bine de cunoscut faptul că elevii cu deficienţe prezintă aptitudini de comunicare mult

reduse, în comparaţie cu cele ale persoanelor normale, fapt explicat prin nedezvoltarea limbajului
acestora la nivel corespunzător.Această situaţie a determinat orientarea activităţii din domeniul
învăţământului special către rezolvarea problemelor legate de educarea limbajului şi stimularea
comunicării elevilor cu deficienţe, din perspectiva integrării lor sociale. Cel mai prielnic cadru în
care elevii pot exersa actul vorbirii, în vederea cultivării capacităţilor lor de exprimare îl
constituie activităţile de formare a abilităţilor de comunicare.Metodele utilizate în scopul
dezvoltării vorbirii şi comunicării sunt: observaţia, povestirea, convorbirea şi dialogul. Unanim
recunoscut pentru contribuţia sa deosebită pe care o aduce în instruirea şi educarea elevilor, jocul
este inclus în sistemul metodelor de învăţământ, cu rezultate deosebit de importante.
În primul rând, pentru că, jocul corespunde în modul cel mai fericit particularităţilor de
vârstă ale elevilor; în al doilea rând, pentru că elementul distractiv pe care îl conţine stimulează
interesul şi curiozitatea elevilor.Jucându-se, copilul reuşeşte să asimileze realităţile intelectuale,
astfel încât acestea rămân exterioare inteligenţei copilului. Jocul este practica dezvoltării şi în
consecinţă, în perioada copilăriei el este adaptat pentru multiplele sale funcţii formative.
Dintre acestea pot fi puse în evidenţă câteva:
-Jocul stimulează funcţiile intelectuale, prin intermediul cărora se realizează cunoaşterea
realităţii obiective;
-Jocul stimulează şi modelează procesele afectiv-motivaţionale;
-Latura voliţională este intens solicitată în joc;
-Funcţia de comunicare a limbajului este cultivată, în mod deosebit prin intermediul jocului, mai
ales atunci când îmbracă forma colectivă.Integrarea jocului în metodologia generală a
activităţilor de formare a abilităţilor de comunicare impune, cu necesitate, cunoaşterea şi
respectarea logicii didactice specifice fiecărei lecţii. În acest sens, jocul se va desfăşura în etapa
ce decurge din specificul activităţii de învăţare.
În general, jocul parcurge următoarele etape:
-Activitatea introductivă, în care elevii sunt orientaţi şi stimulaţi în direcţia temei şi a sarcinii
didactice propuse în joc. Se impune crearea unei atmosfere corespunzătoare, o dispoziţie
specifică, o deschidere spirituală pe care să se grefeze conţinutul informaţional recepţionat.
-Comunicarea denumirii (titlului), a regulilor şi a prezicerea condiţiilor de desfăşurare;
-Explicaţia şi demonstraţia sunt de mare importanţă didactică şi pedagogică.
În funcţie de conţinutul jocului şi de obiectivele urmărite, explicaţia trebuie să fie clară, demon-
straţia exactă.Executarea jocului de către elevi reprezintă etapa fundamentală şi, prin urmare, cea
mai importantă raportată la ceea ce se scontează. În această etapă, profesorul se « detaşează » într
-un fel, modificându-şi atribuţiile, rolul lui fiind de a urmări calitatea desfăşurării, a învăţării. El
trebuie să înregistreze foarte atent gradul de participare şi contribuţia fiecărui elev, pentru a putea
elabora în mod corect evaluarea.
Voi prezenta un exemplu de joc didactic, ce-a avut ca scop evaluarea cunoștințelor
copiilor despre anotimpul toamna,bogățiile ei.
Jocul s-a numit « Săculeţul fermecat » și a avut ca obiective activizarea vocabularului
elevilor de a -şi forma reprezentări despre toamnă şi caracteristicile ei, despre legume şi fructe,
identificarea si denumirea corectă a unor obiecte, în absenta vederii, prin pipăit.
Desfășurarea jocului
În fața clasei, am așezat pe catedră un săculeț roșu și am arătat elevilor fructele pe care le -am
introdus .Am legat la ochi, pe rând, câteun elev si am cerut să ia în mână câte un fruct, să-l pipăie, să-
l denumească si apoi să-l scoată afară din săculet pentru a putea fi verificat de clasă dacă a denumit
corect fructul. Dacă a ghicit denumirea fructului ,elevul a fost dezlegat de la ochi și a continuat jocul
un alt elev.Dacă nu a ghicit mai are dreptul la două încercări după care este trecut înapoi în bancă.
După ce toti elevii au fost legati la ochi si pusi să denumească fructele,elevii recompensați cu fructele
ghicite.